TEMA 3

1)Raporturile de drept contitutional sunt o categorie a raporturilor juridice, care se manifesta prin urmatoarele trasaturi specifice:
-Ele sunt reglementate de norme juridicce de drept constituional, care determinind participantii la raport, stabilesc pentru acestia drepturi si
obligatii reciproce;
-Ele reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instituirii, mentinerii si exercitarii puterii de stat.
-Ele sunt raporturi de vointa, care sunt conditionate de faptul, ca aici pe de o parte intervine vointa autoritatii statale, exprimate in
continutul normei de drept constitutional si pe de alta parte vointa subiectilor participanti la raportul social.
-Raportul de drept constitutional este un raport social, care se naste, se modifica si se astinge numai intre oameni-persoane fizice loate
individual sau grupate in colective, pe de o parte, si autoritatea publica pe de alta.
Astfel putem defini raporturile de drept constitutional ca o categorie a raporturilor juridice volitionale, reglementate de norme de drept
constitutional si care apar, se desfasoara si se sting in cadrul relatiilor sociale de instituire si organizare a puterii statale si in cadrul caruia
participantii se manifesta ca purtatori de drepturi si obligatii.

2)Prin izvoare de drept constitutional se inteleg formele de exprimare a normelor juridice, care sunt adoptate sau sanctionate de stat. Pentru a
fi izvoare de drept constitutional actele normative trebuie sa fie adoptate de organe de stat competente si in acelasi timp sa reglementeze
relatiile privitoare la instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii.
 Contitutia si legile de modificare a constitutiei, ea poate fi definita ca actul juridic normativ suprem, exprimat de regula in forma
scrisa care cuprinde normele ce reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
statale, act adoptat, de regula printr-o procedura specifica, menita sa-i confere forta juridica suprema.
3)Obiectul raporturilor de drept constitutional il constituie relatiile sociale ce apar in cadrul activitatii de organizare a societatii in stat si de
exercitare a puterii de stat, relatii cu privire la baza economica si structura socialam cu privire la forma si functiile statului, organizarea si
functionarea mecanismului de stat, organizarea administrativa a teritoriului, stabilirea si garantarea drepturilor fundamentale ale omului si
cetateanului.
Obiectul nemijlocit al ramurii de drept constitutional este format din trei componente principalte:
 Dreptul constituional institutional, care are ca obiect traditional institutiile politice, precum si fundamentele institutiilor
administrative si jurisdictionale.
 Dreptul constitutional normativ sau fundamental care are ca obiect sistemul surselor dreptului sau sistemului normativ.
 Dreptul constitutional substantial sau relational, care are ca obiect drepturile si libertatile fundamentale.
4)Moduri de dobindire a cetateniei.
Conform legislatiei nationale cetatenia poate fi dobindita prin: a) nastere b) recunoastere c) infiere d) redobindire e) naturalizare.
Dobindirea cetateniei RM prin nastere: Este considerat cetatean al RM copilul:
- Nascut din parinti, ambii sau unul dintre care, la momentul nasterii, este cetatean al RM.
- Nascut pe teritoriul RM din parinti apatrizi.
- Nascut pe teritoriul RM din parinti care au cetatenia unui alt stat sau unul care este apatrid iar celalalt cetatean strain.
Dobindirea cetateniei RM prin recunoastere. Sunt recunoscute ca cetateni ai RM persoanele care au dobindit si au pastrat aceasta
cetatenie potrivit legislatiei anterioare, precum si persoanele care au dobindit cetatenia conform actualei Legi cu privire la cetatenie.
Sunt recunoscute ca cetateni ai RM persoanele care si-au expus dorinta de a deveni cetateni ai RM si anume :
- Persoanele nascute pe teritoriul RM sau persoanele unul dinte ai caror parinti sau bunei s-a nascut pe teritoriul numit.
- Persoanele care pina la 28 iunie 1940 au locuit in Basarabia, Nordul Bucovineai, in tinutul Herța si in R.A.S.S.M., urmasii lor.
- Persoanele deportate sau refugiate de pe teritoriul RM incepind cu 28 iunie 1940, precum si urmasii lor.
- Persoanele care la data de 23 iunie 1990 locuiau legal obisnuit pe teritoriul RM si care continua sa locuiasca in present.
Dobindirea cetateniei RM prin infiere.Copilul apatrid dobindeste automat cetatenia RM prin infiere daca infietorii(infietorul) sunt cetateni
ai RM. Asupra cetateniei copilului apatrid, infiat de soti unul dintre care este cetatean RM, iar celalalt cetatean strain hotarasc, de comun
accord infietorii.
Dobindirea cetateniei RM prin redobindire. Persoana care a avut anterior cetatenia RM o poate redobindi la cerere, pastrindu-si, la
dorinta, cetatenia straina, daca nu cade sub incidenta urmatoarelor conditii:
- A savirsit crime international, militare sau crime impotriva umanitatii.
- A fost implicate in activitate terorista.
- A fost condamnata la privation de libertate pentru infraction premeditate si are antecedente penale sau la momentul examinarii
cererii se afla sub urmarire penala.
- Desfasoara activitate care pericliteaza securitatea statului, ordinea publica, sanatatea si moralitatea populatiei.
Dobindirea cetateniei RM prin naturalizare. Cetatenia RM poate fi acordata la cerere cetateanului strain sau apatridului cu domiciliu legal
si obisnuit pe teritoriul RM, care cunoaste si respecta prevederile Constitutiei, a sustinut testul pentru evaluarea nivelului de cunoastere a
limbii de stat si are surse legale de venit, cu resprectarea uneia dintre urmatoarele conditii:
- Are domiciliu pe teritoriul RM cel putin ultimii 10 ani
- Are domiciliu pe teritoriul RM timp de 5 ani inaintea implinirii virstei de 18 ani.
- Este casatorit cu un cetatea al RM de cel putin 3 ani si a avut domiciliu in mod continuu pe teritoriu RM in ultimii 3 ani .
- Are domociliu pe teritoriu Rm in ultimii 3 ani la parinti sau copii cetateni ai RM.
6) Procedura dobândirii şi pierderii cetăţeniei Republicii Moldova Procedura acordării sau retragerii cetăţeniei este stipulată în Legea
cetăţeniei Republicii Moldova din 2 iunie 2000, nr. 1024-XIV. Cererea privind cetăţenia RM se adresează Preşedintelui RM şi se depune,
personal sau prin mandatar, la organul afacerilor interne în a cărui rază îşi are domiciliul solicitantul iar în cazul persoanei cu domiciliul legal
şi obişnuit în străinătate, la reprezentanţa diplomatică sau instituţia consulară a RM. Potrivit articolului 34 propunerile, avizele şi alte
materiale referitoare la retragerea cetăţeniei RM se vor înainta Preşedintelui RM de Ministerul Afacerilor Interne, precum şi de Ministerul
Afacerilor Externe şi Integrării Europene direct sau prin intermediul reprezentanţelor diplomatice sau al instituţiilor consulare ale RM.
7) Statutul administrativ–juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor este reglementat prin Legea nr. 275 din 10.11.1994 cu privire la statutul
juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica MoldovaSe consideră cetăţean străin persoana care nu are cetăţenia Republicii
Moldova, dar are dovada apartenenţei sale la un alt stat. Apatrid este persoana care nu este considerată cetăţean al niciunui stat, conform
legislaţiei acestora. Cetăţenii străini şi apatrizii sînt obligaţi să respecte Constituţia Republicii Moldova şi alte legi ale ei. Statutul juridic al lor
este stabilit de legislaţia în vigoare şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Cetăţenii străini şi apatrizii au aceleaşi
drepturi, libertăţi şi îndatoriri ca şi cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţiile stabilite de lege. Aceste persoane beneficiază de drepturi şi
libertăţi fără a leza interesele statului, drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor Republicii Moldova şi ale altor persoane. Cetăţenii străini
şi apatrizii sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie,
apartenenţă politică, avere sau de origine socială. Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi divizaţi în trei categorii:
— cei care temporar se află pe teritoriul Republicii Moldova;
— cei care domiciliază temporar pe teritoriul Republicii Moldova;
— cei care permanent domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova.
Această divizare influenţează conţinutul statutului administrativ–juridic al lor şi, în primul rînd, volumul şi caracterul drepturilor în domeniul
administrării publice, care esenţial diferă de volumul şi caracterul drepturilor în domeniul administrării publice a cetăţenilor Republicii
Moldova.
9) Potrivit opiniei cercetatorilor autohtoni, drepturile si libertatile omului prevazute de Constitutia RM pot fi clasificate in urmatoarele
categorii: Drepturi civile, Drepturi Politice, Drepturi social-economice, Drepturi culturale.
- Drepturi Civile fac parte: Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, Libertatea individuala si siguranta persoanei, Dreptul la
apararem Viata intima,familiala si private, Inviolabilitatea domiciliului, Secretul corespondentei, Familia, Dreptul persoanei vatamate de o
autoritate publica.
- Drepturile politice: Libertarea constiintei, Libertatea opiniei si a exprimarii, Dreptul la informative, Dreptul la vot si dreptul de a fi ales,
Dreptul la administrare, Libertatea intrunirilor, Libertatea partidelor si altor organizatii social-politice.
- Drepturile economice si sociale : Dreptul la ocrotirea sanatatii, Dreptul la un mediu inconjurator sanatos, Dreptul de a intemeia si de a se
afilia la sindicate, Dreptul la munca si la protectia muncii, Interzicerea muncii fortate, Dreptul la greva, Dreptul la propietate private si
protectia acesteia,Dreptul la asistenta si protective sociala , Protectia familiei si a copiilor orfani, Ocrotirea mamei, copiilor si a tinerilor,
Protectia persoanelor handicapate.
-Drepturile culturale: Libertatea creatiei, Dreptul la invatatura.

10)Indatoririle fundamentale reprezinta acele obligatii ale cetatenilor, considerate esentiale de catre popor pentru realizarea intereselor
gerenale, inscrise in Constitutie si asigurate in realizarea lor prin convingere sau la nevoie prin forta de constringere a statului.Indatoririle
fundamentale ale cetatenilor sunt reglementate in art.55-59 ale Constitutiei RM dupa cum urmeaza:
- Exercitarea drepturilor si a libertatilor.Orice persoana isi exercita drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce
drepturile si libertatile altora
-Devotamentul fata de tara. Devotamentul fata de tara este sacru. Cetatenii acarora le sunt incredintate functii publice precum militarii,
raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si in cazurile prevazute de lege depun juramintul cerut de ea.
-Apararea Patriei este un drept si o datorie sfinta a fiecarui cetatean. Serviciul militar este satisfacut in cadrul fortelor militare, destinate
apararii nationale, pazei frontierei si mentinerii oridniei publice in conditiile legii.
-Contributii financiare. Cetatenii au obligatia sa contribuie prin impozite si prin taxe la cheltuielili publice. Sistemul legal de impuneri trebuie
sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale. Orice alte prestatii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege.
-Protectia mediului inconjurator, conservarea si ocrotirea monumentelor istorice si culturale constituie o obligatie a fiecarui cetatean.
11) Clasificarea autoritatilor publice este necesara pentru a stabili locul cuvenit in ordinea constitutionala a tuturor autoritatilor publice, care
sunt intr-o strinsa corelatie si interactiune. O importanta deosebita are clasificarea autoritatilor publice dupa principiul sapararii puterii in stat.
Potrivit art.6 a Constitutiei RM, ,, in Republica Moldova puterea legislativa ,executiva si judecatoreasca sunt separate si colaboreaza in
exercitatea prerogativelor ce le revin, potrivit preverilor Constitutiei.
a) Puterea legislativa. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului RM si unica autoritate legislativa a statului.Parlamentul
este compus din 101 deputati.
b) Puterea executiva. Reesind din prevederile constitutionale se indentifica doua mari categorii de autoritati ale administatiei publice:
- autoritatile administratiei publice centrale: Presedintele RM, Guvernul, organele centrale de specialitate ( ministerele), autoritatile
administrative din subordinea ministerelor si alte autoritati administrative centrale autonome.
-autoritatile administratiei publice locale: Consiliile locale ( municipale,raionale,orășănești, sătești), presedintii de raioane si primarii.
c) Puterea judecatoreasca. Conform capitolului IX, Titlul II al Constitutiei RM, autoritatea judecatoreasca este atribuita: instantelor
judecatoresti, Consiliului superior al Magistraturii si procuraturii.
12)Importanta Parlamentului. Parlamentul are urmatoarele atributii de baza: Adopta legi, hotariri si motiuni, Declara referendumuri,
Interpreteaza legile si asigura unitatea reglementarilor legislative pe intreg teritoriul tarii, Aproba directiile principale ale politicii interne si
externe a statului, Aproba doctrina militara a statului, Exercita controlul parlamentar asupra puterii executiva sub foremele si limitele
prevazute de Constitutie; Ratifica, denunta, suspenda si anuleaza actiunea tratatelor internationale incheiate de RM,Apropba bugetul statului
si exercita controlul supra lui, Exercita controlul asupra acordarii imprumuturilor de stat, Alege si numeste persoanele oficiale de stat,Aproba
ordinele si medaliile RM, Declara mobilizarea partiala sau generala, Decalara starea de urgenta,de asediu si de razboi;adopta acte privind
amnistia.
13) Alegerea Presedintelui. Presedintele RM este ales prin vot universal, egal, direct,secret si liber exprimat. Poate fi ales Presedinte al RM
cetateanulcu drept de vot , are are 40 de ani impliniti, a locuit sau locueste permanent pe teritoriul RM nu mai puti nde 10 ani si poseda limba
de stat. Este declarat ales candidatul, care a intrunit cel putin jumate din voturile alegatorilor ce au participat la alegeri. In cazul in care nici
unul dintre candidati nu a intrulnit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii doi candidati stabiliti in ordinea
numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatulm care a obtinut cel mai mare numar de voturi cu conditia ca numarul
acestora e mai mare decit numarul voturilor exprimate impotriva candidatului.Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al RM este
validata de Curtea Constitutionala. Candidatul a carui alegere a fost validata, depune juramintul in fata parlamentului si a Curtii
Constitutionale, cel tirziu la 45 de zile dupa alegeri.
14)Atributiile Presedintelui.
In domeniul politicii externe:
- Poarta tratative si ia parte la negocieri, incheie tratate internationale in numele RM si le prezinta, in modul si in termenul stabilit
prin lege,spre ratificarea Parlamentului.
- La propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai RM si aproba infiintaream desfiintarea sau
schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
- Primeste scrisorile de acreditare si de rechemare ale reprezentantilor diplomaticiai altor state in RM.
In domeniul apararii:
- Este comandantul suprem al fortelor armate
- Poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala.
- In caz de agresiune armată indreptată impotriva tarii, Presedintele RM ia masuri pentru respingerea agresiunii,declara stare de raboi
si le aduce, neintirziat la cunostina Parlamentului
Alte atrebutii:
- Confera decoratii si titluri de onoare
- Acorda grade militare supreme prevazute de lege
- Acorda gratiere individuala
- Acorda ranguri diplomatice
- Exercita si alte atributii stabilite prin lege
15)Investitura Guvernului: Dupa consultarea fractiunilor parlamentare, Presedintele RM desemneaza un candidat pentru functia de Prim-
ministru.Candidatul pentru functia de Prim-ministru va cere, in termen de 15 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra
programului de activitate si a intregii liste a Guvernului.Programul de activitate si lipsa Guvernului se dezbat in sedinta Parlamentului.
Acesta acorda incredre Guvernului cu votul majoritatii deputatilor alesi. In baza votului de incredre acordat de Parlament, Presedintele RM
numeste Guvernul. Guvernul isi exercita atributiile din ziua depunerii juramintului de catre membrii lui in fata Presedintelui RM.In caz de
remaniere guvernamentala sau de vacana a functiei, Presedintele RM revoca si numeste la propunerea Prim-ministrului pe unii membri ai
Guvernului. Functia de membru al Guvernului inceteaza in caz de demisie, de drevocare, de incompativilitate sau de deces.
16) Actele Guvernului sunt: Guvernul adopta hotarîri, ordonante si dispozitii.
17)
18)Instantele Judecatoresti. In RM Justitia se infaptuieste in numele legii numai de instantele judecatoresti. Justistia se infaptuieste prin
Curtea Suprema de Justitie, prin curtile de apel si prin judecatorii. Pentru anumite categorii de cause pot functiona, potrivit legii, judecatorii
specializate.Infiintarea de instante extraordinare este interzisa. Organizarea instantelor judecatoresti, competenta acestora si procedura de
judecata sunte stabilite prin Legea nr.514 din 06.07.1995 privind organizarea judecatoreasca.
19)Administratia publica locala reprezinta toatalitatea autoritatilor publice locale constituite, in conditiile legii, pentru promovarea intereselor
generale ale locuitorilor unei unitati administrativ-teritoriale. La nivel local , puterea publica se exercita de consiliile satesti, comunale,
orășănestim si municipale si primarii comunelor, oraselor.
Deosebim:
-autoritati ale administratiei publice locale de nivelul intai- autoritatile publice luate in ansamblu care sunt constituite si activea pe teritoriul
satului(comunei), orasului( municipiului) pentru promovarea intereselor si solutionarea problemelor colectivitatilor locale.
- autoritati ale administratiei publice locale de nivelul al doilea –autoritati publice, luate in ansamblu care sunt constituite si activeaza pe
teritoriul raionului, municipiului Chisinau, unitati teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor si solutionarea
problemelor pupulatiei unitatii administrativ-teritoriale resprective.