ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN

BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE
AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

PROIECT
LA
SISTEME TEHNOLOGICE PENTRU
CULTURI HORTICOLE

SISTEMUL LEGUMICOL LA

CIUPERCI

Profesor coordonator : Student:

Marcela Stefan Croitoru Ana Ionelia
 BUCURESTI
-2017-

Cuprins:

1. IMPORTANTA – ISTORIC ……………………………...

2. METODE DE CULTURA………………………………
3. CRITERII DE ALEGERE SI ORGANIZARE
TEREN…………………………………………………
4. PREGATIREA TERENULUI PENTRU
SEMANARE………………………………………………..
5. LUCRARI DE INTRETINERE A SOLULUI IN PERIOADA
DE VEGETATIE……………………….
6. LUCRARI DE INTRETINERE A
CULTURII……………………………………………………
………………
7. RECOLTARE – CONDITIONARE – PASTRARE
………………………………………………………….
 1. Importanta.Istoric. Definitii
Horticultura este un complex de stiinte biologice care se ocupa cu studiul,
ameliorarea si proceselor de cultivare a pomilor, vitei de vie, legumelor si florilor,
precum si valorificarea productiilor lor intr-un mod cat mai eficient.

Chimie

Economie Biologie

Horticultura
Pedologie Matematica

Botanica Ameliorare
 Ciupercile (REGNUL FUNGI) constituie un grup aparte, diferit de plante
deoarece, spre deosebire de acestea din urma, el nu contine clorofila. Se hranesc cu
organisme vii sau moarte, exact ca animalele. Nu au nici radacina, nici tulpina, nici
frunze si nici flori si se reproduc intr-un mod specific. Exista peste 100.000 de specii de
ciuperci.
In tara noastra se pot cutiva, cu rezultate bune, urmatoarele specii de ciuperci:
 Ciuperca de balegar alba, crem sau bruna (Agaricus bisporus)
 Ciuperca alba termofila (iubitoare de cultura) (Agaricus edulis)
 Buretele vanat sau pastravul de fag (Pleurotus ostreatus )
 Buretele rosiatic (Pleurotus florida)
 Buretele brun (Pleurotus sajor-caju )
 Buretele cornet (Pleurotus cornucopiae)
 Buretele ciuciulete (Coprinus comatus )
 Ciuperca de paie (Stropharia-rugoso-annullata)
Ciupercile au fost cunscute si folosite in alimentatie inca din antichitate. Theophrast si
Dioscoride fac primele referiri privind proprietatiile ciupercilor inca din secolul III
inainte de nasterea lui Iisus Hristos.
Printre primii cultivatorii de ciuperci amintim pe Seres si pe celebrul gradinar La
Quintinye, cel ce administra gradinile Versailles, pe timpul lui Ludovic al -XIV- lea.
 In anul 1687 Mardhaut prezinta prima lucrare privind cultura ciupercilor pe balegar
mucegait, iar botanistul francez Tournefort, in anul 1707, prezinta principiile de cultivare
a ciupercilor.
In anul 1808 francezii cultivau ciuperci in subteranele din jurul oraselor Paris si
Bordeaux, utilizand tehnica compostarii gunoiului de cal si insamantarea unui miceliu
spontan.
Matruchot in anul 1894 si Constantin in anul 1900 sunt primii cercetatori de la
Institutul Pasteur din Paris care au produs miceliul de ciuperci in conditii sterile de
laborator.
In anul 1918 se trece la o forma superiora de cultivare a ciupercilor pe baza
tehnologiei lui Lambert (SUA), care producea miceliu in culturi pure, prin germinarea
sporilor si astfel a inceput selectionarea raselor (suselor) de ciuperci cu calitati productive
superioare.
Cultivarea ciupercilor este intr-o continua evolutie, iar marile ferme comerciale din
SUA sunt un exemplu de urmat.
Ciupercile comestibile ,sub aspect alimentar se caracterizeaza printr un continut
ridicat de proteine , indeplinind un rol important in procesul de nutritie .
Compozitia chimica difera de la o specie la alta , in functie de studiul de dezvoltare ,

de substratul nutritiv pe care se cultiva , de perioada de crestere , etc. .

Compozitia chimica a ciupercilor

Componentul La 100 g Componentul La 100 g

Apa 90 g Fosfor 135 mg
80 mg
Substante azotoase 5g Clor
 Glucide 2,5 g Caroten 0,04 g
Grasimi 0,5 g Vitamina B1 0,04 mg
Potasiu 470 mg Vitamina B2 0,20 mg
Sodiu 12 mg Vitamina PP 60 mg
Calciu 3 mg Vitamina C 8 mg
Magneziu 14 mg
Fier 4,5 mg Valoare calorica 35 calorii

METODE DE CULTURA

Pentru cultivarea ciupercilor se utilizeaza mai multe sisteme de cultura:

 sistemul de cultura classic ( se desfasoara pe spatii restranse si
este folosit de cultivatorii individuali , implica cheltuieli minime , resurse materiale
putine , se realizeaza doua cicluri de culturi pe an , unul de primavera , altu de toamna ,
spatiile de cultura folosite sunt : rasadnite , pivnite, grajduri , magazii etc )
 sistemul de cultura semiintensiv ( necesita instalatii de
alimentare cu apa si canalizare , incalzire termica , ventilatie a incaperilor , capacitati
pentru dezinfectia termica cu aburi a spatiului si pentru pasteurizarea substratului
nutritive , in acest sens se realizeaza trei cicluri de cultura pe an, folosindu se ca spatii de
cultura : constructii nefolosite , magazii, hale , substratul se aseaza pe stelaje , in lazi din
plastic sau in saci de polietilena.
 sistemul de cultura intensiva ( se desfasoara in spatii cu
posibilitati de reglare a temperaturii, umiditatii , ventilatiei si se cu 5-6 cicluri pe
an , prin folosirea substratului nutritive pe mai multe nivele )
De retinut mai este si faptul ca in cultura ciupercilor nu se foloseste teren agricol
ci, cu preponderenta, spatii dezafectate, adica spatii carora nu li s-a dat alta intrebuintare.
Randamentul exprimat in kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat, de
exemplu, in cazul speciei Agaricus bisporus este, in functie de sistemul de cultura si de
conditiile de microclimat asigurate, intre 15 si 30 de kilograme. Daca intr-un an se
realizeaza doua sau patru-cinci cicluri de cultura, reiese un randament de 30-80 kg/mp/
an. Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza, in functie de specie, intre 70-100 de zile,
aceasta facand ca amortizarea investitiei sa se faca intr-un timp scurt, fiind cea mai activa
din cadrul sectorului vegetal.

1.

CRITERII DE ALEGERE SI ORGANIZARE TEREN

Pentru cultivarea ciupercilor se folosesc urmatoarele spatii:

 Spatii special amenajate , ciupercarii intensive amplasate pe un teren solid, ferite de
curenti de aer , cu apa freatica la adancime , in apropierea cailor de acces , in care sa
se aplice tehnologie monozonala , bizonala sau plurizonala( fig 1)

Figura 1. Spatiu amenajat pe teren solid

 Spatii la suprafata solului din care fac parte serele, solariile ,

magaziile, grajdurile, etc. , in care se pot realize doua, trei
cicluri de cultura pe an( fig.2)
 Figura 2. Ciupercarie in sera

 Spatii subterane (ingropate) formate in subsolurile diferitelor

cladiri, pivnite, tuneluri , in care se realizeaza doua cicluri de
cultura pe an( fig.3).

Figura 3. Ciupercarie in subteran.

Schita unei ciupercarii, cu camere de tampon la intrare si dimensiunile rafturilor,

precum si distanta dintre ele: - lungimea spatiului de cultura – 6m; latimea – 4m;
inaltimea – 2,5m; dimensiunile camerei tampon 2x2 m din fata usii de acces; adincimea
la care este ingropata – 1-2 m; suprafata localului de cultura – 24 mp (6x4 ); suprafata
utila de cultura – 37 mp ; rafturi (stelaje) cu 3 nivele – 3 randuri : din care simple la
peretii laterali – 2 buc (4,4x0,7m); duble la mijloc,1buc (4,4x1,4m); distanta de la
pardoseala la primul raft – 0,2m; distanta ditre rafturi – 0,5-0,6 m(socotit si cu grosimea
compostuluide 20-25 cm); distanta de la suprafata culturii de pe ultimul raft pana la
tubulatura de ventilatie –1,1 m; aleile dintre rafturi au latimea de 80 cm.
 PREGATIREA TERENULUI PENTRU SEMANARE

Ciupercile se pot cultiva in tot timpul anului, dar pentru a hotari, in

mod concret, o perioada anume, trebuie sa tinem seama de
urmatoarele conditii: zona geografica in care se realizeaza cultura;
specia de ciuperci cultivate; gradul de dotare a spatiului de cultura.

Pentru cultivarea ciupercilor se folosesc urmatoarele metode de

insamntare :

 Insamntare in sistem intensiv

 Insamntarea miceliului prin amestecare cu substratul
( miceliul este incorporate manual sau mecanic in substrat
 Insemanarea la suprafata ( imprastierea miceliului direct pe
suprafata substratului , in lazi sau in straturi plane pe stelaje,
dupa care urmeaza o incorporare usoara si o tasare manuala
sau mecanica a straturilor
 Suprainsamantarea ( este o metoda mai avansata, in care
substratul pasteurizat este insamantat prin amestecare cu
miceliul granulat )

MICEI

LUCRARI DE INTRETINERE A SOLULUI IN PERIOADA DE VEGETATIE

Dupa insamantare :

Temperatura aerului se mentine, pe cat posibil,la pragul de 15-

17^C (minimum 10-12^C si maximum 19^C). Umiditatea relativa
va fi mentinuta intre limitele de 80-95%, corelata cu temperatura
din local.
Ventilatia va fi de 1 –2 mc aer/ora/mp de cultura la 8 –10 –12 m3
aer/mp, dar viteza aerului nu trebuie sa fie mai mare de
0,3m/sec.Acest lucru se verifica, practic,prin mentinera unei
lumanari aprinse la suprafata stratului cu ciuperci –cand viteza de
patrundere a aerului este sub 3 m/sec.flacara nu palpaie.
In caz contrar,straturile se usuca prea repede, se administreaza o
cantitate prea mare de apa care se acumuleaza in interiorul
straturilor, impiedicand astfel formarea butonilor de fructificare (se
distruge zona fructifera a miceliului).
Opusul acestei situatii, cand ventilatia este insuficienta: piciorul
ciupercilor aparute se alungeste, iar palaria ramane mica in
diametru si se deschide prematur,scazand astfel in mod substantial,
valoarea comerciala a ciupercilor recoltate.
Tot in cazul unei ventilatii insuficiente, pe suprafata straturilor de
cultura isi fac aparitia si diverse mucegaiuri (ciuperci parazite ),
favorizate insa si de umiditatea excesiva.
Din momentul aparitiei ciupercilor, nu se mai fac tratamente cu
substante pesticide. Daca acest lucru se impune in mod absolut
obligatoriu, atunci se recolteaza toate ciupercile (lasand substratul
negru ) si se aplica tratamentul recomandat. Datorita faptului ca in
sistem gospodoresc se utilizeaza compost clasic, cu pasteurizare
naturala, vor apare in cultura si musculitele negre ( Phorideae ),
care se vor combate cu Decis 0,1 %, Karate 0,2 % sau mai nou –
Dimilin 0,15 –0,2%. Preventiv, intre valurile de cultura, se fac
tratamente cu Formalina 0,5 %, care prezinta o actiune bactericida,
fungicida si chiar nematocida .Se continua stropirile cu suspensie
de drojdie de bere.
 LUCRARI DE INTRETINERE A CULTURII

Pentru obtinerea unor productii ridicate de ciuperci se impun

urmatoarele conditii:

 Respectarea conditiilor de igiena

 Testarea substratului nutritiv
 Respectarea temperaturii si umiditatii optime
 Folosirea unui miceliu sanatos pentru insamantare
 Insamantarea miceliului in primele zile de la asezarea
substratului nutritiv
 Acoperirea cu hartie a straturilor insamntate
 RECOLTARE – CONDITIONARE –
PASTRARE

Primele ciuperci apar sub diferite forme : buchete , butoni si

ciuperci individualizate .
Momentul recoltarii primelor ciuperci are loc dupa 18-20 de
zile( iar in rasadnita 50-80 de zile de la insamantare) de la
acoperirea stratului cu amestec , dupa 30-45 de zile de la
insamantare , in functie de tulpina si sistemul de cultura si poate fi
determinat cu usurinta de cultivator , deoarece corespunde aparitiei
velumului.
Primele ciuperci apar pe marginea stelajelor sau a rasadnitelor sau
a rasadnitelor.
Recoltarea ciupercilor se executa manual direct in spatial de
cultura , prin apasarea usoara a palariei si cu rasucirea simultana
pana la desprinderea din amestecul de acoperire.
Pe locul de unde se desprind ciupercile se pune amestec de
acoperire.
Daca ramane postament micelian , se scoate cu varful unui cutit sip
e locul respectiv se pune, de asemenea , amestec de acoperire.
Principalele lucrari de ingrijire , in aceasta perioada , constau in
aerisire si udat .
Perioada de recoltare in rasadnita dureaza aproximativ 70 de zile .
Peste iarna rasadnitele se protejeaza cu strat de paie , coceni, stuff
etc. impotriva ingheturilor puternice.
Productia totala este exprimaata in cca 10-14 kg ciuperci la 1 mp,
cu respectarea tehnologiei si asigurarea conditiilor optime de
microclimat.

Ambalarea ciupercilor se face in pungi de polietilena transparente

si in caserole de diferite capacitate , acoperite cu pelicula de PET.
BIBLIOGRAFIE
 http://www.horticultorul.ro/legume/pleurotus-ostreatus/
 http://ciupercomania.blogspot.ro/p/ciuperci-comestibile.html
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciuperci_comestibile
 https://www.google.ro/search?
q=ciuperci+de+camp+comestibile
GHIDUL CULEGATORULUI DE CIUPERCI
MANUALUL CULEGATORULUI DE CIUPERCI
CRESTEREA CIUPERCILOR COMESTIBILE