1.

Tratamentul protetic temporar se refera la

a. aplicarea protezei provizorii
b. aplicarea protezei tranzitorii
c. aplicarea protezei permanente
d. aplicarea protezei "de urgenta"
e. aplicarea protezei provizorii, in paralel cu recuperarea balneologica, proceduri medicale, etc

2. Deformarea corpului de punte depinde de

a. plasticitatea materialului utilizat?
b. gradul de deformare al materialului
c. dimensiunea verticala a corpului de punte
d. maleabilitatea materialului fizionomic
e. amplitudinea statiului protetic potential

3. Paramentri orizontali ai morfologiei ocluzale sunt influentati de catre

a. miscarile de protruzie
b. miscarile antero-laterale
c. lateralitate dreapta-stanga
d. lateralitate si protruzie
e. lateralitate si retruzie

4. Biomecanica dento-parodontala
a. intr-o arcada incompleta, forta masticatorie cu directie initiala in axul dintelui este preluata si
descompusa in fosele cuspidiene? in componenta verticala cu valoarea cea mai mare si
componenta orizontala tangentiala
b. intr-o arcada completa forta ?? cu directie initiala in axul dintelui este preluata si descompusa
in fosele cuspidiene? in componenta verticala cu valoarea cea mai mare si componenta orizontala
tangentiala
c. intr-o arcada completa, forta masticatorie cu directie para-axiala este preluata si descompusa
pe varful cuspizilor, rezultand o componenta verticala cu valoarea cea mai mare si o componenta
orizontala tangentiala
d. intr-o arcada completa, forta masticatorie cu directie initiala in axul dintelui este preluata si nu
poate fi descompusa in fosele cuspidiene? in componenta verticala cu valoarea cea mai mare si
componenta orizontala tangentiala
e. niciuna din variantele de mai sus

5. Siliconii de aditie au urmatoarele avantaje

a. sunt hidrofili
b. reduc capacitatea de umecatare (a mucoasei? )
c. timp indelungat de priza
d. contractie medie de priza
e. stabilitate dimensionala in timp

6. Prognosticul "bun" al corpurilor de punte este favorabil in urmatoarele cazuri:

a. un numar mare de intermediari
b. un numar scazut de intermediari
c. parodontiu marginal afectat
d. utilizarea "micro-protezelor"
e. pro-proteza??

7. Un plan ocluzal normal inclinat la un plan orizonal la un unghi de

a. 15
16
17
18
19 grade

8. Deformarea elastica a corpului de punte depinde de

a. forta aplicata
b. directia fortei
c. tensiunea
d. materialul de "acoperire"
e. point-centric

9. In cazul protezelor fixe, distributia dintilor? este mai avantajoasa daca

a. sunt grupati deoarece mentin integritatea viitorilor dinti stalpi pe care va fi construita proteza
b. sunt diseminati
c. sunt selectati pentru a asigura stabilitate centrica?
d. sunt cel putin 4 stopuri stabile centrice?? (cred ca ceva cu contacte)
e. stabilesc relatiile mandibulo-craniene cu dintii in contact

10. Daca in timpul preparatiei dintilor este afectat parodontiul marginal, amprenta ???
reconstructia pe termen lung se realizeaza
a. imediat dupa preparatie
b. dupa o saptamana de la preparatie
c. dupa 2 saptamani
d. dupa 3 saptamani
e. dupa 6 saptamani

11. Miscarea test este

a. lateralitate fara contacte dentare
b. lateralitate cu contacte dentare
c. retruzia
d. deschiderea gurii
e. miscarea condililor

12. O arcada cu urmatorii dinti lipsa : 1.8, 1.5, 1.4, 2.6 corespune clasei Kenney
a. clasa I cu o modificare
b. clasa I cu 2 modificari
c. clasa a IIa cu 1 modificare
d. clasa a IIa cu 2 modificari
e. clasa a IIIa cu o modificare

13. Amplitudinea miscarii condilului in cavitatea glenoida in timpul miscarii de lateralitate este
generata de
a. peretele intern al cav glenoide
b. peretele extern al cav glenoide
c. peretele posterior al cavitatii glenoide
d. peretele anterior al cav glenoide
e. toate variantele de mai sus

14. In vederea evitarii efectului de decimentare, peretii verticali ai cavitatii inlay trebuie sa
indeplineasca urmatoarele:
a. grosimea lor trebuie sa ofere rezistenta la fracturare
b. unghiurile trebuie sa fie rotunjite
c. baza cavitatii trebuie sa fie plana
d. preparatia trebuie sa fie realizata cu o divergenta ocluzala de 20-40???
e. trebuie sa fie suficient de inalti pentru a oferi retentie in timpul frecarii??

15. Metoda "traiectului functional generat", folosit pentru a obtinerea reliefului ocluzal al
protezei este alcatuit?? pe baza
a. ocluziei morfostatice
b. ocluzia functionala unilateral balansata
c. ocluzia functionala bilateral balansata
d. ocluzia functionala centric balansata
e. ocluzia functionala miocentric balansata

16. Ipoteza Ackermann spune ca

a. relaxarea muschiului geniogloss este obtinuta prin micsoarea etajului inferior??
b. prin ridicarea mandibulei, planul ocluzal este ???
c. perturbarea inervatiei meniscului articular este obtinuta prin distalizarea condililor
d. nevralgia de facial este cauzata de distalizarea condililor
e. inchiderea fortata a guri faciliteaza spasme musculare si parafunctii

17. Dupa COSTEN, trauma mecanica directa a ATM determina

a. distalizarea condililor
b. iritarea muschiului pterigoid extern
c. dureri musculare
d. trauma directa a nervului auriculo-temporal
e. glosoptoza

18. Preparatia dintilor stalpi nu este influentata de

a. volumul dintilor stalpi
b. tipul de agregare ales?? (sau prag?)
c. curbura radacinilor
d. pozitia dintilor pe arcada
e. gradul de resorbtie coronara??

19. Despre amprenta monofazica nu se poate spune ca

a. utilizeaza un singur material
b. poate folosi portamprente standard, individualre sau speciale
c. este o amprentare intr-un singur timp
d. poate utiliza unul sau 2 materiale
e. poate folosi portamprente standard

20. Ce stagiu dintre urmatoarele nu face parte din algoritmul de tratament in prepararea corpului
si cavitatii orale??
a. educatia sanitara
b. pregatirea "generala" a corpului?? :))))
c. pregatirea nespecifica (preprotetica)
d. pregatirea specifica (proprotetica)
e. tratamentul protetic propriu-zis

21. Sindromul durerii muschiului pterigoid intern apare in sindromul disfunctional:

a. al gurii (limba, gat, palat)
b. molarilor maxilari si mandibulari
c. molarilor maxilari

22 nu este

23. Miscarea de retruzie a mandibulei este

a. miscarea mandibulei spre posterior
b. miscarea mandibulei spre posterior
c. traiectul dintre IM si RC
d. miscarea de "inchidere"?? spre posterior
e. traiectul dintre IM si cea mai posterioara pozitie permisa de catre condili

24. In vederea verificarii egalitatii etajelor fetei, metoda planului Frankfurt compara urmatoarele
distante:
a. planul Frankfurt - vertex respectiv Frankfurt - marginea bazilara a mandibulei
b. planul F - Oph cu planul F-marginea bazilara
c. Crista gali - vertez cu crista gali - marginea bazilara
d. dimensiunea verticata a ocluziei anterioare cu dimensiunea verticala a ocluziei posterioare??
e. dimensiunea verticala a etajului inferior cu in RP cu dimeansiunea .. in RC

25. Dezinserarea amprentei cand se utilizeaza siliconii cu reactie de condensare?? este

a. moderata
b. moderata spre dificila
c. dificila
d. simpla
e. foarte usoara

26. Nervul implicat in relatia centrica este

a. Vag
b. Trigemen
c. Facial
d. hipoglos
e. glosofaringian

27. Preparatia cervicala pentru coroana metalo-ceramica poate fi facuta

a. in unghi drept
b. in unghi oblic
c. in unghi eversat exterior
d. chamfer
e. toate cele mentionate

28. Corpurile Maryland Rochette sunt realizae din

a. 2 elemente de agregare sub forma de fatete
b. multiple elemente de agregare
c. coroane partiale 3/4 sau 4/5
d. coroane metalice
e. incrustatii corono-radiculare

29. Tehnica Silicoater (Kulzer) poate fi aplicata

a. doar aliajelor nobile
b. doar aliajelor ni-cr
c. doar aliajelor cobalt-cr
d. doar aliajelor de titan
e. tuturor aliajelor nobile si ne-nobile

30. Despre fortele tangentiale orizontale nu se poate spune ca:

a. se transmit in pata de ulei
b. se exercita la nivelul punctului de contact
c. se transmit arcadei opuse
d. dintii antagonisti suporta o parte crescuta a fortei
e. anuleaza tendinta de migrare meziala a tuturor dintilor

31. Tehnica de retractie gingivala cu fir-dublu este recomandata in

a. in sulcusuri usor adanci
b. la tineri cu parodontiu impulsiv
c. la bolnavi cu afectiuni parodontale
d. in toate situatiile critice/clinice
e. in sulcusuri adanci

32. Firul retractor se foloseste in amprentare dupa cum urmeaza

a. se aplica timp de 4 sec in sulcus dupa amprentarea cu silicon chitos
b. ramane in sulcus inaintea folosirii siliconului chitos
c. este indepartat imediat inaintea folosirii siliconului fluid
d. se aplica doua fire, cel mai profund si mai subtire ramanand in sulcus, prevenind colapsul
gingival
e. se aplica un singur fir inaintea amprentarii pp-zise4

33. Relatia de postura se induce prin

a. test Wild
b. test Silverman
c. test Robinson
d. numaratoarea 60-70
e. actiunea tonusului muschilor manducatori

34. Forma tavanului cavitatii glenoide influenteaza

a. inaltimea cuspizilor de sprijin
b. adancimea curbei Spee
c. adancimea curbei transversale
d. inclinarea/panta cuspizilor de ghidaj
e. inclinarea planului de ocluzie

35. examinarea morfologica a rx ATM nu deceleaza

a. forma cavitatii glenoide
b. forma condilului mandib.
c. forma meniscului
d. forma condilului temporal
e. volumul condilului mandib.

36. Miscarea corecta in examinarea clinica a protruziei se observa

a. prin inspectie
b. palpare cu indexul
c. folosind hartia de articulatie
d. simulator neprogramabil
e. simulator total-programabil

37.

38. Korber recomanda corectarea lipsei paralelismului prin

a. preparatia fetelor axiale ale ambilor dinti pilieri cu o inclinare de pana la 60, cand unul din ei e
inclinat pana la 150
b. *bis* pana la 350
c. realizand o insertie cu rotatie, folosind pe dintele divergent o coroana care are contact doar
cervical
d. restaurari cu sistem telescopat daca dintii sunt inclinati 45-650
e. toate de mai sus.
39. Prezenta pe arcada a 1.8-2.1, 2.3, 2.8 reprezinta
a. EPR cl. III Ken cu 2 modif
b. EPR cl. III Ken
c. EPR cu o modif.
d. EPI cl. III Ken cu o modif.
e. EPR cl. III Ken. cu o modif.

40. Daca dintii pilieri sunt toti fie vitali, fie devitali, insertia va fi determinata de
a. tehnician
b. dentist
c. dintii cu onlay
d. dintii cu volum coronar mai mic
e. indiferent

41. Metoda morfostatica de obtinere a ocluziei terapeutice consta in modelarea

a. aditie de ceara prin picurare
b. bloc de ceara
c. aditia de ceara de culori diferite
d. modelarea functionala a reliefului artificial cu antagonistii in simulator
e. localizarea pantelor si muchiilor cuspidiene folosind batoane de ceara

42. Absenta a 4 dinti frontali este EPR cl. IV Ken.

a. doar daca se refera la incisivii maxilari
b. daca lipseste caninul si 3 incisivi
c. daca restul arcadei e integru
d. doar in cazul anodontiei bilaterale de incisivi laterali
e. daca este data doar de absenta incisivilor

43. Amprentarea monofazica globala folosind hidrocoloizi ireversibili si portamprente standard

se indica pentru
a. duplicarea modelului
b. inregistrarea ocluziei
c. modele pentru crearea de portamprente
d. modele de lucru pentru coroane
e. modele de lucru pt inlay

44. Miscarea de lateralitate este influentata mai ales de

a. integritatea cusp. de ghidaj
b. inaltimea cusp. de ghidaj
c. pantele cuspizilor de ghidaj

45. Un simulator oro-facial simplu permite

a. miscari verticale
b. restaurarea morfologiei statice
c. restaurarea pozitiilor test ale pacientului
d. reprezentat de ocluzor
e. este indicata folosirea simulatorului

46. La un pacient cu laterodeviatie dreapta cu distanta statica de 3mm si distanta de 10mm intre
liniile interincisive in miscarea de lateralitate dreapta, fara contact ocluzal, amplitudinea reala a
miscarii este
a. 10mm
b. 3mm
c. 7mm
d. 13mm
e. 17mm

47. Metodele antropometrice de determinare a dimensiunii etajului inferior pentru pacientii

edentati fara repere postextractionale sunt
a. DaVinci: Sn = N-Sn-Gn
b. DaVinci: N-Sn = Sn-Gn
c. DaVinci modificata: Oph-Sn = Sn-Go
d. Boianov modif.: interpupilara = Gn-Zg
e. Willis: Ch-Ch = N-Sn

48. Parametrii verticali ai morfologiei ocluziei sunt influentati de

a. dinamica orizontala
b. dinamica sagitala
c. dinamica frontala
d. sagitala si frontala
e. orizontala si sagitala

49. Formula indicelui facial

a. diam. vertical / diam. oriz. x 100
etc.

50. Fixarea dintilor prin aplicarea protezei nu trebuie efectuata

a. intr-un singur plan
b. in 3 planuri
c. luand in considerare pozitia spatiului protetic potential
d. luand in considera starea parodontiului
e. in cel putin 2 planuri

51. Corpul de punte poate fi in contact partial cu creasta:

a. in semi-sa
b. in contact linear
c. in contact punctifor
d. in toate cele 3
e. in niciuna din variante
52. Pe o RDA nu examinam
a. nr radacinilor
b. tratamentele endo

53.

54. Restaurarea ocluzala protetica este refacuta in

a. RC terapeutica in sindromul muscular.
b. RC in anomaliile de pozitie ale mandibulei
c. RC ,cand repozitionarea condililor reface pozitia corecta a mandibulei
d. RC in ATM sanatoasa
e. RC in conditii ocluzale bune

55. Care din urmatoarele afrimatii nu fac parte din rolurile functiei protezei ? intermediare??
a. ??? prezenta radacinii
b. prezenta ??? dintelui
c. prezenta ocluziei
d. prezenta parodontiului
e. tesutul conditionat??? :)))) WTF

56. Nervul implicat in RP este

a. V trigemen
VI
VII facial
IX glosof
X vag

57. In cerma Zirconiu contine

a. oxizi de zirconiu
b. oxizi de aluminiu
c. oxizi de zirconiu si aluminiu
d. spinel (MgAl2O4)
e. barbonit????

58. Pentru (ceva cu bruxism - gen scrasnire sau frecare) contacte producand "frecarea"
posterioara a mandibulei - contactele care apar:
a.versantul?? cuspizilor maxilari meziali and disto-linguali
b. versantul?? cuspizilor maxilari distali and mezio-linguali
c. versantul?? cuspizilor maxilari meziali and disto-linguali
d. versantul cuspizilor maxilari distali si disto-linguali
e. versantul?? cuspizilor maxilari palatinali and disto-linguali

59. Leziunile de furcatie de gradul 2 implica:

a. includerea spatiului de sub 1/3 interradicular in directie VO
b. sonda patrunde intre radacini si GEN ajunge dintr-o parte in alta
c. lipsa spatiului furcatiei datorita "acoperirii" cu gingie
d. pe un examen RX se observa leziunea radiotransparenta
e. "distrugerea" depaseste 1/3 din dimensiunea spatiului in directie VO

60. O coroana de invelis poate avea

a. agregare coronara intrinseca
b. agregare coronara extrinseca
c. agregare dentinara
d. agredare pulpara
e. agregare radiculara