Veninul de albina in problemele legate de procesele de imunizare ale

organismului uman

Imunizarea prin VA a omului sanatos sau suferind de unele boli

cronice rele relatiile semnificative ale complexului de factori
biochimici continuti in VA, atat cu dinamica informationala
specifica functiei nervoase (respectiv cu neurocibernetica) cat si
cu dinamica informationala structurala referitoare la multiplele
niveluri functionale de executie apreciate in cadrul ciberneticii
organismului, incluzand implicatiile in dinamica energetica
celulara, in circuitele endocrine, in mecanismele imunologice, in
functia hemostatica cu efecte antitrombinice s.a.
Efectele generale si locale ale imunizarii la venin se
interpreteaza, in viziunea actuala, in perspecti caracterizarii ca sistem a fiintei umane
corelata cu studierea electrofiziologica si biochimica a comportarii cibernetice - incepand
cu neuro-dinamica cerebrala - a organismului sanatos sau in cadrul indicatiilor terapeutice
ale VA specificate in literatura de specialitate.
Referitor la imunizarea prin venin de albine a organismului uman, realizata medical, in
literatura sunt relete unele considerente asociate (Al. Partheniu -28/520). Astfel se
accentueaza asupra urmatoarelor aspecte:
- imunizarea prin VA a organismului uman, fie in stare de sanatate a acestuia fie in
scop curativ, se raporteaza cu prioritate la dinamica informatiei biologice privind
organismul, argumentele fiind de ordin calitativ si cantitativ;
- in calitativ, impactul imunizarii prin VA asupra dinamicii informatiei in organism are un
caracter polilent, corelativ, cuprinzand caracterul neurotrop (melitina, apamina,
fosfalipaza etc.) la toate nivelurile axei cerebro-spinale, dar si reglajul neurovegetativ
exterior nevraxului (efect de tip simpaticolitic). Acest impact priveste in mod complex
informatia biochimica, structurala. In enzimatic, hormonal si imunologic - pe directii
multiple;
interpretarea adecta a acestui impact informational polilent in cadrul evolutiei fiecarui
organism imunizat implica utilizarea perspectivei ciberneticii informational biologice
asociata perspectivei sistemice, conform schemei din . 199;
- considerentele susmentionate definesc anumite conditii metodologice: in vederea
optimizarii tehnicii de imunizare; de caracterizare individuala a persoanelor sanatoase
supuse imunizarii in scop tonic sau profilactic sau prezentand-bolile susceptibile de
tratament prin VA; pentru obiectivele curative, referitor si la oportunitatea unor terapii
asociate;
- obtinerea unui efect neurotrop cat mai adect este favorizata de inocularea
intradermica a VA prin intepatura in conditii "reflexogene" propice, in raport de fiecare
organism si de starea sa biologica;
- referitor la obiectivele de ordin reflexogen, in perspecti cibernetica si sistemica este
necesar sa se aiba in vedere atat efectele generale ale imunizarii, cat si cele ale unei
imunizari locale (prin repetarea inocularilor cu aceeasi localizare tegumentara), cu
diferentele reflexogene metamerice, cu alte proiectii periferice interesand sistemele
cerebrale nespecifice;
- atat pentru imunizarea persoanelor sanatoase in scop tonic sau profilactic, cat si cu
obiective curative, este necesar ca tehnica de inoculare a veninului prin intepaturi de
albina sa permita o protectie psihica adecta a persoanelor supuse imunizarii;
- obtinerea imunizarii prin intepaturi de albine asociaza efectul calitativ dependent de
utilizarea veninului proaspat in concentratie naturala, cu acela al evitarii cheltuielilor de
conditionare.In practica sa personala de multe decenii a imunizarii cu VA efectuate de
unul din pionierii Apiterapiei din Romania, dr. Al. Partheniu a studiat practica imunizarii
la pacienti cu afectiuni reumatice, arteriopatii periferice, nevrite, hipertensiune arteriala, astm
bronsic, precum si la persoane lide. S-a putut obtine pe ul potentarii biologice date care
indica accentuarea la sportivii de performanta a capacitatii de efort fizic, mai ales a
capacitatii anaerobe, remarcata printr-un mecanism de crestere a tolerantei tisulare
(musculare) la un regim deficitar al respiratiei celulare - ca efect general al imunizarii prin
VA; de asemenea, ameliorarea rapida si marcata a claudicatiei intermitente la
arteriopatiile obliterante periferice. De retinut si obsertia ca un efect acut pe
omogenatul de ficat si de creier a atestat mecanismul inhibarii accentuate a mai multor
dehidrogenaze si a fosforilarii oxidative in concentratii inalte (1:300000), consecinte
meolice din inflamatia cauzata de venin. Dupa obsertiile lui Al. Partheniu, imunizarea
locala diminueaza net inflamatia consecuti inocularii veninului tocmai dupa acumularea
a 50-80 intepaturi, adica atunci cand incepe sa se micsoreze si claudicatia intermitenta.
Confirmarea acestui efect de toleranta la hipoxie ar insemna existenta unui interesant
efect al imunizarii prin venin, cu caracter specific.
Conceptul autorului privind conceptul de patologie informationala se asociaza cu ale
altor autori din literatura (A. Restian, 1977, C. Neacsu, 1980). In acest sens schema
sinoptica de corelatii angrenate de veninul de albine, redat la . 199, ofera o idee
necesara, dupa parerea noastra, intelegerii interdisciplinare a realitatii biologice a
organismului uman.
Astfel obtinerea unui efect neurotrop convenabil este favorizata la inocularea
intradermica a veninului prin intepatura albinei in conditii "reflexogene" propice, in
raport de fiecare caz in parte. intepatura de albina este, ea insasi, utilizata intr-o
modalitate reflexogena, utilizand venin proaspat in concentratie naturala, obti-nandu-se
in mare masura un efect biochimic maxim (AI. Partheniu).In privinta obiectivului de
ordin reflexogen, in perspecti cibernetica informationala si sistemica din viziunea
noastra, este necesar de a se tine seama de efectele generale ale imunizarii; de
asemenea si de acelea ale unei imunizari locale-prin inocularea repetata in aceeasi zona
sau Ioc - cu diferentierile reflexogene metamerice cu alte proiectari periferice,
interesand sisteme cerebrale nespecifice, tinand seama de faptul ca sistemul imunitaral
organismului reprezinta unul din sistemele integratoare ale organismului, pe langa cel
meolic si neuro-endocrin (Neacsu, 1973).
In practica acestei categorii de apiterapie (cu VA), dar mai ales pentru imunizarea
persoanelor sanatoase in scopurile de revitalizare, profilactic sau curativ, trebuie ca
tehnica de inoculare cu VA prin intepatura sa permita o protectie psihica convenabila
persoanelor supuse imunizarii.
VA poate servi si in scop profilactic sub control medical periodic, pentru prevenirea
aparitiei unor boli curabile. De exemplu poate crea imunitate la forme grave de infectii
gripale.
De asemenea, VA poate servi ca stimulant biologic. Dr. Al. Partheniu a obtinut cu VA
cresterea capacitatii de efort a sportivilor de performanta. in acest sens este de obsert
longevitatea apicultorilor, semnalata in cele mai vechi documente ale literaturii de
apiterapie. Mai trebuie semnalata ideea ca printr-un mecanism de crestere a tolerantei
tisulare (musculare) in conditiile unui regim deficitar al respiratiei celulare, crestere care
apare ca un efect general al imunizarii cu venin, ar putea explica ameliorarea rapida si
marcanta a claudicatiei intermitente la bolnavii cu arterita obliteranta periferica,
ameliorare obserta de Al. Partheniu ca mult mai precoce si mai pronuntata decat aceea
inregistrata in domeniul dinamicii sculare.
Imunizarea locala reduce net inflamatia consecuti inocularii veninului pana la
acumularea de 50 la 80 intepaturi, adica la momentul cand claudicatia intermitenta
incepe sa scada, acest efect de toleranta la hipoxie acceptat oferind un mecanism
interesant al acestui gen de imunizare. Se impune ca utila aplicarea intepaturii de
albina cu anestezie intradermica prealabila cu procaina in solutie de 1% la punctul
reflexogen reperat. Imunitatea locala odata instalata se pot aplica intepaturi directe,
care sunt perfect tolerate.In cantitativ se apreciaza (Partheniu, Lichtenstein) ca
echilentul unei intepaturi de albina este de 50 micrograme de venin. in consens cu N.
M. Artemov si B. N. Orlov ca veninul contine aproximativ 40% materii uscate, se poate
spune ca intr-o intepatura de albina (o doza de venin), cantitatea de melitina,
principalul factor neurotrop este de ordinul unei microdoze.
In aceste conditii, chiar pentru o intensitate de tratament de 30 de albine pe saptamana
(Guse) in reumatisme, nevrite si artrite si de 36 de albine pe saptamana (N. Faktorovici si
colab.) in psoriazis si eczeme, dozele de aplicatie ale fiecarui factor bioactiv sunt de
ordinul microdozelor, caracteristic factorilor apartinand domeniului informational
biologic.
La un studiu efectuat pe o perioada de 2 ani asupra metodei imunizarii active s-au
tratat bolnavi cu arteriopatii obliterante periferice, reumatisme si bronchopatii
obstructive si s-au urmarit eventuale alterari hepatice (bolnavii primind aproximativ
1000 de intepaturi). S-a putut demonstra ca la nici un bolnav imunizarea cu venin nu a
antrenat agrarea hepatopatiilor (Partheniu, Dragulescu -28/480). De altfel, la
persoanele care nu au prezentat tulburari hepatice s-au inregistrat in acest timp pe langa
ameliorarea afectiunii tratate cu venin si o crestere a concentratiei de IgG, ce permite
supozitia unei stimulari pozitive a potentialului imunologic. Intensitatea tratamentului
aplicat de autorii citati nu a depasit doua aplicatii, de 5 sau 6 albine, pe saptamana.
Tot in acceptiunea unor mecanisme de factura informational cibernetica biologica si
sistemica asupra organismului, cercetarile grupului din Bucuresti au cuprins si
posibilitatea cresterii eficientei imunizarii cu venin in scopuri curative prin asocierea
factorilor biologici de origine vegetala sau animala cu interferenta asupra efectorilor
implicati. S-au asociat factori farmacologici cu reserpina, preparate ale acidului
adenozin-trifosforic, dipiridamol, rumalon, viartril sau solastine.