Sunteți pe pagina 1din 50
LOGE £004 / bois 5 Notiuni sumare despre arta bizantina In cursul secolelor IV si V, elementele si formele multiple si variate ale primelor constructii crestine, de proveniente diverse, se combina, se contopesc si dau nastere, in Rasarit, unui mod unitar de a construi, adica unui nou stil arhitectonic, rezultat din amestecul formelor de arta-clasica cu cele de provenienia orientala : stilul bizantin, care, va ramane pana astazi stilul unic si oficial albis ortodoxe din toate partile lumii, realizat, intr-o bogata diversitate de variante (substiluri), regionale, nationale sau locale. ticilor Trei elemente, conceptii sau curente diferite de cultura se combina in formatia noii arte : elenismul, Orientul si crestinismul. Principalele tendinte si elemente de origine elenistica si orientala adoptate de arta bizantina: a) Din Siria provin in arhitectura si sculptura bizantina : forme de omamentatie sculpiurala (foaia de acant, frunza dreapta, foi groase dantelate, forme geometrice : cercuri, rozete, stele si figuri de animale), folosirea pietrelor cizelate si a contrastelor de culori in omamentatia externa, iar in pictura o noua traditie iconogratica, opusa celei eleniste, 0 traditie mai realista, mai dramatica si care cauta sa se apropie mai mult de natura, sa redea in chipurile umane expresia_ individuala, iar in scenele istorice si in compozitii, reprezentarea mai mult veridica decat simbolica sau conventionala. 5) Din Egipt arta biz a a luat altarul tricone (treflat) si oma- meniatia bogata, mai ales cea sculpturala si picturala. De la Alexandria, celebru centru al culturii eleniste Bizantul mosteneste in pictura. decoratiel pitoresti, cu psisajel arhitectonice, cu scenele genului, cu figurile sale alegorice si probabil gustul decoratiei policrome (multicolore) ; indeosebi iconografia bizantina pastreaza din traditia alexandrina atitudinile nobile ale portretelor, liniile clasice ale draperiilor vestimentare, gesturile masurate, compozitia echilibrata si simpla, pe care o consacrase arta greaca. c) Alaturi de Siria, Asia Mica si Armenia joaca un rol esential mai ales in formarea arhitecturii bizantine ; aci se realizeaza mai intai fuziunea intre elementele elenistice si cele orientale, carora li se adauga de timpuriu influenta crestinismului. O creatie proprie a Asiei Mici si a Armeniei este basilica acoperita cu bolti si basilica cu cupola, care face tranzitia de la tipul basilical pur la cel bizantin. Mestesugul savant al arhitectilor anatolieni inlocuieste cupola persana, sprijinita pe conuri de unghi {importata din Armenia), cu cupola pe pandantive, forma specifica a arhitecturii bizantine. Doua curente sau tendinte contradictorii se pot consiata in timp in istoria artei bizantine: a) Una a artei imperiale, oficiale si savante, cultivata la curtile im- periale, in lumea demnitarilor, a varfurilor eclesiastice, a savantilor si a teologilor si caracterizata prin predominarea elemeniului clasic (elenist) ; b) Alta, a artei populare si monastice, reprezentata indeosebi de monahi si preferata in cadrul maselor populare (militari, comercianti, mestesugari si tarani), caracterizata prin predominarea elementului oriental (tehnica mai putin luxoasa, pictura murala in loc de mozaic, cautarsa pitorescului, a realismului, a emotiei dramatice etc). tea Imperiulul Foman din secclala IV si V, evand religia cresting recunoscuta oficial, va evolua in cela Constantinopol si Ravenna. influientale orientale vor patrunds tot mal puternic in structure goltica park. 2 va ramans stazan papa, exeroitand o actiune de suorematie eclsziastica, nestanjenit de aurorts i, enuntand la tiful de pontitex maximus, se vor considera israrhi isi ai bi poiitice. imparati bizant dreptul conduceril acesteie. La sinoadele ecumenice ale crastinismului, prezidato de imparati Sizanti papa isi va trimite delegati pentru a nu recuncaste suprematia imperial. Sinoadele ecumenice ale crestinismulul ct fost ‘ocul intaini! eforturtor de 2 mentine unitatea bissril, in ciuda intoresslor poitice, Antagonismele se vor 1084, ‘empiifica, pana la ruptura dintre Apus si Rasart, iar crestinisrnul va inregistra, odata cu Marea Schisma ci sspararea definve a ontodoxiemului de catoliciam, Artole plastics Cuttura poate fi umarita, pe 0 durata de mai bine de un mileniu, in zona rasariteana a Imperiulud Roman, respective in Imporiul Bizantin, Etape (seo. 1V-KV): 4. Inoepututila (see. IV sv) z 2. Epoca lui Justinian (see. VI, “sacolul de aur") 3, pericada iconoctesta (s2e. VIKIx) 4. dinastile macadeneniior si comnenilor (see. IX-Xil) 5. renastarea paleologa (sec, XIILXV), cu mutarea centrului de grestate de ia Constantiopol ia Athos: oteristicle artei bizanting rctior i arcade, Ar ostransa fixeazs 0: dend astiel arcadsi rolul pa ca ati als sadelor pe capitaluie a d sa adopte ci se prefer procadeul cupolai pe pandentiv. Cu exceptia baziliclor, cupola va aparea a: felca forma, artitecturala consacrata si caracteristica pentru intreaga arhitectura blzanti -se foloseste un neu tip de capitel, numit capitelmposta, Imposta se numeste adaosul de deasupra capitelulul, pe care se sprijna picioarele arcadei. Cu timpul, imposta se contopests cu capit lul si acesta cubic sau de runchi da piramida rastumata; -s0 adopta un plan de bisercain crue greaca, adica cu brate agale; -se reduce sculptura la un relief marunt, aplcat oa o broderie, sila obiects de mici ai fides: ‘80 foloseste mozaioul ca sistem preferat de omamentaiie, devarece permite realizarea ds comport! scismine, deo sinteza rece, cu figuri caime si matestuoase. 1. Inceputurile artet bizantine (sec. 1V-V) Despre Constantinopol: Constantinopotul dateaza de ia 330, cand imsaratul Constantin cel Mare ba fondat pe ruinele anticulul ores gree Byzantion. Oracul ee afla in peni ula cu 0 poziie Strategic deosabit de buna, datorita celortrel zone de apa, in nord, est si sud, avand astiel asigurata izolarea, Nowa capitalaa fost impodbita cu cladil, monumants si piste central, cu un palat imperial, ocladire a sentului ict hipodramul, Planuf orasului grupa cladirie ofciale in jurul pistai central. Axul care traversa median orasul, ater importanta de clreulatis, era margin de © colonada acoparita, fommand galeril pentru pi i. Orasul, inconjurat de ziduri puter _2v28 bastioans si port. Numite “curine”, zidurile foarte inalte, cu o grosime de cath '@ met, eau precedata de santuri care formau obstacole In calea eventualilor atacator al cetati. V ‘dur, construta de Constantin cal Mare au fost inlocute in timpul domnisiimparatulul Teodosie It (40 450), Nowa inci va soveit isbra datorita mesivitatlzicurlor foarte inate o grosimea de cativa metrl, Prints Poarta & 2 ca prin care patrundeau in oras cortege miftara situ Arhitecture clvita: Caractsrele arhitecturi inive bizantine vasteaza 2, cat si confortu Jocuinislor partioulare romane adeptete momenta Domus, casa demnitarior si negustotlior, sa caractarizsaza prin vastitatea custior a gradi fastului si elegantei, ‘insula, casa in care locuiau chirasi, era ‘casa de raport’, compusa din numaroase apartemente si dispuse in ‘etaje scunde, cu scar el plansoe cin lemn, Arhitecture roligiogsa: ‘zvoarele ariel bizantine le Gasim in cultura greaca, in mbinarea tradiilor elenistice alexanclne si mediteranoene in timpul Imperiulul Roman, precum si in esimilarea cutturlor Orientulul Apropiat. Dominanta in ach otura religioasa va fflosiraa arculu, boi si cupoit (din trace Asioi Mic) Aitecturareligioasa Se caracterizeaza prin defnirea planulul construetie si slamentolor component. Pimele Diserici crestine au fost adapta ele tipulu bei foreise, care, in epoca romans, juca rolul bursel era i vecinalatea forumuii. Printte primeie bisericicu pian bazilcal, construite la Roma, au fost: vechea basilica Stantul Pein, basilica Santa Maria Maggiore si bastica San Paolo fuori le muri. Pentru planul bacieal, elementele deft sunt: nava central, mai larga si mal inata decatcelaltte spat rivelul superior find inzestrata ou ferestre, doua sau mai multe ve laterale sio absida la rasarit, ta capatul oous intrari principale. incaperi secunda incluse la intraze cunt: pronaosul sau nartexul, spate care ap sublat un exonartex cura inconjurata de coloar sonartex, Acostea sunt pracedals fest slaborete inca doua tur ae (Mausoloul Imparatese! Gala Placicle de la Ravenna), avand characteristic spatial transversal, um transept, far in prima jumatate a secolului al Vea, planul central. Pentru planul central: Mausoleul Sarta Constanza dln Roma, bserica Stantul Gheo Santo Stefano rotondo din Roma, iar !a Ravenna, Baptiseriul Ne: nian, cu plan octegonel. latte Sistemul de acoperire at unui edifctu inatat pe plan bazilcal esie sarpar este cupola, 2. Epoca lui Justinian (secolul al Viiea, “secolul de eur") Arhitectura oivite: Inregistreaza cin sec. Il pana in sec. 'V aparitia unor palato grandioase in Asia Mica, continuand vechile tradi romane si orientale, Autortatea imparatuluibizantin, considerata sacra, va da palatulul aureola do “sacru’ Palatul sacru, construit ds Constantin ool Mare, va primi prin Justinian o mai mare ampioare. Avhitectura eciftara: In Constantinepol, cistemsle subterane, ramase cin timpul ial Justinian, dau dimensiunea grandori iucrarTor Pubice. Cistema basil cu 420 de colosne, cat si cea de la Bin Bir Dirok cu 224 de coloane, evau de asigurs asezarlor urbane reserve mari de apa. Arhitectura milttara: Razbolul a impus intarire fortifcatiior capitate, dublerea zidurilor de incinta sia tumurtior do paza. Arhitectu religioasa: ou caracter rl inginen si ari Plenul ceriral va ficel preferat. Solute boltlor el cupolelor vor fs 19 ol oraferete, in afara sistemulul de ou ajutorul eupolel asezste pe zidutle clinrice, in forma do tambur, cum este Maus acopeti venna, 2 inceput sa fie folosta cupola pe pandanti pentru ca sa devina, cu smnoul, sc tra bizantina, Sistemul do acoperire acladitlor cu caractersacru va gonaraiza in acest socol cupola pan tompe. 'n cazul biserel Sianta Sofia dn Constenincpol, soluta cupole ests una originala.Invenia era ap ‘and asupra sido lanl patrat a neve, care au fst nlocuts eu ere semicrouar spite pe tli a