ale unui proces iva transcendent te capacitates care variaza in 2 dominandl in 5 habitus-uri $i = cum constituie, damental tuturor oastere a joculi = la baza tuturor = care acestia se = se bazeazi, ca ecit celelalte, ce ate aparenfele sai de structurile IX. PROBLEMA CANONULUI HAROLD BLOOM ELEGIE PENTRU CANON" La inceput canonul consta in alegerea cirtilor pentru institutiile de invatimint si, in ciuda politicii actuale a multiculturalismului, adevarata sa intrebare rimine: Ce ar tr asc cel care inc mai doreste s& o fac, in acest moment al jstoriei? O vial de om abia ze mai ajunge pentru a citi doar 0 Selecie @ marilor autori din ceea ce poate fi numit traditia ccidentald, ca si nu mai vorbim de celelalte traditit ale lumii, Cel care citeste trebuie s& aleagi, 0 data ce literalmente nu existi timp suficient pentru a citi tot, chiar dacd el n-ar face cova decit si citeascd. Cuvintele lui Mallarmé — ,trupul mi-e trist, Doamne, si am citit toate carfile* — au devenit o hiperbola. Suprapopulared, saturarea malthusiana este contextul ‘entic al anxietatilor canonice. Nu trece zi si nu se proclame, sus si tare, responsabilitatea politic’ a criticului, dar aceste tendinje moralizatoare vor ceda la un moment dat. Orice stitufie de inva{amint va avea un departament de studii culturale, ce nu-va mai fi calul de Bitaie al tuturor si o estetic& ascunsi se va dezvolta, readucind ceva din romantismul de altidata al lecturii WH. Auden remarca odata c& ¢ daunator pentru caracter si recenzim ciirti proast. Ca orice moralist talentat, Auden a idealizat, fri si vrea, situatia. El ar fi tebuit si supraviefuiasca pina astizi, cind cenzorii comunisti ne spun c& si lectura unor c&rti bune © juniitoare pentru caracter, ceea ce poate fi adevarat, cred eu. Arta este complet nefolositoare, dupa parerea sublimului Oscar Wilde, cel ce a avut intotdeauna dreptate. Tot el ne-a spus ca toat’ poezia proasti e sincerd. Daci as avea puterea si o fac, as cere si se aveze aceste cuvinte deasupra intrarii fiecdrei universititi, astfel ca fiecare student s poatd cintiri splendoarea intuitiei Poezia scrisii de Maya Angelou $i folosita de presedintele Clinton in discursul sau inaugural a fost apreciati, intr-un editorial din New York Times, ca 0 opera de valoare whitmaniana. Sinceritatea ei este intr-adevar coplesitoare, ea se alétura tuturor celorlalte opere canonice, de care sint pline academiile. Tristul adevar este ci nu ne putem stapini Rezistim pina la un punct, dar dupa aceea chiar si propriile noastre universitati s-ar vedea constrinse si ne declare rasisti sau sexisti. Mi-amintesc de un coleg declarind ~ cu ironie, desigur — unui reporter de la New York Times ca: ,Noi toti sintem critici feministi*... Este 0 retorica potriviti unei {ari ocupate, care nu se asteapta, de fapt, la o eliberare autentica, ~ Aparut 1994, in CANONUL OCCIDENTAL. CARTILE $1 $COALA EPOCILOR, Edita Univers, Bucuresti, 1996, trad. Diana Stanciu,postfaté Mihaela Anghelescu Irimia, pp. 16-36. (n. ed.) 287aionsadiod no sang 2p una e ape ead wen ty xe jo =r BWOY Inoseu 2 18 nIpsB0,, = Uppy inyriag 2p TeIwanur 2 ssod jnudoxd E009 0 yep 121 16 Square Rog Pl areds me Doe 2 ilen/evoun eoruoynd a0 ourtiade © aftzenqyny E30d nu sug a teu a}20 = optterdoyse E raluinsuoo HBS aingon euneapio.ey aE unrouur exnoe 203) PIeprepuess B2ze9 non = 2 nunuad wospasuys }enuture susuoseyd uspereur g2euinse EE2IIK9 0 s2 o1dsurp > “tgisod 887 Ss Je}o0s qWourNo0p un ‘Inuy FeU ‘oys9 vO go nad axzaod eo zeOp eNO Y aywod nu arzood O orAyPiaw vf *Z09 ung yeu [90 uy “nes axBojoopr nj esnpax aiso eaNaIS oHISy Sz2qng opinsu ap grexoword azeoygnstus 0 reap 2 emIeIOH Bo pulwunye auost wae Youn ul #4 of0o8 ap wseogoo axe> foc raneNy wy axtuqeropuodint 9p ante Sore ML PUG i 2s tOpuyure Zp ‘eioINp o-yuinY Y JP OYoSIAIN, ENN Ne 1UeGUBKIT Naser © pov atso eoraogid vo snds y sv snuifu07 “ouowour ad wuneopiouy wzeazeg os ‘bonise &,, ingoo 2oemoap Eananssp ijdwo> oso samn ‘onayse ¥woIU00 un-AU] "AElojewen Sua BnuoTe & ap Pode wel wp ‘wansuoowy yn v ‘yspudos © giopeou a1s9 efny praiy ey Yonoice Sizoten muauatedko » op axoedso omoaseo wapuyo pulse fo anup un ou e-ap eipons Sa fEUL20)& onots9 2p waxtmdopuy yeuroos aso yn YUL yBOsara}u BU 29 toot) ‘re2Sex8 0 ponvopjomy a1S9 9 ajauinu Raugled V,stsideoed ajuiezuas epuuadins ves ysqedvour wus ame tiojoe eed aod Ru 2 “Bien mes wMosoumsor y oqwod oxiasa vamojEA “pulgion netfee cp TMB 8 wIOW ‘syeznyjod suyurlpAMy 2p ourdoad oun yundns 26 Yours 3 ped oxeo “HjetD “seatemprpur ang YoHL9s 1S ONES eulAap es HLqedeD rutind tos ad rpuningo ‘gsns9[9s tour anu ay; es aingon 09S Ul vareparg “eLsoWIOUN uige[euornigeen BF Bhuued os fu Bs amo uy syo¥oos o-su) wien feu nu 18 elueiods umetteuorinpets B Buneepiowy sojnotiod ySU IsoF Y enuTUNP v-s eiueiads wep sEIND “giuwiods mee SHOUDL KNOY “IZB 9P B20 2p TALA}IP auEOs YoLLOUY o-nus [dUNUL e-s BSE sep “ojuseds Ruowou! sedo y wosiourg “sezmnjonur ezeauoriouny puro oun 16 seg “gue a Buneopouy 289 eHOUO) RouRD fe soa [nsuas 90 nu “eso 6 PAHO UI YoHON! op woUsiuoplvoind 18s yjeoos urTeeyesHiqe sea IP HT Bo MWS Sos v-4 90 10) wp ened $s 99 EOE TO OULISS IS SELOMPTATPU Bo ZOULO ANUP ale|aH BS TOTS TRUE Ho ou od yeaa me-au are 199 “ye tes Hurd W areadsoyeys BL = HIME ep eAd9 w ympms Vf woosBOIK) oUt YS AMES ul oWeOd yy won “ajeamyee pis BL9P s0f90 somstouny easiuofeut iS-npwypao ‘eoiso ap waureedap Injayenae [nfo 1 Rid oun 2onparJoK as umaezony aye 9p a0 H ¥ojBuD eMGei0% ap eaeyMeN] Puy ung yeu aiieo0s 0 nanuad nes eonei90wep wihtonpo nied weg O mio4ap vaind tt to Uuopalo Bs wlvaSaiBo 10 Y “Entfo Uououay un 4 ea BUmeapIOnU 6 3805 ¥ BUMEDPIONU “Ie > BRUT Pon pup ad “OYOW B[IOes Yiu Bye 0 14op aK HEMI LoRNty -UErsENy oso ny jounu 1$ mazoutumgy un wis" Yo oUIOAT YpLUIAAY M9 ploge ap niy os pun eG Jey "unjowSLY “8Us ouug ed ‘s0} > uowetiuy oyooaRs Bue O ais pein Yonti> too sup UA 99 40]99 © essop amuoulyeroos 18 wsvosoUDd “ploqi] eoumntzia axSosdl vo punds fray 9s fu BS UOuN Hop U-ou 1p “BUA o [ol tou axe my “E1905 mu IS gjenpNp Buolqord 0 ‘sow vosomd minp “aise vonaisq oyaadse aysooe Sutjdop nu PO[LOP [e MIU] Uy ENE 29 unsyut od ‘Pun 101 2516 uasnde uy eadnse punuy as ajasqui “HOULIOS tfelsofoo semana Guid 38 suwadsoyeus od sajoud eA 1 prow ervioucd vo unds wf sod rew nu 19 duipose lumae PEA 95 Lajos 18 setoRap HsOHN!O JeUID ‘oLaIdod uIp Your foneULy LOIH!> — tuouee 3p wo yumnae un 9p yeu topurdap ‘ansvou tuednooaud jnyuousapung tSnsuy“apungoud 18 steaRsope yanjoo] eounysed § exe 29 navad jay 2] uf reur BA nu of “ouoUapaU UNC ~25 HL Rupe! BS [mjoy vo [apse “utind a9 anop 10} aysad aquutyas Ws sojqou aundord oreo “esnpodurr] yy npaoday wip imjojuud iregs azaun ys viods voind 38 apinnsurpedusa, care Ie Bat urii adevarate anumit gen de se vad acum peare si Dante |, pe masurs = 0 problems Si mu ni se mi ce vin dupa | Aristofan, iar mamele Iui este critica literara i SA credes ate mai bun’ meric pind le Slor de la studi inlaturat = owea ce 2 identifica doar Memoria este opus memoris = se permit 3, clutindu-i i. care pot ramind cu 5 mu poate A polemiza in >a tot mai mulf iSO} ‘ose sodep rout IBIS aes opidiound S “punaid wo ojea nnuod sjod pungo: se oNS902 WEEE, 5 ny Sep “PIUD}SLICO pou (2 1S 9159 DB LINES ap 08 jo ared ensvou SigLow trie oe FIeUNUTL foun vist Be et apaye =putOS wiI|qns om Bqrzncyd ; 067 joqear “NC -wor “pes “oypoar my papSouey DAMIR PLEIN GOEL, sg 1uouno tnanaeys ye3ou 180] B+ aTEsE|Z9p 2TENXas IN] FEEIWSLIO Vane UIP yO Sun}oBILUTE S sxpo snds BUI JepIA 2105 “ArwZOTeAeP BrUT|UCS © yrNgTs o1OIs! [NUELIOY, uouios <= s2ys0 soun ymuxonuos uy anonyens wip yerednoes yeu B48 punoyiouin aypaBbat O “210M HL 2p dojentopuuesp miny nes Lope UECLON op MynnyyD IPHWL “ode TELM Shoe a8ias n> ap yweotgnduoxe “onsen jnurwtor no indaouy e LojLMUAE v osequityos Sou g) -punonoun oipadnn Q 1S ajun.y oéog ‘s9sieic, Bfoposy|, Inj Yeuewos S9p Soup aroioo1de BIN teu ap yesoNg Ne-s WOYDUAA SoWOL|L, 2p GF ImpnIo] Pang nes Me PRUDTIEN 9p staoydjaudy ssyy SOUR 9p 2}1DOUL ap pryod aq -winooud axEUO!ZA cnrfelvt yo e[poe 150] & ASHE sa[NUEULOL VsdNse M|MUISHUBLION BURLY YOWSOOe [M229 Sjaquraod apidiay i$ ano ap od ut woyuuniy v ayea [a0 — sours Avo] MES UIA HL SAA ‘wOIATH] nNUad ossDINs lMUEp “eaf-XX [B sMyyooss 1 HuCUTOP WOHLOS Aap ne presadaily 1 GeaGurws9y{ ‘sowyqne “seioy!| uss vo wean MO ySo} W puRDLIOUIE Scmetior ezoid “Tuv 9p 1902 eAanIa tnay “a[aife Woep eoruous Tw ayerpIsUOD WIS LNA suouies spalato-2 ypypanau aza¥oHeD un “apeoursd 90140 ul * fe uossope aybod TAIT TATRSTIT ParequMTUDS™ go AIDSQO Ja|A04 ‘,PEIUL JOyouROUED S sojt nad —ope—pyresor TOOTS | Pau indi) aangouasey fo spury ss rojo NEISeTY 2p BESUEAD 9 THIMUOUED HaRUuIOY eAdnsP axoMLMUM HO} O uqioa feut ure oreo ap “InjraouUasay IWjoos puruELede ayeo} — qustanonnysuooap nes (37neono,] ap wuldsut) ws0%st-ooU “uIshseU “tustuoDoN “WIsTULWLa) quaand s0[>qu2ytp tuauodxo ad wiurous eard Ionut 20 avo — oxfyaduoo “ouis Uy auaparouy Sroufenpraiput v9 Yuouu9) soun [e zes0H| WaywaLyoD UN OUIAAP EDyeHTEUIBU “2IeS 2OI2s 2 ‘ommoyyijona Temeaape no ‘vayey|euist10 “yoxouDS vonasD eewardas ewodsoyeys M1 Rou ES mos nfo ‘owes mnjnsaonid ye wzodiuoo [nee yatouen ¥OECL ‘psndear BAUM SOF e pp pa alwoyna two © srwedsoypys od i 1eIyD yrseaoo [foul suedap ap yn HodwN Sou “fondsos so190e yjuajuon “refo9nd 3p 104yunduv> 18 Se9ons ap ataejaat oun RAOWP Toe Ti EnUT djaiedo 29 azasoBns Bs ious auEdap ap ane Siow w9peoL wtfeoiper rayMyNiNU-wse qe fiusoal sueznied wath “apeseoUe Tray owuinUG ong op oye Ws os oie “Jou Yeu towne 2p "no Por TUTS we es sHURLTTOP SON pen UULTBNUL ap MiNNRSUL 2TEIs0 udm ap eansey pully €9 30] walodo[e wiepisuod Wwe ‘umou0 “auinjaraadns nquad afjyedui0s jnuguos ul ‘9Xo) ap ofFojowur © wuDAap & ‘2UIsHO e| SOfFyox vow “uOU triguoruoues v voroy alpen o undoid avo yzo[Sua equiy utp wwzood ojauiud oud yuts 1S — wow 8] Wand 10048 TyD9A B] 9p — mben|qIsUIs B BoIOL@ epvoTIad wip tLzosanooud BL MymUL|qNs rjouoyes ajuirgndsoiy gine SUOD WENTEAL 88) 27270 “YHynUM|gNs | yoymuUsteMoUINAS Sieuplqesuds e ranean] Youn yadiun wt “SOP-IITAX Te snjmjooas ymoortiur v ad ypap onoed inde nu “jjerdaooe uomne ap oyeyeo [ooe “o1e] [NVoUeD “sreoyLsaidou yresapisuod vio tSesUE ‘omwoypqims 19 “MOIRAAWS [Nos9 nik — Bore] eyeyLo\UOURD ap vaapE vf azau0des os es indoout & rnSuoo pysvace “ESUY yep JNOWOW! UN B| “QOL | Vip woul “Totuery fe wre] wood vy WS aySoses (© snning area ad BiUInsuod “,,areojLNuIOU BUO[S aynquistp 2xe9 J20 91so [9 vO jon SUOS qeapiad arse" “oust tuo Seung [e Bojojy-jmaod ‘onuecy #9 BAIDSQO “SMI 2p HD EIELAL eaurey aidsop forideo un-nuy prewyoang, qoyer “wietA uy ofuSon nose ad uyjuaut Ig yarns ping}oaye 18 eluanoope go ounds as tu apun ‘nsjesoy] mn (87'8'P) 219PO Ut ‘va op avurEUL seIHDenta si afectiunes tol despre faima ene, ,este perfect care Curtius 0 sceasti constings st, i slrbatoarea ceptati, ma apare 2 sensibilitati, sturile caffonulu sci pind la Milton 2 canonicitafi este, in_ continu de grapuri ed eu, de autori izani recenti af 5 operele intr Beeson cco galoare cred ci ci revoltitoare, a individualitate. itelor curente: onstructivismn ~ astair Fowler in ale-geililor si e adeseori sii se yperioada, unele proza romantica crald au devenit home, Melville, pile porumbitei cela cd naratiuni Nathanael West apreciere critica ricand. QO nowd uu singe rece de junilor de Tom al unor astfel de 2 spus odati cu sul eanonic. Mai uzibild mi se pare ins o alta explicatie: cele mai bune serieri ale lui Vidal (cu exceptia Slim scandaloasi a Myrei Breckenridge) sint romane istorice — Lincoln, Burr si multe = iar acest gen nu mai p&trunde astizi in canon. Tot astfel se poate explica si soarta a unei arti extrem de interesante si inventive a lui Noman Mailer — Seri antice - 0 inunati anatomic a inselitorici, care n-a rezistat din cauza plasarii ei in Egiptul antic al Zrtii morfilor*. Scrierile istorice si fictiunea au pornit pe drumuri separate si sensibilitatea sastrl pare a nu mai fi in stare sa le asocieze. Fowler se striduieste si explice de ce nu sint toate g¢ supurife: [J ebuie si acceptam faptul ea intreaga gama a genurilor nu en zal $i nici complet valabili i orice perivada.Fiecare epocd are un repert clatiy genuri Ta care Ciitorit si rill raspund cu entuzi epertoriul disponibil scriiforilor ste si mar redus: Canonul temporar este fix pentru tofi, cu exceptia scritorilor celor mai nari, puternici sau Tiisteriosi--Fiecare epoca sterge anumite genuri din repertoriul ei. inir-un slab, Toate genurite-par sa existe in toate epocile, palid intruchipate de exceptii bizare si ricioase... Repertoriul activ al genurilor a fost insi intotdeauna restrins si supus unor icturi si adaugiri proportional semnificative... Unii critici chiar au fost tentati si priveascd ‘stemul genurilor sub aspeetul unui model hidrostati, in care cantitatea de substanti rimine constanti, dar se redistribuie. Nu exist insi o baz stabili pentru astfel de speculafii. Putem, mai degrabi, si atm aceste miscari ale genurilor in termenii alegerii estetice. Eu insumi as dori sii susfin, urmindu-1 in parte pe Fowler, cd alegerea esteticd a indrumat intotdeauna fiecare aspect Iaic al formarii canonului. Acesta este totusi un Iucru eu de argumentat astizi, cind apfrarea canonului literar, ca si demolarea lui, au devenit profund politizate. Apérarea ideologica a canonului occidental este la fel de vatamatoare ntru valoarea esteticd precum navala atacatorilor care incearcii si distrugi canonul sau, asa cum pretind, sil ,deschida. Nimic nu ¢ mai important pentru canonul vestic decit Principiile sale selective; elitiste doar in masura in care se bazeaza pe crterii strict artistice. Cei-care-se-opun canonuilui sustin c& formarea sa implica intotdeauna sio idcologie. Mergind chiar mai departe, ei se refer’ la 0 ideologie a formarii canonul ‘perpetua) Ui-Ganan este un act ideoTogte-trsine——————— Eroul acestor adversari ai canonului este Antonio Gramsci. in Exirase din caietele de inchisdare, acesta neaga posibilitatea ca un intelectual St existe imdependent de grupul social dominant, bazindu-se doar pe ,caliticarea special indsitd cu colegi sat de breasté (alti critici literari, de exempla): ,O-data ce diferitele categorii de intelectuali traditionali au experienta calificdrii lor istorié neintrerupte, printr-un fel de «esprit de corps», ei ajung si se ~ proclame autonomi stindependenfi fata de grupul social dominant Fiind eu insumi critic literar 5i lucrind in perioada cea mai grea a criticii literare, mi ese, totusi, observatia lui Gramsci ca fiind relevanfi. Acel ,esprit de corps" all profesionalismului, deosebit si ciudat de drag inaltilor prelati anticanonici, nu mi intereseazi deloc si a5 repudia orice ,continuitate istorica neintrerupti‘“ cu academiile occidentale. imi dorese si imi afirm o astfel de continuitate cu citiva critici din secolul trecut si cw alfi citiva din ultimele trei generatii. in ce priveste ,calificarea speciala, a mea contta celei a lui Gramsci, aceasta este 0 problema personala. Chiar daca ,grupul social dominant* s-ar ‘identifica vreodati cu. membrii universitatilor Yale sau New York sau ai universititilor 291ssneduroo eaioqnd :2f9 Eno wis vasiornang EaMJeINT PoIoads yaursod oq BD UIBDHID 9°) “18a}doo e+ pups arvoguun Yea00 eveeuey EH 108 ap oozed Biuouiodx ureaiop 2259 "wont aidsop exouiye wou ume 1 preamey @ axdsop aistoqend mr OAT ONY Eo Foo Sagas uD 1D 9 “touts njeaxs tear yr top ajar =e omtodsoneus maDUSOy eeons . os 1$ apenyinds ‘orgojoysd ayauodutoo aputsdn> 99 “Eon jSITTeTOTUT BIUATIGUT 9p $9001 second ontsuoa 96 isrZa a189 SIEO[BA OHO “2na}80 ul aySaIN|SEIS [aHONPaHE B20 1SHOY puts ut uisod eyspro ny twexprayy s1wouoD> jnidioutad ap qs BA ysundsex “xuOUDD® emaiy fequm ur-auy gemJongs ojso woregamy Weq{ cfeGo wes uyind yous yur Yeu oan ‘aun ¥ areqaaiuy vjdin vj sundsys un RrRJ YonDISe azworwA SEND eyPod MN, a oqoyso auvoyea 2onpoxd nu RUA wiseace 4.0 — wuIA o euneaprowuy aundnsaid WeufenpLatput [eA nad eiuvaajast soep Hep ‘edaoied -uouniotazidns ye op rodino © eure sessutiqo “29 No yoqUap! a1s9 nu “PoNeISD ¥oxTO| © sp iitpioqyy wins wes eouEsO sec] "e4o0s |musIUE ss900l pour ut arede ot os ysme-y-2 ap nareyogr “esvjoudiowu euneapionuy yUUTEAsUL 2700 euvjuonyyar o“HSHTe 231 fossa o ap wjerauas ap sojasazarUr e EPUOIpEN p ingas ze area] Wioupow fou apaudruanucow BoM puvououe edenstutupy wip {lQvuAdul pou! uy “ued oes ‘ojex vorRNSHOALHN Saunjens e-ut azo esnyNsuy soynyoo] wanse Zoypou ws 16 oso gs wo Imsop dawn yak aie ao siémion #8 sfoazuoo ap FOLGE) O-NUL TeLONY v NW [EL “PotD? 1S a[P1508 2faseL9 hut yuotgtoo ap ound ayeyuntod 1S yo any wiuasnauoo “esd “sf wayersyo0s to atlzzodo atop nUjep “woed wip ‘ise ,fenplalpalo[auls” suc] “soneIs9 {oye eavaHojahy rawuod proputys yrayun 1S yporat wars a1 [enpIAIpul ojos WO Es sts no SayHOY WHOM repeat yo go Bay ap aye 9 (rudloulld "BS 2p txin| Ip autaoxd woninse aeoyea aysouT sees bape -oniouiefeual BIR} yomusy] Tj oyeod ,mnymousUasas B yoos 1oymaae yB-eze9. AP nudity oyoapt e510 Tuya [oouod un ojo yswouatss axons Ws who} Anjou ds veuod gusqeuiaeid ap yenuianp-r-,ZJouOIst uinoe 29 ‘I08s tured ® pjesioatun wieoapnl fp IoWUUOD 1S0} HOIRISS aweoyea tnayD o “omadsoyeys so.edns suurrd wwe RAHL Sp ansvot oyunu uy wyvoq o muanep ® roy easoumda! nes ours op an “yeiaui| eRBApe No 9 nu jundru 9yS90e Ip yu OTE FECL ap eso Ul yzB9 ne axe 40j tustodo od tes RUOLED ‘oljisttuap BS nws , epIyosap® Bs yorenduy 20 190 ad 55 reop alngan “o[e190s 0joap! Tputoia eQfiys UP Hope Ion Ise e nuiuod ’,RaneUBeUL wpBioN[ eApuTD fou wieouiN ey node purnaxdiaymt 1 puliourauia“pursapnt “pun eers ynoostod we-j axes wy dauoods Sumytepou #6 jeroos jada anus gouuney aumxouo o 4sy8 yod mu “esoUR uy eueauoue au WS es vamno vinpydul areowoNpUOD SED 9p [ay um (orjauna stas ul) a4s@ “e1z90d wo S-npuyioiaxa ‘oneuus osadsosg un 2189 aingan atvenpour nguad soqyy 10! p onaise vaspoyen aidsop aSeuted yseervAL UzIfoUR ap wing ofTQIAUTNA ety BS 1094 -aorpnys Fateo ad 199 no [af I 1U9A9Psocial si modalitatile interpretind cea ce fn slujba vreunei sau s& demistifice xi pe care-i studiau stitutille noastre de fest confirmati de = prapmatism'penirs ideolog. Principiu siamente: ceea ce se 4 nici nu poate 2 si unicul standard . definit doar fn e de conflictul intre i si totusi, eu am Scare m-a susfinut, american, de analiza marxista valoarea estetic’ a =u meditatie trebuie tic, exercitindu-si emetic) un fel de = ingiduia cuiva si predici. Aste nu e fi efectul unu asta mu poate fi de o interactiune de-a-fiartist seu ssa libertitii de 2 u ea. Obtinerea supravieluitori, si sce a unei intreceri Jimbaj_ figurativ poem in sine, si onstituie printr-un Sirituale si sociale, isi Marx sau a lui =23 fortelor istorice, nd cu un motto S53 speranfa unui sturii nu a generat ati o problema de suprematie esteticd, Traditionalisti siinitiatorii 4 acord macar in ce priveste suprematia: aparfine lui Shakespeare, El insusi-este-canomut taic; atit naintasii, cit $i umm, sanonie Aceasta_e_ dilemiacu-care secon snicitatea valorii lui Shakespeare (o probi complicata), ori demonstreazi de_ 5 Cum istoria si luptrde-clasa au produs avele aspecte ale pieselor Ini ‘Care i-au asigurat un central in Canonul occidental. $ Aici insi ci se confrunta cu dificultati de neinvins datoriti fortei shakespeariene puraop m8 vain axeo insoutios wozaud wy ward ep Spcrpur no plooe 9p JUS FEW NU oIJUOD msoov ofUIBLIO oSeatzd 09 UW] "PINVONUS Sypiyyuoo vunvoprorus wstxe worusDynd 2721198 O-mt jeu BOWL EyEO) WiC] “WOrTA! w aquecl wo aisastie 15 vo ‘aySouuny3 18 parol as jruoyne go ay “uezoxd Hor snjosqe ad ezeay00109 ‘paiqns anu) adoipenuoo “wluayenrqure ouopea att i$ osed 95 yur 29p! 0 Is! > po ayy ‘ouvadsoyjoyg 1 serueasag “aon ferul 9180 eilneduo5 -(ejueq ad aisnjour) ny eoyuteUTP 109 wajnd rear 1 oreo uOYLA 1S wo yexlueasqns ap fa4 vf (He Hinws ‘anund) nips, ad fanvoso pour ney o1e9 ayoau09 vf auec #9 Bojaity Bs doout unde wig :, uss axdsop weuos™ ngs [w Uf jIs2fUOD Spent nyduis fo azazi[eau ys Tied GuaAio} eFUSNAe un a}uEG] ad wepisuod fF O19 AOL #PL Ssnpaad Fropoing ty ,wastaréon midis ngs ye azedoasep es usnas & So] “S'O “Taps oud Gaap aure|aoud «es yo 1S fop JOyoo fnuustzequeg 21204 qns BoeaN BS Pauina osaSnsti}pRAS yon #8 UsplnDo UOMTLDS (re ANUP tAlTeqUOD Yeu 129 IS aruECL HS VOL sotto] Inj Zopsosinooud afoyxoy YSU sSeouna rout nu ‘nSoraqeavo auewios ap LOLs Loos ad ‘IMoaMULON Zey uN No ‘oHEOUE uid yerposed t-1 saquoss0-) "yourBo Jo] Yo! no UnoD wy oyLHT MEOAE nt 29 Hous pom so Balog ateoepad 1S auN74Aa! S05 ne 9890048 WURUIASD, NON 1S EOL PUL Srsaecoog #8 aquoC] op wey oP ales afsweABAepe purzunose “anew Heme, “Suse mS soysoue ap umd Wyo e ssONeYD Jer ‘eALL soysEayeup veyed WIP umooxoid ywud v “EqeCoput oy “axwadsoyeys, ‘WOIETN int © Bledo H}eoounpEL ¥> Jojasiaxos}u0o wsndxo ap 1 180} Ful RIL boLos aisooe Up Bun YoU “Eqeqoxd “oe inj inywsaod exidaoxe nd saysouHoy appodode ie soquearoa ap aroling ogy ‘oquyousueAT WO, “WEL Iv aypowto; Pena “sone IL bre kinqanye;y ap apuapsoiod “aueaseadsoyeys upeBen opue jqegotd — mpeord sypos0 1p. yeqapiso0 jnuouvs nuod Syurnoduit Tews exesoyy, oiodo aynir WHS MN’ ‘gsndoad fan.0unu [ALUS\|epUNNN }soj W yNUH TEAL yesasOVUL ‘eur 00 sep ‘uosdurg od i$ vo ourur od 1§ reuorsoudum e-ul soqseg fmuewofs{ “mynuood amoduit ayedaspur aonaise soyoapnt eidnse (WOME my Inazoutuncy ap eins 1) wstunsoz9 Sp tie} plesoul tounisione arogsuen nu gs ySnar © 1S “msey| apo nun @ osednooard Sresgeape ‘anatse ymizodse puu uid up yesotoyul eT “eoroucde oboy ap axiniuglay © bi mpand nsipoan wanpo BS yeo!20uw aL JH ‘2[I008 ase|> ANUP MnH}U00 ap 1HaAsUO> prow! wypaaop v-S 18 aja. seMIprOBAIXS uN no Jog MS sndusl w (a en|MUouINUDSOrL toog ye osmooud un umnoaprotu oj B AU Zep ‘Zou soqAsUMLHOD fe weNte} Tnezjeduis un asperour exo wosding “eniqeisayap vases 0 avo ad puLNDOP “raynaIsiuRsox9 udnse uequoyur musieqieg youurepuCD wv vosdiug ond ouEape Minos Joye Tuowase “pseqeq areopuo|ds o axe mpioyd jusipo4re E> vinysooe vonyD wH}eArOSqO n> one my ynazoiauncy ~ vOsdu UrILAA HHL B-yPrAD He o(anBIsop “Wop sod) YEE Jurca yeuruiiy we 20 pdnp wily “aured eye ap ad ‘orequazasd 3o}o0 © Hooun areowgnutunredsuy Rrusigpara 1S aued o ap ad ‘aaie{ no alsnjoul ‘xa y§ JOM ye a0 no guoyidKo 16carte si ciudaifenia om terminat, mi-am sxezeul lui Milton — barbara, asemeni sal miltonian asupra st, un simpatizant precursor al Scolii 2 dovedit meree : Paradisul pierdut \a estetic, adevarata nea morala fata de Jdreptate impotri .pson, dar ce m-2 sal occidental decit din Canterbury ale sajote de Cervantes § aceste serieri mu con. Shakespeare, saver a citat, plin de = Dante si Boccaccio rma lor actual de ces i-a parodiat pind ‘mu mai cunoaster IeOLESAL axU|GNS ou ‘yoms anu vo ouSeHEduN ralurum os-npuisoupe musteid vouswose SASISOp “HNOS vA ou IN|RUOWIA v gILqeIdodoR-feII0S EPO “alesanut ud vazezTOEDOINE sonmuiou Jeurpoord v8 vpo ‘sag eI tode 1$ wprOp|OH e| EuId spurs v] aq “spider sya 1S WeIOBUL eLaJo 9s a1e9 no KarEIEZOIOUAG Uy EIS [eII0S [nsoABosd vy 19 wrNguTIOS Sanar gy aveod nu i$ ainqan nu vay ‘aeroos wrequiyps [qeIOAR] ap JOLBIUIDUY 1S 22] secunts 2 tignoruoweo trot je 199309 msaz, IMIUOUED vazathtuL gwEfooud a9 1090 JO[LMUEFO|S = audromd jnow zej9 zea we 1S quepida youn jmoayo nae e — axeioul] aiuistiodxo eULO4 YEU 290 WIP BUN ISOF B EANITD] ENOp v fas"D v KS UO BOP ap osa}!0 O-s SudUHL oreo ad ayo SayTeA OY 9p umypivepy vo ueWOL mun TuOVeATUpE ad o1zZenIu09 ud JUS NYY “}>ej IO} UN 9p EILEJO Bd yYOAp nutqO 9p [oYLp fea sz00gId o arzonydau {9 ‘araagld wiago nu areoyea ap 3x9) un uorzzred rirumue aunds 4e 20110) sunfe ap yea astujuy Rands 0 nsize out tL ssodar] 1$ eng wo nfo yoeq{ “Jautsnose nd vad ais ELGeUAaUI BIBO[eUY “InulEp awod nu Jo “asntoos 0 oundurt nu Eoep :aseunSi9Auy No plea seUEL e aartOWED s0ja1ad0 [e 1803 14904 A(SEUE UNTIOaK NES WILD YO aD ap wads ayfo oN>exd opnpoxe v ap PULD|ID UL Jase WHYTE 2A TOU anup ernse21s0 aye Biers 0 ap ajtnI>9} 449 puNUoD areDO4} “OIS|O,, 1S axadsayeyS SSiquofy “ooney ‘gueq eo ayMYLN umpsod tw wtdo ou edu] op aye ouOWwLES ay “wuaqt fan advorde ap feyon un woowy naysog 16 exper ‘pray e gud sowopy SSIAOYO! Faq ‘PUISHO vo yNUT feur WeAL MTD ap ser Shays un ue eysa0e “woae we du, niuad jnuoues uoutiag 2S tung FeUr IWoAEP WOA nu “PoquOUED afaredo puNI -nudoad snjouts wsRIjOAzp vareMyuddDe steeqey nes Jooneys ‘auecy “YoWOH ‘seruEAIa; ‘arwadsayeug ap snpe sojoy mesRAapy Su rou ad weyodns ou vs 1S oUISU FOU NO LOIOA ap UES es weIeAUT ES EINfe au aonaIso Sop vareideooy “20[ep lo nu v ‘cow eafosd dnp “yUUBasM LIBojoap! ‘eundsA vals & pun m19 Y “TuRIeO|da re 1S mynMsyoF9 te [NSUOUT [UaADP wOA BO sODUTS p910 “o[eNpIAIpUL ar nes aoqifod ‘syero0s toyea aptidosd ransuos au e ap jndoos no jeuapioog jauowe> cpio Eoeq “WHEN a1e9 uF EEIOOS eareLteat No |mIIeUOD Mpiald ne IES] | NES UO.E|g aniseou tonyjod ape #S nlguyesour afasins wEAnED ys YUULEApUL ou azeD EFIprU -ayeIOUR NES sudoud — 2]u0]ea ayo} ep eigy tatsioagns quis mymuoproog fe HOMES {seu Yeu 19°) “orvoptia(ds op asins oye tezou0 widnseap gonaod viuaSiyout sudosd pifeut 1 ypomspro;y my [nuastus0089 ex “IzapuEL Jo[s|oqau BareIOBSEM ap JEIUTOUL suegy 2 sastiadg “2[eio0s mamnsas op ynjaf 10} v warsunduit pnjoxo nu tosoud e 1S mnjryutAnD eaenagy audsap worry im] ayept ser “uejoU0D ‘feuosiad nes mnjnuidosd ae ap aysayip aurgy ted nu “exjtosap tou ararnd af wo we ‘ewodsoyeys inj ape aontjod awudg “Taiarjasa, nu par foarte despre libertatea _ Spenser e foarte 4i inalta propria alorile — proprit politicii noastre la sim. Daca citim litice sau morale Sci. A citi fiind in Revepiarea fortei pe noi insine sat Rabelais e eni mai buni sax sire a propriei dului cw propria intirziati. Or De la iehovist s i milenii. into , Montaigne, nia dintre noi. N recitim masiv. Un ne o recitire, ope Juan si Leporelio ce, ci neplicere sax int pregitit fe pe care mi nul prineipiu sonicititi e simph= s poate fi recitita - eeririi si climinéss at nemurirea = seuti, desigur, oii sublimitati mai convine 8 sa cu Marcel Prous denunfare a tutor sei, multi dintre © social, incepind ia de a citi altwist. Autorul, personajee literare si cititorul sint deopotrva lipsii de dividualitate. Ar trebui deci si ne adunim ling un riu impreund ea. aceste spirite eroase, libere de vina autoafirmarilor trecute, sisi fim botezati in apele Lethei? Ce am ea face ca si fim salvafi? Studiul literaturi, oricum ar fi condus, mu va salva pe nimeni si nu va indrepta nici 0 TP sijeoridxo. Sexpenos nawad “youors ayoatniod as ea “atzood nuad swoigns un wyeLepisuoo et sgrope-aus a> raqruodod © gereo o° ‘omouajou wp “eo mdoow, Oo AL moan myzeyy -2anadsayous 1m aqasotd wp 2foUuossog Ms WEIOHOD Pl SCH GES yeunttt cosip uf tyuoine Was ap HH UN “THIZEH wou ad OP 2908 ‘ygoumy quoand sey ed torzood ueiuawepuny [e Z9s9pe 3S20e 9p TONG Ell Eo ‘unds 0d nN aut nayiad ydaup uarup un apryosep seo “youd syeg un wumvapyorny 29 ue fal Te oquoon ws OT ad fompaguuin Se pond un Jo} ynooy wy roy en me HEMT S ax yr authge as av NCL ‘uysua Se io} mypuutgd wun ut as-npupmn ossodtst Heysioatun {8 woyedoout rzosdes “aIon eat saya osrqosop auuoy ajauarede azamou0 1-95 yazeants 2169 199 “9800 LHL 10114 = ssuanarg 200]f2A, 2 “weAusog ap was Hood IHS = ‘leyeidns of x8 nue sep “ouurzungoxd ramos 1 UeUTNYAN ap sIYDSOP fuustup ad soo0ns no HroUl o7e9 190 eulou Styoy auyuEs ‘xa ww |S “EPWL 42d Snow wp vas nid op “oyefe {oun © eo FrEUUaSKL BAN o eIHOPE WES 16 ofuwuye forsave earnoduat ss ome3 “ubunuta B] RULE IS oxeheLW] SOUY BI ap “Haposd INa|sAp THINS NY aeporou eyaou Ua ml oN 1S YODOUL e ne Fonsjod Nes |seLOUCUE voraind syeyuqas an eluoyye eyseaoy “utarp 2 russiqo ele tt UsmE® 1 rasvosous8 yep109e ost ynutfuds naqued sq 129 ad L-npuncioud ‘asvoqnges caniad of OPPS iSnpuyzuyn ere vor bs -sorue sou ye wotdwue nodes 16 you “tPpuld Soa Joloye waxeuLe caer ont ays feud [208 wo apadil{ 2p [T4S9P_Afed ‘991000 UNH arinrouad TS soxy wu “e809 fase ope afematds sexy x aontod “yeyoes ‘a|uednooaid s§ ayunjal 29am1pUt SP MGoqios bua 9oU0 BD IU op [wasp Ha[ai 9 — WTO ap HHNOUE Sey 95 ajouLoUTD Se aanes > “yoas viela 2p avedap ap [rasp 2459 aeamyyno avuauinuens SA ‘juaja cnasot [ngeopt “eysaexo sosn eubog o-nut ‘utags oreadsoyeys 15 WONT “augue ‘oper SS yoreq eivanpa ‘2[ewepiso0 Fafgpen fe wowwoxsout wun Wows ON “aqui 404=1e1S S esootund arispuco © wutioe aso atiezalo ap wes wanuina © SN ‘vOaUOR “exp imjmonts w wongjod yey uqestiodsos eeALqa 16 eo satfomys yueacape 2p [PJ ev Jowonl mmo & vonijod earentiqesuodsoy,iui Hamlet sau ale regelui Lear. Shakespeare nu ¢ nici tragicul Christopher Marlowe, ale ata si opera deopotriva par sil fi invatat pe Shakespeare tocmai ce cale trebuie s4 scoleascd. Shakespeare stie deja implicit ceea ce Hazlitt ne explica indirect: Muza, fie ea sau comied, se afla de partca clitei. Pentru fiecare Shelley sau Brecht exista alte zeci 4 cocti ai momentului, mult mai putemici, care graviteazd, in mod natural, in jurul claselor inante din orice societate. Imaginafia poetic’ e contaminati de zelul si excesele cempetitiei sociale, penta c& de-a Jungul istoriei Occidentului imaginatia creatoare s-a Sderat cea mai competitivi modalitate, asemanatoare alergétorului solitar, in cdutarea sei glorii Cele mai puternice femei dintre marile poete, Sappho si Emily Dickinson, sint curente si mai aprige decit birbatii. Domnigoara Dickinson din Amherst nu porneste deloc = sjutoral doamnei Elizabeth Barrett Browning pentru a cesivirsi tesitura. Dimpotriva, Seckinson o las pe Browning mult in urma in norul de praf, desi triumful este mai subtil nis decit victoria lui Whitman impotriva Tui Tennyson in Pe cfd inflorea liliacul in pra soe se face referire la Poctul Laureat si la Oda la moartea ducelui de Wellington astfel incit coral atent si fie obligat s& observe cu cit elegia pentru Lincoln depigeste lamentatia pentru de Fier. Nu stiu dac va reusi critica feminista in incercarea de a schimba na . dar ma indoiese ca vreo forma de idealism, oricit de tirzie, va putea schimba intreaga =i a psihologiei creativititii in Occident, feminindi sau masculind, de Ja concurenfa dintre od si Homer pind la cea dintre Dickinson si Elizabeth Bishop. SScriind aceste rinduri, am aruncat o privire in ziar si am observat o relatare a dilemei csinistelor forfate si aleaga intre Elizabeth Holtzman si Geraldine Ferraro pentru cninalizarea in Senat. Alegerea nu diferd ca gen de aceea a unui eritic constrins in mod =matic si aleagi intre May Swenson, 0 poet destul de bund, si vehementa Adrienne ch. Un poem ,ideologic™ poate sa exprime sentimentele cele mai exemplare, cea mai inaltl 4 gi totusi sa nu fie poem cu adevarat. Un critic poate avea responsabilitati politice, dar sna lui obligatie este de a pune vechea si neiertatoarea tripla intrebare a concurentilor: mai sit, mai putin sau egal? Noi distrugem toate standardele intelectuale gi estetice in domeniul anist si al stiinfelor sociale, in numele dreptitii sociale. Insttutiile noastre nu prea se lese increzitoare aici — chirurgilor neurologi si matematicienilor nu li se impun norme, 2 ce a fost devalorizat este invatarea ca atare, ca si cum enuditia ar fi fost nerelevanté in Scmeniul rationamentelor corecte sau gresite. Canonul occidental, in ciuda idealismului elo ,deschid&, existi'Tocmai pentru a impune Timite, standarde gi care nu statnici politice, nici morale. Sint constient ef acum exista un fel de alianta sulfura populard si ceea ce se autointituleaza critica cultural in prezent si ci, mele acestei aliante, cunoasterea insisi poate s& fie stigmatizati drept incorecté Ssnoasterea_ny_poate inainta fara memorie, iar canonul este adevirata arti a_memorici, jamentul autentic al gindirii culturale. In ultima instanfi, canonul inscamn Platon a espeare; el este imagines gindirit individuale, a lui Socrate cugetind in timp ce moare, inp ejerA 90 dup ui ‘sojnoued jun sep ‘don un a mynojne eayopy ~reoRU Euads eINsUs tu sLIaS watt Epero0s wiBisua rep ‘a1adopodes areroprsucs yy yd p7 amo anup ‘osard Se g¢ suiss v amwadsoyeyg wey[iA\ vO eULIIFE & UF ISUOD ares frqzotTUENd ynaq yoadse un = — 27m oruoUvO wiUINK o BS — 9I9 FoKTUUHES 90 v929 ep “Idon 10) 3U1S oxBOYBaxD osomnd I$ ys0 eoyeILLOMNY “WeIPNayy jNpIgy 1S B9 “EyeDxpTIUEND 90|9p If ayeod NUE ,RIEIOOS eIRIOUS ZI ys TeUTfoUE NasOUN 9 are LISLIO}S! INfMOW ape ,apeIOOs apsBsoUH no RICUINUE 28 [ef eT] “NU = sqwuoriuatuy ‘uon ness (ny ,afanrre wo eu ad yeu v 1S KofeAoT| In] & 4ojept eUOIS! UIP 20 noo] Wi d9a0d unsyy a[doud ysopOF B-§ yNwONO,| “9YOSZIOIN, My [we 1eIE|D9p [odrostp =x 2 stout 0 9 o7e9 ounIoiga|S ‘or0FE aU IM] EEIdosd ap Bey EamqIO — ypneDNO In| Pe 1>2Jap SUE PILUN Uy 9UIDTA gIIMUE No ye|UNKE v ATLA LOPE “[eIOoS nu “areNTOS oTuoUIEUTEID S:qus puywsnidxo fonood don quis yonsso vorind nes yonjaiso vayeuoINy -anuunaduyy ap 1p 720d nu 99 “01,0150 s2ye}lUUlop* 2489 njguUONOUeD ope Sio}SoU ap afautas Anup NUP] ,ZonHeIse aye yume 2 (jo ednp yeqiony youg 18) omejapneg{ 20 waad v waneALIO ME 1S EoNAIME EonAISa Eararnd nu, vaind wi2A wIeporort axseound Yon Ente area ad foo FS ny oUt japse ‘TiHENs anuod S oun nud ojooe 2 [q ‘auarsixoasd ofeioos ajay LIM e naLAd ESIXS NU [EWTapIo00 nuoueD ‘Tutens nquod iS ous nqtod Soyo exauto :[opered jnun-noy eurIOFstEN fox aTeD ad quadns wsuoje “(ures nguod 1§ aus nquad ouDs exsti9 EO EaUEISMS Mag apnmpiary “Suararg soryjegy rounds wno gdp ce viata lui este Toate canoanele, chiar si anti-canoanele la moda azi, sint elitiste si canoanele [aice mie nchis~ wreodats. Desi operatia cunoseuta acum sub denumirea de ~ deschidere 4 canonulut™ € una complet redundant. Desi canonul, ca orice fist catalog, Sie tendinfa de a fi mai curind imclusiv decit exclusiv, am ajuns acum Ja moment Tecturile de o viafi-nu-pot cuprinde totugi tatregul_canon_occider practic imposibil pentru c& n-ar insemna doar cunoasterea Cirti, dintre care multe, dacd mu cele mai multe, contin dificultati serioase cognitive i imaginative, ci si sesizarea relafilor dintre ele, din ce in ce mai complicate pe masura ce perspectiva noastrA se Hirgeste. Mai sint apoi imensele complexititi si contradictit ce Constituie esenfa canonului occidental, acesta fiind orice altceva, dar nu o unitate sau 0 structura stabilé, Nimeni nu are autoritatea de a ne spune ce este canonul occidental, mai ales. dup’ 1800. El iiveste si mm poate fi doar lista pe care eu sau altcineva am putea sa 0 Fntoomim. Altfel, aceasta list& ar fi doar un fetig, ca orice alt bun de consum. Dar eu nu pot fi ‘acord cu marxigtii care afirma c& $i canonul occidental este o variant a ceea ce ei numese “eapital cultural". Nu cred ci o natiune atit de contradictorie ca Statele Unite ar putea genera ontextul potrivit capitalului cultural“, eu exceptia acelor inswle de culturi majora ce contribuie la cultura de masi Noi n-am avut o culturg majora oficiala in aceasta tard dupa 1800, de la generafia de dupa Razboiul de Independenta si pind in prezent. Unitatea culturalé este un fenomen francez si, in oarecare masura, german, dar nicidecum 0 realitate americana a secolelor al XIX-lea sau al XX-lea, in contextul si din perspectiva noastra, canomul occidental ¢ un fel de lista a supraviefuitorilor. Dupi poctul Charles Olson, reprezentativ penta America este spatiul, dar Olson scria asta ca propozitie introductiva Ja 0 carte despre Melville, deci despre colul al XIXclea, La sfirsitul secolului al XX-lea, faptul central este timpul, cei fara asezati la apus este ca insti in timpul apusului. Ar putea cineva mumi acum fetis 0 list de ‘supravietuitori ai unui rizboi cosmologic de 3000 de ani? Problema este aici disparitia sau nemurirea operelor literare. Acolo unde au devenit. cadrul relatilor sociale, relat care nu au Je au supravietuit unei lupte uriase STrumie comun_eu Tupia de clasi, Valoarea esteties apare din lupta ini texte-lenivelul Giiiorului, al Timbii.in-clasi. sau in societate. Dintre cititori aparfinind clasei muncito foarte pufini conteazé pentru stabilirea textelor ,supravieluitoare", iar critic de stinga nui pot inlocui nici ei. Valoarea estetica se bazeazi pe memorie si pe durere (cum a observat Nietzsche), durerea de a renunja Ia plicerile facile in favoarea celor dificile. Muncitori rezolva framintarile intorcindu-se spre religie. Sentimentul lor cé estetica este doar 0 framintare, o nelinigte in plus ne ajuta si intelegem ci operele literare de succes sint aducitoare de anxietate, nu un antidot pentru ea. Canonul este, de asemenca, anxietate dobindits, nu ,stilp de sustinere” al moralitajii occidentale sau orientale. Daca ne-am putea magina un canon universal, multicultural si plurivalent, cariea Tui de bazi nar fi una Feligioasg — He ea Biblia, Coranul sau alte fexte din Orient — ci Shakespeare, mai degraba, pentru ca ¢citit si jucat pretutindeni, in orice limba si ciroumstant3. Oricare ar fi convingerite actualilor not istoristi, pentra care Shakespeare este doar un simbol al energiilor sociale ale Renasterii engleze, acesta este, dimpotriva, pentru sute de milioane de oameni ~ nici albi, nici europeni — un simbol al propriului lor patos, al sensului identitatii lor eu personajele intrupate de Shakespeare. Pentru ei universalitatea lui nu ¢ istoricd, ci fundamentals; el le 301© no run ayeod = feiapisuos 43 es umoouL 2200 16 “ped sp eluarngigy ezardos feu Pareutjiqisod Ssored Eysea08 NY 25 opieyinony enunuos 1S Su 9p 2)s9 In zoe canyodajtuy yuna exnsap 16 2460 wna “siuewod sopuoyne rouoHarea wxlnssap NE ae eodisoyeyge ase aung oo} safoluy& (urpuczauday) uayy aayyomuaseaday Us ose Sonu uy tou ad ywoaut ne-ou «uuouec 16 arbadsoyeys Younre “wows wp BOS Se cadingpe our goog ‘ued ore Uy fou od yeuDAuT eu “unin BS 0959p 20eK8 OH HN ae esdsereag tay UNE uy stU39 jmUOUD nes azeodsayeus ad awed o-2p op woInd FA eo 2010 Uf THEA ap HSU! egos wo nu yxeitoo tn jntxdoud ef CHORES! AS onvadsaxeus FE apurianyy ares np god ad wunpe -yoep em 16 wBunye wound ea Fo Pits WoL svvamued e nxajcau wo4s U raze postd> un 0p WE aneonog 1S AEN 2 TPN rrnoonsule no sHOE ON cefeoos wawidoup no nes goseono|yio geile 09 2905 sil aze nu aueareodsoyeysfocupwloury 29 wip o “wut asryin{ ad gussow mane aed axeadsoywyg 208] wand 18 2c ‘3}I00$ n9 1[99P 1NS4os no Huo USA HH NG Sh aradoytt ps tno yea 2u 9209 Tap "gotwoyeld eonrod nes APPT WP vaN9 No OIE Guan nu fon -iungezuy ae aogyod 16 a[esour asoyen n> deo ef 109208 a9 oy PINE re ede tee als anpioo 1€ 20na)6 sofaprepuess Te wep ya! TU YD CEO aaa ould “saymeng wowasu 1 (nUSTesTTonTur ge “RAyPuodeN apTUAe TL Pies mytatapiong v axeaede © UNoopiolu 9 NW ,e}Ueplo00 ynjnuoMEs* wae eoqnuode> tuapryosop ae a}uroasuoo aTuRZMUNE feu 2f%0 UIP un 916 ARNE pou wy guucquos eanae asa uo 2p Hays Un ap vOUUNUIAN “nul ao9zaKiSNE SOP sunuad opus qa ap age puro owe ny woods voyueul yn! no WMEH NE |S BH) NE SND i gprsipaung, eq, “waRMUAL no ,3uEsIK| Pues FOyUaPr ow “pres ad pzvori9 fr ennunty‘auomodiod vo orzaog woumisaifip uso] ou nod wan Baza nd axSoyoumas veer buumofor 249 TmUCYLDS UNA © wosriom eaoA MawATsLowOe STAT a aut ies BUIOU OSM ap UOLED i 3BspH-HUE SIS [NUOUE eTeUTTLA oP [ATT Fr iis aad 16 2]URA.09 zp ‘Yuma poymo op yoo anmad woyPat| Me s9810g Fe ee emjoue 9p 13} e[ iwanap e ap mound ad wpe 1S Klaqusy “woHoUkd “ZOMbrFIN HOI) se roid annad yg 28 Tuesodurayuoo THOITE Wp ayeaU0 no apesoduto> wi tHow euapisvor wy sod me aop ape go wdosaud 6 sequzy, msisop so eno “Ho} [Ou RP eieia ap turd TBA tanord 1 BAO “wasq “OwSTOA, ‘3U20D “UMA ‘SuBNAUOHN “S=ITEND “owadsoreys a caue] nyanA “TouoG| -eazaxdsfan oats nowpe ~ {How sae wedowno eas on nd eedaput so 2199 s0[au.unuosad fe Wd] p [MESES no JowguBMAsE OONNOR Ht fre um ays “oy vaususase we 8 soqUeG TWO, oP BMEPIOAT snyuoWy woo Teyeucane afta poeadumaid ws apse gfgelowou Eurnap 2 SATE W ISL 9g a9 hyn Feu fo 7oyungy 1 wjduay 25 99 Joop mu CHUTE OU ws aH TESS AN seeip id 1ieordu some ‘puny 1S areadsoyels “SuOWONE UP AONUHseU Sty od fednao io ajvedopodeo se “quote FOUL rua} UY WNO| 3p TRIOS nojoud Ho]ne aero io) ela 0 9 s0[unIna|Pazeuops0 #6 pareououel— yajnuouso & enHaeH WON oausd > yuronxe aun[sion © 2 BOW Buauiodxo yo jnstos Ul JeOp WidCIpHY 25 eIsHIoe erseds amo un iso Ye aves0Uo ap UTS wo ‘uourD ad ezeq os IHN say SuONm seyotur gs sunfe ere rue ap foazes gdnp “woe 2eod]"enZ{s muouodog op BU FE ress abo eigj-4qeqion and elo ourou EsEaON ep “ESCOUNSTU presoit AOWaW 9 oP IOAN sae rgd wp wou Tusa wy asndsmen oes noo axdsep nes axzuifemy pnool e14SoP gysanod 0 9482 ‘eatdeal 19 ofaiypepus no #8 S9HO194 19 ‘ajpquapaoaytie no “IoyOWIU ELV Poqdvaroulagpuor| uo aye eisai aeto0s ayRuau9 No Nt |S BUSES ‘owreds soy aygdoud no uurugon 25 19 ny ajafeuosind wig "wuaas ad ateonfHo4s 21 aqudosd erezei este de neimaginat, a celorlalti se poate imagina. Un cititor experimentat poate patrunde continua gindul platonic, dar nu si pe cel shakespearean. Aici riminem pe dinafara... Prin ‘2oultatile sale creatoare Shakespeare este unic.* ‘Nimie din ce-am putea noi spune azi despre Shakespeare nu ¢ la fel de important ea ta perceptie a lui Emerson. Fari Shakespeare nu avem canon pentru ci nu avem nici posibilitatea de a ne cunoaste propriul sine, oricine am fi. fi datorim lui Shakespeare nu samai reprezentirile noastre cognitive, ci si o mare parte din capacitatea noastra cognitivi, iferenja dintre Shakespeare si cei mai importanti rivali ai lui este una de gen, dar si una de ad, si aceasta dubli diferent defineste realitatea si necesitatea canonului. Fara canon, sacetiim si gindim. Putem vorbi in gol, la nesfirsit, despre inlocuirea standardelor estetice cu nnsideratii etnice si feministe, iar telurile sociale pot fi admirabile... Totusi, doar puterea se poate uni cu o alti putere, asa cum Nietzsche mérturisea continuu.