Sunteți pe pagina 1din 8

PSIHOLOGIE ID AN II SEM II

STUDENT: ZAMĂ (BRUTARU) NICOLETA


STUDENT: LĂZĂROIU RALUCA
PROIECT FINAL
APLICATII COMPUTERIZATE SI PRELUCRARE A DATELOR
METODE SI TEHNICI EXPERIMENTALE

1
Cuprins:
1. Introducere
2. Metodologia cercetării
3. Obiectivele studiului
4. Rezultatele cercetării
5. Limitele studiului experimental
6. Discuții și concluzii

2
1.INTRODUCERE
Omul desfășoară multe activități: mănâncă, se joacă, învață, colecționează lucrări de
artă, își agresează semenii, îi ajută, etc. Trăsături comune acestor activități sunt viteza de
reacţie şi atenţia.

Efectele consumului de cafea asupra sănătății sau psihicului au fost studiate pentru a
determina modul în care consumul de cafea afectează oamenii. Cafeaua conține mai
multe componente, despre care este cunoscut că afectează corpul uman la nivel chimic.
Însuși bobul de cafea conține, ca un mecanism de aparare a plantei de cafea, substanțe
chimice care sunt considerate psihotropice ușoare pentru om. Aceste substante sunt toxice
in doze mari. Cafeaua conține cafeină, care acționează ca un stimulent.

Studiul „Effects of caffeine, caffeine-associated stimuli, and caffeine-related


information on physiological and psychological arousal” făcut de Department of
Psychology, SV-Fak., University of Tromsø, 9037 Tromsø, Norwaydescrie efectele cafeinei ,
stimulii asociați acesteia dar și efectul excitației produse de cafea asupra psihicului uman.
Experimentul a investigat dacă adminitrarea cafeinei a provocat excitații condiționate și dacă
informațiile cu privire la conținutul de cafeină al unei băuturi condiționează o excitație.
Studiul a demostrat că substațele asociate cu cafeina au sporit vigilența si nivelul de
conductivitate al pielii.
De asemenea un alt studiu și anume „Caffeine Enhances Memory Performance in
Young Adults during Their Non-optimal Time of Day”făcut de Department of Psychology,
University of Arizona, TucsonAZ, USA; Evelyn F. McKnight Brain Institute, University of
Arizona, TucsonAZ, USA, apornit o cercetare care dorea să descopere dacă consumarea
băuturilor cu un conținut de cafeină îmbunătățește efectiv performanța. În timpul dimineții,
participanții care au consumat cafeina au demonstrat o îmbunătățire remarcabilă a memoriei
3
explicite, dar nu și a memoriei implicite. Cafeina nu a modificat performanța memoriei și
după-amiaza.

2. OBIECTIVELE STUDIULUI

Studiul are ca obiective principale:


1. Studierea relației dintre consumul de cafeină și viteza de reacţie în task.
2. Studierea relației dintre consumul de cafeină și atenţia în task.
3. Efectul cafeinei asupra vitezei de reacţiei în task.
4. Efectul cafeinei asupra atenţiei în task.

Variabilele studiului:

Variabila dependentă este consumul de cafeina

Prima variabila independentă este viteza de reacţie în task.


A doua variabila independentă este atenţia în task.

Ipotezele cercetării:

Ipoteze generală : 1. Consumul de cafeină influențează viteza de reacţie în task.


2. Consumul de cafeină influențează atenţia în task.

Ipoteze specifică: 1. Consumul de cafeină influențează pozitiv viteza de reacţie în task.


2. Consumul de cafeină influențează pozitiv atenţia în task
3. Consumul de cafeina nu influențează viteza de reacţie în task
4. Consumul de cafeina nu influențează atenţia în t

4
3. METODOLOGIA CERCETĂRII

a) Instrumente de culegere a datelor


Pentru colectarea datelor participanții la studiu au fost nevoiți să joace un minijoc care
implica atât abilitatea de concentrare cât și pe cea de atenție. Jocul presupunea controlarea
unui caracter astfel încat acesta să ocolească obstacolele care apăreau în calea sa
inopinant.Indicațile necesare asupra jocului și modului de controlare al caracterlui au fost
adresate participanților înainte de începerea sarcinii neexistând neînțelegeri asupra controlării
acestuia. De asemenea înainte de începerea sarcinii participanții au completat și
consimţământul informat. Cel de al doilea instrument folosit a fost testul Praga care măsoară
atenţia.
În prima etapă a studiului participanții au avut 3 încercări pentru a se obișnui cu jocul,
după care aceștia au avut încă 3 încercări pentru a obține un scor cât mai bun. Dupa fiecare
încercare participanților li se spunea ca daca vor reuşi să iasă din media de scor a jocului la
finalul studiului vor primii un premiu. Participanţii nu ştiau care este media de scor a jocului
la care au fost supusi. În ceea ce priveşte al doilea instrument a fost administrat tuturor în
acelaşi mod.
Dupa 2 Zile participanții au fost împărțiți în 2 grupuri. Grupul de control și grupul
experimental urmând încă o evaluare a taskului. Participanții au mai avut la dispoziție 3
încercări pentru a se obișnui cu jocul urmate de încă 3 care să le determine scorul. De această
dată când aceștia își depăseau scorul anterior li se spunea că mai au foarte puțin pentru a
depăși media de scor a jocului și să primească premiul. Înainte de Începerea taskului grupul
experimental a primit o bautură „Expresso” care conţinea aproximativ 100 mg cafeină. Testul
Praga a fost administrat ambelor grupuri la fel.
b) Participanți
Cercetarea a vizat influența cafeinei asupra motivației şi atenţiei în task.Taskul a fost
aplicat unui numar de 40 de persoane împărțite în 2 grupuri, experimental și de control. Vârsta
acestora este cuprinsă între 18 și 24 de ani (M=20.28, SD=1.63). Dinte cei 40 de participanți
28 au fost de gen feminin și 12 de gen masculin. Aceștia au fost selectați din grupul de
prieteni al realizatorilor acestui studiu. Îndeplinirea sarcinilor de către participanți s-a
desfașurat acasă la cei 2 realizatori ai cercetări.

c) Design experimental
Testul presupune folosirea unui design experimental, unifactorial (2x2) unde variabila
manipulată este consumul de cafea.

5
4.Rezultatele cercetării

Pentru interpretarea datelor obţinute în urma joculeţului s-a folosit testul Mann-
Whitney. Utilizând un prag de semnificație α = .05, a fost aplicat testul Mann-Whitney pentru
a evalua dacă există diferențe de performanță între cele două grupuri în ambele etape ale
testării. Testul Mann-Whitneya fost semnificativ statistic z=-3.55, p<.05, pentru a doua etapa,
iar pentru prima etapă nu s-au înregistrat diferențe statistice z=-1.1, p>.05. Grupul care a
consumat cafea a avut o performanță semnificativ mai bună (Mrank=14) față de grupul de
control (Mrank=27).
Tabel 1.0 – Rezultatele testului Mann-Whitney consumator de cafea versus neconsumator de
cafea.

Consum Mean rank z U p


da 14 -3,55 70 <.05
nu 27
Notă*:p<0.05

Tabel 2.0 – Rezultatele testului Mann-Whitney fără consum cafea


Consum Mean rank z U p
nu 18.48 -1.1 159.5 >.05
nu 22.53
Notă*:p<0.05

Pentru interpretarea datelor obţinute în urma aplicării testului Praga s-a folosit testul
Mann-Whitney. Utilizând un prag de semnificație α = .05, a fost aplicat testul Mann-Whitney
pentru a evalua dacă există diferențe de performanță între cele două grupuri în ambele etape
ale testării. Testul Mann-Whitneya fost semnificativ statistic z=-3.33, p<.05, pentru a doua
etapa, iar pentru prima etapă nu s-au înregistrat diferențe statistice z=-1.85, p>.05. Grupul
care a consumat cafea a avut o performanță semnificativ mai bună (Mrank=17) față de grupul
de control (Mrank=24).

Tabel 3.0 – Rezultatele testuluiMann-Whitneyconsumator de cafea versus neconsumator de


cafea.

Consum Mean rank z U p


da 17 -3,33 77.5 <.05
nu 24
Notă*:p<0.05

6
Tabel 4.0 – Rezultatele testuluiMann-Whitney fără consum cafea
Consum Mean rank z U p
nu 14.38 -1.85 134.5 >.05
nu 26.63
Notă*:p<0.05

5.Limitele studiului experimental

1. Eșantioanele sunt mult prea mici pentu a putea extinde concluzile la nivelul
populației.
2. Puterea scăzută a testelor neparametrice.
3. Interval mic între testări.
4. Intervalul de vârstă mult prea mic, existența de participanți din mai multe categorii
de vârstă ne-ar fi permis să generalizăm ipoteza.

6.Discuții și concluzii

Atenţia şi viteza de reacţie sunt factori importanţi care influențiază performanța. În


acest studio am încercat să aflăm dacă consumul de cafea influențiază Atenţia şi viteza de
reacţie în task.
Pentru realizarea studiului am pus 40 de participanți, împărțiți în două grupuri a 20 de
participanți, să îndeplinească o sarcină (un joc pe calculator în care trebuia să evite anumite
obstacole) şi să faca testul Praga. Ambele grupuri au fost testate de 2 ori, primul grup înainte
de a doua testare a consumat 100 ml de cafeină.
Rezultatele colectate au fost interpretate cu ajutorul testului statistic Mann-Whitney. În
urma interpretării s-a constatat că performanța în task a fost influențată de consumul de
cafeină.
În concluzie consumul de cafeină influențiază pozitiv performanța în task.

7
7.Bibliografie

“Effects of caffeine, caffeine-associated stimuli, and caffeine-related information on


physiological and psychological arousal”Department of Psychology, SV-Fak., University of
Tromsø, 9037 Tromsø, Norway
„Caffeine Enhances Memory Performance in Young Adults during Their Non-optimal
Time of Day” Department of Psychology, University of Arizona, TucsonAZ, USA; Evelyn
F. McKnight Brain Institute, University of Arizona, TucsonAZ, USA.