Resuscitarea

cardiorespiratorie
 Resuscitarea cardiopulmonara-
Obiective
Lanţul supravieţuirii
Cauzele stopului cardiorespirator
BLS adult
BLS pediatric
ALS-algoritm ERC
Situatii speciale in resuscitare
 Lanţul supravieţuirii

Acces precoce RCP precoce Defibrilare ALS precoce

precoce
Dispecerat medical integrat
•starea de inconştienţă si respiratia absenta trebuie să
declanşeze protocolul pentru stop cardiorespirator.
•Importanţa recunoaşterii respiraţiei de tip gasp-ing ca
semn de stop cardiorespirator
Suportul vital de bază (BLS) la
adult
SUPORTUL VITAL DE BAZĂ (Basic Life Support) sau
resuscitarea de bază cuprinde principalele cunoştiinţe teoretice
şi aptitudini practice de care are nevoie orice persoană pentru
a putea interveni într-o situaţie ameninţătoare de viaţă, în
special în stopul cardio-respirator.

A: AIRWAY - libertatea căilor aeriene.

B: BREATHING - asigurarea ventilaţiei care să suplinească
mecanica repiratorie şi să permită realizarea schimburilor
alveolocapilare.
C: CIRCULATION - menţinerea funcţiei de pompă a
inimii astfel încât să se realizeze o circulaţie eficientă şi
oxigenarea ţesuturilor, în special a creierului.
 Early Ages - Flagellation Method
Early Ages - Heat Method

1530 - Bellows Method

1711 - Fumigation Method

1770 - Inversion Method 1803 - Russian Method

1773 - Barrel Method

1812 - Trotting Horse Method

1950 - Mouth-to-Mouth Resuscitation
1961
Resuscitare cardio-respiratorie … si cerebrala
Peter Safar (1924-2003)
 Cauzele stopului
cardiorespirator
1. Obstrucţia căilor aeriene
Depresia SNC
Sângerare, vomă, corp străin
Traumă
Infecţie, inflamaţie
Laringospasm
Bronhospasm
 Cauzele stopului
cardiorespirator
2. Respiraţie anormală
Reducerea stimulului respirator
depresia SNC
Scăderea efortului respirator
leziuni neurologice
scăderea tonusului muscular
afecţiuni toracice restrictive
Afecţiuni pulmonare
pneumotorace, patologie pulmonară
Cauzele stopului cardiorespirator
3. Anomalii cardiace

Primare Secundare
Ischemie Asfixie
Infarct miocardic Hipoxemie
Hipertensiune Hemoragii
Boli valvulare Şoc septic
Medicaţie
Dezechilibre electrolitice
 Riscurile salvatorului

Eliminarea sau minimizarea riscului

Risc infectios- minor:Hep B si C, TBC,
Evitarea pericolelor exterioare:
trafic
electricitate
gaz
apă
 Riscurile salvatorului:
otrăvirea
Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat
se foloseşte masca şi se părăseşte urgent zona
contaminată
Substanţele corozive
se absorb prin piele şi tractul respirator
se folosesc haine protectoare

C16
 Riscurile salvatorului
Infecţiile
Tuberculoza
Nu se transmite hepatita B sau C
Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV
după aplicarea manevrelor de resuscitare

C17
 Riscurile salvatorului:
precauţie în tratarea infecţiilor

Folosirea mănuşilor şi
protejarea ochilor
Recipiente speciale pentru
materiale înţepătoare
Mască pentru faţă cu valve
unidirecţionale
Manechine
spălare repetată

C18
 Evaluare

Se va evalua şi se va asigura salvatorul şi

victima

C19
Verificarea stării de conştienţă
Eliberarea căilor aeriene

Hiperextensia capului
Ridicarea mandibulei
Dacă se suspicionează
leziune de coloană
vertebrală cervicală:
Subluxaţia mandibulei
Verificarea respiraţiei
Priviţi expansiunile toracelui
Ascultaţi sunetul respiraţiei
Simţiţi pe obraz aerul expirat
Toate acestea nu trebuie să dureze
mai mult de 10 secunde după care
hotărâţi dacă pacientul respiră sau
nu
Apăsaţi pe stern:
Astfel încât acesta să
coboare 5-6 cm
Ritm: 100-120 /minut
30 compresiuni
•este subliniată în mod repetat necesitatea asigurării
compresiunilor toracice de calitate.
•o adâncime de cel puţin 5-6 cm frecv. de cel puţin 100/ min.
•să se permită expansionarea completă a toracelui
•să se minimizeze intervalul de întrerupere a compresiunilor.
Efectuarea ventilaţiei artificiale
Efectuarea compresiilor toracice
şi a ventilaţiilor artificiale 30:2
 Se continuă resuscitarea până:

Soseşte ajutorul calificat şi preia manevrele de

resuscitare
Victima are semne vitale
Salvatorul se epuizează

C27
 Reevaluarea victimei

Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru

reevaluarea victimei numai dacă aceasta va
prezenta respiraţii normale

C28
 Resuscitare numai prin
compresiuni toracice

Când salvatorul nu doreşte sau este in imposibilitate de

administra ventilaţii gură la gură
Compresiunile vor fi aplicate fără întrerupere cu o frecvenţă de
100-120/minut
Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru
reevaluarea victimei numai dacă aceasta va prezenta
respiraţii normale

C29
Manevra Heimlich
 BLS pediatric
A- Capul în poziţie neutră; manevra de dezobstrucţie a
căilor aeriene diferită
B- 2 din 5 respiraţii gură la gură şi nas
C- puls la brahială 5-10 sec
compresii toracice 15/2 ventilaţii
adâncimea compresiilor- 1,5-2,5 cm
-resuscitare ambulanţă după 1 min
“call fast”-”call first”
 Pacient inconştient?
Solicitaţi ajutor
Eliberarea căilor aeriene

Algoritmul Nu respiră normal

Trimiteţi după defibrilator
semiautomat
AED RCP 30 : 2
Pana la sosirea defibrilatorului
Solicitaţi ajutor prin 112

Evaluarea
Ritmului

Nu se
Se indică
indică
şoc
şoc
Defibrilaţi o singură
dată
150 – 360 J bifazic
360 J monofazic

RCP 2 min RCP 2 min

30 : 2 30 : 2
Până la reluarea
respiraţiilor normale
 SVB+DAE
Evaluarea ritmului se va face rapid dupa fiecare 2
minute de RCP
Evaluarea pulsului central numai in situatia aparitiei
unui ritm care ar putea sugera prezenta circulatiei.
Daca in timpul celor 2 min. de RCP apare un ritm
compatibil cu prezenta circulatiei, nu se vor intrerupe
compresiunile toracice decat daca victima are semne
vitale prezente
 AED soc apoi RCP 30:2

30 2
First response
UPU – SMURD
IAŞI
11
 AED-PAD in IASI

AED implementation in Iasi - North-East Romania

Diana Cimpoesu1,2, O. Popa1,et all MALTA RESUSCITATION 2011
UPU – SMURD
IAŞI
 UPU – SMURD
IAŞI

SCR în prespital, trebuie să asigure manevre de RCP de calitate

până când un defibrilator e disponibil, funcţional şi încărcat, iar
efectuarea de rutină a unei perioade prespecificate de RCP(2min)
înainte de analiza ritmului şi livrarea şocului nu mai este
recomandată.
 •Se pune accent pe minimizarea pauzei pre şi post
şoc electric prin continuarea compresiunilor toracice
în timpul încărcării defibrilatorului
(electrozi autoadezivi vs padele).
 Importanta compresiunilor toracice
continue, cu minime intreruperi, chiar in
timpul incarcarii defibrilatorului.
Utilizarea de catre resuscitator a
manusilor pentru RCP

11 4
5
 Compresiunile toracice şi
ventilaţia
Verificaţi calea aeriană:
Tub laringian
Masca laringiană
Combitubul
I-gel
După asigurarea căilor aeriene, nu întrerupeţi
compresiunile toracice pentru ventilaţie:10-12
ventilaţii/min,
100 compresiuni toracice/min
•Dispozitive
supraglotice
 ADJUVANŢII SIMPLI AI
CĂILOR AERIENE

Calea orofaringiană
Nu va fi utilizată la pacienţii conştienţi (poate
determina apariţia vărsăturilor)
Calea nazofaringiană
Nu va fi utilizată în fracturile medio-faciale
 VENTILAŢIA GURĂ LA
MASCĂ

Permite îmbogăţirea aerului insuflat în oxigen

Cauze estetice
Scade potenţialul apariţiei infecţiilor
 VENTILAŢIA
Cu balon de ventilaţie cu rezervor care se ataşează la:
– mască

Permite îmbogăţirea cu oxigen a aerului insuflat

– fără rezervor la 5 - 6 l/min. FiO2 50%

– cu rezervor la 8 - 10 l/min FiO2 90%

 MASCA LARINGIANĂ ŞI
COMBITUBUL
OBIECTIVE
Înţelegerea rolului măştii laringiene şi
Combitubului în resuscitarea
cardiopulmonară
Deprinderea tehnicilor de introducere a celor
două tipuri de adjuvanţi
 MASCA LARINGIANĂ

Avantaje Dezavantaje
Se introduce repede şi Nu prezintă garanţie
uşor absolută împotriva
aspiraţiei
Mărimi variate
Nu se recomandă în cazul
Ventilaţie mai eficientă în care este nevoie de o
decât cu masca facială presiune foarte puternică
Se evită laringoscopia Căile aeriene nu pot fi
aspirate
 TEHNICA DE
INTRODUCERE A
MĂŞTII LARINGIENE
 COMBITUBUL
Avantaje
Se introduce repede şi uşor
Se evită laringoscopia
Protejează împotriva
aspiraţiei
Se poate folosi dacă este
nevoie de presiuni mari
Dezavantaje
Există doar două mărimi
Pericol de ventilaţie prin
lumen greşit
Pericol de distrugere a
balonaşelor la introducere
Traumă la introducere
De unică folosinţă
PLASAREA COMBITUBULUI
VENTILAŢIA PRIN
COMBITUB
Comunicatii
COORDINATION
North-East region

Telemedicine
center
TELEMEDICINE
Advanced life support
prespital
Departament primire urgente
Telemedicina CENTRUL REGIONAL
91 6/5/2017
IASI-VIDEOTELEMEDICINA
SITUAŢII SPECIALE ÎN
RESUSCITARE
 Obiective
Să înţelegem cum trebuie modificate tehnicile de
resuscitare în cazul în care acesta se desfăşoară în
situaţii speciale de:

Hipotermie
Imersie şi submersie
Intoxicaţii
SARCINA
ELECTROCUTIE
 Circumstanţe speciale

Cauze obişnuite ale stopului cardio-respirator

la tineri
Stopul cardiac este adesea prevenibil
Anumiţi pacienţi necesită resuscitare
prelungită
 Hipotermie
Definiţie: Temperatura centrală< 35 °C
(termometru cu valori scăzute de citire a
temperaturii)

Uşoară 32 - 35 °C
Medie 30 - 32 °C
Severă < 30 °C
 Hipotermia

Probleme speciale:
imersia
vârstele extreme
leziuni/boli
Medicamente/alcool
 Caracteristici clinice ale hipotermiei

Puls: lent, neregulat, filiform

Pupile: dilatate
SNC: status mental alterat, comă

Hipotermie primară sau secundară?

 Atenţie
Caracteristicile clinice ale hipotermiei pot mima moartea
Efect de protecţie cerebrală
“Pacientul nu este mort pâna când nu este cald şi mort”, cu
excepţia cazurilor în care:
există leziuni letale evidente
corpul este atât de îngheţat că resuscitarea este imposibilă
pacient internat- la latitudinea medicului
 Căile aeriene si respiraţia

Oxigen în concentraţie mare, umidificat si

incălzit (40-46 °C)
Ventilaţie
observaţi ridicarea toracelui
 Circulaţia

Atenţie la bradicardia extrema

Temperatură esofagiană
Rigiditate toracică crescută
 Circulaţia
Defibrilarea poate eşua dacă temperatura
centrală nu este > 30°C
Alte tipuri de aritmii se ameliorează spontan,
concomitent cu creşterea temperaturii
Eficacitatea medicamentelor este redusă la o
temperatură < 30 °C
 Încălzirea pacientului
Scoateţi pacientul din mediul rece
Mobilizarea poate precipita apariţia aritmiilor
Preveniţi pierderea ulterioară de căldură
Transportaţi rapid pacientul la spital
Îndepărtaţi hainele reci/ude
 Încălzirea activă
Externă
Pături cu aer cald
Camera incalzita
Internă
Circulaţie extracorporeala
Ventilaţie cu 02 încalzit şi umidificat
Fluide calde i.v. (40 ºC)
Lavaj gastric, peritoneal, pleural şi al vezicii urinare cu
lichide calde
Hemofiltrare continuă veno-venoasa
 Imersia şi submersia
Imersia – capul deasupra apei
hipotermie
instabilitate cardiovasculară
Submersia – capul sub apă
asfixie
hipoxie – stop cardiac secundar
Înecul- deces în decurs de 24 ore de la submersie
 Decizia de resuscitare
Revenirea completă este posibilă chiar şi
după o imersie prelungită
Risc crescut de hipotermie dacă
temperatura apei este < 25ºC
Submersia datorată unei crize epileptice
sau consumului de alcool?
 Salvarea din apă

Minimalizarea riscului salvatorilor

Suspicionaţi lezarea coloanei vertebrale
Menţinerea pacientului în poziţie orizontală
Nu începeţi resuscitarea în apă decât dacă
sunteţi instruiţi pentru aceasta
 Căile aeriene şi respiraţia
Precauţii: posibila leziune a coloanei vertebrale
Administraţi oxigen 100%
Nu încercati să “drenaţi plămânii”
Varsatura este un fenomen frecvent
 Caile aeriene si respiratia
Ventilatia trebuie inceputa cat mai rapid posibil, in conditii de
siguranta pentru salvator (in apa de adancime mica sau la mal)
Se deschide calea aeriana si se administreaza ventilatii timp de
1 minut
Daca victima poate fi adusa la mal in mai putin de 5 min. se
continua ventilatiile
Daca distanta este mai mare, se ventileaza inca 1 minut si se
incearca aducerea cat mai rapida a victimei la mal
 Circulaţia

Atenţie la bradicardia extremă

“Hipovolemie” provocată de înlăturarea
presiunii hidrostatice exercitată de apă, asupra
organismului, în timpul imersiei
Fluide intravenos
Sonda nazogastrică
Nu are importanţă dacă fenomenul s-a petrecut
în apă dulce/sărată
 Intoxicaţiile

Una dintre principalele cauze ale deceselor la persoanele

sub 40 ani
Cel mai frecvent sunt intoxicaţii voluntare cu agenţi
medicamentoşi sau droguri
Accidente industriale sau expuneri pe timp de război:
contaminarea cu substanţe chimice
radiaţiile
 Resuscitarea: căile aeriene
Starea de conştienţă este alterată de obicei, în caz de:
obstrucţie a căilor respiratorii
stop respirator
Evitaţi respiraţia gură-la-gură în cazul intoxicaţiilor cu:
cianuri
hidrogen sulfurat
substanţe corozive
organofosforice
Sarcina: cauzele stopului cardiac la
gravide
Hemoragie
Embolie pulmonară
Embolie cu lichid amniotic
Dezlipire de placentă
Eclampsie
Intoxicaţie medicamentoasă
 Resuscitarea în sarcină

Este nevoie de două persoane

Implicarea precoce a unui obstetrician şi a unui
neonatolog
 Respiraţia

Dificilă din cauza:

Ascensionării diafragmului şi limitării
mişcărilor lui
Poate fi necesară o presiune mare de
insuflaţie
 Circulaţia
În decubit dorsal compresie pe vena cavă inferioară
Deplasarea uterului:
Semidecubit lateral stâng
deplasare manuală
Refacerea volemiei
Intervenţie chirurgicală imediată în caz de sângerare
 Cezariană de urgenţă
în al 3-lea trimestru de sarcină, dacă
resuscitarea nu are succes în primele 5
minute
La o varsta gestationala de 20-23 saptamani,
cezariana se efectueaza in scopul resuscitarii
mamei
La o varsta gestationala > de 24-25
saptamani, cezariana se efectueaza in scopul
resuscitarii atat a mamei cat si a fatului
Electrocutarea
 Electrocutarea
Electricitate (curent alternativ):
casnică
industrială
Fulgerare (curent continuu)
Factori care influenţează severitatea

Tipul de curent şi traseul acestuia prin corp

alternativ (AC) - mai frecvent FV
continuu (DC) - mai frecvent asistolă
Tensiunea curentului
Intensitatea curentului eliberat
Rezistenţa la curentul electric
Zona şi durata contactului
Leziuni provocate de curentul
electric
 Siguranţa salvatorului

Întrerupeţi sursa de curent electric

Curentul de înaltă tensiune poate:
să producă arc electric
să se răspândească prin sol
Întrebări?