PROIECT DE CERCETARE

1.Date relevante ale cunoașterii ȋn domeniul și motivaţia temei

1.1.Care este domeniul general ȋn care se subsumează problematica propusă spre
cercetare?

Propunerea actuală de cercetare pornește de la conceptul general de " reglare emoţională"

definit ca și constructul care implică emoţia , echivalentă cu un comportament , dar și ca
fenomen reglementat ( Campos &colab.,1989;Cole,Michel,et al.,1994;Kopp,1989 ). Studiile din
domeniu susţin rolul semnificativ al emoţiilor ȋn procesul de adaptare ,selecţia stimuliilor cu
conotaţie negativă din mediu,ȋn pregătirea răspunsurilor comportamentale și ameliorării
capacităţii mnnezice pentru evenimente semnificative,luarea decizilor ,ghidarea interacţiunilor
interpersonale (AinizePeña-Sarrionandia1, MoïraMikolajczak2* and JamesJ.Gross3,2015 ).
Ȋn literatura de specialitate, pentru a define reglarea emoţională se regăsesc și alte
definiţii ale conceptului,una dintre ele cuprinde o multitudine de procese intrinseci și extrinseci
care sunt responsabile de monitorizarea,evaluarea și modificarea reacţiilor emoţionale mai ales a
componentelor temporale pentru a putea fi ȋndeplinite obiectivele personale ( Thompson , 1994 ).
O altă definiţie a emoţiilor și proceselor direct relaţionate este cea ȋn care sunt implicate
o mulţime de răspunsuri cu intensitate moderată și care are poate fi de durată scurtă sau extinsă,
simplă sau complexă( Gross,2014 ).Cole,Michel &colab.(1994 ) văd procesul reglării emoţionale
ca reducerea nivelului emoţional, ȋn timp ce uneori are loc și o activare a emoţiei. Din această
perspectivă deficitul emoţional poate fi considerat ca o reglare emoţională ce operează ȋntr-o
formă disfuncţională.
Reglarea emoţională integrează procese de natură socială și emoţională cu spectru de
aplicabilitate ȋn domeniul sănătăţii mentale (Gross & Mun˜oz, 1995; Hubbard & Coie, 1994 ), de
unde derivă importanţa sa și pentru funcţionarea la nivel intra- și interpersonal.Cercetările din
domeniul neuroștiinţei au adus aportul cu referire la impactul asupra ajustării emoţionale
(Caciopo, Klein, Berntson, & Hatfield, 1993; Davidson & Fox, 1982; Dawson, 1994; LeDoux,
1993; Nelson & Bloom, 1997 ),cu implicaţii directe ȋn domeniul educaţiei,știinţei,medicinii
(Repetti, Taylor, & Seeman, 2000 ).

1.2.Care sunt datele actuale ale cunoașterii ȋn domeniu pe această problematică?

Ȋn literatura de specialitate, s-a acordat o atenţie deosebită conceptului de reglare

emoţională din perspectiva neuroștiinţei, a psihologiei și dezvoltării și a psihopatologiei
dezvoltării.Un accent s-a pus pe interacţiunea părinte-copil,cu preponderenţă pe
comportamentele problematice, unde RE este un predictor pentru psihopatologie
(Bradley,2003;Calkins & Howse,2004).O flexibiliatate a acestui concept , direct implicată ȋn
situaţiile conflictuale este relaţionată de starea emoţională rigidă,care facilitează interacţiunea
părinte-copil.Dacă RE este condiţionată de stările emoţionale,atunci flexibilitatea interacţiunii
este corelată ȋn mod direct de psihopatologia infantilă (Granic&Patterson, 2006).Se presupune că
pragul de flexibilitate ar fi asociat cu capacitatea copiilor de a ȋși regla propiile emoţii, teorie care
ȋncă nu a fost validată știintific (McClure et al., 2007; Monk et al., 2006; Stadler et al., 2007;

1
Sterzer, Stadler, Krebs, Kleinschmidt, & Poustka, 2005; Stieben et al., 2007; van Goozen,
Fairchild, Snoek, & Harold, 2007).Trăsăturile Callous Unemotional ( CU ) se pot evidenţia de la
vârsta de 4 ani (Dadds MR, Allen JL, McGregor K, Woolgar M, Viding E, Scott S, 2014 ),
rămân relative stabile pe parcursul adolescenţei și al vieţii de adult, asociate cu influenţe bio-
genetice (Pasalich DS, Dadds MR, Hawes DJ, Brennan J ,2012).

1.3.Care sunt certitudinile, dilemele și ȋntrebările la care se caută un răspuns?

Because of the role of effortful control and related skills in the regulation of emotion and
behavior, effortful control has been linked conceptually to the development and maintenance
of children’s externalizing problems (e.g., aggression, defiance, delinquency). Effortful
control is believed to affect maladjustment by contributing to the processing of information
relevant to adaptive functioning, as well as to the modulation of emotional experience and
behavior.
Frick & Morris (2004), in a review of the relevant literature, argued that deficits in selfregulation
are associated with reactive, emotionally driven conduct problems (e.g., reactive
aggression) but are unlikely to be involved in covert externalizing problems (e.g., stealing)
and proactive externalizing problems (e.g., unprovoked, unemotional aggression that is used
for personal gain or to influence and coerce others).
Frick & Morris
(2004) argued that children prone to proactive aggression, including those with callousunemotional
(psychopathic) traits, are low in their fearful inhibition, which undermines the
development of conscience, but do not exhibit consistent problems with self-regulatory
processes.
Eisenberg et al. Page 7
Annu
1.4.Care este ȋntrebarea/miza principală a cercetării?
Propunerea actuală de cercetare dorește să investigheze dacă un deficit al reglării
emoţionale (adaptare emoţională maladaptativă ) prezice un set de comportamente disfuncţionale
la copiii proveniţi din centrele de plasament raportaţi la populaţia generală.O reglare emoţională
adaptativă este cea care duce la o bună funcţionare ȋn mediu ( Bridges&colab,2004 ).Dacă sunt
utilizate strategii de reglare emoţională ȋntr-o manieră flexibilă ,atunci individul poate să se
implice ȋn comportamente orientate spre scop ( Gratz&Tull,2010 ).Abilităţile necesare pentru a
dobândi un nivel de reglare emoţională funcţională sunt acceptare și conștientizarea emoţională
(Berking&Znoj,2008;Gratz&Roemer,2004;Gratz&Tull,2010;Greenberg,Elliot&Pos,2007).

Persoanele care utilizează o strategie maladaptativă de reglare emoţională ȋn momentul

confruntării cu o experienţă negativă utilizează ȋn mai mică măsură experienţa emoţională astfel
ȋncât să poată să se angajeze ȋn comportamente orientate spre scop.

1.5.Care pot fi consecinţele știinţifice și practice dacă se obţin răspunsuri relevante legate
de ȋntrebarea cercetării?
2.Conceptele de bază ale cercetării?
2.1.Definirea conceptului
2.2.Modele teoretice relevante

2
2.3.Teoria/modelul teoretic din perspective căruia va fi abordat acel concept ȋn partea de
cercetare empirică
2.4.Date ale cercetării legate de acel concept
Conceptul y
Conceptul z
3.Designul cercetării
3.1.Scopul cercetării
3.2.Etapele cercetării/strategia de cercetare
Etapa 1
3.3.Ipotezele cercetării
3.4.Lotul investigat
3.5.Variabilele cercetării
3.6.Instrumentele /metodele folosite
3.7.Mod de aplicare a chestionarelor și de interpretare a datelor
Etapa 2
Etapa 3
3.8.Strategii de aplicare a probelor /culegere efectivă a datelor;acces la populaţia vizată
3.9.Posibile problem/dificultăţi care pot apărea pe parcursul realizării cercetării
4.Concluzii
5.Anexe