See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/261988451

Utilizarea analizei SWOT privind strategiile de mediu. Studiu de caz - Balta

Mică a Brăilei

Article · March 2014

CITATIONS READS

0 490

2 authors, including:

Ana-Maria Ciobotaru
University of Bucharest
56 PUBLICATIONS   38 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Glacial Reabound and extreme palaeoFLOODs (GRANDFLOOD): A multidisciplinary approach to the study of palaeoflood influence on
fluvial evolution in basins effected by glacial isostatic adjustment View project

All content following this page was uploaded by Ana-Maria Ciobotaru on 01 May 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Societatea de Geografie din România
Filiala Iași

REPERE GEOGRAFICE

NR. 9 (1) – 2014

Editura Pim, Iași

-3-
 ISSN 1583 – 5286

EDITURA PIM
Editură acreditată CNCSIS -66/2010
Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 4, Iași – 700497
Telefon 0730.086.676. Fax 0332.440.715
www.pimcopy.ro

Redacția

Președinte onorific prof. univ. dr. Ioan Donisă

Redactori: Ghiurco Anca - Mihaela, Ipate Dănuț - Emil, Paraschiv Viorel, Răduianu Ionel -
Daniel, Șipoteanu Anca - Iuliana
Secretar de redacție Ipate Dănuț-Emil
Corectură: Ghiurco Anca Mihaela, Mateiciuc Oana, Șipoteanu Anca Iuliana
Coordonator număr Paraschiv Viorel

Comitetul științific
Prof. univ. dr. Liviu Apostol - Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de Geografie și Geologie
Prof. univ. dr. Eugen Rusu - Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de Geografie și Geologie
Conf. univ. dr. Elena Sochircă – Universitatea din Tiraspol (Republica Moldova), cu sediul la
Chișinău, Facultatea de Geografie, decan
Lector univ. dr. Mădălina Andrei – Universitatea ”Spiru Haret” București, Facultatea de Geografie
Lector univ. dr. Vasile Budui – Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de
Geografie și Istorie
Lector univ. dr. Daniela Larion – Universitatea ”Al. Ioan Cuza”, Iași, Facultatea de Geografie și
Geologie
Lector univ. dr. Marius - Claudiu Oancea – Universitatea ”Aurel Vlaicu” Arad, profesor la Liceul
Teoretic Sebiș, județul Arad
Dr. Ion Andronache – profesor la Liceul Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila
Dr. Nicolae Damian – director, profesor la Școala gimnazială Pufești, județul Vrancea
Dr. Mihaela Lesenciuc – Inspectoratul Școlar Județean Iași, profesor la Colegiul Național ”Emil
Racoviță” Iași
Dr. Viorel Paraschiv – profesor la Liceul Tehnologic Economic de Turism Iași
Dr. Ionel-Daniel Răduianu – profesor la Liceul Pedagogic ”Vasile Lupu” Iași
Dr. Lucian Șerban – Inspectoratul Școlar Județean Bacău, profesor la Colegiul Național ”Gh.
Vrânceanu” Bacău
Dr. Anca-Iuliana Șipoteanu - profesor la Liceul Tehnologic de Mecatronică și Automatizări Iași
Marcel Balaban - profesor, London (U.K.)
Viorica-Mihaela Livingston - profesor la Lexington School District One, South Carolina (U.S.A.)

Data apariției: 01 martie 2014

Notă: Responsabilitatea pentru conținutul articolelor revine în exclusivitate autorilor
Foto coperți: Paraschiv V. & Răduianu D.I., www.nasa.gov......și
http://tumbledore.biz/post/346511067/elephant-foot-glacier

-4-
Utilizarea analizei SWOT privind strategiile de mediu. Studiu de caz: Balta
Mică a Brăilei

Ana-Maria Ciobotaru1, Ion Andronache2

1. Introducere
Balta Mică a Brăilei este a doua zonă umedă din România după
Rezervația Biosferei Delta Dunării și conservă pe o suprafață de 2055 km2
ultimele complexe de ecosisteme acvatice și terestre ce au mai rămas în urma
îndiguirii, desecării și defrișării bălților Brăilei și Ialomiței.
Balta Mică a Brăilei ocupă un segment de 62 km din Cursul Inferior al
Dunării (fig. nr. 1), mărginită de zonele dig-mal ale Câmpiei Bărăganului
Nordic, spre vest și Balta Mare a Brăilei, spre est, între podul Giurgeni - Vadu
Oii (km 237 în amonte) și municipiul Brăila (km 175 în aval) (Andronache, I.
Ciobotaru, A. 2012).

Figura nr. 1: Balta Brăilei (imagine din satelit Modis Aster)

1
Master, Facultatea de Geografie, Universitatea din București, e-mail:
ciobotaruanamaria@yahoo.com
2
Prof. dr. gr. I la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncoveanu”, Brăila, e-mail:
andronacheion@email.su
- 169 -
 Din punct de vedere geomorfologic, Balta Mică a Brăilei este alcătuită
dintr-o salbă de 7 insule și ostroave principale, aflate în regim de liberă
scurgere, cu o suprafață cumulată de 15000 ha (Stoiculescu, 1998). Fiecare
dintre aceste insule reprezintă o entitate geomorfologică distinctă alcătuită din
grinduri, sectoare plane, gârle, privale, japse, bălți și lacuri, având aspectul
general al unei „farfurii”, cu zonele mai ridicate spre exterior și cele joase spre
interior (Popescu, 1994). În ordinea situării lor din amonte (km 235, podul
Giurgeni-Vadul Oii) spre aval (km 172, municipiul Brăila), cele 7 insule
principale sunt: Insula Mică a Brăilei - 9.714 ha, Ostrovul Vărsătura - 1.176
ha, Ostrovul Crăcănel - 1.081 ha, Ostrovul Orbului - 323 ha, Ostrovul Calia -
717 ha, Ostrovul Fundu Mare - 1.945 ha și Ostrovul Harapu - 252 ha.
Modificările antropice din Balta Mare a Brăilei exercită o presiune
suplimentară asupra Bălților Mici ale Brăilei atât la nivel topoclimatic (ușoară
tendință de aridizare) cât și la nivelul accentuării proceselor de colmatare.
Balta Mică a Brăilei a fost atât în atenția cercetătorilor biologi cât și a
silvicultorilor și geografilor, realizându-se lucrări complexe de către: Petre
Gâștescu (1965), Tiberiu Morariu (1970), Ion Conea (1957) și Raul Călinescu
(1969), Institutul pentru Studii și Cercetări Hidrotehnice (1967), Petre Coteț
(1967), Alexandru Roșu (1980), Dumitrica Albu (1993, 1999), Nicolae Onea
(2002), Radu Moisei (2008), Ion Andronache și Ana-Maria Ciobotaru (2008,
2012).
2. Materiale și metode
Pentru evaluarea situației actuale privind valorificarea potențialului Bălții
Mici a Brăilei s-a utilizat analiza SWOT. Aceasta s-a realizat, în primul rând, în
vederea sprijinirii instituțiilor abilitate în scopul implementării unui
management durabil.
Denumirea SWOT este un acronim însemnând Strengths (puncte tari),
Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunități), Threats (amenințări) și
este instrumentul cel mai renumit pentru verificarea și analiza poziției strategice
de ansamblu. Aceasta a fost acreditată de Albert Humphrey, care a condus un
proiect de cercetare la Institutul de Cercetare Stanford (SRI international) între
anii 1960-1970 folosind date de la companiile Fortune 500 prin care evidenția
„gradul în care mediul intern se îmbină cu mediul extern și este exprimat prin
conceptul de potrivire strategică”.
Analiza SWOT este o metodă eficientă folosită în planificarea strategiei
pentru a identifica elementele de potențial natural, prioritățile și pentru a crea o
viziune unitară asupra strategiei de dezvoltare. De fapt, analiza SWOT trebuie
să ofere răspunsul la întrebările: „Unde suntem în acest moment?” și „Ce
trebuie să facem?”. Aceasta urmărește valorificarea la maximum a punctelor
forte, rezolvarea deficiențelor, fructificarea ocaziilor favorabile și luarea unor
măsuri de diminuare a riscurilor.
Principala valoare a analizei SWOT o constituie asigurarea unei metode
intuitive de organizare a unei mari cantități de informații și date.
- 170 -
3. Rezultate și discuții
În prezentul studiu, punctele tari și cele slabe se referă la condițiile
complexelor ecosistemice din Balta Mică a Brăilei (factori interni), în timp ce
oportunitățile și amenințările analizează mediul exterior (factori externi).
Această analiză reprezintă o idee riguroasă, bine plasată științific, bine
fundamentată, ce poate fi folosită de autorități și ONG-uri.
Puncte tari:
 accesibilitate bună (comparativ, spre exemplu, cu Delta Dunării);
 peisaj unic creat de interacțiunea dintre ecosistemele acvatice și cele terestre;
 Balta Mică a Brăilei beneficiază de proiecte cu finanțare europeană prin care
se îndeplinesc obiective specifice din strategia zonelor umede din România;
 există o bază științifică solidă (teze de doctorat, cărți, atlase, monografii)
privind caracteristicile fizico-geografice în general și cele legate de
biodiversitate, în particular, ale zonei umede Balta Mică a Brăilei;
 promovarea colaborărilor interjudețene (cu județele Galați, Tulcea, Ialomița)
pentru o abordare complexă a problemelor negative de mediu (poluare);
 investițiile în activitățile din sectoarele de mediu;
 susținerea la nivel internațional pentru promovarea unui management
durabil;
 lipsa așezărilor omenești pe teritoriul Balta Mică a Brăilei.
Puncte slabe:
 relevanța și importanța sectorului managementului zonelor umede;
 aspecte legate de mediu care, uneori, nu sunt înțelese și astfel, domeniul nu e
inclus în multe din politicile sectoriale privind îmbunătățiri și alocări de bani
pentru investiții;
 riscurile schimbărilor climatice și impactul negativ asupra zonei umede a
Bălții Mici a Brăilei;
 existența unor activități economice (pescuit agresiv, tăieri ilegale de copaci,
braconaj) care afectează integritatea și stabilitatea componentelor
ecosistemului de baltă;
 nivel redus de conștientizare a populației despre rolul mediului și a protecției
durabile a componentelor mediului natural;
 implicarea redusă ori incapacitatea participării active a oamenilor de afaceri
în susținerea strategiilor de mediu;
 cercetările științifice în domeniu nu beneficiază de finanțări solide și de o
amplă implicare a factorilor de decizie politici importanți;
 prevederile legislative în vigoare, deși excelente, nu sunt respectate;
 specialiștii în domeniu sunt insuficienți;
 protecția mediului zonelor umede nu reprezintă o prioritate la nivel local, dar
nici la nivelul regiunii de dezvoltare;

- 171 -
 incapacitatea specialiștilor de a avea acces direct la baza de date (climatice,
hidrologice, riscuri și hazarde naturale) în domeniul zonelor umede pentru a
putea prognoza efecte naturale viitoare, hazarde și riscuri;
 monitorizarea factorilor de mediu (indici de poluare) este destul de
costisitoare și necesită angajarea personalului calificat.
Oportunități:
 cotele înalte ale magnitudinii biodiversității în Balta Mică a Brăilei;
 zona Bălții Mici a Brăilei are o imagine pozitivă în plan național și
internațional în domeniul diversității ecosistemelor umede, fiind a doua deltă
a României;
 posibilități de accesare a unor proiecte europene;
 facilitarea turismului ecologic și rural;
 intensificarea colaborărilor internaționale în domeniu (Uniunea Europeană,
Republica Moldova, Ucraina) ca părți integrante într-o zonă ecologică
umedă cu caracteristici asemănătoare;
 promovarea de bune practici în domeniul zonelor umede, al managementului
riscurilor și hazardelor;
 o mai bună conservare a patrimoniului umed din județul Brăila ca parte
componentă a patrimoniului natural național și european.
Amenințări:
 lipsa specialiștilor în domeniu și slaba atractivitate pentru absolvenții de la
facultățile de profil în inserția pe piața muncii;
 salariile mici în structurile de stat și incapacitatea de a se angaja în domeniu
specialiști ori persoane avizate;
 impact major al schimbărilor climatice asupra componentelor mediului
natural;
 colmatarea accentuată a lacurilor interioare;
 indiferența populației față de problemele de mediu, în general (braconajul
piscicol).
4. Concluzii
Având o lungime de 62 de km și o lățime medie de 4 km, Balta Mică a
Brăilei prezintă o fragilitate deosebită a complexelor ecosistemelor acvatice și
terestre, comparativ cu Delta Dunării care, printr-o suprafață de 25 de ori mai
mare, are capacitatea de a atenua impactul factorilor antropici destabilizatori.
Dacă intervenția antropică ar fi fost similară celei din Delta Dunării (construcții
turistice amplasate și amenajate haotic, pătrunderea cu ambarcațiuni cu motor
până în interiorul coloniilor de păsări etc.) în condițiile de fragilitate ale Bălții
Mici a Brăilei atunci, s-ar fi produs un adevărat dezastru ecologic.
Este necesară implementarea activităților de încurajare privind
dezvoltarea unei baze metodice și științifice (îmbunătățirea criteriilor pentru
numirea ariilor de protecție specială avifaunistică) și implementarea unor
proiecte ce vizează îmbunătățirea regimului acvatic al ecosistemului de baltă.
- 172 -
 Dezvoltarea economică a regiunii va reduce gradul de sărăcie a populației
din zona de cooperare și va diminua consistent presiunea negativă pe care o
exercită acestei comunități.

Bibliografie

Albu, Dumitrica, (1999), „Protecția și conservarea biodiversității ecosistemului Dunărea - o

necesitate vitală”, Lucrările celei de a-IV-a Conferințe Naționale pentru Protecția mediului
prin metode și mijloace biologice și biotehnice, Universitatea Transilvania, Brașov.
Andronache, I., (2008), Dinamica mediului geografic în Balta Brăilei, Universitatea din
București, Facultatea de Geografie.
Andronache I, Ciobotaru Ana-Maria, (2012), „Fractal analysis of certain climatic,
hydrologic and geomorphologic parameters within the Balta Mica of Braila Natural Park
(Romania)”, Journal of Wetlands Biodoversity, II:81-94, Istros Publishing House of the
Museum of Braila, ISSN: 2247 – 0506
(http://www.muzeulbrailei.ro/images/naturale/Volum%202/10ArtAndronache.pdf).
Andronache, I. Lepădatu V., (2001), „Influența factorilor antropici asupra Bălții Brăilei
(Insula Mare a Brăilei) în perioada 1964-2000”, Sesiunea Națională cu participare
internațională de comunicări tehnico-științifice, Brăila, 22-24 iunie 2001- București, AGIR,
p. 5-10.
Андронаке И.K., Брылев В.А.,Козина О.В. Поймы двух великих рек Европы / И.K.
Андронаке, В.А. Брылев, О.В. Козина // Эрозионные и русловые процессы на
равнинных территориях: материалы Международной научно-практической
конференции, 14-19 сентября 2009 г. - г. Минск, Республика Беларусь, Изд-во БГУ,
2009 - ст. 7-8 (Andronache I, Brylev V, Kozina O. - „Luncile inundabile ale celor două mari
fluvii din Europa”, Lucrările Conferinței Internaționale Științifico-Practice: „Eroziunea și
procesele de albie în arealele de câmpie”, 14-19.09.2009, Minsk, Republica Belarus, Editura
Universității de Stat din Minsk, 2009, p. 7-8)
Călinescu, R. (1969), Biogeografia României, Editura Științifică, București.
Cocean, R., Strategia de dezvoltare locală Gal Ținutul Haiducilor
(http://galtinutulhaiducilor.ro/wp-content/uploads/2013/06/Plan-de-dezvoltare-locala-P2.pdf)
Conea, I. (1957), „Din geografia istorică a bălților Ialomiței și Brăilei”, Probleme de
Geografie, vol. 4.
Cotet, P., (1967), „Balta Brăilei”, Hidrobiologia, Vol. 8, București.
Gâștescu, P. Breier, A., (1965), „Câteva aspecte ale bilanțului hidrologic al lacurilor din
lunca Dunării”, Hidrobiologia, VI:291-304.
Moisei, R., Andronache I.C. , Tourism management in Small Wetland of Braila / R. Moisei,
I.C. Andronache // Географія, геоекологія, геологія: досвід наукових досліджень: VII
Міжнародна наукова конференція студентів, аспірантів і молодих вчених, 11-14 травня
2010 - г. Дніпропетровськ, Україна, Изд-во ДНУ, 2010 - ст. 233-236, ISBN 978-966-331-
332-0 (Moisei R., Andronache I. „Managamentul turistic în Parcul Natural Balta Mică a
Brailei”, Lucrările celei de-a VII-a Conferințe Științifice ale studenților, aspiranților și
tinerilor cercetători „Geografia, geoecologia și geologia – experiențe ale cercetării științifice”,
11-14.05.2010, Dnepropetrovsk, Ucraina, Editura Universității Naționale din
Dnepropetrovsk, 2010, p. 233-236, ISBN 978-966-331-332-0)
Morariu, T. et all., (1970), Hidrologie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București.
Onea, N., (2002), Ecologia și etologia păsărilor de apă din Insula Mică a Brăilei, Editura
Istros, Brăila.
- 173 -
Plesia D., (2011), Dinamica spațiului geografic în Depresiunea Apoldului, Universitatea din
București, Facultatea de Geografie, Școala Doctorală „Simion Mehedinți” - Natură și
Dezvoltare Durabilă (rezumatul tezei de doctorat),
(http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2012Februarie/Teusan%20Damaris%20-
%20Dinamica%20spatiului%20geografic%20in%20depresiunea%20Apoldului/Damaris%20
Teusan%20Plesia%20-%20rezumat%20varianta%20tipar.pdf)
Popescu, I.R., (1994), „Silvicultura brăileană, prezent și perspective”, Manuscris, Lucrare
prezentată la Ziua Silvicultorului, Brăila.
Popescu, I.R., Popescu, I., V., Necsulescu, H., Anghel, D., (1982), Metode diferențiate de
aplicare a tratamentului tăierilor în scaun la arborete de salcie din lunca inundabilă a
Dunării în funcție de hidrograd. Brevet avizat de I.C.A.S., nr. 45/1984.
Roșu, Al., (1980), Geografia fizică a României, Editura Didactică și Pedagogică, București.
Săgeată D.R., (2006), Deciziile politico-administrative și organizarea teritoriului - studiu
geografic cu aplicare la teritoriul României, Editura Universității Naționale de Apărare
„Carol I”, Editura Top Form, București.
Toader, T., (2005), Romanian forests. National parks and natural parks, ROMSILVA,
București.
*** Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Jariștea, jud. Vrancea 2011-2018, (http://saad-
engine.net/domain-
www.jaristea.senap.ro/files/primariajaristeaVN/59d46eabc07b4cfdb7bd37de5e6ba5e9-
attachment.pdf)

- 174 -
 CUPRINS. REZUMATE/ABSTRACTS/RÉSUMÉS
I Aniversări, evocări, omagiu

1 Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina - Dr. Lucian Badea, o viață 10

închinată geografiei românești
2 Răduianu I.,D., Gheorghiță C., - Valerian Dragu la 70 de ani 19
3 Păuleț, C.,- Profesorul Mircia Agrigoroaie, un om în slujba 23
Școlii Normale ”Vasile Lupu” din Iași
II Studii și cercetări științifice
1 Pop V.V. - Alunecarea de tip glimee de la Măluț - cercetări 27
preliminare
2 Sochircă Elena, Paraschiv, V., – Peștera ”Emil Racoviță” de 33
la Criva (Republica Moldova)
3 Cosmescu, V.O., Borisov, V., - Studiul prăbușirilor în masă 40
impuse de factorii potențiali ai mediului geografic în Valea
Buzăului, sectorul Custura - județul Brăila
4 Paraschiv, V., – Contribuții la cercetarea carstului pe sare de 46
la Turda
5 Albăstroiu, Simona, - Water demand analysis 52
6 Scrumeda, Gabriela, - Studiul calităţii apelor subterane din 61
zona Dobrovăţ, judeţul Iaşi
7 Sturzu, T., Ipate, E.D., - Biodiversitatea specifică bazinului 66
hidrografic al râului Prut
8 Voinea, Oana Cristina, - Depoluarea biologică a apelor 73
uzate
9 Dăscălescu, F., - Vegetația azonală din Podișul Central 79
Moldovenesc
10 Șorgot, I. V., - Structura populaţiei județului Bacău în funcție 82
de starea civilă
11 Darlaczi, Timea Melinda, - Rolul etnografiei în 86
individualizarea Ținutului Bârgău
12 Filipaș, Lucreția, - Călătorie în lumea tradițiilor 93
13 Paraschiv, V., Ghiurco, Anca-Mihaela, Pavel, Emilia, 98
The vernacular landscape in Dealu Mare – Hîrlău (Iași
County) - from tradition to contemporaneousness
14 Mustățea, Nicoleta Monica, - Evoluția disparităților regionale 109
în cadrul Regiunii Nord-Est între anii 2000-2008
15 Radu, Alina-Simona, - Fluxurile turistice spre municipiul 114
Iaşi. Studiu de caz: Unitatea de Tratament Balnear şi
Recuperare a Capacităţii de Muncă ”Nicolina” Iaşi
16 Munteanu, Roxana, - Turismul şi impactul său ecologic 124
17 Stănilă, C., Rotaru, Andreea, – Patrimoniul religios al 128
-5-
 județului Galați
18 Hohan, Simona, - Reciclarea produselor „electro” ( DEEE ) 132
şi impactul economic actual
III Didactica geografiei. Cercetări pedagogice
1 Cucoș, C., – Pedagogia muzeală – finalități, problematică, 138
perspective
2 Balaban, M., - The Importance of Geography in the UK 152
school curriculum (emphasis on the secondary curriculum)
3 Epuraș, Mariana, – Abordarea relațiilor dintre competențe, 159
motivație, învățare și evaluare, în studiul geografiei
orizontului local
4 Ciobotaru, Ana Maria, Andronache, I., - Utilizarea analizei 169
SWOT privind strategiile de mediu. Studiu de caz: Balta Mică
a Brăilei
5 Mihai, C., Vîntu, Monica Mihaela, - Învățarea activă prin 175
utilizarea softului educațional ”Seterra” la ora de geografie
6 Ipate, D.E., - Disfuncţionalitatea peisagistică ca tematică de 180
studiu a mediului urban. Aplicație practică pentru municipiul
Iaşi
7 Mihai, C., Baziluc, C.I., Popa, Ionela, - Sondajul statistic – 186
metodă modernă de investigare a antroponimiei comunei
Belcești, județul Iași
8 Șipoteanu, Anca-Iuliana, - Educaţia şi formarea profesională 191
a resurselor umane în contextul Strategiei Europa 2020
9 Borșieru, C., D., – Aplicație practică cu elevii: Orientarea în 194
orizontul local
10 Manole, Irina, - Rolul excursiei tematice în formarea culturii 196
organizaţionale - aplicaţie practică cu elevii în Cheile
Dâmbovicioarei
11 Pancu, D., – Mihai Eminescu. Profesor suplinitor de geografie 200
12 Ghiurco, Anca Mihaela, - Proiect didactic- evaluare- la clasa 203
a X-a
IV Analize, evenimente și manifestări geografice
1 Vîntu, Monica Mihaela, - “I have learnt – I am learning – My 212
child is learning Understanding learning biographies to better
facilitate learning of others” – Lifelong Learning Programme
–Grundtvig Workshop
2 Gheorghiță, F., Ipate, D., E.,Ignat, Corina – Nemărginita lume 214
a sferelor
3 Damian N., Dogaru, V., - Le camp de Sachsenhausen - 219
Oranienburg, un point de repère de la terreur et de la
-6-
 déshumanisation
4 Măcieș, Doina-Lămâița, - Dascălul, actorul de la catedră 224
5 Cain, Irina, - Educație pentru mediu la Liceul Tehnologic 227
”P.P. Carp” din Țibănești, județul Iași
6 Vîntu, Monica Mihaela, - “Outdoor is more…” – Youth in 229
Action Programme
V Geografia studenților
1 Garaba, Luminița, – Norvegia și norvegienii 232
2 Corodescu, Ema, - Nice, France. Despre experiența Erasmus 234
ca student
VI Geografia văzută de elevi
1 Mirea, Sabina, - World School – o experienţă japoneză 239
2 Andrei, Victorița, - Jurnal de tabără geografică – Rarău, 243
august 2013
3 Negrescu, Alexandra-Valentina, – O vizită la Stația de epurare 246
a apelor uzate de la Dancu - Iași și mai multe învățăminte
4 Filipaș, Ioana, – Vârfurile sunt pentru visători 248
5 Trifan, L., – versuri ”Geografia” 250
VII Recenzii
1 Paraschiv, V.,- Ioan Donisă, ”Bibliografie geografică 252
ieșeană”
2 Bănică, A., - Lucian Șerban, ”Bacău - Palimpsește urbane” 254
3 Gârmacea, Gabriela, - Ionuț Popa, ”Baikal. Un ochi adânc, 256
albastru”
4 Letos, D., – Octavian, Pastor, Constantin, Dincă,”Dicționar 259
de toponimie și etimologie mondială”
5 Damian, N., - Simion Mehedinți, ”Caiete, volumul I” 262
6 Damian, N., - Simion Mehedinți, ”Primii pași, primele 262
certitudini”
7 Damian, N., - ***, ”Focșanii de altădată” (reeditare două 263
lucrări)
8 Damian, N.,- Ion Diaconu- coordonator- ”Monografia 263
județului Putna” (ediția a II-a)
10 Oprea, Antoaneta, - Șorgot V. ”Geografie generală clasa a 264
IX-a - Geografie aplicată (o altfel de geografie - utilă pentru
viaţă)”
11 Neagu, C., - Revista Milcovia Focșani 265

-7-

View publication stats