Parodontita este o boală orală infecțioasă care duce la distrugerea țesuturilor

de susținere a dinților și, în cele din urmă induce pierderea acestora, aceasta
fiind o boala cronica in care sunt implicate numeroase bacterii parodontale.
Multe rapoarte au arătat că boala parodontală are o prevalență ridicată in
lume. Parodontita este suspectată ca posibil factor de risc pentru unele boli
sistemice, inclusiv boala cardiovasculara (CVD), avand o rata mare de
mortalitate. De aici rezulta necesitatea de a cunoaste diverse protocoale de
prevenire si tratament. Multe studii au demostrat ca pacientii cu boala
parodontala prezinta un risc crescut pentru boala cardiovasculara.

Tahiaritmia (TA) și bradiaritmia (BA) sunt tulburări ale ritmului cardiac care
au ca rezultat declinul calitatii vieții. Putine studii au analizat relatia acestor
patologi cu boala parodontala si tulburarile de risc cardiac, acest articol
incercand sa-si puna amprenta in acest sens.

METODE

Studiul populatiei: Au fost alesi subiecții cu vârsta cuprinsă între 71 și 90 de ani

ce prezentau TA sau BA în cadrul Departamentului Medicină cardiovasculară în
Tokyo Medical and Dental Spitalul Universitar în perioada mai 2012 și august
2015. La acest studiu au participat 138 de subiecți ce au fost impartiti în două
grupe de vârstă (71-80 ani și 81-90 ani). Au fost exclusi din aces acest studiu
persoanele care au avut și / sau prezențau alte boli infecioase, exceptie facand
cei cu diabet zaharat, hipertensiune arteriala si dilipidemie.

EXAMENUL MEDICAL

Pacientilor l-i s-au inregistrat istoricul medical, acesta incluzand si fumatul. TA

și BA au fost diagnosticate prin electrocardiogramă. Persoanelor supse studiului
l-i s au prelevat si probe de sange, markerii infectiosi (VSH, proteina C ractiva).
 EXAMENUL PARODONTAL

Medicii parodontologi au evaluat prezenta unitatilor odontale, adancimea

sulcusului gingival si a pungilor parodontale, nivelul de atasament, prezenta
sangerarii la sondare in sase puncte per dinte (mezio-vestibular, vestibular,
disto-vestibular, mezio-oral, oral, disto-oral), ordinea find molar drept, incisiv si
molar stang superior si infeior. A fost utilizata o sonda manuala parodontala
PCP-UNC15.

BACTERIILE PREZENTE

Bacteriile parodonatale au fost puse in evidenta prin analiza salivei

nestimulate cu ajutorul unui kit performant (Qiagen). Cu ajutorul PCR ului au
fost puse in evidenta 3 bacterii majore, si anume: Porphyromonas gingivalis (P.
gingivalis), Aggregatibacte actinomycetemcomitans (A.
actinomycetemcomitans) și Prevotella intermedia (P. intermedia).

REZULTATE

Caracteristici ce tin de pacienti: intre persoanele celor doua grupe nu a existat

o diferenta statistica de varsta, sex, rata de fumat, HT(hipertensiune),
DL(dislipedemie) si CRP(proteina C reactiva). In schimb prevalența DM(diabet
zaharat) a fost mai mare în grupul persoanelor cu TA comparativ cu grupul BA
la pacienții cu vârsta de 81-90 de ani, dar nu si la pacienții cu vârsta de 71-80 de
ani. Numărul de dinți lipsă a fostaproximativ egal între cele două grupuri de
aritmie din aceleași categorii de vârsta . Nu a existat o diferență statistică a
mediei in ceea ce priveste PPD(pungi parodontal), CAL (nivelul de atasament) și
BOP(sangerare la sondare) între grupuri.

In ceea ce priveste bacteriile, P. Intermedia a fost gasita intr un procent mai

ridicat la grupul persoanelor cu TA fata de cei din grupul BA cu varsta cuprinsa
intre 71-80 de ani. Deasemenea grupul TA a avut sumă majorată si in ceea ce
priveste prezenta P. gingivalis comparativ cu grupul BA, de data aceasta la
pacientii cu varsta cuprinsa intre 81-90 ani. In ceea ce priveste A.
Actinomycetemcomitans, acesta a fost comparabila in cele doua grupri. Grupul
TA a avut o rată de detecție crescută în comparație cu BA grup la pacienții cu
vârsta de 71-80 de ani.

DISCUTII

În acest studiu, am constatat prezenta bacteriilor P. gingivalis și P.

intermedia, intr un numar mult mai mare la pacientii din grupul TA fata de cei
din BA. Dupa cum am precizat, putine studii au incercat sa arate o asociere inte
bolile parodontale si cele cardiovasculare. Un lucru bine cunoscut, insa, este
faptul ca TA este un factor de risc al AVC. Din punct de vedere clinic, un studiu
de caz recent a aratat o asociere intre pacientii cu boala parodontala cronica cu o
pierdere mare de atasament, diagnosticata si evidetiata prin examene clinice si
paraclinice, si AVC fara a se indentifica etiologia acestuia. Pe de altă parte,
Holm-Pedersen și colab. au aratat că ar putea exista o legătură între leziunile
periapicale determinate de leziunile carioase și aritmia cardiaca la persoanele în
vârstă, în timp ce la acelasi lot de pacienti nu a fost pus in evidena exista unei
asocieri între boala parodontala si tulburarile de ritm. Hosomi și colab. a
demonstrat o relație între anticorpi serici aparuti in cazul bolii parodontale și
accidentul vascular cerebral ischemic si tulburarile de ritm. Ei au evaluat atat
pacienți cu accident vascular cerebral acut cat si pe cei fără, obtinand ca
rezultat, prezenta anticorpilor serici specifici impotriva P. Intermedia intr un
procent semnificativ crescut in cazul pacientilor cu AVC. La pacientii cu
tulburari de ritm, si in special in cazul celor care sufereau de tahicardie s –a pus
in evidenta o valoare crescuta a anticorpilor serici specifici impotriva P.
Gingivalis. Pussinen și colab. au arătat, de asemenea, prin dovezi serologice că
in cazul infecției cronicie cauzată de P. gingivalis și A. Actinomycetemcomitans
exista o asociere intre boala parodontala si tulburarilr de ritm ajugand pana si la
AVC. De mentionat faptul, ca in cazul pacientilor cu AVC acut evaluati nu a
fost descoperit un alt factor etiologic.

In concluzie corelatia intre boala parodontala si tulburarile de ritm cardiac nu

sunt complet elucidate, insa prezenta parodontopatiilor netratate, pe termen lung,
devin un factor de risc in declansarea patologiilor carrdio-vasculare.
 CONCLUZIE

Acest studiu a arata prezenta bacteriilor specifice parodontale, P. Gingivalis

si P. Intermedia, la pacientii ce sufera de TA sau BA. Astfel putem concluziona
ca boala parodontala este un factor de risc in declansarea boliilor
cardiovasculare, in special a tulburarilor de ritm. In general acest aspect il putem
analiza la persoanele in varsta, deoarece sistemul de imunitate nu este la fel de
eficient ca in cazul persoanelor tinere, cat si prezenta intr un numar cat mai mare
a patologiilor sistemice prezente la aceasta categorie de persoane.