MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică

Departamentul Termoenergetică şi Management în Energetică

LUCRARE DE AN
La disciplina: Instalații de cazane

Tema: „Calculul termic și gazodinmic al cazanului DE –4 /14”

A elaborat: st.gr.TE-151
Oroșan Pavel

A verificat: conf.univ
Guțu Aurel

Chișinău, 2017
 CUPRINS

Pag.

INTRODUCERE................................................................................................................ 3
1. SARCINA LUCRĂRII.................................................................................................. 8

2. DATE INIȚIALE.......................................................................................................... 9

2.1. Compoziția și caracteristicile cmbustibilului ............................................................. 9

2.2. Caracteristicile focarului. Coeficientul de exces de aer............................................. 9

2.3. Calcularea procesului de ardere.................................................................................. 10

2.4. Bilanțul termic. Calcularea consumului de combustibil............................................ 13

2.5. Calculul termic al focarului.......................................................................................... 15

2.5.1. Caracteristicile geometrice ale focarului......................................................................... 15
2.5.2. Temperatura de ardere..................................................................................................... 15
2.5.3. Determinarea temperaturii gazelor la ieșire din focar..................................................... 16
2.6. Calculul termic al fascicolului convectiv..................................................................... 18

2.7. Calculul termic al economizorului............................................................................... 22

3. CALCULUL GAZODINAMIC................................................................................... 25

4. CONCLUZIE................................................................................................................ 26
Bibliografie....................................................................................................................................
27
.

2
 INTRODUCERE

Cazanele de abur de tip DE sunt destinate pentru producerea aburului saturat sau supraîncălzit
până la 225 0C cu presiunea de 1,4 şi 2,4 MPa. Ele se utilizează preponderent la Centralele
termice ale întreprinderilor industriale. Cazanele se confecţionează cu productivitatea de 4; 6,5;
10; 16 şi 25 t/h. Caracteristicile tehnice ale cazanelor sunt prezentate în tab.8.20 [1].

Cazanele (vezi fig.1) sunt constituite din două tambururi amplasate longitudinal unul deasupra
celuilalt. Diametrul tambururilor este de 1000 mm, distanţa dintre axele lor – 2750 mm,
lungimile lor sunt egale şi diferă de la un cazan la altul în funcţie de productivitatea acestora. În
ambele capete, tamburele sunt dotate cu guri de vizitare pentru revizii, reparaţii şi curăţare.

Fascicolul convectiv şi ecranele sunt formate din ţevi cu diametrul 51 x 2,5 mm, cu capetele
mandrinate în tambururi. Ţevile sunt amplasate în fascicol aliniat, câte 11 în rând, cu pasul
longitudinal - de 90 mm şi cel transversal – 110 mm. Pentru asigurarea valorilor necesare ale
vitezei gazelor la cazanele cu productivitatea de 4; 6,5 şi 10 t/h în canalul de gaze sunt amplaţi
pereţi despărţitori.

Pentru toate cazanele lăţimea focarului este de 1790 mm, înălţimea medie - 2400 mm. Lungimea
lui variază, în funcţie de productivitate: la 25 t/h - 6960 mm,. Focarul este separat de canalul de
gaze al fascicolului convectiv de un perete despărţitor format din ţevi cu acelaşi diametru de 51 x
2,5 mm, amplasate cu pasul de 55 mm. În partea posterioară este prevăzută o fereastră pentru
trecerea gazelor în canalul convectiv, formată din ţevi cu pasul de 110 mm. Tavanul, vatra şi
pereţii focarului sunt ecranaţi cu ţevi cu acelaşi diametru. Vatra focarului este izolată cu
cărămidă refractară.

Focarul este dotat cu arzătoare de tip ГМГ (vezi tab.7.52 [1] cu productivitatea termică de
1,75...5,75 MW şi distanţa temperaturii maxime de la gura lor de 1,0...2,0 m, în funcţie de
productivitate.

Schema hidrodinamică este analogică la toate cazanele şi include ecranele şi fascicolul

convectiv. Fascicolul convectiv şi ecranele laterale, iar la cazanele cu productivitatea de 16 t/h şi
25 t/h şi cel frontal, sunt conectate prin mandrinare, nemijlocit la tamburul de sus şi cel de jos.
Colectoarele, la rândul lor, sunt conectate la tambururi. Celelalte capete ale colectoarelor sunt
unite cu o ţeavă de circulaţie de 76 x 3,5 mm amplasată în zona neîncălzită. La cazanele cu
productivitatea de 16 şi 25t/h este aplicată schema de vaporizare în două trepte. Treapta a doua
include primele după mersul gazelor ţevi convective şi conductele de coborâre (neîncălzite) cu
3
diametrul de 159 x 4,5 mm (trei la cele de 25 t/h). La toate cazanele în calitate de conducte de
coborâre servesc ultimile după mersul gazelor ţevi ale fascicolului convectiv.

În volumul de apă al tamburului de sus, sunt amplasate conducte de introducere a apei de

alimentare de la economizor şi conducta de introducere a fosfaţilor. În spaţiul de abur sunt
amplasate dispozitivele de separare a aburului. La cazanele de 16 şi 25 t/h purjarea continuă este
prevăzută din treapta a doua (cea sărată) a tamburului de sus, iar din tamburul de jos – numai cea
periodică. Tamburul de jos la toate cazanele este prevăzut cu dispozitive de încălzire a apei la
pornirea cazanelor şi ştuţ pentru deşertarea cazanului.

Figura 1.1. Cazanul DE-4/14; secţiune longitudinală (A-A)

4
 Figura 1.2. Cazanul DE-4/14; secţiune B-B

Figura 1.3. Cazanul DE-4/14; secţiune transversală (C-C)

Figura 1.4. Elementele

economizorului din fontă:

a) tub cu aripioare,
b) racordarea tuburilor

5
 Figura 1.5. Blocul unui economizor din tuburi cu aripioare

Cazanele de tip DE sunt dotate cu economizoare din fontă, asamblate din tuburi cu aripioare
(vezi fig.4). Tuburile se asamblează în pachete câte 4...5 rânduri. Între pachete se instalează
aparate de suflare a suprafeţei. Între 2 aparate pot fi instalate 8 rânduri (vezi fig.5). Numărul de
tuburi în rând trebuie să asigure viteza medie a gazelor de ordinea 10 m/s. În cazul când numărul
de rânduri este mai mare de 20, economizoarele se execută în două coloane (vezi fig.6).
Caracteristicile tuburilor sunt prezentate în tab.1.

6
 Figura 1.6. Economizor în două coloane

Tabelul 1.1. Caracteristicile tuburilor economizorului

Lungimea, mm Suprafaţa de schimb de căldură din Aria secţiunii pentru trecerea

partea gazelor, m2 gazelor, m2

1500 2,18 0,088

2000 2,95 0,12

2500 3,72 0,152

3000 4,49 0,184

Blocul economizorului se instalează separat în partea posterioară a cazanului la distanţa de 1,5 m

şi se uneşte cu cazanul printr-un canal de gaze.

7
1. SARCINA LUCRĂRII

Să se efectueze calculul termic şi gazodinamic al cazanului DE, care funcţionează pe combustibil

gazos. Productivitatea de vapori saturaţi a cazanului şi combustibilul se vor selecta din tab.2,
conform variantei date de profesor.

Tabelul 1.2. Varianta lucrării de an.

Varianta Productivitate, t/h Combustibilul din conducta

1 4 Breansk-Moscova
2 6,5 Buhara-Ural
3 10 Gazli-Kagan-Taşkent
4 16 Gazli-Kagan
5 25 Gogolev-Poltava
6 4 Daşava Kiev
7 6,5 Giarkak-Taşkent
8 10 Igrim-Punga-...
9 16 Carabulak-Gpoznyi
10 25 Caradag-Gpoznyi
11 4 Corobki-Jirnoe-...
12 6,5 Corobki-Log-...
13 10 Cumertau-Işimbai-...
14 16 Lijvo-Kologrivovca-
15 25 Orenburg-Sovhoznoe
16 4 Pervomaisk-Storojevka
17 6,5 Promyslovka-Astrahan
18 10 Rudki-Minsk-...
19 16 Saratov-Gorki
20 25 Saratov -Moscova
21 4 Sauşino-Log-...
22 6,5 Serpuhov-St.Petersburg
23 10 Asia Mijlocie-centru
24 16 Stavropol-Groznyi
25 25 Stavropol-Moscova 1
26 4 Stavropol-Moscova 2
27 6,5 Stavropol-Moscova 3
28 10 Siberia de Nord
29 16 Iacutsk-Viliui
30 25 Şebelinka-Harcov

8
2. DATE INIȚIALE

Mersul lucrării va fi prezentat pentru cazanul DE 4/14 consumînd gaz din conducta Daşava-
Kiev.

2.1. Compoziția și caracteristicile combustibilului

Din tab.2.9. [1] selectăm compoziția, căldura de ardere, densitatea și volumurile stehiometrice
ale aeruui și gazelor de ardere.

Pentru gazul din conducta Daşava-Kiev acestea vor fi:

Compoziția - СH 4  98,9%

С2 H 6  0,3%

С3 H8  0,1%

С4 H10  0,1%

С5 H12  0%

N 2  0, 4%

CO2  0, 2%

Сăldura de ardere - Qid  35,88 MJ

m3

Densitatea -   0, 712 kg
m3
3
Volumu teoretic de aer necesar arderii - Va0  9,52 m
m3
3
Volumele teoretie ale produselor arderii - VRO2  1,00 m
m3
3
VN02  7,52 m
m3
3
VH02O  2,15 m
m3
3
Vg0  10,68 m
m3

9
2.2. Carateristicile focarului. Coeficienții de exces de aer.

Din tab.II.29 [2], sau tab.XX [3] selectăm caracteristicile focarului ecranat pentru arderea gaului:

Încărcarea termică volumetrică - qv  400  450 kJ

m3

Pierderea de căldurăcu arderea chimic incompletă - q3  1,5 %

Coeficientul de exces de aer în focar -  f  1,15

Din tab.XVI.A [3] luăm valorile infiltrăliror de aer fals în elementele cazanului:

în focar -  f  0, 05

în fascicolul convectiv -  с  0,05

în economizor  ec  0,10

Calculăm valorile coeficientului de exces de aer în elementele cazanului:

în fascicolul canvectiv:

 с   f   f  1,15  0, 05  1, 20

La intrarea în economizor:

 ec,   c   c  1, 20  0, 05  1, 25

La ieșirea din economizor:

 ec,,   ec,   ec  1, 25  0,10  1,35

2.3. Calcularea procesului de ardere

Calculele le prezentăm în tabelul 3.

Tabelul 2.1. Caracteristicile procesului de ardere.

Valori
Mărime, unități Simbol, formulă  ec,,  1,35
 f  1,15  c  1, 20  ec,  1, 25
Volumul teoretic de aer,
m3 Va0 9,52
3
m
Volumul gazelor
triatomice, m
3 VRO2 1,00
3
m
Volumul teoretic al
azotului, m
3 VN2 7,52
3
m

10
Tabelul 2.1. Caracteristicile procesului de ardere (continuare).

Volumul teoretic al
vaporilor, m
3 VH02O 2,15
3
m
Va   1Va0
3
Exces de aer, m 1,428 1,904 2,38 3,332
m3
Volumul excesiv al
vaporilor, m
3 VH2O  0,016Va 0,022 0,0304 0,038 0,053
m3
Volumul real al gazelor
3
Vg.u  VRO2  VN2  Va
9,948 10,424 10,9 11,852
uscate, m 3
m
Volumul real al
vaporilor, m
3 VH2O  VH02O  VH2O 2,172 2,18 2,188 2,203
3
m
Volumul total al
gazelor, m
3 Vg .a  Vg .u  VH2O 12,12 12,604 13,08 14,055
3
m
gaze rRO2  VRO2 Vg 0,082 0,079 0,076 0,071
Fracțiuni triatomi-ce
volume- vapori rH 2O  VH 2O Vg 0,179 0,177 0,165 0,156
trice
total rt  rRO2  rH 2O 0,261 0,251 0,243 0,227

 
Temperatura pun-
t pr  f pH 2O  rH 2O 56,88 56,2 55,59 54,3
tului de rouă, С
 g .a    g  1,293 Va0  / Vg .a
Densitatea gazelo,
kg 1,226 1,228 1,23 1,232
m3

Calculăm entalpia gazelor de ardere, considerînd valorile respective ale temperaturii lor in
fiecare parte cazanului cu formula:
H g  t g VRO2 cCO2  VN2 cN 2  VH02O cH 2O    1Va0Ca  kJ 3 (2.1)
m
În care t g este temperatura gazelor de ardere, în С ;

сCO2 , cN2 , cH 2O , ca - capacitățile termice specifice ale gazelor respective, în kJ

m3  K
Calculele se intriduc în tabelul 4. Valorle temperaturilor și, respectiv, ale capacităților termice se
iau aceleași pentru toate variantele.

Ele sunt date în tabelul 4.

După valorile obținute ale entalpiilor construim diagrama H-t a produselor de ardere (vezi fig.4),
care va fi ulterior folosită în calcule.

11
Tabelul 2.2. Calculul entalpiilor gazelor de ardere.

t g .a . Gaze triatomice Azot Vapori Aer excesiv

C VRO2 cRO2 VN 2 cN 2 VH 2 O cH 2O
V c
H g , kJ m3
Vc Vc Vc Dva Cva Vc

  1,15

2000 1,00 2,439 2,439 7,52 1,485 11,197 2,15 1,965 4,224 1,428 1,534 2,19 20,02 40026

800 1,00 2,141 2,141 7,52 1,368 10,287 2,15 1,670 3,591 1,428 1,412 2,016 18,035 14427,2

  1, 20

1000 1,00 2,217 2,217 7,52 1,393 10,475 2,15 1,724 3,706 1,904 1,438 2,737 19,088 19088

400 1,00 1,932 1,932 7,52 1,318 9,911 2,15 1,567 3,369 1,904 1,355 2,579 17,791 7078,4

  1, 25

500 1,00 1,999 1,999 7,52 1,329 9,994 2,15 1,591 3,42 2,38 1,369 3,236 18,649 9335,8

200 1,00 1,798 1,798 7,52 1,301 9,783 2,15 1,523 3,27 2,38 1,333 3,172 18,023 3604

  1,35

400 1,00 1,931 1,931 7,52 1,318 9,911 2,15 1,567 3,369 3,33 1,355 4,51 25,721 7890

100 1,00 1,714 1,714 7,52 1,297 9,75 2,15 1,507 3,24 3,33 1,325 4,41 19,114 1912

12
 45000

40000

35000

30000

25000
H, kJ/m3

20000

15000

10000

5000

0
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
t, 0C

Figura 2.1. Diagrama H-t a gazelor de ardere

13
2.4. Bilanțul termic

Calcularea consumului de combustibil

Calculăm pierderile de căldură cu entalpia gazelor la coș cu formula :

H g .ev  H a
q2  100% (2.2)
Qid

În care: H g .ev este entalpia gazelor evacuate,

H a - entalpia aerului rece aspirat din încăpere sau din exterior.

H g .ev se determină din diagrama H-t după temperatura gazelor evacuate, care se admite

în limitele 120...140 C . Onsiderăm t g .ev  130 C . Din diagrama H-t avem: H g .ev  2550 kJ .
m3

Entalpia aerului se calculează cu formula:

H a   ec,, Va0 ca ta , kJ (2.3)

m3
În care t a este temperatura aerului; se consideră ta  30 C

ca - capacitatea termică volumetrică a aerului; la temperatura ta  30 C

ca  1,323 kJ
m K
3 .

H a  1,35  9,52 1,323  30  510, 095 kJ

m3

Calculăm valoarea pierderilor de căldura cu entalpia gazelor evacuate

2550  510, 095

q2  100 %  5,31%
35,88 103

Din graficul figurei 8 luăm valoarea pierderilor de călduă în mediul ambiant. Pentru
productivitatea cazanului D  4 t
h

q5  2,9%

Determinăm randamentul cazanului:

q2  q3  q5 5,31  1,5  2,9

br  1   1  0,9029
100 100

Calculăm consumul de combustibil la cazan cu formula:

D  hv  ha.a. 
B (2.4)
Qidbr

14
în care: D este productivitatea cazanului, în kg ;
s

hv - entalpia abrului la ieșire din cazan, în kJ ;

kg

ha.a. - entalpia apei de alimentare la intrare în cazan, în kJ ;

kg

Productivitatea cazanului DE-4/14 este

D  4 t  1,11kg ;
h s

entalpia aburului saturat uscat la presiunea de 14 bari – hv  2778 kJ ;

kg

Cazanele cu presiunea nu mai mare de 3,5 Mpa se alimentează cu apă de la degazorul atmosferic
cu temperatura de 100 0C. Entalpia ei va fi:

hv  4,19 100  419 kJ

kg

1,11  2778  419  m3 .

B  0,0808
35,88 103  0,9029 s

Consumul de calcul al combustibilului se determină din relația:

 q   1,5  m3
Bc  B 1  3   0, 0808  1    0, 0795 s .
 100   100 

2.5. Calculul termi al focarului

2.5.1. Caracteristicile geometrice ale focarului

Suprafața pereților laterali se calculează după valorile perimetrului lor și a lungimii focarului,
date în compartimentul 1.

Fp.I   Lf  8,3 1,98  16,59 m2

Suprafața peretelui frontal, egală cu cea a peretelui posterior:

Fp.f  b f  h f  1,79  2, 40  4, 296 m2

Suprafața totală a pereților focarului:

Fp.  Fp . I  2  Fp. f  16,59  2  4, 296  25,182 m2

Volumul focarului:

V f  Fp.f  L f  4, 296 1,98  8,50 m3

15
2.5.2 Temperatura de ardere
3
Determinăm cantitatea de căldură degajată în focar la arderea unui m de gaz natural:

100  q3
Q f  Qid  H a , kJ 3 (2.5)
100 m
Aici Ha este entalpia aerului introdus în focar; se calculă cu formula cu care am determinat
entalpia aerului, pentru excesul de aer în focar:
H a  1,15  9,52 1,323  30  434,52 kJ
m3

100  1,5
Q f  35880  435  30933 kJ 3
100 m

Din diagrama H-t (figura 2) dupa valoarea Q f găsim:

t f  1540 C

2.5.3. Determinarea temperaturii gazelor la ieșire din focar

Calculele le efectuăm prin metoda iterațiilor. Admitem o valoare preliminară a temperaturii

gazelor la ieșire din focar, după care efectuăm calculele. Dacă valoarea obținută din calcule se va
deosebi de cea preliminară, calculele se consideră terminate. În caz contrar calculele se repetă
pentru valoarea obținută, considerîndo preliminară.

Calculele le prezentăm în tabelul 5.

Tabelul 2.5. Determinarea temperaturii gazelor la ieșire din focar.

Mărime, unități Simbol Argumentare sau formulă Valoare
Suprafața de radiație,
Fr Tabelul 8.20 [1] 21,84
m3
Grad de ecranare a
focarului
   Fr F  60, 46 66,36 0,867
p

3,6 V f
Grosimea efectivă a
S S  3,6  29,900 1,215
stratului radiant, m Fp 66,36
Amplasarea relativă a Lt .max.
X X  1 0,505
temperaturii maxime Lf 6,96
Absorbanța gazelor
Pt S PS  rt S  0, 269 1,622 0,317
triatomice, m  bar t

Temperatura gazelor
la ieșire din focar, t ,,f Se admite cu precizarea ulterioară 1200
C
Coeficientul de
slăbire a radiației de kg După nomograma din figura 9 0,750
către gazele
triatomice
Idem, de către k  k g rt  0, 730  0, 269
mediul focarului
k 0,195

16
Tabelul 2.5. Determinarea temperaturii gazelor la ieșire din focar (continuare).
Absorbanța fluxului
kPS kPS 0,061
de gaze, m  bar t t

Factorul de emisie al
flăcării
a fl a fl  1  e kPS  1  e0,061 0,06
Coeficientul de
murdărire a pereților
 La ardera gazului [2] 0,8

Produsul    0,867  0,8 0,693

Încărcarea termică a
suprafeței focarului, BQ f 0, 0808  30933
 97,656
kW 2
Fp 25,182
m
Valoarea
coeficientului M
M  0,52  0,3 X  0,52  0,3  0,505 0,368
Temperatura calculată
a gazelor la ieșire di t ,,f Nomograma din figura 10 1200
focar, C
Entalpia gazelor la
ieșire din focar,
H ,,f Din diagrama H-t 23800
kJ 3
m
 q5 2,9
Coeficientul de
păstrare a căldurii
  1  1 0,971
100 100
Căldura transmisă
prin radiație, kW
Qr . f . Qr . f .    Q f  H ,,f   0,971(30933  23800) 6926,14
3
m
Încărcarea termică
volumtrica a Bc Qid 0, 0795  35880
qv qv   335,583
focarului, kW 3
Vf 8,5
m

Temperatura calculată diferă de cea admisă cu mai mult 10 C și calculele pot nu fi considerate
finite.

2.6. Calculul termic al fascicolului convectiv

Calculul se reduce la determinarea temperaturii gazelor la ieșire din fascicol. Pentru aceasta
folosim metoda grafică. Admitem preliminar două valori ale acestei temperaturi: 300 C și
500 C , pentru care efectuăm calculele paralele. Determinăm valorile cantităților de căldură cu
ecuațiile bilanțului termic, Qb și a transferului de căldură Qt . Construim graficele acestor mărimi
în funcție de temperatură. Temperatura căutată va fi la intersecția liniilor, adică în cazul Qb  Qt .

Calculele se introduc în tabelul 6.

Tabelul 2.6. Calculul termic al fascicolului convectiv

Valoarea la
Simbo tc,, , C
Mărime, unități Argumentare sau formulă
l
300 500
Suprafața de
2 Fc Tabelul 8.20 [1] 45
încălzire, m
17
 tabelul 2.6. (continuare).
Numărul de țevi
zt Capitolul 1 11
în rînd
Diametrul țevilor,
de Capitolul 1 51
mm
Pasul s1g Capitolul 1 90
longitudinal, mm
Pasul latitudinal,
s1t Capitolul 1 110
mm
Lățimea medie a
bc Figura 1 1,0
canalului, m
Înălțimea medie a
hc Figura1 2,0
canalului, m
Aria secțiunii de bc hc  zt d e hc
trecere a gazelor, Fcg Fcg  
2 0,439
 1 2  11 51 2 / 2
2
m
 s1g  s1t 
Grosimea efectivă
Sc  1,87   4,1 de
a stratului radiant, Sc  de  0,165
m  90  110 
 1,87   4,1 51
 51 
Temperatura
gazelor la intrare tc, Din tabelul 5 1200
în fascicol, C
Entapia gazelor la
intrare în fascicol,
H c, Din tabelul 5 23800
kJ 3
m
Entalpia gazelor
la ieșire din
H c,, Din diagrama H-t 5050 8800
facicol, kJ 3
m
Coeficient de  Din tabelul 5 0,971
păstrare a căldurii
Cantitatea de Qb   Bc  H c,  H c,,  ;
căldură după 1157,
ecuația bilanțului
Qb Qb  0,971 0, 0795(23800  5050) 1447,1
9
termic, kW Qb  0,971 0, 0795(23800  8800)
Temperatura apei
ts Din tabelul 3.1 [1] după presiunea P  14 bar 194
în cazan, C

18
 tabelul 2.6. (continuare).
tc,  tc,, 1200  300
tm  ; tm 
t t
,
1200  194
Diferența medie ln c,, s ln
tc  t s 300  194
de temperatură, t m 400 588
K 1200  500
tm 
1200  194
ln
500  194

Temperatura tc . m. 
t ,
c  tc,, 
; t c . m. 
1200  300 
medie a gazelor, t c . m. 2 2 750 850
C t c . m. 
1200  500 
2
Debitul de
ardere în Vgc Vgc  BcVg .a.  0, 0795 12, 604 1,002
3
fascicol, m
s
Vgc (273  tcm ) 1, 002(273  750)
Viteza medie a wc  ; wc 
gazelor în 273Fcg 273  0, 439
wc 8,55 9,39
fascicol, m 1, 002  (273  850)
s wc 
273  0, 439
Temperatura c.m.  tc.m. 1000 ;c.m.  7501000
medie redusă, c.m. 0,75 0,85
mC c.m.  850
1000
Conductibilitate
gc  1,163  (0,019641  0,07261c.m. 
a gazelor,  gc 0,087 0,095
W 0,00149 c.m.2 )
mK
Viscozitatea  gc  (0,122  0, 743 c.m  1,124 c.m.2  1,16  1, 44 
2  gc
gazelor, m 0, 404   3
 0, 082  c.m. ) /10 4 4
10 4
104
s c .m.

Fracțiunea
volumetrică a rH 2O Din tabelul 2 0,172
vaporilor de apă
Pr  (0,94  0,56  rH 2O.c )  (0, 67  c.m. /10)
Criteriul Prandtl Pr Pr  (0,94  0,56  0,172)  (0, 67  0, 75 /10) 0,616 0,606
Pr  (0,94  0,56  0,172)  (0, 67  0,85 /10)
Diametrul
dt Din descrierea cazanului (capitolul 1) 0,051
țevilor, m
 c  0, 2  (gc / dt )  ( wc  dt /  gc )0,65  Pr 0,33
Coeficientul de
 c  0, 2  (0, 087 / 0, 051) 
transfer
convectiv de c (8,55  0, 051/1, 002)0,65  0, 6160,33 61,07 61,37
căldură, W 2
m K
 c  0, 2  (0, 095 / 0, 051) 
(9,39  0, 051/1, 002)0,65  0, 6060,33

19
 tabelul 2.6. (continuare).
Absorbanța
gazelor
Pt S PS
t  rt S  0, 2611,65 0,43
triatomice,
m  bar
Coeficientul de
slăbire a
radiației de către kg După nomograma 3 [3], sau figura VI.1 [2] 1,05 0,96
gazele
triatomice
Idem, de către k  k g rt ; k  1, 05  0, 269
k 0,263 0,241
fluxul de gaze k  0,96 1, 269

Factorul de ag  1  e kPS ; ag  1  e0,263

ag 0,231 0,214
emisie al gazelor ag  1  e0,241

Coeficientul de
murdărire a  Tabelul IV.3 [2] 0,005
pereților
Temperatura t p  ts  Qb / Fc ; t p  194  1447, 4 / 45
exterioară a pe tp 226,16 219,7
t p  194  1157,9 / 45
retelui țevii C
Coeficientul de
transfer de
căldură prin 5,06agTg 3[1  (Tp / Tg )3,6 ]
r r  2,19 6,79
radiație, 108 (1  Tp / Tg )
W 2
m K
Coeficientul de
umplere a
 0,95
canalului de
gaze
 c   r
kc  ;
Coeficientul de 1   ( c   r )
transfer global 0,95  61, 07  2,19
de căldură, kc kc  46,27 49,12
1  0, 005(0,95  61, 07  2,19)
W 2
m K 0,95  61,37  6, 79
kc 
1  0, 005(0,95  61,37  6, 79)
Cantitate de
căldură după Qk  kc Fc tm103 ; Qk  46, 27  45  400 103 1299,
ecuația Qk 3
832,98
transferului Qk  49,12  45  588 10 82
termic, kW
Temperatura
gazelor la ieșire t c,, Din graficul figurei 4 381
din fascicol, C

20
 1500

1400 Qb
Qk
1300

1200
Qb
1100
Q, Kw

1000

900 Qk

800

700

600
300 320 340 360 380 400

tg, 0C

Fig.11. Graficul pentru determinarea Temperaturii gazelor la ieșire din fascicolul convectiv

21
După valorile obținute ale Qb și Qk construim graficul figura 11, din care determinăm valoarea

temperaturii pentru punctul de intersecție a liniilor respective. Valoarea ei este de 381 C .

2.7. Calculul termic al economizorului

Spre deosebire de suprafețeleprecedente ale cazanului, care au un caracter de verificare,

economizorului este constructiv: obiectivul lui este determinarea valorii suprafeței și compoziția
ei.

Caculele introducem în tabelul 7.

Tabelul 2.7. Calculul temic al economizorului.

Mărime, unităţi Simbol Argumentare sau formulă Valoare

Temperatura gazelor t ec' Din tabelul 5 381

la intrare, C

Entalpia gazelor la
H ec' Din diagrama H  t 6250
intrare, C

Temperatura gazelor t ec" Admitem 130

la ieşire, C

Entalpia gazelor la
H ec" Din diagrama H  t 2550
ieşire, kJ / m3

Căldura cedată de Qec   Bc ( H ec'  H ec'' ) 

gaze apei în Qec 285,61
 0,971 0, 0795(6250  2550)
economizor, kW

Debitul apei prin

D Din caracteristica cazanului 1,11
economizor, kg / s

Qec
Temperatura apei t a" ta''  ta.a.   100  285,61
după economizor, C Dc p 1,11 4,19 161,42

Diferenţa de
temperatură la  t'  t   tec'  ta"  381  161, 42 219,58
intrare, K

Diferenţa de
temperatu-ră la ieşire,  t ''  t "  tec"  taa  130  100 30
K

Diferenţa medie de  t'  t " 219,58  30

t m tm   94,76
temperatură, K ln( t '/  t ") ln (219,58 30)

22
 tabelul 2.7. (continuare).

Temperatura medie a tecm  0,5(tec'  tec" )  0,5(381  130)

t ecm 255,5
gazelor, C

Viteza medie a
gazelor în wec Admitem în prealabil 10
economizor, m / s

Volumul total al
gazelor la intrare în Vga, Din tabelul 2 13,08
economizor, m3 / m3

Volumul total al
gazelor după Vga,, Din tabelul 2 14,055
economizor, m3 / m3

Volumul mediu al Vgam Vgam  0,5  (13,08  14,055) 13,56

gazelor, m3 / m3

Debitul mediu al 0, 0795 13,56(273  255,5)

gazelor prin BcVgam BcVgam  2,08
economizor, m3 / s
273

Aria secţiunii de BcVgam 2, 08

Fec Fec   0,208
trecere a gazelor, m 2 wec 10

Aria secţiunii de
fec Din tab.1 0,088
trecere a unei ţevi, m 2

Numărul de ţevi în zt  Fec / fec  0, 208 0,088

zt 3
rând

Viteza precizată a BcVgam 2, 08

wec wec   7,87
gazelor, m / s f ec z' 0, 0,88  3

Coeficientul de
transfer global de kec kec  7.6  1,69wec  7.6  1,69  7,87 20,9
căldură, W / mK

Suprafaţa de schimb Qec 285, 61

de căldură a S ec Sec   109,4
kec tm 20,9  94, 76
economizorului, m 2

Suprafaţa de schimb
de căldură a unei ţevi, S ec Din tab.1 2,18
2
m

Numărul rândurilor Sec 109, 4

zr zr   22
de ţevi sec z' 2,17  3

23
Economizorul se va executa în doua coloane a cîte 2 blocuri: 5, 6 rînduri în fiecare.

Figura 2.3. Economizor în două coloane

24
3. CALCULUL GAZODINAMIC

Obiectivul calcului este determinarea rezistenței gazodinamice a cazanului împreună cu

economizorul. Calculul este prezentat în tabelul 8.

Tabelul 3. Calculul gazodinamic

Mărime, unităţi Simbol Argumentare sau formulă Valoare
Rezistenţa
gazodinamică a Pc Din tabelul 8.20 [1]
cazanului fără 0,546
economizor, kPa
Viteza medie a
gazelor în wec Din tabelul 7 7,87
economizor, m / s
Temperatura medie a
gazelor în t ecm Din tabelul 7
255,5
economizor, C
Densitatea medie a
 ga 273 1, 232  273
gazelor în  ecm ecm   0,636
273  t m
273  255,5
economizor, kg / m3 ec

Numărul de rânduri
zr Din tab.7 22
în economizor
Rezistenţa
wec2 m 7,872
gazodinamică a Pec Pec  0,0005 zr ec  5 104  22 0,636 0,216
economizorului, kPa 2 2
Rezistenţa canalelor
Pr Considerăm 10
de racordare, %
Rezistenţa Pcaz  (Pc  Pec )(1  Pr /100) 
gazodinamică totală a Pcaz 0,783
cazanuului, kPa  (0,546  0, 216)(1  10 /100)

25
4. CONCLUZIE

În lucrarea dată am efectuat un calcul termic și gazodinamic al cazanului de tip DE-4/14. Din
tabel am selentat compozitia, căldura de ardere, densitatea și volumurile stoechiometrice ale
aerului și gazelor de ardere, pentru gazul din conducta Gogolev-Poltava. Apoi din tabelul
respectiv am selectat caracteristicile focarului ecranatpentru arderea gazului și valorile
infiltrarilor de aer fals în elementele cazanului, efectuînd calculele respective am obținut valorile
coeficientului de exces de aer în elementele cazanului la intrarea și ieșirea din economizor.
Efectuînd calculele entalpiilor gazelor de ardere am obținut valori în baza cărora am efectuat
Diagrama H-t a gazelor de ardere unde am obținut patru linii corespunzatoare valorilor introduse.
Următorul pas am efectuat bilanțul termic, apoi calculul termic al focarului unde am determinat
caracteristicile geometrice ale focarului, temperatura de ardere și temperatura gazelor la ieșire
din focar. Calculul termic al fascicolului convectiv se reduce la determinarea temperaturii la
ieșire din fascicol, pentru aceasta am folosit metod grafică. În baza rezultatelor am construit
graficul pentru determinarea temperaturii gazelor la ieșire din fascicolul convectiv. Penultima
etapa a lucrarii date este calculul termic al economizorului. Spre deosebire de suprafețele
precedente ale cazanului, care au un caracter de verificare, a economizorului este constructiv:
obiectivul lui este determinarea valorii suprafeței și compoziția ei. Am determinat numarul de
țevi în rînd și numarul rîndurilor de țevi. Reeșind din datele obținute am determinat că
economizorul se va executa în două coloane a cîte două blocuri: 5 și 6 rînduri în fiecare. În etapa
finală am efectuat calculul gazodinamic, obiectivul calculului este determinarea rezistenței
dazodinamice a cazanului împreuna cu economizorul. Rezultatele sunt prezentate în tabel.

Bibliografie

1. Роддатис К.Ф., Полтарецкий А.Н. Справочник по котельным установкам малой

производительности. Москва. Энергоиздат. 1989.
2. Гусев Ю.Л. Основы проектирования котельных установок. М. Стройиздат. 1973.

26
3. Тепловой расчет котельных агрегатов. (Нормативный метод). Под ред. Кузнецова
Н.В. и др., М., «Энергия», 1973.

27