Geografie și didactica geografiei

CURS 10

Prof. dr. asociat Bogdan Pădurariu

 Aşezările rurale şi urbane
Aşezările rurale – concentrează 46 % din populaţia României
Aşezările urbane – 54 % din populaţia României

Aşezarea rurală, în speţă satul, reprezintă cea mai veche formă de

locuire umană.

În 2010 erau 12.946 sate.

În altitudine satele se întind de la 2-3 m în Delta Dunării până la peste

1600 în Munţii Gilău.
Satul Fundata

Satul Sf. Gheorghe

Elementele unui sat:
-vatra satului – spaţiul ocupat de locuinţe
-moşia (ţarina) –spaţiul ocupat de terenurile agricole din jurul
satului (denumirea de moşie nu vine de la moşier, ci înseamnă ternul moştenit
din moşi-stămoşi);
-populaţia – sau numărul de locuitori;
*reţeaua de drumuri – element de lăgătură între vatră şi
moşie;
Clasificarea satelor:
1. După numărul de locuitori:
-Sate foarte mici: sub 100 loc. (numite şi cătune, fiind specifice îndeosebi M.
Apiseni, unde se numesc crânguri);
-Sate mici: 101-500 loc. (cele mai numeroase, întâlnite în M. Apuseni, Colinele
Tutovei, Pod. Mehedinţi, Pod. Getic şi Pod. Dobrogei);
-Sate mijlocii: 501-1500 loc. (sunt mai numeroase în zonele de deal şi podiş);
-Sate mari: 1501-4000 loc. (sunt specifice câmpiilor şi depresiunilor);
-Sate foarte mari: peste 4000 loc. (se întâlnesc în zonele periurbane ale
marilor oraşe);
-Ex.Floreşti (28.144 loc. în 2016) jud. Cluj
-Dofteana (11.296 loc.) Nicolae-Bălcescu, Sascut (cca. 10.000 loc.) etc.
Floreşti, 2005
Floreşti, 2012
2005
2012
2. După structura vetrei:
Cele mai multe sate prezintă o formă neregulată a vetrei, fie
că au avut o evoluţie spontană, fără nici un plan, fie s-au adaptat la
teren.
O altă categorie o constituie sate liniare, cu o stradă sau două
străzi lungi, fiind specifice văilor, depresiunilor, zonelor de contact,
grindurilor şi drumurilor principale.
Mai există şi sate cu vetre geometrice (poligonale, pătrate,
dreptunghiulare), întâlnite îndeosebi în câmpie, care au avut de la
început un plan parcelat.
Vintilă Mihăilescu, 1926, clasifică satele în România după structura
vetrei, adică modul de grupare a locuinţelor, în:

*sate risipite sau dispersate – specifice spaţiului montan, cu casele

împrăştiate pe toată moşia, iar distanţele între ele sunt de 100-2000 m.
Sunt întâlnite în Munţii Apuseni (vestitele crânguri, astăzi depopulate), Obcinele
Bucovieni, Munţii Vrancei, Culoarul Rucăr-Bran, Culoarul Timiş-Cerna, Munţii
Banatului.
-vatra se suprapune cu moşia;
*sate răsfirate sau disociate – cu casele despărţite de grădini, vii, livezi,
la distanţe medii, sunt cele mai răspândite din România, întinzându-se
în zonele de deal şi podiş;
*sate adunate – au casele apropiate sau chiar lipite una de alta (sate
compacte), cu vetre bine conturate;
Se întâlnesc în Câmpia de Vest, Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Câmpia
Română, Podişul Dobrogei.
Satul Albacu (jud. Alba)
Jidoştina (Alba)
Cetăţuia
(BACĂU)
 Traian
(BACĂU)
Valea Seacă
(BACĂU)
Gorgova
(TULCEA)
3. După funcţii:
A. Aşezări rurale cu funcţii agricole:
-majoritatea satelor au astfel de funcţii;
-cerealiere (în Câmpia Bărăganului)
-legumicole (în arii periurbane, )
-viticole - peste 15 % din suprafaţa agricolă acupată de vii:
Subcarpaţii de Curbură: Coteşti, Ţifeşti, Urecheşti;
Pod. Moldovei: Cotnari, Nicoreşti
-pomicole - peste 10 % suprafaţă pomicolă:
Podişul Poldovei, Podişul Getic şi Subcarpaţii Getici)
ex. Voineşti, Rădăşeni (Suceava)
-zootehnice
-piscicole (Delta Dunării, ex. Sf. Gheorghe, Crişan, Maliuc)
B.Aşezări rurale cu o pondere apreciabilă a activităţilor neagricole:
-agro-industriale – pe lângă agricultură, funcţionează unităţi, nu
prea mari, ale industriei extractive, metalurgice, de industrializare
a lemnului, ale industriei alimntare etc.
-agro-turistice – o bună parte din populaţia activă, fie oferă servicii
turistice pe cont propriu, fie lucrează în hoteluri, restaurante, vile
etc., (servicii balneoclimatice, agroturism)
ex.: Moneasa, Agapia, Săpânţa, Polovragi, Bran, Rucăr;
-agro-comerciale;
 Matca
(GALAŢI)
 Matca
(GALAŢI)
 Aşezările urbane
Sistemul urban românesc cuprinde în prezent 320 de oraşe, între
care există relaţii de dominare ierarhică, de subordonare, dar şi de
competiţie. Concentrează în prezent 54 % din populaţia României.

Geneza şi evoluţia sistemului urban românesc:

*Cele mai vechi oraşe de pe teritoriul României datează încă din
antichitate (cetăţi - colonii comerciale): Histria, Callatis(Mangalia),
Tomis (Constanţa) înfiinţate de greci în sec. VII-VI î.Hr. pe litoralul Mării
Negre.
*Aşezările urbane (semiurbane) ale dacilor datează din sec. IV
î.Hr. – II d.Hr. şi se numeau dave, precum Petrodava (Bâtca Doamnei -
Piatra-Neamţ), Zargidava (satul Brad, jud. Bacău), Argedava (Popeşti),
Sucidava (Celei, lângă Corabia), Capidava (lângă Hârşova),
Sarmizegetusa Regia (Grădiştea Muncelului).
 Histria

Callatis
Petrodava

Capidava
 Zargidava

Sucidava
Sarmizegetusa Regia (Grădiştea Muncelului)
 *În perioada daco-romană oraşe mai importante au fost:
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (Sarmizegetusa),
Apulum (Alba-Iulia), Potaisa (Turda), Napoca (Cluj-Napoca), Dierna
(Orşova), Drobeta (Drobeta-Turnu-Severin), Noviodunum (Isacea),
Aegyssus (Tulcea) etc.

*După retragerea romană din Dacia, în anul 271, viaţa urbană

a decăzut, unele oraşe s-au ruralizat iar altele au dispărut.
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa
În Evul Mediu se formează o nouă generaţie de oraşe, care în cea mai
mare parte există şi astăzi, constituind baza sistemului urban
românesc.
Multe dintre aceste oraşe erau deschise, cu funcţii
meşteşugăreşti şi comerciale, numite târguri, dar altele erau întărite
cu cetăţi (îndeosebi în Transilvania, dar şi Moldova) sau curţi domneşti
(Moldova).
Exemple:
Transilvania: Sibiu, Sighişoara, Braşov, Satu Mare, Oradea, Timişoara;
Moldova: Baia (decăzut), Siret, Suceava, Iaşi, Bacău, Vaslui, Bârlad;
Ţara Românească: Câmpulung, Curtea de Argeş, Târgovişte,
Bucureşti, Craiova etc.
Sibiu
Braşov
Sighişoara
Oradea
 O nouă generaţie de oraşe apare în perioada modernă (de la
sfârşitul sec. al XVIII-lea şi până la începutul sec. XX).
Din această perioadă fac parte oraşe precum Zimnicea,
Alexandria, Călăraşi, Corabia, Reşiţa, Petroşani, apărute datorită
dezvoltării industriei extractive şi de prelucrare, comerţului cu
produse agricole, transporturilor feroviare şi fluviale.

*Un fenomen interesant se înregistrează în Moldova, de la

sfârşitul sec. al XVIII-lea şi până la mijlocul sec. al XIX-lea, când se
înfiinţează numeroase târguşoare, care sunt aşezări semiurbane cu
funcţii comercial-meşteşugăreşti, dar puţine dintre ele au devenit
oraşe: Paşcani, Adjud, Fălticeni.
Clasificarea oraşelor:
1.După numărul de locuitori:
-oraşe mici: sub 20.000 loc.;
-oraşe mijlocii: 20.001 – 100.000 loc.
-oraşe mari: 100.001 – 1.000.000 loc.
-oraşe foarte mari: peste 1 mil. loc.
Astfel sistemul urban românesc este alcătuit:
-1 oraş foare mare: Bucureşti – capitala României (16,4 % din populaţia urbană);
-23 de oraşe mari (37,8 % din populaţia urbană)
-75 de oraşe mijlocii (27 % din populaţia urbană)
-221 oraşe mici (18,8 % din populaţia urbană)
Oraşe cu peste 100 000 loc.
*Cel mai mic oraş: Băile Tuşnad (jud.
Harghita): 1.684 loc. (2016);
*Cel mai nou oraş: Livada –
declarat oraş în anul 2006 (Satu
Mare): 7.335 loc. (2012);
*Oraşul la cea mai joasă altitudine
medie: Sulina - 4 m deasupra nivelului mării
(3.600 loc. În 2012);
*Oraşul la cea mai mare altitudine medie:
Predeal (1030 – 1110 m)
(5.176 loc. în 2016)
Bicaz (județul Neamț) - format din localitățile
componente Bicaz
(reședința), Capșa, Dodeni și Izvoru Muntelui,
și din satele Izvoru Alb, Potoci și Secu.
Are o populație de 8.626 locuitori (2016).

Capşa: 644 loc.;

Dorneni: 1654 loc.;
Izvoru Muntelui: 399 loc.;
Izvoru Alb: 154 loc.;
Potoci: 213 loc.;
Secu: 92 loc.;
După funcţii:
1.Oraşe specializate:
-oraşe agricole – peste 50 % din populaţia activă lucrează în sectoare
agricole (sunt oraşe mici, reletiv recente, care îşi păstrează profilul funcţional pe
care l-au avut înainte de a căpăta statutul de oraş): Pogoanele (BZ), Însurăţei
(BR), Piatra-Olt (OT), Bereşti (GL), Budeşti (CL), Darabani (BT);
-oraşe industriale – populaţia activă în sectorul secundar depăşeşte
70 % (Ţicleni (GJ), Cugir (AB), Mioveni(AG)
-oraşe de servicii – populaţia activă ocupă 50 % în cadrul acestui
sector:
*oraşe care au ca activitate de bază turismul: Băile-Herculane,
Predeal, Băile-Tuşnad, Călimăneşti, Buşteni, Sinaia, Vatra Dornei;
*alte oraşe fac parte din categoria celor mari: Bucureşti, Iaşi,
Constanţa, Cluj-Napoca etc.
*altele sunt mici dar cu veleităţi turistice: Gura-Humorului, Sulina,
Babadag, Horezu, Câmpulung-Moldovenesc etc.
Oraşe nespecializate:
Oraşe în căutarea echilibrului funcţional (niciunul din cele trei
sectoare nu depăşeşte 50 %): Piteşti, Brăila, Baia Mare, etc.
Oraşe în care predomină sectorul secundar (50-70 %):
-oraşe miniere: Vulcan, Petrila, Bălan, Lupeni, Motru etc;
-oraşe petroliere: Moreni, Plopeni, Boldeşti-Scăeni, Băicoi, Baraolt;
-oraşe cu insustrie extractivă: Zlatna, Ocna-Sibiului, Pucioasa;
Tipuri de planuri:
-radiar concentric (Bucureşti, Ploieşti, Brăila, Giurgiu)
-rectangular (Alexandria, Călăraşi, Olteniţa, Slobozia, Drobet-Turnu-
severin)
-polinucleare (Iaşi, Timişoara)
-liniare – Câmpulung, Câmpulung-Modovenesc, Predeal, Slănic-
Moldova, Băile Herculane
Vă mulţumesc pentru atenţia acordată!