Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
stomatognat
Prepubertatea:
Definiţie
Modificări la nivelul aparatelor şi sistemelor
Sistemul respirator
Are loc o creştere a cavităţii toracice şi implicit a pulmonilor
Sistemul circulator
Modificări la nivelul cordului, care creşte în dimensiuni
Frecvenţa cardiacă scade la 70-80/min şi tensiunea arterială
creşte
Reglarea activităţii organismului este controlată de
sistemul nervos central, deci inclusiv de sistemul
endocrin, prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular.
Sistemul nervos central îşi exercită acţiunea sa de control şi
de reglare şi pe cale hormonală
Hormonii din curentul circulator, la rîndul lor, acţionează
asupra activităţii nervoase (mecanism de retroacţiune)
Astfel se pot lămuri corelaţiile dintre fenomenele nervoase şi
cele hormonale.
Puntea de legatură principală dintre neurofiziologie şi
endocrinologie este neurosecreţia
Integritatea functionala şi structurală a organelor de
reproducere depinde
de funcţia sistemului nervos central şi a centrilor
subordonaţi
de activitatea hipofizei si a glandelor endocrine periferice
Relaţiile între sistemul nervos central, antehipofiză şi efectele periferice
ale hormonilor antehipofizari (Harris).
Funcţiile hipotalamusului
Termoreglarea
Hormonul tireotrop
Sinteza, acumularea şi secreţia hormonilor tiroidieni
Creşterea celulelor glandei tiroide
Hormonul somatotrop
Influenţează direct diversele celule ale sistemului muscular şi
osos
Exercită o acţiune anabolică pe metabolismului Ca, Ph şi N
Hormonii gonadotropi
Hormonii gonadotropi
Au două origini:
Hipofizară
Extrahipofizară
Efecte metabolice
Retenţii trecătoare de azot
Reglarea metabolismului apei şi al electroliţilor: retenţie de
apă, Na, Cl, Ca şi Ph
Asupra scheletului: favorizează absorbţia intestinală a
calciului, inhibă cartilajul de creştere , accelerează închiderea
epifizară. Excesul de estrogeni determină un tip de nanism
Androgenii
Leptin
– Leptin este un factor care este reglat de nutriţie şi care joacă un rol
important la prepubertate şi pubertate
– Este în legătură cu volumul de ţesut adipos
– A fost considerat ca fiind factorul care leagă debutul pubertăţii de
starea de nutriţie
– Androgenii determină supresia acestui factor, astfel că nivelurile de
leptin cresc, atât la fete cât şi la băieţi, în pubertatea precoce şi
continuă să crească la fete
Liniştea prepuberală
Pînă la 8—9 ani, organele
genitale se află într-o linişte
relativă, datorită probabil
inhibiţiei exercitate de sistemul
nervos central supraordonat, sau
de epifiză asupra
hipotalamusului şi a hipofizei
Ea depinde însă şi de o
insensibilitate relativă a ovarului
la stimularea gonadotrofică şi de
aceea a uterului la estrogeni
Impulsul primar este hipotalamic
(neural sau neurohormonal) Creşterea în greutate a
organelor de reproducere
în adolescenţă (Tanner).
Dezvoltarea sânilor
Stadiul I: 8—12 ani. Proeminenţa mameloanelor
Stadiul II: Înmugurirea mameloanelor şi areolele bombează,
diametrul areolelor creşte
Stadiul III: Apariţia mamelei primare: mameloanele, areolele şi
glanda mamară proemină deasupra planului toracic
Părul pubian
Durează 2-6 ani
Părul axilar
La 2 ani după cel pubian
Modificări fiziologice
Creşterea acidităţii gastrice
Maturizarea electrocardiogramei
Date fundamentale privind cresterea sistemului
stomatognat postnatal şi prepubertar sub influenţa
axului hipotalamo-hipofizo-glandular.
Creşterea craniofacială este lentă
Alungirea bazei craniului
Creşterea
encondralã a Dezvoltarea maxilarelor
condilului Dezvoltarea dentiţiei
mandibular.
(dupã Erupţia molarilor de şase ani
Rakosi TH, Un moment de vârf al creşterii este
erupţia molarilor de 12 ani
Dezvoltarea muşchilor masticatori
Creşterea pneumatizării sinusurilor
nazale
Creşterea
mandibulei.( Creşterea în înălţime a
dupã Rakosi
TH)
maxilarului se datorează
formării sinusurilor maxilare
şi proceselor alveolare
Etajul superior
După naştere o creştere rapidă
Rata diminuă, devenind foarte lentă după 12 ani
Etajul mijlociu
Creştere iniţială lentă
După 7 ani, creşterea acestuia este controlată prin sistemul
suturilor craniofaciale şi maxilare
După 7 ani predomină creşterea periostală
Etajul inferior
Baza osoasă a etajului inferior al feţei
Aparţine desmocraniului
Condilul mandibulei şi regiunea mentonului apar prin osteogeneză
encondrală în cartilajul secundar
Configuraţia mandibulei este influenţată şi de activitatea unităţilor
musculare
Mandibula poate fi divizată în arii funcţionale
diferite pe baza stimulilor de creştere specifici
Ariile
funcţionale
ale
mandibulei.
(după
Schomacher
GH)
Influenţa
factorilor
genetici,
epigenetici
şi de mediu
asupra
creşterii
encondrale
şi desmale.
(dupã
Rakosi TH)
Mecanisme pentru crearea
presiunii se găsesc la nivelul
sincondrozelor şi suturilor
Osul, în contrast cu cartilajul, nu
aratã o creştere pregnantã şi nu
poate exercita un moment de
forţã
Creşterea suturii rãspunde în
principal influenţelor mecanice
înconjurãtoare
Procesele de apoziţie şi resorbţie
ale periostului sunt controlate
deasemenea de volumele
necesare ale componentelor Mecanismul apoziţiei şi resorbţiei
înconjurãtoare (dupã Rakosi TH)
Mecanismele creşterii
scheletului cranio-facial
prezintă un interes major
din trei puncte de vedere:
– actul masticator
Dezvoltarea fizicã
generalã la sexul
masculin şi feminin
(dupã Rakosi TH)
Evidenţierea corelaţiilor dintre
dezvoltarea fizicã generalã şi cea
cranio-maxilo-facială este posibilă prin
masurători antropometrice
Evaluarea “vârstei scheletale” (osoasã)
dupã naştere este posibilã prin examen
radiografic al pumnului şi al mâinii stângi
Cea mai cunoscutã metodã de apreciere
a vârstei schelatale constã în
aprecierea stadiului de osificare a
oaselor carpiene, fiind consideratã
“ceasul biologic”
Radiografia carpului
(dupã Rakosi TH)
La fete creşterea prepuberalã începe de obicei între
10-12 ani
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
MP3ca
Pisi p
S DP3 PP3 MP3
PP2 MP3 H1 PP1ca Ru
H2 u u u
R p
Rcap
V. Burlui, Juvento-
Stomatologia
2003/470)
Sistemul stomatognat,
ca şi sistemul
reproducător feminin au
o patologie complexă Depozite masive de placă şi
pe care nu dorim să o tartru, asociate cu gingivită
localizată la grupul frontal
dezvoltăm în această mandibular
prelegere, dar amintim
unele afecţiuni la nivelul
sistemului stomatognat,
la care componenta
hormonală
prepubertară are un rol
deosebit, mai ales la
persoanele cu igienă
Inflamaţie gingivală
orală deficitară şi
educaţie precară.
Dezvoltarea sistemului stomatognat este în
strânsă legătură cu cea a aparatul
reproducător feminin, încă din momentul
organogenezei şi continuă prepubertar şi
pubertar, fiind influenţate de factori interni şi
externi, un rol important revenind
complexului hormonal care acţionează
asupra acestor două sisteme.