Cateva cuvinte despre piata asigurarilor din Romania

Asigurarile reprezinta un element esential al mecanismului economiei de piata,

contribuie la dezvoltarea economica a tarii si la extinderea relatiilor economice externe.
Oricine are nevoie de protectie, indiferent daca ne gândim la persoane fizice sau
persoane juridice. In timpul unei vieti întregi se acumuleaza o serie de bunuri, de valori,
agonisite cu multa truda, care pot disparea într-o clipa în urma unui incendiu, a unui cutremur,
a unui furt sau unui alt motiv. Pierderea financiara rezultata nu poate fi compensata pe alta
cale decât prin asigurare. In acelasi timp, integritatea fizica, sanatatea, capacitatea de munca
pot fi si ele afectate, ducând la imposibilitatea desfasurarii unei activitati, deci lipsa unui
venit. Ca persoane juridice, nevoile de asigurare sunt asemanatoare cu cele ale persoanelor
fizice, privind asigurarile de bunuri, pierdere a profitului, credite, dar ele se manifesta si ca
urmare a raspunderii pe care persoana juridica o are fata de angajatii sai.
In tarile dezvoltate, asigurarile reprezinta o parte a educatiei, a traditiei si chiar a vietii,
în timp ce în România, în prezent, suntem departe de a putea vorbi de o educatie la nivelul
întregii populatii în acest domeniu.
Constientizarea si manifestarea nevoii de protectie a oricarui om, ca si decizia de a
cumpara o asigurare, ca demers individual si facultativ, sunt determinate în mare masura de
factori obiectivi – economici, financiari, sociali, familiali, educationali, - si factori subiectivi –
experientele anterioare, cunoasterea avantajelor si protectiei oferite de asigurare.
In acelasi timp, toate aceste avantaje nu depind numai de asiguratorii priviti individual, ci si
de existenta unei piete sanatoase a asigurarilor, de reglementari stricte care sa nu permita
functionarea unor societati neprofesionale, ale caror esecuri afecteaza încrederea clientilor si
performantele întregii piete.
Se observa ca în acest secol asigurarile, dependente în mod direct de viata economica,
de productia de bunuri mobile si imobile, de comertul international, de fluxurile de bunuri,
valori si oameni, au înregistrat o tendinta vizibila de crestere, fapt ce a influentat pozitiv si
evolutia reasigurarilor.
Astfel, asigurarile si reasigurarile joaca un rol important în dezvoltarea comertului
international si a serviciilor financiare si detin o pozitie cheie în viata industriala si comerciala
a lumii.
Abordari teoretice ale asigurarilor, notiuni generale
Asigurarea propriu-zisa, în forma cea mai simpla, clasica, dar si cea mai întâlnita în
practica, consta în protectia financiara pentru pierderi cauzate de o gama larga si variata de
riscuri.
Asigurarea este întelegerea (contract) prin care una din parti, numita Asigurator, se
obliga în schimbul unei sume de bani, denumita prima de asigurare, sa despagubeasca pe
cealalta parte, denumita Asigurat, pentru daunele si/sau pierderile pe care acesta din urma le-
ar suferi din cauza unui risc acoperit de asigurare. Raporturile de asigurare se nasc dintr-un
contract, din acordul de vointa liber exprimat a doua parti: Asiguratorul si Asiguratul, din care
rezulta drepturi si obligatii reciproce. Pentru aceasta protectie, asiguratul plateste
asiguratorului o suma de bani numita prima de asigurare.
Astfel, protectia riscului se constituie într-o marfa specifica (un serviciu), care se vinde
si se cumpara ca orice alta marfa pe o piata specifica, numita “ piata asigurarilor”, parte a
pietei serviciilor financiare.
In literatura de specialitate se întâlnesc abordari si modalitati de exprimare diferite prin
care se defineste acelasi lucru. Unii autori considera ca asigurarile pot fi privite din mai multe
puncte de vedere, motiv pentru care exista mai multe definitii.
John Downes si Jordan Elliot Goodman, în “ Dictionary of Finance and Investment
Terms”, definesc asigurarea ca fiind “ sistemul prin care persoane fizice sau juridice,
constiente de riscurile posibile, platesc prime de asigurare unei companii de asigurari care
ramburseaza sumele corespunzatoare în caz de dauna. Asiguratorul profita prin investirea
primelor pe care le primeste…Intr-un sens mai larg, asigurarea transfera riscul de la o
persoana la un grup care poate mai usor sa plateasca pagubele”.
Se considera în unele lucrari, ca asigurarea poate fi definita din doua puncte de vedere:
1. Ca persoana (fizica sau juridica) în calitate de asigurat, asigurarea poate fi privita si ca
“finantare” a unei pierderi, în conditiile în care, fondurile vor fi disponibile pentru a acoperi
consecintele financiare ale producerii riscului. Scopul acesteia va fi de a asigura continuitatea
activitatii sau supravietuirea afacerii asiguratului în cazul pierderii produse.
2. Ca un mijloc prin care riscurile pentru doua sau mai multe persoane (sau firme) se combina
prin contributii prezente la un fond din care se platesc despagubirile pentru daunele suferite de
unii dintre ei. Datorita faptului ca asigurarea se bazeaza pe transferul riscului de la un individ
catre o comunitate de indivizi, pentru acoperirea pagubei suferite de unul din ei, ceilalti
indivizi contribuie cu sume mici.
Produsele de asigurari au inregistrat cei mai importanti indici de crestere in contextul general
al revigorarii economice in Romania si in Europa, primul trend crescator de la criza financiara
declansata in 2008, dupa colapsul Lehman Brothers, se arata in Raportul Anual privind
Evolutia Pietelor Financiare Nebancare in Romania, realizat de Autoritatea de Supraveghere
Financiara. Asiguratorii au cumulat in anul 2015 prime brute subscrise in valoare de
8.750.879.938 lei, in crestere cu 8,23% fata de valoarea din anul 2014. Densitatea
asigurarilor, ce reprezinta raportul dintre valoarea primelor brute subscrise si dimensiunea
populatiei, a crescut în 2015 (comparativ cu 2014), cu peste 8% (+34,36 lei/locuitor),
situandu-se la o valoare de 440,41 lei/ locuitor, se arata in raportul citat. Este primul an in care
s-au inregistrat indici pozitivi si in ceea ce priveste gradul de penetrare al asigurarilor, calculat
in raport cu Produsul Intern Brut. Acesta a crescut cu 1,23 la suta in 2015, schimband trendul
descendent inregistrat in ultimii cinci ani. A scazut, insa, valoarea agregata a capitalului social
al societatilor de asigurare, trend cauzat in principal de iesirea din sistem a unuia dintre cei
mai importanti jucatori, ASTRA, care avea un capital social de aproximativ 193 milioane lei
la sfarsitul anului 2014.
Spre deosebire de piata europeana de asigurari, care este dominata de segmentul
asigurarilor de viata (circa 61%, conform datelor Insurance Europe1 pentru anul 2014), in
Romania, acesta reprezenta doar aproximativ 20,73% din primele brute subscrise, piata fiind
dominata de asigurarile generale, respectiv cele auto.
Piata asigurarilor din Romania este caracterizata de un grad ridicat de concentrare. In
anul 2015, 79,25% din volumul total de prime brute subscrise a fost realizat de 10 societati de
asigurare din cele 35 de societati care desfasurau, la 31 decembrie 2015, activitate de
asigurare/reasigurare, situatie similara cu anii anteriori.
Pe drumul spre bunastare
Economia globala duduie, spune Misu Negritoiu, presedintele ASF, si, in contextul
unui trend international optimist, România si-a reluat cresterea economica de cativa ani,
stabilizata la un ritm de 3-4%, reflectat inclusiv in prognozele pe urmatorii 2-3 ani. « De data
aceasta este o crestere mai sustenabila, desi nu lipsita de vulnerabilitati, de la deficitul
bugetului de stat, pana la deficitul in crestere al contului curent si, implicit, cresterea
importurilor si dependenta de finantare externa », spune Misu Negritoiu, presedintele ASF.
Desi mai lenta fata de Statele Unite, cresterea economiei europene a fost moderata in
perioada 20130-2015, sub influenta unui cumul de factori (masurile de relaxare cantitativa ale
BCE, conditiile de creditare favorabile, deprecierea euro), cu efecte pozitive asupra
investitiilor si exporturilor. Consumul privat a fost principalul motor al cresterii economice,
fiind sustinut de avansul venitului disponibil real, in conditiile unei inflatii reduse. Evolutiile
din Grecia, tensiunile din Ucraina si din Orientul Mijlociu, fluctuatiile pe pietele financiare
din Asia si divergentele politicilor monetare din SUA si zona euro, au generat volatilitate pe
pietele financiare, dar nu au avut un impact sesizabil asupra economiei reale, releva sursa
citata. Cei mai importanti indici de crestere au fost inregistrati in statele cu economii mature,
care confirma astfel, spune Misu Negritoiu, « ca nu intoarcerea de la capitalism (s-au inmultit
vocile nostalgice dupa linistea si lipsa de griji din comunism!), ci consolidarea economiei prin
functionarea si dezvoltarea pietelor este drumul spre bunastare ». Dau semne de oboseala
tarile BRICS, care, desi nu au fost afectate de criza financiara, fiind considerate marile
invingatoare ale ultimei recesiuni, nu confirma entuziasmul celor care le prevedeau rolul de
noua locomotiva a economiei mondiale. Brazilia a cazut cel mai tare si cel mai repede. Un
deficit bugetar de peste 10% e greu de administrat chiar si de experimentatul ministru de
finante nou instalat. Dar si Rusia – masiv influentata de caderea pretului la petrol si (probabil)
de bugetele alocate pentru modernizarea armatei – este in teritoriu negativ. India si Africa de
Sud dezamagesc de asemenea, iar China si-a redus ritmul cresterii economice.

« MAI AVEM REMINISCENTE ALE TRANZITIEI ».

In contextul general al cresterilor economice raportate atat la nivel international si
regional, cat si in Romania, piata locala asigurarilor a inversat trendul de scadere din perioada
2013 – 2014 si a incheiat anul 2015 cu un volum al primelor brute subscrise de 8,75 miliarde
de lei (incluzand contributia ASTRA pe semestrul I 2015), in crestere cu 8,2% fata de nivelul
din anul anterior – se arata in acest raport, realizat pe baza datelor preliminare raportate de
societatile de asigurare pentru decembrie 2015. Dintre cele 35 de societati de asigurare care
activau la finele anului 2015, 20 au practicat numai activitate de asigurari generale („AG”), 8
au practicat numai activitate de asigurari de viata („AV”) si 7 au practicat activitate
compozita. Perspectivele, asa cum reiese din aceasta statistica, sunt exceptionale: sistemul
romanesc al asigurarilor se apropie de varful istoric de 8,94 miliarde de lei atins în 2008, chiar
inainte ca economia intre in recesiune, iar aceasta in conditiile iesirii din sistem a unuia dintre
cei mai importanti jucatori, ASTRA. Evolutia pozitiva din 2015 a fost influentata de
contributiile la crestere ale ambelor segmente principale. Astfel, piata asigurarilor generale s-a
apropiat din nou de pragul de 7 miliarde de lei, pe care il atinsese si depasise temporar in anii
2008 – 2009, acumuland o crestere de circa 7,6% fata de nivelul din 2014. O crestere si mai
consistenta, de 10,8%, a inregistrat piata asigurarilor de viata, care a revenit la peste 1,8
miliarde de lei dupa caderea suferita in 2013 – 2014, ca urmare a rascumpararilor de polite.
Insa sectorul asigurarilor ramane, totusi, dependent de segmentul asigurarilor auto,
primele brute subscrise pentru clasa III (Asigurari de mijloace de transport terestru, altele
decat cele feroviare) si clasa X (Asigură ri de raspundere civila pentru autovehicule)
reprezentand 71,74% din totalul primelor brute subscrise aferente categoriei de asigurari
generale in anul 2015, in crestere comparativ cu situatia din 2014. Subscrierile aferente celor
doua clase de asigurari generale au crescut in 2015, in special cele pentru clasa X, care au
inregistrat un avans de 17,45% fata de 2014.
«Mai avem si reminiscente ale tranzitiei si privatizarii in masa din anii ’90. Pe piata
asigurarilor, riscul de neplata legat de daune era in totalitate acoperit printr-o schema de
garantare cu plafon nelimitat, inlaturand astfel orice diferentiere calitativa in piata, singurul
factor de diferentiere fiind doat primele ieftine. Industria asigurarilor devenise o masinarie de
generat bani, fara sa dea prea mare atentie, sau chiar deloc, la administrarea riscurilor si
cheltuielile viitoare», spune Misu Negritoiu. «Pana de curand, mai ales la asiguratorii locali,
rezerva de daune pe care toti asiguratorii trebuie sa o constituie pe baza evaluarii riscului din
portofoliu, avea dimensiuni aleatorii. Proasta gestiune a riscurilor generatoare de pagube si a
resurselor financiare nu era sanctionata, intrucat niciodata nu ar fi fost resurse în fondul de
garantare care sa acopere nelimitat obligatiile asumate prin politele de asigurare. In
economiile mature, acesta se numeste hazard moral, cand nimeni nu-si asuma niciun risc (de
neplata), pentru ca exista oricand cineva care sa le preia (in cazul asiguratorilor – fondul de
garantare). Am eliminat hazardul moral, transferand asupra societatilor responsabilitatea
pentru gestiunea financiara», a mai spus presedintele ASF.

Realizat de Bot Corina Elena