ALERGIILE ALIMENTARE

Alergia alimentara este acel complex de semne si simptome care apare dupa consumul unor anumite alimente
la care o persoana este sensibila. Alergia la alimente este complexa si depinde de diversitatea alimentelor, de
produsele rezultate in urma prelucrarii lor in cursul procesului de digestie, precum si de modificarile ce survin
prin conservare sau prelucrare culinara. Alimentele pe care le mancam, indiferent daca sunt de origine animala,
vegetala sau minerala, pot determina la unele persoane diferite reactii adverse printre care unele pot avea origine
alergica. Alimentele fac parte dintre alergenii inca insuficient cunoscuti sub aspect imunochimic.
Alergiile alimentare se intalnesc mai frecvent la copii decat la adulti. Un procent cuprins intre 6% si 8% in
cazul copiilor, dar doar 2% in cazul adultilor, au astfel de alergii. Alergiile alimentare apar atunci cand sistemul
imun reactioneaza anormal la substantele continute in alimentele ingerate, producand o reactie alergica.
Alergiile alimentare sunt mai frecvente la copiii mici decat la adulti. Aceasta poate fi din cauza ca sistemul imun
si aparatul digestiv al copiilor nu sunt complet dezvoltate.
Ouale, laptele, arahidele, graul, soia si pestele sunt cauzele majoritatii reactiilor alergice la copii. Unii sugari
sunt atat de sensibili la aceste alimente incat daca acestea sunt consumate de catre mama, alaptarea produce
sugarului o reactie alergica. Majoritatea copiilor se vindeca de alergiile la lapte, grau, oua si soia intre varsta de
3 si 5 ani. Copiii, rareori, se vindeca de alergia la arahide sau peste.Arahidele, nucile si migdalele, pestele si
crustaceul produc majoritatea reactiilor alergice la adolescenti si adulti.
In cazul in care o persoana este extrem de sensibila la o anumita mancare, ea poate dezvolta o reactie alergica
prin simpla prezenta a alimentului respectiv in jurul persoanei. Calatoriile cu avionul alaturi de pasageri care
consuma arahide sau mancatul la un restaurant cu specific de fructe de mare poate produce simptomele.
Cu cat este un aliment mai comun, cu atata este mai mare probabilitatea ca oamenii sa fie alergici la el. De
exemplu, alergia la orez se intalneste in Japonia, iar cea la cod, in Scandinavia. Pe masura ce disponibilitatea
alimentelor din diferite zone ale lumii a crescut, numarul reactiilor alergice la fructe exotice, cum ar fi kiwi si
papaya si la seminte, precum susan si mac, a crescut.
Din cauza faptului ca arahidele sunt prezente in atat de multe preparate, alergia la arahide a crescut in Statele
Unite in ultimele doua decade si reprezinta acum o cauza majora de reactii alimentare alergice severe. Alergia la
arahide dureaza, de obicei, toata viata si tinde sa se agraveze cu trecerea timpului.
Boala celiaca este provocata de alergia la o proteina (gluten) continuta in grau si alte cereale.

Factori de risc
Riscul de a dezvolta o alergie alimentara este mai mare in cazul in care:
- exista in familie cazuri de alergie. Alergiile alimentare sunt intalnite cel mai frecvent in cazul personelor
care au un teren atopic, adica au o tendinta mostenita de a face astm bronsic, diverse reactii alergice si dermatita
atopica. Daca ambii parinti fac alergii, probabilitatea ca si copilul sa faca alergii este de 75%.
- exista afectiuni alergice asociate, cum ar fi dermatita atopica sau astmul bronsic.Pacientul este tanar. Nou
nascutii si copiii fac mai multe alergii alimentare dacat adultii.Pacientul are o afectiune care faciliteaza absorbtia
alergenului de la nivel gastric si intestinal si trecerea sa in sange. Printre aceste afectiuni se numara bolile
gastrointestinale, malnutritia, prematuritatea si bolile care afecteaza sistemul imun.
Riscul de a dezvolta o reactie alergica amenintatoare de viata este mai mare in cazul in care:
- pacientul sufera de astm
- simptomele datorate alergiei se declanseaza la cateva minute dupa ingerarea alimentului.
In cazul in care o persoana sau copil sau are o alergie alimentara severa, ea ar trebui sa poarte in permanenta o
trusa de prim ajutor in cazul aparitiei alergiei si sa stie cum sa o foloseasca. Persoana respectiva ar trebui sa
poarte permanent o bratara de evidenta a bolii. Pregatirea in vederea tratarii prompte si corespunzatoare a unei
reactii alergice severe scade riscul de exitus.

Simptome
Simptomatologia alergiilor alimentare poate afecta multe parti ale corpului, inclusiv:
- aparatul digestiv. Printre simptome se numara crampele, greata, voma, diareea, prurit (mancarimi) la nivelul
gurii si gatului si rectoragii (sangerari rectale, rare la adulti). Aceste simptome apar mai frecvent la copii decat
la adulti.
- pielea. Simptomele sunt urticarie, tumefactie, prurit, roseata si dermatita atopica. Reactiile cutanate sunt mai
frecvente la copii.
- aparatul respirator. Simptomatologia include: tuse; wheezing (suierat ce se aude in expir si care are drept
cauza obstructia cailor respiratorii, indeosebi a bronhiilor); mancarimi la nivelul nasului si secretii nazale
abundente si consistente; stranut si dificultati de respiratie.
Copiii au de obicei aceleasi simptome ca si adultii. Simptomatologia alergiei la lapte sau soia la copii poate
include eczeme, secretii nazale abundente si wheezing. Totusi, cateodata, singurele simptome sunt plansul
puternic (datorita colicii), voma, prezenta sangelui in materiile fecale, diareea, constipatia si retardul de crestere.
Severitatea simptomelor variaza de la moderata la amenintatoare de viata si poate aparea intr-un interval cuprins
de la cateva minute la zile de la ingestia unui aliment. Cea mai severa reactie este anafilaxia, care afecteaza
multe sisteme ale organismului si poate duce la exitus (deces). Anafilaxia apare de obicei in cateva minute sau
intr-o ora de la ingestie si poate reaparea la o ora sau doua mai tarziu. Cauzele frecvente ala anafilaxiei sunt
arahidele, nucile si fructele de mare; la copii, arahidele declanseaza reactia anafilactica mai frecvent decat alte
alimente. Aspirina, efortul si alcoolul pot creste riscul de declansare a reactiei anafilactice.Simptomele pot si si
mai severe daca persoana respectiva mai are si alt tip de alergie, cum ar fi alergia la polenuri sau la mucegai.
Fumatul, stresul si frigul pot agrava simptomele.

Mecanism fiziopatologic
Cand un aliment care genereaza o reactie alergica este ingerat pentru prima data, sistemul imun nu recunoaste
substanta respectiva si o considera straina (alergen). Organismul reactioneaza prin formarea de anticorpi
specifici impotriva alimentului respectiv. In momentul in care acel aliment este din nou consumat, anticorpii
ataca alergenul, eliberand histamina si alte substante chimice care provoaca simptomele unei reactii alergice.
Simptomele se dezvolta adesea in cateva minute, desi este posibil ca ele sa nu fie evidente timp de o ora sau
chiar mai mult. In unele cazuri, pot trece zile pana la aparitia simptomelor. In general, reactia este cu cat mai
severa cu cat debuteaza mai devreme.
Simptomele pot debuta cu o senzatie de furnicatura si tumefactie la nivelul gurii si limbii. Cand alergenul
alimentar ajunge la nivel gastric si intestinal, pot aparea simptome precum crampe, greata, voma si diaree. Pot
aparea manifestari la nivelul oricarui organ in momentul in care alergenul este absorbit la nivel intestinal si trece
in sange.
In reactiile moderate, organismul reactoneaza cu urticarie si prurit, wheezing, congestie nazala, si posibil,
ameteala sau senzatie de lesin. Majoritatea simptomelor unei reactii alergice moderate cedeaza in cateva ore,
odata ce medicatia antihistaminica este administrata sau alergenul alimentar este indepartat din organism.
Totusi, o eruptie a pielii (dermatita atopica) poate persista cateva saptamani.
In reactiile severe, in organism se elibereaza cantitati mari de histamina si alte substante chimice care
declanseaza reactia anafilactica amenintatoare de viata. Aceasta se poate intampla in cateva minute sau intr-o
ora. Simptomele anafilaxiei cedeaza de obicei rapid la administarea de epinefrina si antihistaminice. Epinefrina,
administrata injectabil, opreste eliminarea substantelor ce produc reactia severa si amelioreaza simptomele

Consult de specialitate
Serviciile medicale de urgenta ar trebui contactate imediat daca persoana respectiva a mai avut o reactie
alergica severa in trecut, provocata de acelasi aliment si cu simptome similare. In cazul in care trusa de prim
ajutor recomandata de doctor in cazul reactiilor alergice severe este disponibila, o injectie cu epinefrina ar trebui
facuta inainte de a chema ajutoare. Daca este posibil, ar fi de preferat ca altcineva sa sune dupa ajutor, in timp
ce persoana in cauza isi face injectia cu epinefrina.
Datorita faptului ca simptomele pot reaparea chiar daca injectia a fost efectuata, persoana respectiva ar trebui
sa mearga la camera de garda de fiecare data cand apare o reactie alergica, chiar daca se simte mai bine.
Perioada de observatie este de 4 pana la 8 ore de la aparitia reactiei.
Serviciile de urgenta trebuie apelate imediat daca apare unul din urmatoarele simptome:
- edemul (umflarea) gatului sau limbii aparut rapid
- respiratie ingreunata, wheezing sau tuse profunda
- paloarea fetei sau cianoza (coloratie albastra a tegumentelor aparuta datorita lipsei de oxigen a tesuturilor)
buzelor sau lobilor urechii
- semne de soc, inclusiv:
- ameteala sau senzatie de lesin
- neliniste, stare confuzionala si senzatie de moarte iminenta
- tegumente umede si reci sau chiar transpiratii profuze
- slabiciune, senzatie de sete, greata, voma
- lesin.
Daca simptomele se inrautatesc, trebuie contactat medicul. Este important ca alimentele care au provocat
alergia sa fie identificate, pentru ca ele sa poata fi evitate pe viitor.

Investigatii
Pentru a pune diagnosticul de alergie alimentara, doctorul va incepe cu afectuarea anamnezei si a examenului
fizic. Doctorul va pune pacientului intrebari detaliate in legatura cu simptomele si cat de repede apar dupa
ingestia alimentului incriminat. Este important ca medicul sa descopere daca pacientul are alergie sau
intoleranta la un anumit aliment. El poate solicita pacientului sa tina evidenta tuturor alimentelor consumate si
eventualelor reactii.
Doctorul poate sa sugereze pacientului sa incerce o dieta din care sa elimine eventualele alimente suspecte, o
dieta pentru detectarea alergiei alimentare orale sau ambele.
Intr-o dieta de eliminare, se evita consumul grupelor alimentare incriminate pentru producerea reactiilor
alergice sau anumitor alimente considerate suspecte pe baza istoricului medical si a altor teste. Daca simptomele
nu apar atunci cand se elimina din dieta alimentul respectiv, atunci acesta este suspect. Daca simptomele reapar
la ingerarea alimentului, atunci se confirma faptul ca alimentul respectiv este cauza alergiei. Dieta dureaza de
obicei intre 10 si 14 zile.
Intr-o dieta pentru detectarea alergiei alimentare orale, se consuma cantitati crescande atat de alimente
suspecte cat si de alimente care nu sunt suspecte, in timp ce pacientul este tinut sub observatie. Doctorul
monitorizeaza o eventuala reactie alergica si momentul aparitiei ei. Daca apar reactii alergice numai la
alimentele suspectate si nu si la altele, atunci diagnosticul este confirmat. Acest test este, de obicei, cea mai
buna metoda pentru a detecta daca o anumita alergie alimentara exista cu adevarat.
Se pot face, de asemenea, teste pentru identificarea alergiilor. Acestea sunt:
- intradermoreactii. Lichidul ce contine alergenul respectiv este introdus la nivelul dermului. Daca pielea
reactioneaza cu aparitia unei tumefactii pruriginoase, inseamna ca exista alergie la alergenul respectiv.
Intradermoreactiile sunt rapide, simple si relativ sigure, dar rezultatele pot fi fals pozitive, ceea ce inseamna ca
nu exista alergie la alergenul respectiv, chiar daca rezultatele sunt pozitive. In cazul in care pacientul este extrem
de alergic, intradermoreactiile nu pot fi efectuate.
- testul pentru detectarea imunoglobulinelor E. Se recolteaza dintr-o vena o mostra de sange si se testeaza pentru
existenta imunoglobulinelor E (anumiti anticorpi), care se produc ca raspuns la diferite alergene. Acest test se
poate efectua in locul sau asociat cu intradermoreactia. El este mai scump, rezultatele sunt gata in cel putin o
saptamana si poate, de asemenea, da rezultate fals pozitive.
Alte teste pentru detectarea alergiilor alimentare care nu sunt utile sau a caror eficienta nu a fost dovedita sunt:
- detectarea anticorpului IgG4
- teste de provocare/neutralizare
- citotoxicitate
- chineziologie aplicata.

Tratament
Tratamentul optim pentru alergiile alimentare este evitarea alimentelor care stau la baza producerii alergiei
respective. Cand acest lucru nu este posibil, se pot incerca medicamente, precum antihistaminicele in cazul
alergiilor usoare, si medicamente continute in trusa de prim ajutor pentru alergii, in cazul reactiilor severe.
Este importanta acordarea unei atentii speciale copiilor care fac alergii alimentare. Un copil care face alergii
alimentare severe poate dezvolta o reactie anafilactica amenintatoare de viata, chiar la cantitati infime de
alergen. Copilul ar trebui sa poarte in permanenta o bratara de evidenta a bolii si o trusa de prim ajutor in cazul
alergiilor severe.
 Copiii pot avea simptome usoare in primele minute dupa ingerarea alergenului, dar pot dezvolta simptome
severe in 10 pana la 60 de minute. Ei ar trebui sa fie tinuti sub observatie in spital cel putin 4 ore dupa aparitia
unei reactii alergice.

1.Tratament initial
Tratamentul initial al unei alergii alimentare consta in identificarea alimentului care produce alergia si
deprinderea unui mod de abordare, atat a reactiilor alergice usoare, cat si a celor severe.Cel mai eficient
tratament al alergiilor alimentare este evitarea consumului alimentului respectiv, sub orice forma ar fi el.
Pacientul ar trebui sa-si anunte familia, prietenii si colegii de serviciu ca are o alergie alimentara si sa-i roage sa-
l ajute sa evite alimentul respectiv. Ambalajele tuturor alimentelor trebuie citite si celelalte denumiri ale
alergenelor alimentare trebuiesc invatate. De exemplu, laptele poate fi intalnit si sub denumirea de "cazeinat",
ouale ca "albumina", graul ca "gluten" si arahidele ca proteine vegetale hidrolizate.
In cazul in care sugarul are alergie la lapte sau soia, doctorul poate sugera shimbarea formulei lactate sau
alaptarea ca unica metoda de hranire. Formule special preparate sunt disponibile pentru sugari alergici la lapte si
soia.
.
2.Tratament de intretinere
Tratamentul in desfasurare presupune continuarea evitarii alimentelor care produc alergii si luarea in
considerare a oricaror alimente noi care pot provoca simptomele. Persoana in cauza trebuie sa informeze
continuu in legatura cu alergia respectiva persoanele cu care vine in contact in mod regulat si sa le roage sa o
ajute sa evite acel aliment. Pacientul trebuie sa citeasca ambalajele alimentelor si sa fie constient de faptul ca
uneori alergenele alimentare au alte denumiri pe diferitele ambalaje.
Pacientul trebuie sa se adreseze doctorului in vederea alegerii medicatiei optime pentru alergia sa. El trebuie sa
se asigure ca dispune intotdeauna de medicamentele necesare.
In cazul alergiilor alimentare severe, pacientul trebuie sa poarte intotdeauna o bratara de evidenta a bolii care
listeaza alimentele la care acesta este alergic. Astfel de dispozitive se pot comanda la majoritatea farmaciilor sau
pe internet.
In cazul in care doctorul recomanda o trusa de prim ajutor pentru alergii, ea trebuie purtata permanent. Trusa
contine o seringa impreuna cu cantitatea necesara de epinefrina si tablete de antihistaminice. Data expirarii
medicamentelor trebuie verificata si ele trebuie inlocuite la nevoie.
Injectia cu epinefrina trebuie facuta de indata ce persoana respectiva sau copilul suspecteaza un aliment ingerat
sau simte ca o reactie alergica este pe cale sa se declanseze. Apoi trebuie administrate antihistaminicele. Din
cauza faptului ca simptomele pot reaparea chiar dupa efectuarea injectiei, pacientul trebuie sa mearga la camera
de garda ori de cate ori face o reactie alergica, chiar daca se simte mai bine. El trebuie tinut sub observatie cel
putin 4 ore dupa aparitia reactiei.

3.Tratament ambulator (la domiciliu)

Mancatul in oras poate fi periculos pentru persoanele care au alergii alimentare severe. Iata cateva sfaturi utile:
- persoana in cauza ar trebui sa-si aduca de acasa substituenti alimentari nedaunatori; de exemplu, lapte de soia
pentru a fi consumat cu cereale
- trebuie avuta in vedere posibilitatea contaminarii incrucisate; de exemplu, o cupa de inghetata care a fost
folosita pentru servirea unei inghetate cu arahide poate fi apoi folosita pentru servirea inghetatei de vanilie pe
care tocmai o cumpara persoana respectiva
- ospatarii ar trebui informati in legatura cu posibilitatea declansarii unei reactii alergice severe; persoana in
cauza ar trebui sa-i interogheze atent in legatura cu ingredientele; daca acestia nu sunt siguri, el trebuie sa
solicite contactarea personalului de la bucatarie
- dispozitivele de alerta medicala care detecteaza prezenta alimentelor alergizante trebuie purtate in permanenta;
ele pot fi comandate la majoritatea farmaciilor sau pe internet.
In cazul calatoriilor in alta tara, cuvintele ce desemneaza alimentele alergizante respective ar trebui invatate
pentru ca persoana in cauza sa poata intreba de ele la restaurant sau sa le poata citi pe ambalaje. Persoana
respectiva ar trebui sa contacteze anticipat companiile aeriene, organizatorii excursiilor si personalul
restaurantelor pantru informarea lor in legatura cu alergia alimentara si solicitarea unor mese sigure. Ori de cate
ori este posibil, persoana respectiva ar trebui sa-si prepare singura mancarea. Planurile de calatorie ar trebui
discutate cu medicul.

Alegerea medicatiei

Printre medicamentele folosite pentru tratamentul reactiilor alergice severe se numara:

- epinefrina: se administreaza injectabil; actioneaza rapid in stoparea eliberarii suplimentare de histamina si
relaxarea muschilor respiratori
- antihistaminicele: antihistaminicele blocheaza actiunea histaminei in timpul unei reactii alergice si reduc
severitatea simptomelor ca pruritul si stranutul
- corticosteroizii: aceste medicamente ajuta la reducerea inflamatiei.
Medicatia utilizata pentru ameliorarea simptomelor alergiilor alimentare usoare este:
- antihistaminicele si corticosteroizii pentru tratamentul urticariei, simptomelor gastrointestinale sau stranutului
si secretiilor nazale abundente
- bronhodilatatoarele pentru simptomele din cadrul astmului; bronhodilatatoarele destind caile aeriene
pulmonare, facilitand astfel respiratia.

Alte tratamente

Printre noile optiuni de tratament al alergiilor alimentare se numara:

- injectarea de anticorpi anti-imunoglobulina E; acesti anticorpi sunt capabili sa reduca reactiile alergice
- imunoterapia (injectii alergizante sau terapia de desensibilizare), care ajuta organismul sa devina mai putin
sensibil la substantele la care este alergic
- vaccinarea cu o substanta genetica specifica unui anumit alergen alimentar
- folosirea de substante care modifica modul in care sistemul imun reactioneaza la un anumit alergen
(imunomodulatori)
- terapiile experimentale cum ar fi neutralizarea, ingerarea unor forme diluate ale alergenului alimentar pentru a
"neutraliza" reactiile alergice si cromolynul, un medicament folosit numai pentru tratamentul rinitei alergice, nu
si-au dovedit eficienta.

Profilaxie

Alergiile alimentare apar adesea la persoanele care au o istorie familiala (mai multe cazuri ale unei boli
respective in randul mebrilor aceleiasi familii) de astm bronsic, dermatita atopica, alergii la polen, mucegai sau
alte substante. Aceste persoane au un teren atopic, adica au o tendinta mostenita de a dezvolta reactii alergice.
Alergiile nu pot fi prevenite in cazul acestor persoane.
Academiile internationale de Alergie recomanda ca toti sugarii, in special cei care au o istorie familiala de
alergii, sa fie alaptati in primul an de viata sau chiar mai mult. In cazul in care sugarul face parte dintr-o
categorie cu risc crescut de dezvoltare a reactiilor alergice si mama nu poate alapta, trebuie incercata o formula
hidrolizata de lapte. Proteina lactata din formulele hidrolizate este modificata in scopul prevenirii alergiilor.
Alte recomandari pentru sugarii cu risc crescut sunt urmatoarele:
-mamele care alapteaza ar trebui sa elimine din dieta arahidele, migdalele si alunele si ar trebui sa reflecteze
asupra eliminarii din dieta a oualor, laptelui de vaca si pestelui.
-alimentele solide nu trebuie introduse in dieta sugarilor cu risc crescut pana la varsta de 6 luni. Produsele
lactate trebuie eviatate pana la un an, ouale pana la 2 ani, iar arahidele, nucile si pestele pana la 3 ani. Aceste
masuri pot contribui la reducerea riscului aparitiei alergiilor alimentare.
-femeile insarcinate nu trebuie sa excluda alimentele respective din dieta, cu exceptia arahidelor.
Avand in vedere faptul ca fumul de tigara creste sensibilitatea la aparitia unei reactii alergice, este importanta
existenta unui microclimat lipsit de fum.
Aproximativ 85% dintre copii se vindeca in timp de alergia la lapte, grau, oua si soia, intre varsta de 3 si 5 ani.
Ei nu se vindeca de obicei de alergia la arahide, nuci si migdale, peste si crustacee
SCOALA POSTLICEALA SANITARA ARAD
SECTIA:ASISTENT MEDICAL BFKT

ALERGIILE ALIMENTARE

REFERAT

HORGA DIANA
ANUL I D