Evoluția sistemului electoral

Constituția este legea fundamentala într-un stat, fiind o creație a pocii moderne.
În România prima constituție a fost adoptata în anul 1866.

Constituția din 1866

Votul cenzitar consta in faptul ca electoratul era împărțit, în funcție de avere, pe colegii
electorale; la senat, censul era foarte ridicat(800 de galbeni), ceea ce a facut ca moșierii sa domine
aceasta camera; pentru adunarea deputaților erau patru colegii electorale;( Art. 58.Corpul electoral este
impartit in fiecare judet, in patru colegiuri) la colegiul 1 (art.59 Fac parte din anteiul colegiu acei cari
au venitu fonciar de 300 galbeni in sus. )intrau cei care aveau un venit funciar mai mare de 300 de
galbeni; la colegiul 2,(art. 60 Fac parte din al duoilea colegiu, acei cari au un venit fonciar de 300
galbeni in jos pene la 100 inclusiv.) intrau cei cu un venit funciar cuprins între 100 si 300 de galbeni; la
colegiul 3 (art.61. Fac parte din al treilea colegiu al oraselor, comercientii si industrialii cari platesc
catre Stat o dare de 80 lei. Sunt scutiti de cens in acest colegiu, tote profesiunile liberale, oficerii in
retragere, profesorii si pensionarii Statului. )intrau cei care plăteau o dare catre stat de cel puțin 80 de
galbeni; la colegiul 4 (art.63Fac parte din colegiul al patrulea toti aceia cari platesc o dare catre stat ori
cat de mica si care nu intra in nici una din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al duoilea grad
un deputat de district. )intrau toți cei care plăteau o dare catre stat, oricât de mica; spre deosebire de
celelalte trei colegii, cei din colegiul al patrulea votau indirect, prin delegați;
• erau unele categorii scutite de regula censului, deci puteau vota fara a face dovada unui venit:
cei aparținând profesiunilor liberale, ofițerii în retragere, profesori, pensionarii statului;
• (art.62 Aceste trei colegiuri aleg direct: Cele duoe d'anteiu cate un deputat fie-care, era cel de al
treilea, precum urmeaza: Bucuresci sese; Iasi patru; Craiova, Galati, Ploesci, Focsani, Barlad, Botosani
cate trei; Pitesci, Bacau, Braila, Roman, Turnu-Severin cate duoi; era cele alte cate unul; peste tot cinci-
deci si opt. Tote orasele unui district formeaza un singur colegiu cu orasul de resedinta. )

Constituția din 1938:

Proiectul noii Constitutii intocmit de profesorul universitar Istrate Micescu, pe baza sugestiilor
date de regele Carol al II-Iea este definitivat de rege si sfetnicii sai la 19 februarie si publicat la 20
februarie 1938. ;
• la articolul 1, se afirma ca „regatul României este stat National, unitar si indivizibil;
• prin cele opt titluri si 100 articole, Constitutia consacra principiul suprematiei regelui si
suprima separatia puterilor. Puterea legislativa o exercita regele prin intermediul Parlamentului
bicameral, limitat numai la legiferare si avand un caracter corporativ;
• puterea executiva o exercita tot regele, prin guvern, numit si revocat de el insusi, fara
raspundere politica fata de Parlament. Sunt restranse considerabil libertatile si drepturile la
democratie;
• puterea de stat era asumata in mod integral de rege, care era „Capul statului' (art. 30).
Puterea legislativa se exercita de rege prin Reprezentanta Nationala, alcatuita din doua
adunari; Senatul si Adunarea Deputatilor (art. 31). Regele sanctioneaza si promulga legile,
putand refuza sanctionarea lor fara motive, tot el avand initiativa legilor (art 31). Puterea
 executiva este incredintata regelui, care o exercita prin guvernul sau in modul stabilit prin
Constitutie (art. 32).
• pedeapsa confiscarii averilor este interzisa, cu exceptia cazurilor de „inalta tradare si
delapidare de bani publici', exproprierea fiind admisa numai „pentru cauza de utilitate
publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire, stabilita de justitie, conform legilor';
• toti cetatenii romani sunt datori a face parte din unul din elementele ostirii, conform legilor
(art 88), iar „contingentul ostirii se voteaza pentru fiecare an de adunarile legiuitoare (art
90);

Pentru Senat erau valabile aceleași condiții de eligibilitate numai ca varsta se ridica la 40 de ani”

Constituția din 1923 a permis extinderea participării cetățenilor la viața politica, a creat cadrul
legislativ necesar afirmării României mari si a contribuit la democratizarea societatii românești.

Constituția din 1991

În 1989 cade regimul comunist. În 1991, este adoptata o constituție supusa aprobării poporului
prin referendum la 8.12.1991.
• la articolul 1, se prevede ca România este stat național, suveran, independent, unitar si
indivizibil;
• ca forma de guvernământ, România este republica;
• teritoriul României este inalienabil;
• articolul 2 enunța principiul suveranității naționale: „suveranitatea naționala aparține poporului
care o exercita prin organele reprezentative, prin referendum;
• se prevede egalitatea în fata legii;
• sunt prevăzute drepturi si libertăți cetățenești: dreptul la viața, la proprietate, de vot, libertatea
întrunirilor etc.; sunt prevăzute drepturi noi, ca libera circulație, inițiativa legislativa; dreptul de vot îl
au toți cei care au 18 ani;
• se prevedea separarea puterilor în stat:
Parlamentul: este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare; are o
structura bicamerala, adopta legi, bugetul, programul guvernului etc.; este ales pe baza votului
universal;
Președintele: este ales prin vot universal, reprezintă statul, este garantul independentei,
veghează la respectarea constituției, are rolul de a media între instituțiile statului, între stat si societate,
desemnează primul ministru, numeste guvernul , conduce CSAT –ul (Consiliul Suprem de Apărare al
Tarii); guvernul: este însărcinat cu înfăptuirea politicii interne si externe, are sarcina de a conduce
administrația publica; justiția este realizata prin instanțele de judecata, judecătorii sunt independenți,
deciziile se iau în numele legii;
Regimul democratic este reflectat si în prevederi ale Constituției referitoare la partidele politice,
activitatea sindicatelor, relațiile internaționale ale României.
Adoptarea oricărui sistem electoral constituie un demers cu implicaţii majore pentru orice
sistem politic, datorită efectelor şi consecinţelor, adesea imprevizibile, pe care această schimbare le
poate avea asupra configuraţiei scenei politice şi ca atare asupra viitorului ţării respective.
 BIBLIOGRAFIE

CONSTITUTIA din 1866 M.Of. 142 din 13-iul-1866;

CONSTITUTIA din 1938 M.Of. 48 din 27-feb-1938;
CONSTITUTIA din 1991 M.Of. 233 din 21-noi-1991.