 Evaluarea igienei orale

La copii, evaluarea igienei orale trebuie să se facă folosind o metodă simplă şi rapidă.
Indicele de placă (resturi alimentare) şi de tartru simplificate corespund acestor
cerinţe. Aceşti 2 indici sunt componente ale indicelui de igienă orală simplificat. Simplificarea
constă în evaluarea plăcii şi a tartrului doar pe 6 suprafeţe în loc de 12 cum se făce pentru
evaluare indicelui de igienă orală iniţial.
Arcadele dentare cuprind 6 sextanţi, câte 3 pentru fiecare arcadă: unul frontal care
cuprinde dinţii de la canin la canin şi două în zonele laterale care cuprinde dinţii situaţi
posterior de canini.
Evaluarea se face pe 6 suprafeţe (câte una în fiecare sextant)
- 4 suprafeţe posterioare ce aparţin ultimilor dinţi complet erupţi ai sextantului. De obicei se
ia în considerare suprafaţa vestibulară a molarilor 1 permanenţi superiori şi suprafaţa linguală
a molarilor de 6 ani inferiori. În lipsa acestor dinţi se iau în considerare următorii molari ai
sextantului.
- 2 suprafeţe frontale care aparţin incisivului superior drept şi incisivului inferior stâng. În
lipsa acestor dinţi se iau în consideraţie incisivul central stâng superior şi drept inferior sau
alţi doi dinţi frontali situaţi unul în dreapta sus şi altul în stânga jos sau invers.
o Indicele de placă (resturi alimentare) simplificat IP-S:
Indicele de placă (resturi alimentare) este bazat pe o determinare numerică (scoruri)
care reprezintă nivelul acumulării de resturi alimentare sau placă (Tabelul 2.1. şi Fig. 2.1.).

Tabelul 2.1: Scorurile indicelui placă

Scoruri Criterii

0 Nu există placă, resturi alimentare moi sau coloraţii extrinseci

1 Există resturi alimentare moi sau placă ce acoperă ≤ 1/3 din suprafaţa selecţionată
pentru examinare sau coloraţii extrinseci

2 Există resturi alimentare moi sau placă ce acoperă între 1/3-2/3 din suprafaţa
selecţionată pentru examinare

3 Există resturi alimentare moi sau placă ce acoperă ≥ 2/3 din suprafaţa selecţionată
pentru examinare

Fig. 2.1. Scorurile IP-S

Calcularea indicelui de placă (resturi alimentare):

- se face pentru fiecare pacient în parte
- cele 6 scoruri ale indicelui de placă se adună şi suma obţinută se împarte la numărul
suprafeţelor examinate
- cel puţin 2 suprafeţe vor fi examinate pentru a fi posibilă calcularea indicelui individual de
placă.

1
Ex Ex: 3 2 3
IP-S= -------/-------/------- = 8+5 = 13/6=2.2
2 1 2

3= indice sextant lateral superior dreapta + 2= indice sextant frontal superior

+3=indice sextant superior lateral stanga ==8
2= indice sextant lateral inferior dreapta + 2= indice sextant frontal inferior
+3=indice sextant inferior lateral stanga ==5

6= numarul de suprafete

o Indicele de tartru simplificat IT-S

Indicele de tartru este bazat pe o determinare numerică (scoruri Tabelul 2.2.) care
reprezintă nivelul tartrului de pe dinţii şi suprafeţele preselecţionate.

Tabelul 2.2. Scorurile indicelui de tartru

Scoruri Criterii

0 Nu există tartru

1 Există tartru supragingival ce acoperă ≤ 1/3 din suprafaţa selecţionată pentru

examinare

2 Există tartru supragingival şi/sau zone de tartru subgingival ce acoperă între 1/3-
2/3 din suprafaţa selecţionată pentru examinare

3 Există tartru supragingival şi/sau o bandă continuă de tartru subgingival ce acoperă

≥ 2/3 din suprafaţa selecţionată pentru examinare

Calcularea indicelui de tartru:

Este folosită aceeaşi metodă de calcul ca la indicele de placă (resturi alimentare).

Ex Ex: 1 0 1
IT-S = -------/-------/------- = 2+5 = 7/6=1.2
1 2 2

o Indicele de igienă orală simplificat IIO-S:

IIO-S = IP-S +IT-S=2.3+1.2=3.3

Obiectivul determinării acestor indici: corectarea periajului dentar şi detartraj.

2
 Examinarea dinţilor (carii, fracturi, anomalii de dezvoltare, obturaţii, uzură etc)
- examinarea fiecărui dinte în parte se face sistematic pe fiecare suprafaţă dentară. Se începe de
ex. de la dintele situat lângă linia mediană şi se continuă spre posterior până la ultimul dinte
de pe cadran. Examinarea se efectuează în ordinea cadranelor.
- se notează: dinţii prezenţi şi starea lor. Se examinează şi notează toate cariile inclusiv toate
marmoraţiile (carii precavitare) şi zonele dentare demineralizate (carii incipiente)
- se examinează şi notează felul gropiţelor şi fisurilor (retentive/nu)
- se determină prezenţa leziunilor dentare de origine necarioasă (uzură dentară: eroziuni, atriţie,
abraziune, traumatisme dento-parodontale, anomalii dentare de dezvoltare: hipomineralizări
(HM), hipoplazii ale smalţului (HS).

b. Statusul dentar
Statusul dentar sintetizează datele obţinute din examinarea dentară; datele sunt
înregistrate în fişa de observaţie folosind: simboluri/coduri pe culori/abrevieri etc.
 Abrevieri folosite pentru statusul dentar
Abrevierile folosite pentru statusul dentar sunt prezentate în Table 2.4.

Tabelul 2.4. Abrevieri folosite statusul dentar

Abreviere Explicaţii
mo marmoraţie ocluzală (carie necavitară a smalţului)
ci carie incipientă (demineralizare-pata albă)
csd carie simplă distală cavitară (lipsă de substanţă
vizibilă/agaţă sonda
oo-c.sec obturaţie ocluzală cu carie secundară
√ / rr rest radicular
ooc obturaţie ocluzală din compozit corectă
oom Ag d obturaţie ocluzo-mezială din amalgam defectuoasă
↑ 2 mm sau arc de cerc dinte maxilar în erupţie (este vizbil 2 mm)
↓ 4 mm sau arc de cerc dinte mandibular în erupţie (este vizbil 4 mm)
X dinte absent
So sigilare ocluzală corectă
Sod sigilare ocluzală defectuoasă (parţial pierdută, pierdută
complet, goluri de aer etc)
FCN fractură coronară nepenetrantă (care nu a deschis camera
pulpară)
FCP fractură coronară penetrantă (care a deschis camera
pulpară)
HS/HM hipoplazie de smalţ/hipomineralizare a smalţului
coroană pe 16
16
RCR Reconstituire corono-radiculară

Punte cu elemente de agregare coroane pe 14 şi 16

14 X 16
 În rubrica diagnostic a fişei (prima pagină) se va înregistra diagnosticul complet şi referiri la tratamente
anterioare
 Pe statusul dentar vor fi notate doar abrevierile afecţiunilor; toate consemnările ce nu pot fi abreviate vor
fi înregistrate la rubrica diagnostic
 Restul diagnosticelor (care nu sunt prevăzute în tabel deoarece nu pot fi abreviate) vor fi trecute in
extenso doar la rubrica diagnostic a fişei (ex.coloraţii extrinseci, intrinseci, anomalii dentare, dento-
maxilare-aparate ortodontice fixe, mobile, menţinătoare de spaţiu, uzură etc).

3
Model

La diagnostic compertamental putem trece: necooperant/ parțial cooperant/ cooperant.

4
5