ARGUMENT

Ne aflăm într-un cerc vicios de discriminare, lipsă de respect, lipsă de interes, lipsă de întelegere din
partea românilor care duc la sărăcie, la creşterea criminalităţii şi la lipsa de educaţie şcolară în rândul
rromilor, la mai multă discriminare şi lipsă de respect.

Aceste prejudecăti persistă şi pentru că este nevoie de un ţap ispăsitor, în special în condiţiile economice
dificile în care se află ţara noastra. Spre exemplu: România nu are o reputaţie prea bună în Vest.
Motivele sunt complexe şi în general greu de izolat. Totodată, ele sunt greu de acceptat. Rromii însă,
sunt uşor de învinuit pentru aceasta, pornind de la cazuri izolate de genul "rromii au mâncat lebedele
din Viena". Odată ce rromilor li s-a atribuit acest calificativ, mentalitatea este greu de schimbat. Cine e
interesat de rromii care nu fură? Cine este interesat de rromii care fac cinste ţării noastre peste hotare?
Nimeni . Mass-media exploatează interesul populaţiei cu titluri ca, un ţigan a "furat" şi prin aceasta
contribuie la continuarea acestui cerc vicios, deoarece majoritatea populaţiei primeşte informaţii despre
rromi din mass-media şi nu de la rromi. Rromii pe care îi văd oamenii nu sunt, în general, reprezentativi:
un cerşetor rrom sau un copil al străzii este mai uşor de văzut decât un copil rrom care se duce la şcoală.
Mulţi rromi care au un statut social şi economic mai ridicat nu spun la toată lumea că sunt rromi
deoarece prin aceasta nu au nimic de câştigat ci multe de pierdut.

Istoria rromilor este un incredibil şir de persecuţii şi discriminare. Cauzele care au dus la situaţia
economică şi educaţională a rromilor din ziua de astăzi, precum şi cele care au dus la discriminarea cu
care ei se confruntă sunt mult mai multe şi mai complexe decât cele prezentate aici . Ele trebuie
recunoscute şi întelese, atât de rromi cât şi de restul românilor, pentru ca cercul vicios în care ne aflăm
să fie întrerupt.

Comunitatea rromă este de-a lungul istoriei cea mai puţin educată minoritate din România. Sărăcia din
cadrul comunităţilor de rromi duce la apariţia unor probleme.

Standardele de igienă tind să fie joase, deseori datorită lipsei apei curente şi a electricităţii.

De la căderea comunismului, în România numărul incidentelor de natură nationalistă sau etnică a

crescut considerabil. Un factor care are o mare influenţă asupra comportamentului demografic este
sănătatea, respectiv accesul la asistenţă medicală .Educaţia în privinţa sănătaţii este un lucru neobişnuit
pentru rromi. Din punct de vedere economic, comunitatea rromă este cea mai defavorizată din
România.

Discriminarea este des întâlnită în cazul angajării, legislaţia în acest domeniu fiind defectuosă. Rromii din
România sunt dezavantajaţi din punct de vedere al educaţiei. Discriminarea este răspândită, atât în
cadrul sistemului la care un individ trebuie sa recurgă pentru a intra în şcoală, precum şi în cadrul
şcolilor, determinând mulţi copii să nu se mai înscrie.

Educaţia este de asemenea afectată de sărăcia cronică din majoritatea comunitătilor. Copiii care reusesc
sş înceapă şcoala, deseori nu promovează ciclul gimnazial şi din acest motiv este foarte dificil pentru ei
sa îşi găsească un loc de muncă. O alta problemă cu care se confruntă este abandonul. Unii rromi ajung
chiar să-şi vândă copiii, sau decid să-i abandoneze ori să-i plaseze temporar în instituţii de protecţie.

Peste 80% dintre copiii plasaţi în instituţii sunt rromi. Proiectul cuprinde cinci capitole structurate astfel:

Capitolul 1: cuprinde informaţii despre: originea rromilor (evenimentele istorice înregistrate ne

informează că patrunderea lor în Europa s-a facut treptat cu opriri şi etape, prin Grecia, Bulgaria şi
România), profilul etnic al populaţiilor de rromi (identitatea etnică a rromilor reiese, cel puţin la unele
grupuri, din costumele tradiţionale pe care le poartă, din felul în care se mândresc cu muzica lor, cu
meseriile lor), limba (rromii au o tradiţie orală bogată, tansmisă în limba lor natală), model de viată
(rromii aveau obiceiul să se stabilească într-un loc pe timpul lunilor de iarnă pentru ca primăvara să
porneasca din nou la drum), familia de rromi (familiile tradiţionale de rromi sunt relativ mari), ocupaţii şi
tradiţii în rândul rromilor (prin tradiţie rromii lucrează pe cont propriu ca spoitori de vase, cărămidari
sau prelucrători ai lemnului), nivelul de trai al familiei de rromi (majoritatea rromilor pare să traiască în
condiţii extrem de sărace şi doar un mic procent din populaţia lor dispune de venituri substanţiale).

Capitolul 2: cuprinde informaţii legate de integrarea economică a rromilor (din punct de vedere
economic şi social, comunitatea rromă este cea mai defavorizată din România).

Capitolul 3: cuprinde informaţii cum ar fi: discriminarea rasială (departe de a fi integraţi, marea
majoritate a rromilor din România sunt consideraţi paria societăţii).
Capitolul 4: cuprinde informaţii despre:

-posibilităţi de educaţie pentu minorităţi;

-gradiniţa şi educaţia primară (elevii rromi tind să ramână din ce în ce mai în urmă, până ce, în final
renuntă ,fără a fi încheiat opt clase, educaţia minimă pentru a se putea angaja în România);

-ciclul gimnazial şi liceul (puţini copii rromi ajung să-şi înceapă şcoala secundară , dar şi mai puţini o
termină ).

Capitolul 5: cuprinde studii de caz, proiect şi anexe.

Am ales aceasta temă pentru a prezenta acest fenomen existent în România şi măsurile concrete pentru
combaterea acestuia.

Preview document

Fisiere in arhiva (1):

Integrarea Sociala a Rromilor.doc

Bibliografie

1. Achim, V., Ţiganii în istoria României, Editura Bucureşti, 1963;

2. Abraham, D., Badescu, Ilie and Chelcea, Septimiu, Relaţii interetnice în România: Diagnoze sociologice
şi evaluarea tendintelor, Editura Carpatica, 1995;

3. Amza, T., Tiganii – necunoscuţi de lânga noi, Editura Atlas Lex, Bucuresti 1996;

4. Burtea, V., Rromii în sincronia şi diacronia populatiilor de contact, Editura Lumina Lex,Bucureşti, 2002;

5. Burtea, V., Şansele populaţiei de rromi în Revista de Cercetări Sociale nr. 3, 1997;
6. Cantemir, D., Descrierea Moldovei, Editura Tineretului, Bucureşti 1961;

7. Cherata, L., Istoria ţiganilor, origine, specific, limba, Editura Z, Bucureşti 1973;

8. Convenţia Internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată la

Adunarea Generală a O.N.U., la 21 decembrie 1965;

9. Convenţia Internaţională privind discriminarea în domeniul ocuparii forţei de muncă si exercitării

profesiei, nr. 111/1958 – Organizarea Internaţională a Muncii (O.I.M.), 1958, nr. 81/1973;

10. Crisan, N., Tiganii: Mit si Realitate, Editura Albatros, Bucureşti 1999;

11. Crowe, D.A., The Gypsy Historical Experience în România, 1991;

12. Iorga, N., Anciens documents de droit roumain, Editura Paris, Bucureşti, 1930;

13. Kenrick, D., Historical Dictionary of the Gypsies (Romanies), 1998;

14. Ponce, E., Ţiganii din România – o minoritate în tranziţie, Editura Compania,Bucureşti,1999;

15. Merfea, M., Tiganii – integrarea socială a rromilor, Editura Bârsa, Braşov, 1991;

16. Miftode, V., Migraţiile şi dezvoltarea urbană, Editura Junimea, 1978;

17. Moisa, F., Experienţe, realizări si perspective asupra programelor pentru rromi, Cluj, 2000;

18. Romanescu,A., V., Andreescu, V., Stilul si modul de viaţă al rromilor din unele comunităţi urbane şi
rurale, în Revista Sociologie Românească nr. 2-3, 1994;

19. Situaţia copilului şi a familiei în România UNICEF, Guvernul României, iulie, 1997;

20. Ştefănescu, A., Mănăstirea Tismana, Bucureşti, 1990;

21. Zamfir, C., Dimensiuni ale sărăciei, Editura Export,1994;

22. www.cedu.ro;

23. www.egale.ro.