Crizele financiare

Liberalizarea financiara (element determinant al globalizarii financiare) a fost insotita

de reaparitia ciclurilor economice.
Astfel inca din anii ’90 au aparut crize financiare legate de deschiderea pietelor de
capitaluri, crize care au surprins prin anvergura lor precum si prin frecventa cu care s-au
manifestat crizele financiare au luat diferite forme respective crize bursiere, crize imobiliare,
crize bancare si crize valutare.
Aceasta diversitate a crizelor trebuie sa omita faptul ca au o cauza comuna,
respective aplicarea politicilor neoliberale dupa anii ’80, politici concretizate in principal in
liberalizarea sistemelor financiare nationale si a miscarilor internationale de capitaluri.
In analiza acestor crize dificultatile se datoreaza faptului ca sunt mai complicate si
persistente fata de crizele anterioare precum si prin noua natura a acestor crize financiare.
Astfel crizele din Mexic, cele asiatice pun in evidenta caracterul systemic si nu
conjunctural al acestora. O prima serie de crize este datorat politicilor promovate de
anumite state care au acceptat un dezechilibru de durata intre cheltuielile si veniturile fiscal.
Astfel in multe cazuri, existent deficitului bugetar coincide cu cea a deficitului
contului current (existent simultana a celor 2 deficite poarta denumirea de deficite
conjugate)
O a doua serie de crize financiare se datoreaza printer altele, politicilor promovate
de anumite intreprinderi. In primul rand este vorba de nivelul riscurilor financiare asumate
de aceste intreprinderi.
Astfel obsesia pt profit si recursul exagerat la imprumuturi au accentuat
dezechilibrele dintre obiective si mijloacele existente.
Urmarirea cu orice pret a unor venituri, profituri bursiere rapide au facut din
intreprinderile si bancile care le finanteaza (fara a aprecia in mod correct riscurile) actorii
majori ai crizelor financiare.
Un al III-lea val de crize financiare rezulta din dereglementarea precoce a fluxurilor
financiare inainte ca bancile si alte institutii financiare sa fie capabile sa controleze efficient
riscurile asumate de menaje, de intreprinderi si chiar de catre stat.
Crize financiare programatice s-au datorat unor politici nerealiste ale cursului de
schimb ,politici care au condus la cresterea spectaculoasa a datoriei externe in principal pe
termen scurt.

Este evident caracterul multiform al crizelor financiare concretizat in urmatoarele

ipoteze:
 amplificarea exorbitanta a creditelor
 extinderea globalizarii petelor financiare
 inlaturarea progresiva a reglementarilor financiare si accelerarea inovatiilor
financiare
In explicarea instabilitatii financiare un rol semnificativ revine ideilor si tezelor
teoretice, multe dintre acestea neconforme cu realitatea. Astfel din perspectiva functionarii
pietelor de capital s-au constituit 2 mari scoli:
1. este cea care sustine functionarea eficienta a pietelor financiare
2. cea a instabilitatii financiare
 Realitatile prezente in economiile dezvoltate demonstreaza onjusteza orientarilor
sustinute de prima scoala.
O tema cu implicatii deosebite asupra emergentei si propagarii crizelor financiare o
constituie liberalizarea pietelor de capital.
In contextual crizelor financiare manifestate in ultimele 3 decenii un rol distinct
revine crizei declansate in august 2007 in SUA in domeniul imobiliar
Acordarea creditelor subprime pe piata bancara Americana a generat o criza
financiara de proportii in perioada 2007-2008 ale carei consecinte s-au resimtit la nivelul
economiei mondiale.
Aceasta criza se distinge prin cateva particularitati:
 prin globalizarea sa criza este una sistematica
 globalizarii capitalului ii corespunde o globalizare a crizei ale carei multiple
dimensiuni se identifica reciproc
 originile profund structural
 caracterul mult mai complicat si persistent in comparative cu crizele
anterioare