Ing.

EMANOIL C O N S T A N T I N E S C U

REVIZOPATlJl "EGIONALS.C.
Ino P e r -IMU Adrian
r- • .;iial S.C./L

CĂLĂUZA
ŞEFULUI
DE
ECHIPĂ
DE LA
ÎNTREŢINEREA
CĂII

19 7 3

CENTRUL DE DOCUMENTARE Şl PUBLICAŢII TEHNICE MT.Tc.

 Lucrarea cuprinde în esenţă principalele pro-
bleme legate de suprastructura căii ferate,
rezolvate în mod practic.
După prezentarea metodelor de verificare şi
de măsurare a căii, a metodelor de verificare şi
de depistare a şinelor defecte aflate în cale, a
măsurării uzurii şi înclinării şinelor, se trece
la descrierea succintă a utilajelor de cale de la
cele simple la cele complexe, care se folosesc
la lucrările de linie.
Se descriu deranjamentele căii, se arată pro-
cesele tehnologice ale lucrărilor de întreţinere
a suprastructurii şi a celor de reparaţii capi-
tale de linii, precum şi a măsurilor de sigu-
ranţă a circulaţiei ce trebuie luate în cadrul
acestor lucrări.
Se tratează problema privind lucrările de
întreţinere a căii şi a condiţiilor speciale de
lucru în timpul temperaturilor ridicate, la lu-
crările de cale fără joante, pe linii electri-
ficate etc.
In continuare, după tratarea elementelor
curbelor de cale ferată şi după arătarea modu-
lui de gospodărire şi întreţinere a materialelor
de cale, se face o expunere a măsurilor de
prevenire şi combatere a înzăpezirilor şi inun-
daţiilor.
Lucrarea se adresează personalului de la în-
treţinerea căii, cu deosebire şefilor de echipă L
şi picherilor şefi de districte, care în activitatea
lor tratează probleme de întreţinere a liniilor
ferate, precum şi personalului ce se pregăteşte
în şcolile pentru ramura întreţinerii căii şi
construcţii de căi ferate.
 INTRODUCERE

în ritmul susţinut şi continuu al dezvoltării tuturor ra-

murilor economiei naţionale, un rol important îl au trans-
I >orturile feroviare.
Satisfacerea cerinţelor de transport mereu crescînde, im-
pune introducerea tehnicii noi, într-o largă măsură, în toate
•L'Ctoarele de exploatare feroviară.
Astfel, introducerea mijloacelor moderne de remorcare
.1 trenurilor concretizată prin extinderea tracţiunii diesel şi
electrice, circulaţia vagoanelor cu sarcini sporite pe osie şi
a trenurilor cu viteze mari au impus modernizarea corespun-
itoare a liniilor de cale ferată, prin extinderea căii fără
,oante, a suprastructurii pe traverse de beton, a tipului greu
de şină şi dotarea ramurii întreţinerii căii şi unităţilor de
nnstrucţii căi ferate cu mijloace moderne mecanizate pen-
iru executarea lucrărilor de linie în condiţii depline de si-
uranţă a circulaţiei.
în aceste condiţii de circulaţie şi ţinînd seamă de intro-
ducerea susţinută a progresului tehnic, lucrătorilor de la în-
treţinerea căii le revine ca sarcină să desfăşoare o muncă de
calitate care în final să conducă la : creşterea productivităţii
muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea continuă
i stării căii.
în lucrarea de faţă, după prezentarea diferitelor metode
i le verificare şi de măsurare a căii, de depistare a şinelor de-
fecte aflate în cale, a uneltelor şi utilajelor mecanice nece-
•are la lucrările propriu-zise de întreţinere a căii, se descriu
amănunţit deranjamentele ce se pot ivi la cale şi procesele
tehnologice ale lucrărilor de întreţinere şi reparaţii capitale
de linii. Lucrătorii de la întreţinerea căii se pot documenta
cu privire la modul de executare a acestora în condiţiile ac-
tuale de circulaţie şi progres tehnic şi pe tot timpul anului.
In mod deosebit, se arată — ca particularităţi — condiţiile
de lucru şi măsurile ce trebuie luate pentru executarea lu-
crărilor pe linii cu joante sudate, pe linii electrificate etc.
în continuare, lucrarea prezintă determinarea elemente-
lor geometrice ale curbelor de cale ferată, modul de gospo-
dărire şi întreţinere a materialelor de cale şi măsurile pri-
vind acţiunea de apărare contra înzăpezirilor şi inundaţiilor,
punîndu-se un accent deosebit pe mijloacele de intervenţie şi
sistemul informaţional.
în concluzie, s-a căutat ca în lucrare, pe cit posibil, să
fie cuprinse şi rezolvate, în esenţă, principalele probleme de
care personalul de întreţinere este strîns legat în activitatea sa.
Elaborarea în forma şi conţinutul prezentat, constituie
pentru început, un ajutor preţios în munca acelora a căror
activitate de bază este întreţinerea suprastructurii liniilor de
cale ferată.
I. SCOPUL ÎNTREŢINERII CURENTE A CAII. CONDIŢII CE
si IIMPUN PENTRU CA O LINIE* DE CALE FERATA SA
FIE BINE ÎNTREŢINUTA

întreţinerea liniilor de cale ferată, curente şi din staţii,

ii< buie să asigure în permanenţă starea bună a căii, mersul
luiiştit şi în siguranţă al trenurilor cu vitezele de circulaţie
i.ibilite. Această condiţie se poate realiza numai printr-o
•'• nţie continuă, o supraveghere şi o întreţinere strictă a
II iilor şi a lucrărilor de artă de către formaţiile de lucru sub
•aducerea şefilor de echipă şi picherilor şefi de district.
I'reocuparea de căpetenie a acestora, în ceea ce priveşte
i reţinerea curentă a căii, constă în prevenirea apariţiei de-
m jamentelor liniei.
Deranjamentele şi neregulile apărute trebuie înlăturate
• iar la început, în acest scop, cauzele care le provoacă t r e -
iiic studiate, stabilite şi înlăturate.
C'alea trebuie întreţinută în bune condiţii, fără lăsături
denivelări, cu traversele, şinele, materialul metalic m ă r u n t
• I' prindere şi balastul în stare bună şi conform planurilor, nor-
idor şi tipurilor aprobate.
Pentru atingerea scopului indicat, linia trebuie să înde-
plinească următoarele condiţii :
— să nu aibă nici o abatere de la toleranţele admise
prin „Instrucţia norme şi toleranţe la linii, schimbătoare de
ale, poduri şi tuneluri" ;
— să nu aibă şerpuiri în plan orizontal şi lăsături sau co-
aşe în plan vertical ;

5
 — prinderea şinelor la joante şi de traverse trebuie să
fie completă, corespunzătoare tipului de şină respectiv şi bine
fixată ;
\ — suprafeţele de rulare ale ciupercii şinelor trebuie să fie
perfect plane, iar la joante, şinele să nu aibă diferenţe verti-
cale şi laterale ;
— traversele să fie aşezate conform planului de poză, bine
burate, iar prisma de balastare şi platforma căii să aibă di-
mensiunile transversale reglementare ;
— şanţurile de scurgere şi de apărare trebuie să fie cură-
ţate şi să aibă panta corespunzătoare pentru a asigura scurge-
rea apelor în afara căii ;
— podurile şi podeţele trebuie să fie întreţinute corespun-
zător, conform prevederilor din instrucţiunile şi ordinele in vi-
goare ;
— trecerile la nivel şi indicatoarele de cale trebuie să
corespundă cu planurile şi normele aprobate şi să fie întreţi-
nute în stare bună şi curate ;
— aparatele de cale să fie montate conform planurilor
de poză aprobate, cu traversele bine burate, neadmiţîndu-se
defecte la elementele suprastructurii aparatelor de cale şi uzuri
peste limitele admise ;
— personalul de revizie şi control al liniei trebuie să ve-
rifice amănunţit starea căii şi instalaţiilor, respectînd preve-
derile din „Instrucţia privind fixarea termenelor şi a ordinii
în care trebuie efectuate reviziile căii" şi totodată să u r m ă -
rească şi să organizeze îngrijirea sistematică a căii.

2. VERIFICAREA ŞI MĂSURAREA CAII

Pentru verificarea şi măsurarea căii, personalul de în-

treţinere foloseşte următoarele mijloace :
Tiparul de măsurat calea cu care se măsoară ecartamen-
tul şi nivelul transversal al liniei în puncte. Pe distanţe scurte
tiparul permite să se determine şi variaţia profilului în lung al
unui fir în comparaţie cu celălalt fir. Citirea abaterilor de la
valoarea ecartamentului se "face pe o riglă gradată, observînd
numflrul de milimetri în plus sau în minus faţă de ecarta-
mrntul normal al liniei respective, marcat pe riglă în drep-
tul gradaţiei zero (0).
Pentru măsurarea diferenţei de nivel între cele două fire,
IIparul este dotat cu o pană mobilă gradată şi nivelă cu bulă
i li • aer, care cu un cap se reazimă pe pană. Prin aducerea bu-
lei de aer la nivelul zero, se citeşte pe pana gradată diferenţa
de nivel în milimetri (fig. 1)

Şeful de echipă foloseşte tiparul de măsurat calea în c a -

lmi reviziilor ce le efectuează conform prevederilor din „In-
irucţia privind fixarea termenelor şi a ordinii în care trebuie
IVctuate reviziile căii", precum şi în cadrul lucrărilor de
întreţinere.
Căruciorul de măsurat calea cu care se măsoară ecarta-
; H TI tul şi nivelul transversal al unui fir de şină faţă de celă-
ilt, cu înscrierea pe o bandă de hîrtie a diferenţelor de ecarta-
i'ii nt faţă de cel normal şi a diferenţei de nivel dintre cele
două fire.
Abaterile de la ecartamentul şi nivelul prescris se pena-
i rază cu un punctaj de penalizare stabilit prin instrucţie. Pe
axa acestui punctaj se dau calificative privind starea liniei
u:nai din punctul de vedere al acestor elemente. Căruciorul
^te deservit de trei oameni : unul manevrează căruciorul, iar
•ilalţi doi asigură acoperirea în linie curentă, măsurarea fă-
indu-se fără a produce perturbaţii în circulaţia trenurilor.
In timpul măsurătorii, căruciorul este însoţit de şeful de
• chipă şi de picher.
Vagonul de măsurat calea cu care se măsoară abaterile
diferitelor elemente geometrice ale căii sub sarcină. Aceste
abateri apar înscrise pe o diagramă astfel : ecartamentul, va-

7
riaţa nivelului în lung pe firul drept al căii, variaţia nivelu-
lui în lung pe firul stîng al căii, variaţia nivelului transversal
al unui fir faţă de celălalt, diferenţa de nivel al unui fir faţă
de celălalt, înclinarea rampei supraînălţării, săgeata în alinia-
ment şi în curbă, viteza cu care circulă vagonul şi respectiv
trenul la care este ataşat.
Abaterile se penalizează prin punctaje, după gravitatea lor.
Indicaţiile date de vagonul de verificat calea sînt deosebit
de importante, întrucît arată modul cum se comportă calea în
timpul circulaţiei sub acţiunea forţelor dinamice. Rezultatul
măsurătorilor constituie o bază de plecare pentru personalul
de la întreţinere, dînd indicaţii pentru executarea lucrărilor de
întreţinere la linie în puncte precise, dînd posibilitatea ca
acestea să se facă în ordinea gravităţii abaterilor, în scopul
înbunătăţirii continue a stării căii şi a folosirii raţionale a
forţelor de muncă alocate pentru lucrările de întreţinere.
Pentru a caracteriza însă just starea căii — în afară de
măsurătorile date de vagon — se va ţine seama şi de starea
unor materiale şi elemente ca : şine, prinderi, traverse, balast,
terasamente, amenajări pentru scurgerea apelor, aspectul li-
niei etc.
Defectoscopul electromagnetic cu care se face controlul
nedestructiv al şinelor cu defecte ajunse la suprafaţa şinei, sau
defectoscopul ultrasonic folosit pentru depistarea anumitor
grupuri de defecte ascunse, potrivit construcţiei acestor defec-
toscoape.
Defectoscopul electromagnetic este montat pe un cărucior
cu patru roţi şi se deplasează pe linie prin împingere cu
3 km'h de către un operator, instruit special pentru deservirea
aparatului.
Circulaţia defectoscopului pe linie se face fără a produce
perturbaţii în circulaţia trenurilor, în condiţiile stabilite prin
instrucţii.
Periodicitatea măsurării liniilor cu căruciorul sau cu va-
gonul de măsura/t calea, periodicitatea verificării şinelor cu de-
fectoscoapele, precum şi interpretarea defectelor depistate şi
a măsurilor ce trebuie luate pentru înlăturarea lor sînt prevă-
zute în instrucţiile respective şi reglementările în vigoare.

8
 3. ŞINE DEFECTE. VERIFICAREA ŞI DEPISTAREA
ŞINELOR DEFECTE AFLATE IN CALE

tn lucrările de întreţinere a căii se cuprinde şi verificarea

pn Indică a şinelor de cale care are ca scop descoperirea la
II mp a şinelor defecte care ar putea să pericliteze, siguranţa
circulaţiei.
Defectele şinelor se împart după gravitatea lor în trei
categorii:
a) Categoria I, în care sînt cuprinse defectele care fac ne-
• • ară scoaterea din cale in cel mai scurt timp a şinelor (cu
ii .i IVI de defecte), luîndu-se măsuri de consolidare şi restricţii
tir viteză pînă la înlocuirea lor.
I)) Categoria a 11-a, în care sînt cuprinse defectele care
îmi progresa pînă la rupere, ceea ce reclamă ţinerea sub obser-
v «ţie a evoluţiei acestor defecte de către personalul de linie.
• Inele se vor înlocui în cel mult şase luni de la descoperirea
• li tectelor, pe baza unui program trimestrial întocmit de sec-
ţi.i I. şi aprobat de divizia linii şi instalaţii. Atunci cînd defec-
l r | r progresează, şinele vor fi trecute de la categoria a Il-a
l.i categoria I şi se va trata ca atare.
c) Categoria a IlI-a, în care intră defectele care se pot
'•media sau care progresează lent, astfel încît şinele pot fi
înlocuite în cadrul planului.
Defectele şinelor se datoresc pe de o parte imperfecţiunii
i ihricaţiei, iar pe de altă parte stării rele a liniilor sau a
materialului rulant.
Defectele şinelor se dezvoltă în general foarte încet, aşa
un it, dacă personalul de linie va examina periodic şi minuţios
mele aflate în cale, şinele defecte vor putea fi descoperite şi
•mase din cale înainte de a se produce ruperea lor.

3.J. R U P E R E A Ş I N E L O R Î N C A L E

Aceasta se produce în urma progresării defectelor nedes-

• operite sau a şinelor defecte nescoase la timp din cale.
Ruperea şinelor se produce mai ales în timpul gerurilor
mari, precum şi în timpul îngheţului şi dezgheţului alternativ

9
al patului de balast care provoacă denivelarea căii. La ruperea
şinelor mai contribuie.
— circulaţia materialului rulant cu gropi sau brocuri în
bandaj ;
— depăşirea vitezei stabilite sau a tonajului admis pe
linia respectivă ;
— distanţa nereglementară (mai mare) intre axele traver-
selor din cale ;
— starea rea a traversei, care nu mai poate constitui un
reazem bun ;
— deburarea traverselor ;
— repartizarea neuniformă a sarcinii pe osie care face ca
greutatea pe unele şine să fie mult mai mare decît cea admisă ;
— prelucrarea, respectiv tăierea, sau găurirea şinelor cu
flacăra oxiacetilenică ;
— defectele datorită unor acţiuni mecanice (descărcări
prin aruncare, găuriri nereglementare, depozitări necorespun-
zătoare, lovituri cauzate de deraieri sau obiecte, patinări etc.)
La examinarea şinelor în cale se folosesc următoarele m i j -
loace : pipăitorul, acul sondă, ciocănaşul de revizie, oglinda
cu miner, lupa, varga de sîrmă, dalta, peria de sîrmă, precum
şi defectoscoapele.
La căutarea fisurilor şi crăpăturilor cu ajutorul mijloacelor
simple pe cale vizuală şi acustică se examinează cu atenţie
toate părţile şinei : ciuperca, inima şi talpa.
La examinarea ciupercii se va da o deosebită atenţie ca-
petelor şinei iar la examinarea inimii, porţiunilor cu găuri de
eclisaj. In această parte se produc fisuri sau crăpături în ciu-
percă precum şi în inimă, pornind de la găurile de eclisaj.
Talpa şinei este sensibilă la fisurare în sens longitudinal, pre-
cum şi la ruperi în dreptul crampoanelor.
Pentru examinarea la rînd a tuturor şinelor din linia
•curentă, din liniile directe, din liniile de primiri şi expedieri
din staţii, se fac verificări periodice (de şase ori pe an) şi
anume în lunile : ianuarie, februarie, martie, iunie, septembrie
şi decembrie. Celelalte linii din staţii, ateliere, depouri şi li-
niile întreprinderilor socialiste întreţinute de C.F.R. se verifică
de trei ori pe an, în lunile : ianuarie, martie, şi septembrie.
In zonele cu probleme de şine se organizează periodic ve-
rificarea suplimentară cu personalul ingineresc şi de conducere
î n lunile : martie iunie şi noiembrie.

10
 De două ori pe an se verifică cu defectoscopul liniile cu-
• i'iite, directe şi cele de primiri şi expedieri din staţii.
In zonele cu probleme de şine la calea fără joante, pe li-
'.nle magistrale şi principale se fac patru verificări pe an, din
t'nre două cu defectoscopul ultrasonic şi două cu defectoscoa-
I" le electromagnetice.
In zonele cu probleme de şine la calea cu joante, pe liniile
magistrale şi principale, una din verificări se face cu defec-
i'••.copul ultrasonic (de tip Krautkramer). Pe podurile dună-
leiio se fac două verificări pe an cu defectoscoapele ultrasonice
(•le tip Krautkramer).
In cadrul reparaţiei periodice — la calea cu joante — ve-
ilflcarea şinelor se face la rînd prin dezeclisare.
La refacţii şi dublări de linii, în bazele de montare, de
• Imei se face verificarea şinelor cu defectoscopul, înainte de
<i e introduce în cale.
Verificările cu defectoscopul se fac pe baza unui plan
Mimai şi trimestrial întocmit de divizia linii şi instalaţii şi
••probat de D.G.L.l.
La calea cu joante, pe zonele cu probleme de şine şi pe
p. i (iunile de linie cu şine bătute la capete, joante noroioase
l cu eclise uzate, se face suplimentar — o dată pe an — veri-
1
n ea la rînd a şinelor prin dezeclisare, pe baza unui pro-
. un aprobat de şeful diviziei linii şi instalaţii, aceasta prevă-
inilu-se în planul anual de prestaţii.
Verificarea şinelor prin dezeclisare se face şi în cadrul
in. i Arilor de reparaţie radicală a liniei.
Joantele izolante neblocate şi cele de pe calea fără joante
iin zonele respective cu joante) se verifică prin dezeclisare de
• inuu ori pe an.
Revizorul de cale verifică cu ocazia fiecărei revizii şinele
•I' fecte luate în evidenţă, iar şeful de echipă verifică zilnic,
i porţiunea pe care o lucrează, şinele defecte existente în
• le. La orice verificare, se marchează cu un semn, cu vop-
. .i de ulei de culoare roşie, făcut pe inima şinei, astfel :
— o cruce ( + ) pentru şine defecte de categoria a IlI-a ;
— două cruci ( + + ) pentru şine defecte de categoria a Il-a;
— trei cruci ( + + + ) pentru şine defecte de categoria I.
în legătură cu şinele defecte de categoria I descoperite
I»- liniile curente şi directe din staţii, se menţionează următoa-
r e : la descoperirea lor se avizează imediat telefonic distric-

11
tul şi secţia L şi in maximum 24 h vor fi verificate pe teren
de delegatul şefului de secţie cel puţin în grad de picher.
Acesta va lua măsuri ca şina cu defecte de categoria I să fie
înlocuită în cel mai scurt timp. Şinele defecte de categoria I
descoperite pe restul liniilor din staţii se verifică de către
picherul şef de district L, care va lua măsuri de înlocuire. în
cazul cînd, pînă la înlocuirea unei şine defecte de categoria I
este necesar ca circulaţia pe linia respectivă să nu fie între-
ruptă, şina defectă va fi asigurată provizoriu în aceleaşi con-
diţii ca şi o şină ruptă, luîndu-se totodată măsuri pentru mic-
şorarea vitezei trenurilor, în cazul cînd este necesar.
Verificările periodice se execută de către şefii de echipă,
revizorii de cale şi meseriaşi de cale experimentaţi, după un
program întocmit de picher, personalul respectiv fiind în
prealabil instruit şi examinat în scopul cunoaşterii asupra
modului cum se face verificarea şinelor, depistarea şi înca-
drarea corectă a defectelor. în timpul verificării periodice a
şinelor, picherul urmăreşte ca această operaţie să se execute
după programul fixat, examinează toate şinele cu defecte
constatate şi modifică în evidenţe categoria defectului atunci
cînd se constată că aceasta nu s-a apreciat corect.

32. P R O C E D E E A D O P T A T E IN C A Z U L R U P E R I I ŞINELOR

In această situaţie, se va proceda după cum urmează :

a) In cazul cînd şina ruptă prezintă în secţiunea de r u -
pere, o r u p t u r ă transversală, verticală, sau perpendiculară pe
axa şinei, aceasta permite circulaţia trenurilor cu restricţii de
viteză. In acest scop, se va proceda la consolidarea joantei for-
mate în secţiunea de rupere, cu chituc şi eclise speciale, iar
circulaţia trenurilor se va admite cu restricţie de viteză de
5—15 km'h.
b) In cazul cînd şina ruptă prezintă în secţiune o ruptură
orizontală, înclinată, sau desprinderi, ceea ce nu permite con-
solidarea şinei în zona de rupere a joantei, se va proceda la
închiderea liniei şi se vor lua măsuri urgente de înlocuire
a şinei rupte, apoi se va redeschide circulaţia.
c) După pregătirea materialelor necesare pentru înlocui-
rea şinei rupte peste care s-a circulat cu restricţie de viteză,
se procedează la "închiderea liniei de preferinţă în intervalul
liber de circulaţie şi se înlocuieşte şina ruptă. Durata între-

12
i ii|"Tll circulaţiei în cazul ruperii unei şine nu trebuie să
• li păşească două ore pe liniile curente şi trei ore pe liniile
i laţii (exclusiv timpul necesar scoaterii de sub tensiune),
i ii |lăţirile de închideri peste aceste ore vor fi cercetate şi s^
••a itabili răspunderile.
Pentru a se asigura înlocuirea şinei rupte în minimum
• i• timp, districtele vor depozita la fiecare staţie sau cantor,
un .toc minim de şine, materialul mărunt necesar prinderii
cliltuc pentru consolidarea cu placa montată.
Personalul de linie (şef echipă, picher etc.) trebuie să
• II iu iască modul de depistare al şinelor defecte prin diferitele
< rlficări care le efectuează, să interpreteze just şi să înca-
ilre/e corect defectul respectiv şi să ia măsuri operative în
ce priveşte înlocuirea la timp a şinelor defecte sau înlo-
IIIrea in minimum de timp a şinelor rupte, respectînd preve-
il' i ile din „Instrucţiunile pentru determinară defectelor şine-
|i>r şi pentru verificarea şinelor in cale".

4. MĂSURAREA UZURII ŞINELOR, A ÎNCLINĂRII

ŞINELOR ŞI A CURBELOR

4.1. M A S U R A R E A U Z U R I I Ş I N E L O R

In timpul exploatării, din cauza circulaţiei intense şinele

II cep să se uzeze, iar cu timpul uzura ajunge atit de pro-
unţată încît devine periculoasă pentru siguranţa circulaţiei,
i / u r a şinelor la capete, în zona joantelor, poate provoca de-
lecte la materialul rulant şi în acelaşi timp un mers neliniştit
al trenurilor, incomod pentru călători.
Pentru măsurarea uzurii şinelor se folosesc diferite scule
i aparate, ca :
Şublerul cu care se măsoară înălţimea şinelor şi lăţimea
ciupercii şinei, deducîndu-se apoi prin comparaţie dimensiu-
nile cu profilul nou al şinei (uzura verticală şi cea laterală).
("u şublerul se mai poate măsura lăţimea jgheaburilor contra-
•..inelor la aparatele de cale, lăţimea jgheaburilor inimilor de
încrucişare, a jgheaburilor la trecerile la nivel etc ;

13
 Profilograjul tip Robei este prevăzut cu un n u m ă r de
cuie care pot culisa în locaşul lor după anumite direcţii fixe
faţă de axul şinei şi gradate în milimetri. Gradaţiile repre-
zintă uzura şinelor după direcţiile de mişcare ale cuielor. Cu
acest aparat se pot astfel obţine şi uzurile înclinate ale ciu-
percii şinei.
Un alt aparat este şi acela prevăzut cu o rotilă metalică
care în timp ce urmăreşte conturul secţiunii şinei, un creion
desenează secţiunea la scara 1/1.

4.2. M A S U R A R E A Î N C L I N Ă R I I ŞINELOR

Poziţia reglementară de montare a şinelor în cale este

cu o înclinare de 1/20 faţă de planul feţei superioare a tra-
verselor, înclinare ce corespunde cu cea dată feţelor de r u -
lare ale bandajelor.
Pentru verificarea înclinării şinelor se foloseşte un apa-
r a t ale cărui piese cu articulaţii permite citirea pe o placă
gradată, a înclinării şinei. (fig. 2)
102

x _
Fig. 2. Aparat pentru măsurarea înclinării şinelor

Limba l ce se poate roti în jurul punctului O este în

contact cu două tije t ce pot culisa pe direcţii paralele. Apa-
ratul completat cu o placă gradată p se montează pe o lată
L ce se aşază pe ciupercile ambelor şine. Presind aparatul
spre şina ce se verifică, tijele t se lipesc pe inima şinei şi dau
limbii l o poziţie paralelă cu capetele lor libere. Pe placa
gradată p se citeşte înclinarea şinei faţă de linia L.

4.3. M A S U R A R E A CURBELOR

Unităţile de întreţinere a căii execută măsurători ale să-

geţilor curbelor, în scopul stabilirii dacă, sub influenţa cir-
culaţiei, nu s-au produs deformaţii ale curbelor.

14
 Măsurarea săgeţilor se face cu ajutorul unei coarde con-
imuute dintr-o sîrmă de oţel, care se întinde de regulă
laţu interioară a ciupercii şinei firului exterior al curbe-
' ,.i cu o riglă gradată în milimetri. Săgeata se măsoară la
tjlocul coardei.
IVntru ca valoarea săgeţii să poată fi citită în bune con-
ţii, se recomandă folosirea unei coarde de 5 m lungime
întru curbe cu raza de 60 m sau mai mică, de 10 m pen-
ii curbe cu raza de 60—250 m şi de 20 m pentru curbe
i raza mai mare de 250 m.
Măsurarea trebuie făcută la 14 mm sub faţa de rulare
i lupercii şinei.
I'entru o curbă circulară de raî:ă R, săgeata f (care tre-
i i i e să fie constantă) măsurată la coarda de lungime c este
IA de formula :

II care raza şi coarda sînt date în metri, iar săgeata f în

Hilllinetri.
I'e porţiunea racordărilor parabolice, săgeţile variază li-
111 ir, încît pentru o lungime de racordare l aplicată la o curbă
• II ci ilară de rază R, săgeata / măsurată cu coarda c la dis-
imia x de la începutul curbei de racordare este :

8Rl '
ă|;eţile măsurate trebuie să se încadreze pe linia diagramei
' eţilor unei curbe circulare înzestrate cu racordări para-

u
bolice (fig. 3).
3 C

y?x
A/
X
B,
Racordare _ Curbă Racordare
para b o! 'că circulară " parabolica
Fig. 3. Diagrama săgeţilor în curbă

15
 Precizia cu care se obţine valoarea săgeţii depinde de
gradul de întindere al corzii, de subţirimea ei, de starea tim-
pului (vînt sau timp liniştit), de îndemînarea celor care exe-
cută măsurarea etc.

5. UNELTE, DISPOZITIVE ŞI MAŞINI PENTRU

EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE LINIE

Prin folosirea dispozitivelor, maşinilor manuale şi a m a -

şinilor acţionate cu motor, se urmăreşte îmbunătăţirea calită-
ţii lucrărilor, creşterea productivităţii muncii, reducerea in-
tervalului de închidere de linie, a duratei restricţiilor de vi-
teză, a lungimii porţiunii de linie pe care se circulă cu res-
tricţie de viteză în timpul lucrului, precum şi micşox-area
eforturilor muncitorilor. In acest scop, se impune ca unel-
tele, dispozitivele şi maşinile ce se folosesc să fie în stare bună,
iar lucrătorii să fie instruiţi pentru mînuirea lor corespun-
zătoare.

5.1. U N E L T E ŞI M I J L O A C E P E N T R U T R A N S P O R T U L M A T E R I A -
L E L O R DE C A L E ŞI A P E R S O N A L U L U I DE L I N I E

In afara transporturilor care se fac la distanţe mari cu

vagoanele de cale ferată, sau cu mijloace auto, transporturile
la distanţe mici în cadrul aceleiaşi echipe, district sau şan-
tier, se efectuează cu următoarele unelte şi mijloace :
Cleştele fix pentru transportat şine confecţionate din
fier este prevăzut cu un mîner de lemn de care apucă doi
lucrători. Cleştele nu poate fi folosit decît prin introducerea
lui pe la unul din capetele şinei.
Cleştele mobil pentru transportat şine, în întregime me-
talic, spre deosebire de cel fix, permite prinderea şinei din
orice punct al acesteia. Alte sisteme de cleşti mobili sînt alcă-i
tuite din două fălci care au posibilitatea de a se desface sau
strînge, şina putîndu-se prinde în orice punct unde este ne-
cesar.

16
 Cîrligul pentru manevrat şine, din fier rotund, serveşte
IM descărcarea şi aşezarea şinelor în stive.
Cleştele pentru transportat traverse de lemn la distanţă
iha se foloseşte îndeosebi la manipularea traverselor creu-
•jlitftte.
Vagonetul de linie cu şi fără motor cu care se transportă
uneltele şi materialele în cantităţi mai mari şi la distanţe
ml lungi. Condiţiile de circulaţie cu vagonetul încărcat sau
ui, precum şi modul de asigurare al acestuia în linie sau în
IIIura căii sînt reglementate prin instrucţii.
Vagonetul monorail (pentru o singură şină) alcătuit din-
ii o cutie sau şasiu metalic rezemat pe două roţi (role) care
tnerg pe acelaşi fir serveşte în g&neral la transportul m a t e -
i laiului m ă r u n t de cale. De minerul lateral fix, lucrătorul
nflnl în exteriorul căii, împinge monoraiul menţinîndu-i în
Mieluşi timp echilibrul.
Vagonetul decovil, a cărui cutie poate bascula în j u r u l
unui ax orizontal, longitudinal, permite descărcarea cu uşu-
i iiiţă a pămîntului sau a balastului transportat. Vagonetul
i li culă pe şine decovil — de tipuri mici—prinse de traverse
metalice, în panouri întregi.
Vagoane speciale pentru transportul produselor de balas-
t li ră şi carieră, alcătuite din cutii metalice şi cu dispozitive
mecanice, a căror m a n e v r a r e face să descarce automat con-
ţinutul lor în partea laterală a liniilor, sau între linii.
Drezina camion, tractorul rutier cu remorcă se folosesc
l" iitru transportul rapid al materialelor, sculelor, sau lucră-
i i ilor la lucrări urgente.
Drezina motor, tricicleta, patrucicleta se folosesc de or-
i anele in drept p e n t r u revizie, control, sau alte însărcinări.

UNELTE P E N T R U P R E L U C R A R E A , P R E G Ă T I R E A ŞI RECON-
D I Ţ I O N A R E A M A T E R I A L E L O R DE C A L E

Pentru ca unele materiale de cale să poată fi folosite,

i .te necesar ca uneori să se execute anumite operaţii de pre-
lucrare a acestora cu unelte sau aparate, astfel :
Maşina manuală de tăiat şine alcătuită dintr-un cadru
mobil de care se fixează o pînză de fierăstrău specială p e n -
tru metale, mişcat cu a j u t o r u l unei pîrghii, înainte şi înapoi.

17
Înainte de tăiere, şina se măsoară cu cea mai mare atenţie,
iar punctul de tăiere se înseamnă cu o linie subţire. Maşina
se aşază perpendicular pe axa longitudinală a şinei. Mişcarea
cadrului mobil se face fără smucituri şi după aceeaşi direc-
ţie perpendiculară pe şină. In timpul operaţiei de tăiere,
pînza trebuie udată cu apă şi săpunită cu ulei.
Dalta lată, dalta ciocan şi ciocanul de 8 kg se întrebuin-
ţează numai pentru tăierea şinelor ce nu se introduc în cale,
fiind necesare altor lucrări.
Clichetul simplu şi dublu pentru găurit şine cu ajuto-
rul cărora se dau găuri noi in inima şinei. Clichetul dublu,
spre deosebire de cel simplu are o acţiune de găurire în a m -
bele sensuri de mişcare ale manive-
lei. In tot timpul găuririi, burghiul
trebuie uns cu apă săpunită sau cu
m ulei.
m Aparatul de îndoit şine — pot-
coava — (fig. 4), care se foloseşte
la curbarea şinelor ce se introduc
Fig. 4. Aparatul dn îndoit în curbele aspre şi la îndreptarea şi-
şine nelor strîmbe (cu coturi) din cale
sau în afara căii.
Maşina de îndoit şine (fig. 5, 6) cu care se obţine curba-
rea uniformă a şinelor este alcătuită din două role fixe late-
rale r t care se rotesc cu ajutorul unei pirghii p. Rola cen-
trală se apropie sau se depărtează de linia rolelor laterale cu

Fig. 6. Verificarea curburii

Fig. 5. Maşina de îndoit şine unei şine

ajutorul unui şurub ş. Şina, dreaptă se aşază in poziţia S—S.

Rola centrală este apropiată puţin, după care, se roteşte cu

18
 )ui uI pîrghiei pentru a deplasa şina de la un capăt al ei
MIIIII Operaţia de apropiere a rolei centrale şi plimbarea
. i este reluată apoi succesiv, pînă ce se obţine curbura ne-
••II.i Verificarea curburii se face cu ajutorul unei sfori în-
|ii»i' de la un capăt la altul al şinei. Săgeata f într-un punct
[ i l i .lanţa a şi b de capetele unei şine este dată de formula
m/Hoare :

l'csla pentru sabotat sau cioplit traverse, cu care se exe-

M i .alx>tarea traverselor de l e m n ' c u sau fără înclinare, sau
IIIIM aşchiilor ce apar pe faţa superioară a traverselor
unei cînd plăcile pătrund în lemn.
I'iparul pentru sabotat (fig. 7) cu şi fără înclinare, ser-
• ii la verificarea executării corecte a sabotării traverselor,
i razul tiparului cu plăci cu înclinare, fiecare placă este în-
llnată faţă de linia a — a cu 1/20.

M _ i
^20
Fig. 7. Tiparul pentru sabotat

Înainte de folosire, tiparul se verifică pentru a vedea

ii." i fiecare placă a sa are înclinarea reglementară. Pentru
» • i ta, se aşază una din faţe pe o ladă de lemn (fig. 8) şi
.isoară abaterea muchiei interioare a celeilalte plăci. Dacă
• exemplu, între muchiile interioare ale plăcilor se găseşte
1
i. ni ţa de 1 360 mm, atunci abaterea respectivă trebuie să
—— = 68 mm. Aceeaşi verificare se face şi la cea-
li.lla placă.

|. 1360- M
Fig. 8. Verificarea tiparului pentru sabotat

Alte unelte mai sînt : fierăstrăul de mînă, joagărul, tîr-

> impui de săpat, ciurul pentru balast.

19
.5.3. U N E L T E P E N T R U L U C R Ă R I L E P R O P R I U - Z I S E DE Î N T R E Ţ I N E R E

Pentru lucrările propriu-zise de întreţinere se folosesc

Lopata de oţel obişnuită şi furca pentru piatră spartă
Plăcuţele pentru temperatură confecţionate din tablă dţ
1 mm grosime cu formă dreptunghiulară, cu ajutorul cărora
se realizează rosturile de dilataţie reglementare. Plăcuţele st
aşază la montarea liniei sau cu ocazia rectificării rosturiloL'
de dilataţie, în număr corespunzător mărimii rosturilor c(
trebuie realizat, iar după asigurarea prinderii şinelor, se sco
înaintea dării în circulaţie a porţiunii de linie lucrate.
Echerul cu care se verifică dacă rosturile de pe ceh
două fire ale căii sînt pe aceeaşi perpendiculară pe axa căii
Cele două laturi ale echerului trebuie să fie perpendiculart
una pe alta, fără de care, el nu poate fi întx-ebuinţat. Pentri
acest motiv, echerul se verifică astfel : se alege o porţiune
de cale unde şinele sînt drepte şi fără defecte, se aşază eche-
rul cu o latură a unghiului drept pe una din şine şi se în-
semnează cu un creion subţire poziţia pe ambele şine a ce-
leilalte laturi. Se roteşte echerul
(fig. 9) în jurul laturii perpendi-
culare pe şină şi dacă latura eche-
rului se suprapune perfect pe linia
însemnată iniţial pe ambele şine,
atunci echerul este bun.
Cheia pentru buloane cu care
se strîng sau se desfac piuliţele
diferitelor feluri de buloane din
cale. Buloanele nu se strîng exa-
gerat pentru a nu li se strica fi-
letul, precum şi pentru a se per-
mite libera deplasare între eclise
rului a capetelor şinelor, la variaţii de
temperatură. Nu este permisă
innădirea cheilor de buloane — una cu alta — sau cu ţevi.
Un alt sistem de cheie este şi acela alcătuit din două
braţe, care manipulate alternativ înainte şi înapoi, realizează
o învîrtire continuă a piuliţei.
Pentru buloanele verticale de la aparatele de cale, se în-
trebuinţează o cheie specială în formă tubulară care poate
pătrunde în locaşul piuliţei.

20
 • li rin pentru tirfoane cu ajutorul căreia se strîng şi se
im tlrfoanele are un locaş de forma şi dimensiunile ca-
lul llrfoan.elor respective.
• frvdelul de găurit traverse al cărui diametru trebuie să
<u 1—3 mm mai mic decît diametrul (grosimea) tirfoa-
i i respective. Oţelul de fabricaţie trebuie să fie de bună
IM te, pentru ca, cu acelaşi sfredel să se poată executa fără
u deteriora, 300—400 găuri.
Hnlţara cu pană (fig. 10) pentru operaţia de aducere a
ntelor la echer, permite deplasări longitudinale ale şinelor
illi mai mari decît la o simplă rectificare a rosturilor.
I 'ana şi brăţara se fixează pe *
im eu ajutorul unui bolţ. Depla-
n II şinei se face prin lovirea în
II.) cu un cupon de şină (de lun-
i n i e potrivită) care alunecă pe fi-
ni II spectiv al căii, prin interme-
diul unei role. Nu este permisă
i • iducerea joantelor la echer din-
ii . lovituri directe cu cuponul Fig. HO. Brăţara cu pană
• i şină în eclise.
I'ana cu gradaţii cu care se măsoară rosturile de dilata-
l'ana se introduce în rost, lateral, în dreptul mijlocului
"ipercii, acolo unde nu sînt bavuri sau ştirbituri.
Crucile de nivelat, jocul de cruci (fig. 11), pentru ridi-
' • .i la acelaşi nivel al unuia sau a mai multor puncte in-
i iinediare între două puncte extreme. Crucile unui aceluiaşi
" trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni, în special înălţi-
.i totală. Metoda crucilor de nivelat nu se poate folosi de-
' pentru o distanţă, care se poate vedea desluşit cu ochiul
1
>• -i* (aproximativ 100 m). Folosirea unui joc de cruci se face
[-v _

B
" C
Fig. 11. Crucile de nivelat

• i'ilfel : doi lucrători aşază în punctele extreme A şi B între

n e trebuie să se realizeze un nivel constant, cîte o cruce,
i.ir într-un punct intermediar C, un alt lucrător aşază a treia
cruce.
21
 Toate crucile se ţin vertical, în care scop li se poate ataşa
şi cîte un fir cu plumb. Un meseriaş de cale experimentat,
sau de regulă şeful de echipă, vizează din punctul A muchiile
superioare ale crucilor din A şi B, făcînd în acelaşi timp
semn lucrătorului care ţine crucea din punctul C să ridice şi
el crucea pentru ca şi muchia superioară a acesteia să fie
adusă pe aceeaşi linie de vizare. După ce s-a găsit poziţia
justă a crucii C, se bate un ţăruş cu faţa superioară sub
talpa metalică a crucii.
Manela cu picior de capră confecţionată din oţel are un
cap lăţit cu o crestătură, unde intră tija cramponului, construc-
ţia ei permiţînd săltarea cu uşurinţă a cramponului, îndepli-
nind funcţia unei pîrghii.
Cricul de ridicat calea, un mijloc perfecţionat de ridicat
care înlocuieşte manela, este alcătuit dintr-un corp metalic,
în care alunecă o cremalieră, mişcată cu ajutorul unor roţi
dinţate şi unei manivele. Cremaliera are o talpă ieşită care
se introduce sub şină pe care o ridică odată cu mişcarea în sus.
Alte unelte mai sînt : tîrnăcopul de burat, manela sim-
plă, răzuitorul lat şi îngust pentru curăţirea spaţiului dintre
şină şi contraşină, maiul metalic pentru compactarea prismei
de balastare, jalonul pentru trasarea aliniamentelor etc.

5.4. M I J L O A C E P E N T R U S E M N A L I Z A R E A C A I I

Personalul de întreţinere foloseşte în însărcinările sale

şi o serie de unelte specifice semnalizării.
a) Semnalizarea porţiunilor de linie slăbită care necesită
reduceri de viteză se face cu semnale mobile, acestea fiind
următoarele :
— paleta de culoare galbenă pe o parte şi albă pe cea-
laltă parte, paleta de culoare galbenă cu două dungi negre în
diagonală pe o parte şi albă pe cealaltă parte, felinare cu lu-
mini în culori corespunzătoare paletelor respective şi balize
avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare galbenă cu
dungi orizontale negre ;
— paleta luminoasă galbenă pe o parte şi albă pe cealaltă
parte, paleta luminoasă galbenă cu două dungi negre în dia-
gonală pe o parte şi albă pe cealaltă parte, deasupra căreia se

22
I .>• HM indicator luminos de viteză, cu cifre albe pe fond
MI |U II parte (care indică restricţia de viteză admisă în
i i albă pe cealaltă parte şi balize avertizoare de formă
i unghiulară de culoare galbenă cu dungi orizontale negre ;
paleta de culoare galbenă pe ambele feţe, paleta de
MI. calbenă cu două dungi negre în diagonală pe ambele
ţi felinare cu lumini în culori corespunzătoare paletelor
fi'tlvc ;
paleta de culoare galbenă pe ambele feţe, avînd în-
» i II negru litera I (început) pe o parte şi S (sfîrşit) pe
IHIM p a r t e .
li) Semnalizarea porţiunilor de'linie închisă pentru cir-
din cauza obstacolelor, evenimentelor de cale ferată
.1 executării lucrărilor la linii, instalaţii sau material r u -
u ie face cu semnale mobile de oprire, indiferent dacă se
. <i-t.i sau nu trecerea unui tren. Semnalele sînt următoa-
ţi
discul galben pe o pax-te şi alb pe cealaltă parte, dis-
I 11 IM i pe o parte şi alb pe cealaltă parte, felinar cu un
un galben, felinar cu un geam roşu ;
discul roşu pe ambele părţi, felinar cu două geamuri
l" <
capse pocnitoare.
Modul de acoperire a porţiunilor de linie slăbită, a por-
ul'n- de linie închisă, se face conform prevederilor din
tmcţia de „Semnalizare" după ce mai întîi s-au îndeplinit
M.ilităţile prevăzute în „Instrucţia pentru restricţii de vi-
i şi închideri de linie".
Acoperirea echipelor de muncitori care execută lucrări
innpul circulaţiei se face cu palete albe cu trei dungi ori-
nlale albastre.
Personalul de linie mai foloseşte următoarele rechizite
•emnalizare ;
— steguleţul de culoare galbenă, felinarul cu un geam
1
1 şi restul geamurilor incolore, fluierul de mînă ;
— la cumpenele barierelor de la trecerile la nivel păzite
'oloseşte felinarul învîrtitor cu un geam roşu.

23
55. Î N T R E Ţ I N E R E A , V E R I F I C A R E A ŞI P A S T R A R E A SCULELOR
ŞI U N E L T E L O R

Lucrările ce revin in sarcina unităţilor de întreţinere,

avînd de cele mai multe ori un caracter de urgenţă, impun
ca toate uneltele de cale să fie păstrate în bună stare pentru
a putea fi întrebuinţate în orice moment. Uneltele simple
sau cele cu defecte mici se repară în atelierele locale ale dis-
trictelor. Repararea restului uneltelor, precum şi lucrările mai
grele se execută în atelierele secţiilor de întreţinere. în aceste
ateliere se verifică periodic şi se repară tiparele de măsurat
ecartamentul şi nivelul, echerele, nivelele simple cu bulă de
aer, tiparele de sabotat traverse, crucile de nivelat etc.
Uneltele de cale se păstrează în magaziile echipelor sau
districtelor, fiecare grup avînd locul lor permanent ; uneltele
vor fi întotdeauna curate, bine unse şi în perfectă stare de
folosire.
Verificarea sculelor şi uneltelor se face în modul şi la
termenele fixate de instrucţii.

5.6. M I J L O A C E MECANICE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR

DE Î N T R E Ţ I N E R E A L I N I E I

Folosirea mijloacelor mecanice asigură obţinerea lucră-

rilor la un nivel calitativ din ce în ce mai ridicat, a unui ran-
dament sporit şi a unui efort fizic redus din partea lucrăto-
rilor. Aceste mijloace mecanice se pot clasifica în maşini
pentru mecanizare uşoară (mica mecanizare) şi maşini pentru
mecanizare grea.
Lucrările mecanizate impun adoptarea unui proces teh-
nologic bine alcătuit, corespunzător capacităţii maxime de lu-
cru a maşinilor, deservirea maşinilor de către un personal
calificat, care să cunoască temeinic modul lor de funcţionare,
aprovizionarea continuă cu carburanţi sau piese de rezervă,
iar din partea conducătorului formaţiei de lucru sau a şan-
tierului, se cere o bună organizare a lucrărilor.
în cadrul lucrărilor mecanizate se folosesc : mecanizarea
uşoară şi mecanizarea grea.

24
 M) In cadrul mecanizării uşoare se folosesc următoarele

;lina electrică de sabotat traverse din bazele de mon-

L< n panourilor la refacţii de linii cu traverse noi sau recu-
feiiiii ijl In uzinele de impregnat traverse. In cazul unei m a -
i|niLirl organizate se pot sabota circa 60 traverse pe oră
•t>l,l\ .1 de lucru.
Un fina electrică de găurit traverse (fig. 12) care poate
imitată direct sau pe un plug, acesta din urmă avînd avan-

Fig. 12. Maşina electrică de găurit traverse

• il de a asigura o mai bună verticalitate a găurilor execu-

I'roductivitatea maşinii la lucrări cu continuitate (refac-
1
ili• linii, construcţii de linii) este de 90 găuri pe oră.
Maşina electrică de strîns tirfoane (fig. 13) ce se introduc
traverse sau în diblurile găurite, se foloseşte pentru strîn-
i respectiv scoaterea tirfoanelor. In cazul lucrărilor cu
iiinuitate, maşina are o productivitate de 200 tirfoane pe
i şi 125 tirfoane pe oră în cazul lucrărilor fără continui-

Maşina electrică de strîns buloane cu care se strîng sau

desfac piuliţele buloanelor orizontale de la joante şi ale
i"iloanelor verticale de la prinderea indirectă a şinelor. Ma-
na are o productivitate, în cazul lucrărilor cu continuitate,
• i 250 buloane pe oră şi în cazul lucrărilor fără continuitate,
l MO buloane pe oră.

25
 >/ii?ina, de găurit şine (fig. 14), acţionată cu motor termic
• li •(•trie, are o productivitate de 5 min. pentru o gaură.
Maşina de tăiat şine cu motor termic are o productivitate
• ii ici tăieturi pe oră la şina tip 45 şi 49.

Fig. 14. Maşina de găurit şine

Fig. 15. Maşina electrică de tăiat şine

Maşina de tăiat şine acţionată electric (fig. 15) are o pro-

livitate de şase tăieturi pe oră pentru şina tip 45 şi 49.

27
 Maşina electrică sau termică de polizat şine (fig. 16). se
foloseşte pentru polizarea şinelor bavurate, a acelor şi a ini-
milor aparatelor de cale, precum şi pentru polizarea ciuper-
cii şinelor în urma sudării lor, sau a vîrfurilor de inimă şi a
aripilor aparatelor de cale, după încărcarea cu sudură.

Fig. 16. Maşina electrică de polizat şine

Fig. 17. Maşina de ciuruit balast la capătul traverselor

Maşina de ciuruit balast la capătul traverselor (fig. 17),
este acţionată electric, avînd o productivitate de 18m 3 /h (60m'h).

28
I
L i i< . muie electrice de burat (fig. 18) asigură burarea tra--
b. i |n in punerea în stare de vibraţie a masei de balast d e
i 11 .ivrr.i'i, producînd astfel compactarea balastului. Pro-
M Hulea maşinii este de 9—10 traverse pe oră cfectivă d e
Ni

M'i .lna mică de burat, tip C.F.R. pentru burajul traver-

H ilcătuită dintr-un cuplu de două elemente — cîte u n

Fig. 18. Ciocanele electrice de burat

" u nt pe fiecare fir. Burajul se efectuează cu patru cio-

L-îte unul de fiecare parte a şinei şi a traversei. Maşina
iză ocupînd şina, dar poate fi scoasă din linie într-un
i' scurt de 1—2 min. Productivitatea maşinii este de 110
i erse pe oră.
Dispozitivul hidraulic de rectificat rosturile de dilataţie
are se deplasează şinele pentru crearea rosturilor de dila-
ie la mărimea prescrisă.
Dispozitivul hidraulic de ripat linia, pentru deplasarea
i — lateral — în vederea rectificării ei în plan.
Grupuri electrogene pentru alimentarea utilajelor elec-
< atunci cînd nu este posibilă alimentarea de la o reţea
• trică corespunzătoare. Pentru deplasarea grupurilor elec-
ene pe distanţă la punctul lucrărilor, se folosesc căru-
. ire sau grupurile sînt montate direct pe tractoare.

29
 b) Maşinile din acest grup sînt maşini de mare capaci-
tate, se deplasează singure pe linie, circulaţia făcîndu-se în
condiţiile prevăzute de instrucţii. L
In cadrul lucrărilor cu continuitate, cu volum mare de
lucru, se folosesc .
Maşina pentru înlocuirea traverselor, cu care se scot tra-jj
versele — lateral — după ce în prealabil au fost desfăcute
prinderile, apoi se introduc traversele noi cu aceleaşi dispozi-J
tive, executînd mişcări în sens invers.
Maşina de ciuruit balast (fig. 19) ciuruie toată prisma dd
balast cu ciururi plane vibratoare şi are o productivitate d^
40 — 60 m cale pe oră.
Ciuruirea balastului se poate face pînă la o adincime d^
40 cm sub talpa traversei.
Maşina grea de burat (fig. 20) cu opt ciocane la fiecare
capăt al traversei, cîte două ciocane de fiecare parte a şinej
şi a traversei. Maşina se deplasează automat de la o traversâ
la alta şi are o productivitate de 600 traverse pe oră fără dis-]
pozitiv de ridicare a liniei şi 400 traverse pe oră în cazul cînc
maşina are dispozitiv de ridicare a liniei.
Maşina de introdus balastul în linie şi de profilat prisma
de balast pentru lucrările capitale de linie (refacţii, consoli-j
dări de linii noi).
Maşina pentru compactat balastul între traverse şi l
capătul traverselor pentru sporirea stabilităţii liniei în pla
orizontal.
Vibrocompactorul, pentru compactarea stratului de balaş
înainte de aşezarea panourilor în cale.
Alte utilaje folosite la lucări de volum mare sînt :
Boghiuri speciale pentru transportul panourilor de lini
(fig. 21) în cadrul refacţiilor mecanizate de linii, pe care s

Z^^^g^Mis^m
Fig. 21. Boghiuri speciale pentru transportul panourilor de linie

30
 b) Maşinile din acest grup sînt maşini de mare capaci-
tate, se deplasează singure pe linie, circulaţia făcîndu-se în
condiţiile prevăzute de instrucţii. L
In cadrul lucrărilor cu continuitate, cu volum mare de
lucru, se folosesc .
Maşina pentru înlocuirea traverselor, cu care se scot tra-jj
versele — lateral — după ce în prealabil au fost desfăcute
prinderile, apoi se introduc traversele noi cu aceleaşi dispozi-J
tive, executînd mişcări în sens invers.
Maşina de ciuruit balast (fig. 19) ciuruie toată prisma dd
balast cu ciururi plane vibratoare şi are o productivitate d^
40 — 60 m cale pe oră.
Ciuruirea balastului se poate face pînă la o adincime d^
40 cm sub talpa traversei.
Maşina grea de burat (fig. 20) cu opt ciocane la fiecare
capăt al traversei, cîte două ciocane de fiecare parte a şinej
şi a traversei. Maşina se deplasează automat de la o traversâ
la alta şi are o productivitate de 600 traverse pe oră fără dis-]
pozitiv de ridicare a liniei şi 400 traverse pe oră în cazul cînc
maşina are dispozitiv de ridicare a liniei.
Maşina de introdus balastul în linie şi de profilat prisma
de balast pentru lucrările capitale de linie (refacţii, consoli-j
dări de linii noi).
Maşina pentru compactat balastul între traverse şi l
capătul traverselor pentru sporirea stabilităţii liniei în pla
orizontal.
Vibrocompactorul, pentru compactarea stratului de balaş
înainte de aşezarea panourilor în cale.
Alte utilaje folosite la lucări de volum mare sînt :
Boghiuri speciale pentru transportul panourilor de lini
(fig. 21) în cadrul refacţiilor mecanizate de linii, pe care s

Z^^^g^Mis^m
Fig. 21. Boghiuri speciale pentru transportul panourilor de linie

32
încarcă panouri montate în baze, care urmează să fie lan-
sate în cale la punctul de lucru şi panouri vechi scoase din
cale şi aduse la baza de demontare.
Boghiuri speciale pentru transportul şinelor lungi sudaţi
(în tronsoane) (fig. 22) pînă la 450 m lungime care se transl
portă din baza de sudare a şinelor la locul de introducere a
lor în linie şi pentru transportul la bază al tronsoanelor ecli
sate, scoase din cale. J mvililor regionale reparaţii linii.
încărcarea şi formarea trenurilor de lucru alcătuite dîd
boghiuri pentru transportat panouri montate sau tronsoand
sudate, precum şi circulaţia acestora se face conform regie
rnentărilor în vigoare.
Macaralele portal fixe aflate în bazele de montare pentnj
descărcarea şinelor din vagoane şi aşezarea lor în stivă, (în
depozit), precum şi pentru manipularea lor din stivă pe lini?
unde se face montarea panourilor.
Macaralele portal mobile (fig. 23) pentru ridicarea panou-
rilor de linii de pe locul de montare, sau din linie în căzu]
demontării acesteia pentru transportul panourilor în lungul li
niei şi aşezarea lor pe boghiuri, precum şi pentru operaţii in^
verse. De asemenea, se folosesc pentru transportul şinelor îi
lungul liniei la montarea şi demontarea panourilor, precum ş
Fig. 23. Macara portal mobilă
pentru încărcarea sau descărcarea şinelor în şi din vagoane
operaţia executîndu-se pe la capătul vagonului. Macaraua por
tal mobilă circulă pe o ' c a l e ajutătoare (cale de rulare) ci
ecartamentul de 3 180 mm.
32
miele portal mobile pot fi şi electrificate, în care
panourilor pe verticală şi a ansamblului de
in nli' pe linia ajutătoare se face în mod automat,
inii. de mecanizare uşoară şi mecanizare grea, maca-
H il mobile şi macaralele portal fixe, precum şi bo-
l"'lnk> se verifică şi se repară de atelierele spe-
6. DERANJAMENTELE CAII
II pul circulaţiei trenurilor, liniile ferate capătă de-
|Mi Vuipra liniei acţonează, în timpul trecerii trenuri-
niM" datorită sarcinilor verticale, sarcinilor orizontale
}Wi ilr şi a sarcinilor orizontale longitudinale. Peste efec-
• i i forţe rezultate din circulaţia trenurilor se supra-
§(M* 1 fivte, determinate de diferite cauze legate de starea
i«in ulcior, liniei, materialului din care este alcătuită ca-
•l»
11 in ininentele care se produc la linie sînt de mai multe
i
Di i.iiijamente în plan transversal (perpendicular pe axa
ti Ai •• lea se manifestă prin lăsarea sau ridicarea unui fir
> liilă de celălalt. Cauzele s î n t : tasarea mai pronunţată
I" mini la un capăt al traversei, deburarea traversei la
U'H la sa rea în jos a terasamentului sub u n capăt al tra-
i urmare a înmuerii lui din cauza apelor superficiale
• l'\ lăsarea în jos a unui capăt al traversei datorită
de balast existente în platforma căii, ridicarea unui
il li aversei datorită cocoaşelor de îngheţ (pe timpul
Uliilor scăzute), sau datorită terasamentului împins
'"'lul.iil care fuge spre linie (în debleuri).
Deranjamente în plan orizontal, în direcţia transversală
i illnvţie perpendiculară pe axa liniei. Acestea se mani-
|irln :
deplasarea unui fir ;
deplasarea ambelor fire.
33
 — Deplasarea unui fir faţă de celălalt fir produce lăr-
girea sau îngustarea căii.
Cauzele care produc lărgirea căii s î n t : uzura sau lipsai
materialului de prindere a şinei de traversă, putrezirea tra-J
verselor, ne mai asigurînd prinderea şinei, uzura laterală u
şinelor, înclinarea şinelor mai mică decît cea prescrisă, v a l
naţia bruscă a ecartamentului care conduce la naşterea unoB
forţe orizontale puternice la trecerea trenurilor, în care c a »
prinderile şinei de traverse cedează şi permit deplasarea ş i n e l
spre exterior.
Cauzele care produc îngustarea liniei sînt : r ă s u c i r e l
traverselor în plan orizontal ca efect al fugirii şinelor datcfl
rită izbiturilor primite de şine de către roţile vehiculelor r u f l
tiere la trecerile la nivel, înclinarea şinelor mai mare decjB
cea prescrisă, turtirea ciupercii şinei pe faţa interioară, frecă®
rile dintre contraşină şi faţa interioară a bandajelor la i n f l
mile aparatelor de cale.
— Deplasarea ambelor fire (deriparea liniei) se m a n S
festă prin deplasarea liniei în plan faţă de poziţia ei s t a b i l i t S
Cauzele care produc deriparea liniei sînt : lipsa de b a l a ®
dintre traverse şi la capătul traverselor, burajul necorespui®
zător al traverselor, acţiunea forţelor orizontale asupa l i n i J
la trecerea trenurilor, rosturi de dilataţie mai mici decît c e H
reglementare, fugirea şinelor. Deplasarea pronunţată a l i n »
faţă de axa ei (flambarea liniei), denumită şi şerpuirea linieB
se produce din cauza rosturilor de dilataţie şi a prismei d a
balastare necorespunzătoare, sau a nerespectării măsurilor spe®
ciale de lucru în timpul temperaturilor ridicate. I
c) Deranjamente în plan orizontal în lungul liniei. AcesteH
se manifestă prin : •
— Deformarea rosturilor de dilataţie, cauzate de deplaB
sarea şinelor în lungul lor, ca urmare a deformaţiei elastic*
în timpul trecerii trenurilor, izbirea roţilor de capetele ş i n «
lor la trecerea de pe o şină pe alta, frînarea trenurilor, în s p f l
cial pe porţiuni unde aceasta are loc frecvent (la semnale d l
intrare în staţii, pante mari, restricţii de viteză), d e f o r m a ţ ®
termică a şinelor, prinderile slăbite ale şinei de placă - a l
traversă, strîngerea insuficientă a buloanelor de la eclisaj ( d l
la joante).
— Fugirea şinelor, fiind însoţită în unele cazuri de f u g ®
rea traverselor, cu răsucirea lor în plan orizontal şi chiar î l

34
 I f c l I.H ('mizele care produc fugirea şinelor s î n t : de-
| H «in i n i a şinelor la trecerea trenurilor, declivitatea
W | { h i > 'i trenurilor, izbirea şinelor în cap de roţile ve-
In II de la o şină pe alta, strîngerea insufi-
• i ilor şinei de traversă, lipsa balastului dintre
TB|||i ilt» dispozitive contra fugirii şinelor sau î n t r e -
jBM<"i. ipun/ătoare a acestora.
H u i fugirii şinelor se manifestă prin : închiderea ros-
\ m dilataţie pe distanţe mai mari, deplasarea traverse-
| | |iiniil.'i şl răsucirea lor, sporirea distanţei dintre t r a -
T j j ş In Joantă şi ajutoarele lor, ceea ce poate conduce
AH ,Im lor, deplasarea traverselor de pe patul lor, în
• s. IM iuluce deburarea liniei, distrugerea traverselor
Jlliili ' lini in zona prinderii şinei de traverse care se
^ • m In t i cu răsucirea lor în plan orizontal.
I |•• i iinliimcntele liniei în plan longitudinal (deformaţii
n i u l III lung al liniei). Deformaţiile, denumite denivelări,
(mi I pr lin fir sau pe ambele fire. Cînd f i r u l de şină
ui |ns faţă de nivelul stabilit se zice că este o lă-
HMI I îmi firul de şină este mai ridicat faţă de nivelul
H H' in- ca este o cocoaşe sau un hop.
l i n i limitele valorii denivelării sînt mai mari sau se
11> " distanţă mai mică decît toleranţele prevăzute în
• li* norme şi toleranţe", atunci este o denivelare
I) IM • ...-111 în care după o denivelare de pe u n fir u r -
1 li nivelare pe celălalt fir, iar distanţa dintre ele este
I mi mai mică, denivelarea se numeşte încrucişată.
V i' producerii deformaţiilor în plan longitudinal sînt
Hi • i la deformaţiile în plan transversal, însă extinse,
i t i l ' i mul multe capete de traverse.
ui ie, datorită şocului produs de roţile vehiculelor la
II • II pe o şină pe alta se produce mai frecvent tasarea
i ini) traversele din j u r u l joantei şi deburarea aces-
. H deformaţie locală care poartă denumirea de
i irt/nle,
I )iniMjamente legate de aspectul liniei. Acestea pot fi
" limite feluri : d e r a n j a r e a prismei de balast, p r e -
ilill in prisma de balastare, prezenţa ierbii pe b a n -
ii nli i, deteriorarea vopselei indicatoarelor de cale, d e -
ii i i Indicatoarelor de cale.

35
 f) Deranjamente care împiedică evacuarea apei de pe
platformă şi din terasamentele liniei. Acestea sînt următoarele :j
— Colmatarea balastului în linie şi în special la capetele
traverselor datorită sfărîmării balastului în timpul executării
burajului, dezagregării părţilor gelive ale balastului, căderii
de materiale diferite din vagoane (cărbune, zgură, nisip), de-
punerii în linie a prafului de către vînturi etc.
— Deformarea banchetei datorită depunerii de materiale
rezultate din executarea lucrărilor de linie, necurăţirii ban-
chetelor de iarbă, toate acestea împiedlcînd scurgerea apei
spre taluz sau spre şanţul de scurgere.
— Colmatarea şanţurilor datorită necurăţirii la timp a
depunerilor.
— împotmolirea căilor de scurgere a apelor.
— Depunerea zăpezii pe linie şi necurăţirea ei înainte de
începerea topirii.
Banchetele se pot deforma şi în sensul tasării lor exage-
rate sau al lunecării lor spre taluz. In acest caz, d e r a n j a m e n -
tul poartă denumirea de banchete căzute. Neexecutarea co-
rectă a terasamentelor conduce la deformarea acestora.
Deranjamentele se produc la terasamente, de cele mai
multe ori, în urma acţiunii apei care a pătruns în corpul te-
ransamentelor, cele mai frecvente fiind : eroziunea şanţurilor
de scurgere şi de apărare din cauza consolidării lor insufici-
ente, fugirea şi alunecarea de terasamente în urma lipsei sau
executării greşite a drenurilor şi a întreţinerii lor, alunecăr:
din cauza existenţei pungilor de balast din terasament, dis-
trugeri provocate de ripe ce se apropie de terasament din
cauza fixării insuficiente a acestora, umflături în urma în-
gheţului, datorită neîndepărtării apei din terasamente.
g) Deranjamente principale la lucrările de artă şi cauzele
lor. Acestea simt următoarele :
— Fugirea traverselor speciale pe poduri din cauza lipsei
sau prinderii insuficiente a grinzilor contra fugirii, a nestrin-
gerii buloanelor de prindere, a fixării insuficiente a căii con-
tra fugirii înainte de pod.
— Ruginirea metalului Suprastructurii datorită executării
incorecte a curăţirii materialului înainte de revopsire sau a
unei vopsiri proaste.

36
 ' >l.|h iwitea rulourilor şi deplasarea din loc a aparate-
mii . rn ilin cauza neîntreţinerii corespunzătoare a t u -
|tli i lui aparatelor de reazem.
1
i ipAluri în elementele tablierului datorită stării
a • nil pe pod, rosturi de dilataţie exagerate, joante bă-
• Hla nereglementară a traverselor speciale, sau a şi-
. I inverse.
• i 11nituri la zidăria infrastructurii produse de proasta
• ii' a aparatelor de reazem, de îndepărtarea insufi-
" apelor din spatele zidurilor întoarse, de colmatarea
lini din spatele zidurilor de*gardă, de existenţa joan-
iii Im deasupra zidurilor de gardă sau în apropierea lor.
Afilierea sau înnămolirea şanţurilor de deviere a ape-
lau |nrea radierelor şi zidăriei podeţelor înecate în te-
»iii> şl a podeţelor mici din cauza necurăţirii şi neasi-
I In iimp a scurgerii apelor.
I'i ranjarea îmbinărilor şi putrezirea elementelor po-
• i' lemn datorită nestrîngerii la timp a buloanelor de
iln.nl, a neasigurării curăţeniei elementelor podului,
i Miuinjnmente datorită uzurii materialelor de cale. Ma-
I" 'le cale (şine, material m ă r u n t metalic de prindere,
»«< balast) sub acţiunea sarcinilor ce iau naştere la
• • l u n u r i l o r şi sub acţiunea intemperiilor, se uzează şi
i "ii. a.-,i, deranjînd linia şi uneori făcînd-o chiar im-
'i Hi.il.t ptnă la înlăturarea deranjamentului a s t f e l :
.nu le se uzează din cauza frecării bandajelor roţilor
lui . iiiperloarâ şi interioară a ciupercii şinei. In alinia-
• IN • produce de regulă uzura verticală care este în func-
it ii.ilieiil suportat de şinele respective, de profilul liniei,
• i i ' i ' i d a frinărilor şi pornirilor etc. In curbe, în special
| i ' " l . sierlor, înt afara uzurii verticale, se produc uzuri
» Mi- niArlinea uzurii fiind mai accentuată cu cît raza
• iie mai mică.
'I in lin .i şinelor la joante se datorează rosturilor mari de
11
iinverselor deburate de la joante care favorizează
i" .ii .i de şocuri puternice la trecerea roţilor de pe o şină
ftjlri
i materialului — ciupercii şinei — spre interiorul
I. iumilire ca urmare a trecerii vehiculelor cu osii prea
• 'i I .II einllor inegale repartizate pe osii (mai ales in
I" 1 mi a traficului prea mare.

37
 Ruperea şinelor se produce datorită unei întreţineri ne-
corespunzătoare a liniei (rost de dilataţie mare, joante căzute,
găurire greşită a şinelor la capete pentru eclisare), a unor de-
fecte la vagoane (roţi cu locuri plane), a unor defecte de fa-
bricaţie, respectiv a oboselii materialului etc.
— Materialul metalic mărunt se uzează din cauza trafi-
cului, în raport cu modul în care este întreţinut, precum şi
cu durata de serviciu proprie fiecărui fel de material. Astfel,
uzura prematură a filetului buloanelor şi tirfoanelor se dato-
rează întreţinerii necorespunzătoare şi nerespectării condiţi-
ilor de introducere sau de strîngere.
Cauzele principale ale defectării ecliselor sînt : strînge-
rea neîngrijită a buloanelor de la joantă, rosturi de dilataţie
mari, joante căzute, şine bătute la capete.
— Traversele de lemn se defectează datorita uzurii lor
normale prin putrezire şi datorită uzurii mecanice. Scurtarea
duratei normale de serviciu a traverselor în cale se produce
din următoarele cauze : crăparea traverselor în special la ca-
pete, datorită nereparării lor la timp, găurirea repetată im-
pusă de tragerea la tipar, neastuparea găurilor vechi de tir-
foane în care pătrunde şi stagnează apa, deteriorarea traver-
selor în timpul transportului şi lovirea cu tîrnăcopul în timpul
burajului, neungerea cu antiseptic a părţilor sabotate, neexe-
cutarea curăţirii traverselor în cazul pătrunderii plăcilor în
traversă, baterea tirfoanelor cu ciocanul, ovalizarea găurilor
de la tirfoane din cauza forţelor orizontale prea mari şi a
prinderii insuficiente a şinelor de traverse (în curbc), putre-
zirea prematură a traverselor datorită balastului murdar sau
neasigurării scurgerii apelor din linie.
— Balastul se deteriorează datorită următoarelor cauze
mai importante : sfărîmarea sub loviturile ciocanelor de burat,
descompunerea totală sau parţială datorită acţiunilor succesive
de îngheţ — dezgheţ, murdărirea produsă de diferite mate-
riale aduse de vînt sau căzute din vagoane, toate acestea du-
cînd la pierderea calităţilor drenante şi de elasticitate.
i) Deranjamentele principale ale aparatelor de cale şi cau-
zele lor. Acestea sînt următoarele :
— Lipirea incompletă a limbilor acelor de contraaoe da-
torită : dimensiunilor nereglementare a barelor de conexiune,
fugirii limbilor de ac, ecartamentului nereglementar de la vîr-
f u l acului, montării greşite a aparatului de manevră, încovoie-

38
 ' n laterale a limbii de ac la trecerea trenurilor din cauza lun-
i II ii il prea mari sau prea mici a buloanelor de sprijin (pro-
ţnpl), deformării acului în plan orizontal, curăţirii insuficiente
• I• /ăpadă sau noroi a limbilor şi contraacelor, în special la
• i n .izurile centralizate.
— Ştirbirea limbilor de ac din cauza montării greşite a
i< I ni râtului de manevră şi din cauza dimensiunilor neregle-
ini'iitare a barelor de conexiune, a rezemării incomplete a
In uliii pe alunecători, a fixării nesatisfăcătoare a limbii la
i Alc'Ilul acului, a deplasării laterale în momentul trecerii tre-
burilor, a deburării traverselor speciale mai ales a celor de la
i Ali'llul acului, a înălţimii mai mari a limbii faţă de înălţimea
• "nlraacului şi din cauza alunecătorilor.
— Coturile la curba de racordare a aparatelor de cale se
i• uluc din cauza prinderii greşite a şinelor în curbă (neres-
I" 'tlndu-se ordonatele conform planului de poză (respectiv), a
lungimii nereglementare a aparatului de cale (necorespunză-
' planului de poză).
Coturile la inima de încrucişare şi lovituri în vîrful
inimii se produc datorită montării greşite a inimii faţă de
!"<'cţia ei, a distanţei nereglementare între inima propriu-
i şi contraşină, a poziţiei greşite a contraşinei faţă de gîtul
uni de încrucişare şi jgheaburi nereglementare ale contra-
' llielor.
Lăsături oarbe sub inimile de încrucişare şi la ace —
H ales la călcîiul lor —, din cauza burajului superficial şi
rentat la timp al traverselor speciale.
Depărtarea insuficientă a limbii de contraacul său
ii.i opusă celei lipite) din cauza nerespectării la montare
'. li ianţelor prevăzute în planurile respective.
Funcţionarea nereglementară a limbilor de ac, crăpă-
•,.i rupturi în ele, acestea producîndu-se din cauza între-
'"i'uţarii de cleşti şi buloane montate pe plăcile de suport,
ivspunzătoare tipului respectiv, ceea ce produce rezema-
• limbilor de ac pe buloane şi pe cleşti şi nu direct pe alu-
lori cum er trebui.
Stagnarea apei, din cauza colmatării prismei de ba-
in lare din zona aparatelor de cale, a neasigurării scurgerii
• i'.'lor, a neîntreţinerii corespunzătoare a balastului de sub tra-
VCI'NI*.

39
 j) Deranjamente principale ale joantelor izolante pe por-
ţiunile de linii echipate cu bloc de linie automat şi cauzele lor.
— Contactul între şine la joantele izolante, face ca talpa
uneia din şine să atingă placa şinei vecine. Acest lucru se
poate produce din cauza fugirii şinelor, din cauza strivirii
plăcuţelor de la rosturile de dilataţie şi atingerii directe între
şine, sau a astupării cu gheaţă murdară a rostului de dilataţie.
— Ruperea ecliselor de lemn din cauza relei întreţineri
a joantelor şi a fugirii şinelor.
— Desprinderea broşelor de conexiune sudate de la
joante din cauza relei întreţineri a joantelor, sudura făcută
nereglementar pe înălţimea şinei şi fugirea şinelor.

7. PREVENIREA DERANJAMENTELOR LINIEI

Menţinerea stării bune a liniilor şi reducerea volumului

lucrărilor de întreţinere sînt posibile numai prevenind apa-
riţia deranjamentelor. Pentru prevenirea agravării deranja-
mentelor la linie este necesar să se determine cauza care le-a
produs, pentru a se lua măsuri corespunzătoare de înlăturare
a acesteia, lucrările de întreţinere trebuind să fie executate
în cele mai bune condiţii de calitate pentru a asigura o durată
cît mai mare.
a) Prevenirea deranjamentelor privind nivelul liniei în
planul transversal şi în profilul în lung. Aceasta se obţine
prin : asanarea şi consolidarea terasamentelor, drenarea pris-
mei de balastare, aplanarea corectă a banchetelor, curăţirea
la timp a şanţurilor şi podeţelor, asigurarea liniei contra f u -
girii şinelor, deranjarea cît mai redusă a patului format de
traverse, folosind pentru rectificări mici de nivel, plăcile
intermediare sau suflajul, asigurarea sub talpa traversei a
unui strat de balast curat şi a unui substrat de grosime sufi-
cientă, executarea unui b u r a j corespunzător şi cît mai uni-
form, întreţinerea corespunzătoare a joantelor, montarea
corectă şi ungerea periodică a ecliselor şi buloanelor, înlătu-
rarea treptelor verticale între cele două şine, menţinerea pozi-
ţiei corecte a traverselor ajutătoare de la joante, menţinerea

40
i' lurilor de dilataţie corecte, asigurarea scurgerii apelor
nperficiale, menţinerea unui b u r a j corespunzător al traver-
• lor precum şi al celor de la joantă şi al traverselor adia-
• ••iite, încărcarea cu sudură a şinelor bătute la capete.
b) Prevenirea deranjamentelor în plan orizontal în direc-
|ln transversală liniei. Acestea se obţin prin : remedierea la
iuii|> a lărgirii sau îngustării ecartamentului şi prevenirea
• nriaţiei brusce a acestuia, înlocuirea traverselor rele în spe-
• iul cind sînt mai multe la rînd, înlocuirea materialului meta-
|l< mărunt uzat, completarea prismei de balastare cu spo-
• in-a ei pe firul exterior al curbelor, compactarea balastului
liilre traverse şi în special la capetele traverselor, executarea
• < ui'Ctă a înclinării şinelor, riparea ia timp a liniei şi în
• pi-cial în curbe, montarea sprijinitorilor şi a şinelor curbate,
In sens invers între şinele liniei — în curbe cu raze mici—
i < < l i ficarea la timp a rosturilor de dilataţie, asigurarea liniei
• •intra fugirii şinelor, executarea lucrărilor fără a provoca
deriparea liniei, precum şi restabilirea prismei de balastare
compactarea acesteia ori de cîte ori este necesar.
c) Prevenirea deranjamentelor în plan orizontal în lungul
liniei. Aceasta se obţine prin : montarea dispozitivelor contra
lucirii şinelor în n u m ă r suficient şi menţinerea acestora în
l- iţii» corectă, menţinerea prinderilor prin strîngerea cores-
/âtoare a tirfoanelor, a buloanelor verticale, a buloanelor
• ii <>ntale de la joante, precum şi completarea şi compactarea
I'MI.I itului între traverse.
Montarea dispozitivelor contra fugirii şinelor se face
1
uliul seama de sensul fugirii şinelor pe linia respectivă,
de perechi de dispozitive fiind determinat de lun-
H a panourilor şi tipul de şină. La şinele tip 45 şi mai
"i •• se admite numai folosirea dispozitivelor elastice. La
"' le tip 40 contra fugirii şinelor se admite folosirea ecli-
i intermediare, montîndu-se cîte două perechi de eclise
i aceeaşi traversă. Pe liniile cu traverse de beton se folosesc
dispozitivele elastice. Pentru ca să nu se distrugă
i i nul prin rezemarea clemei elastice pe beton, între dispo-
i o r şi traversă se introduce o pană de lemn (fig. 24).
il) Prevenirea deranjamentelor legate de uzura materia-
i. Im. Aceasta se obţine prin luarea următoarelor măsuri :
La şine, descărcarea îngrijită a acestora şi depozitarea lor
.punzătoare, verificarea amănunţită înainte de introdu-

41
în toleranţe a părţilor componente ale aparatelor de cale con-
form „Instrucţiei de norme şi toleranţe", verificarea periodică
a stării aparatelor de cale conform „Instrucţiei 305."
g) întreţinerea trecerilor la nivel. Trecerea la nivel şi zona
acesteia trebuie întreţinută în permanenţă în stare curată.
Podeţele şi tuburile pentru scurgerea apei pe sub trecerea la
nivel trebuie să asigure în permanenţă scurgerea normală a
apelor. De asemenea, cumpenele, parapetele şi indicatoarele
care acoperă trecerea la nivel să fie în bună stare, executate
şi vopsite conform tipului standard. Spaţiul dintre şină şi
contraşină trebuie să fie întotdeauna curăţat şi să aibă lăr-
gimea în toleranţa prevăzută în „Instrucţia de norme şi tole-
ranţe". Traversele în zona trecerii la nivel trebuie să fie bine
burate, pavajul să fie reglementar, sau asfaltul bine între-
ţinut.
Poziţia normală a cumpenelor barierei de la trecerile la
nivel cu circulaţie rutieră dirijată, precum şi reglementarea
serviciului de pază sînt stabilite de directorul regionalei de
căi ferate conform prevederilor RET.
h) întreţinerea indicatoarelor de cale. Indicatoarele de cale
care se folosesc la căi ferate trebuie să fie de tipurile prevă-
zute în „Instrucţia de semnalizare", respectiv în „Normele
interne departamentale". Indicatoarele trebuie să fie instalate
în număr complet, la distanţele prevăzute de instrucţii şi
întreţinute în permanenţă în stare corespunzătoare şi cu vizi-
bilitatea asigurată.

8. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE CU-

RENTA (IN LINIE CURENTA ŞI ÎN STAŢIE). RECEPŢIA
LUCRĂRILOR

Formaţia de bază în activitatea de întreţinere a căii este

echipa de întreţinere.
Lucrările de întreţinere curentă a căii pe distanţa unei
•echipe se execută continuu, în tot timpul anului şi pe toate
liniile, în scopul eliminării defectelor apărute în cale şi al

44
 • nţinerii liniilor în limita toleranţelor în intervalul dintre
lună reparaţii periodice. Aceste lucrări se execută în „zbor",
i'lieă pe porţiuni sau în puncte ale liniei unde au apărut
• Irfecte care trebuie remediate, astfel ca circulaţia trenurilor
i se facă în deplină siguranţă, cu vitezele şi sarcinile pe osie
«ttubilite şi anume .
— remedierea deranjamentelor apărute la cale ;
— înlocuirea traverselor rele, astfel ca n u m ă r u l lor să
mi depăşească numărul maxim de traverse rele admis de
Instrucţia de norme şi toleranţe" ;
— înlocuirea materialului metalic uzat şi completarea
M istuia in măsura in care lucrarea nu se poate amîna pînă
l i reparaţia periodică ;
— lucrări pentru prelungirea duratei de serviciu a mate-
u.ilului de suprastructui'ă : traverse şi material m e t a l i c ;
— curăţirea şanţurilor, precum şi menţinerea aspectului
nj'.rijit al căii.
în acest scop, picherul împreună cu şeful de echipă şi
i zorul de cale, execută odată la 15 zile, verificarea la rînd
• intregii distanţe a echipei şi notează toate neajunsurile
i tatate la starea căii. Pe baza constatărilor făcute în cadrul
nlrolului chenzinal al colectivului menţionat anterior precum
.il constatărilor organelor de revizie şi control şi al apa-
i i ' l o r înregistratoare de verificat calea, picherul întocmeşte
j;ramul chenzinal.
Kchipele de întreţinere execută lucrările pe bază de
ram chenzinal înscris în carnetul de şantier al echipei
pfctive, precum şi conform ordinelor date de picher şi de
• li'- organe de revizie şi control, înscrise în foile zilnice din
.H lu-tul de şantier.
în cadrul lucrărilor de întreţinere curentă care au carac-
de intervenţie, trebuie determinate cauzele care produc
i' Incte de frecvenţă mare sau cu amplitudini mai mari decît
• normale provocate de circulaţia trenurilor, de asemenea,
liiiiinate cauzele care determină un volum de lucru care nu
• i nprinde în pocesul tehnologic al lucrărilor de întreţinere
i urnită.
In cursul unui an, lucrările de întreţinere curentă tre-
să se desfăşoare astfel :

45
 a) Primăvara imediat după dezgheţ, timp de trei, patru
săptămîni se execută lucrări pentru înlăturarea deranjamen-
telor ivite în timpul iernii : scoaterea plăcilor de lemn aşezate
în timpul dezgheţului pentru racordarea cocoaşelor produse
de îngheţ, înlocuirea traverselor arse şi rupte, repararea deni-
velărilor izolate şi în special a celor de la joante, îndreptarea
coturilor pronunţate, rectificarea rosturilor de dilataţie, dre-
narea traverselor noroioase, asigurarea scurgerii apelor.
b) In perioada de vară se execută : înlocuirea traverselor
rele şi repararea traverselor crăpate, înlocuirea şinelor defecte
şi a materialului metalic ajuns la limita de uzură şi neîn-
locuit în timpul iernii, repararea liniei la nivel şi riparea
liniei, burajul II al traverselor înlocuite, rectificarea ecarta-
mentului acolo unde nu s-a executat în timpul iernii sau
unde au apărut abateri ulterior, rectificarea rosturilor de dila-
taţie, strîngeroa tirfoanelor acolo unde nu au fost strînse în
timpul iernii ori s-au slăbit ulterior, curăţirea ierbii din prisma
de balastare şi de pe banchete, aplanarea banchetelor, pro-
filarea balastului, curăţirea şanţurilor.
c) înainte de venirea îngheţului se execută lucrări, în
special cele legate de prisma de balastre, astfel ca la veni-
rea îngheţului linia să fie într-o stare cît mai bună şi anume :
burarea joantelor căzute şi rectificarea nivelului precum şi
burarea traverselor deburate, repararea curbelor la nivel şi la
săgeată, riparea liniei, asigurarea scurgerii apelor de pe plat-
forma căii.
d) In perioada de iarnă, în afară de lucrări specifice ca :
introducerea plăcilor de lemn pentru racordarea cocoaşelor
de îngheţ şi curăţirea zăpezii, se execută maximum de lucrări
ce se mai pot executa şi în timp de iarnă. Acestea sînt :
înlocuirea de şine defecte şi material m ă r u n t ajuns la limita
de uzură, ungerea şuruburilor, rectificarea ecartamentului,
rectificarea rosturilor de dilataţie, strîngerea tirfoanelor, dară-
ţirea traverselor din cale, confecţionarea cepurilor, repararea
traverselor din depozite, eventuale rectificări izolate la nivel
şi înlocuiri de traverse.
Executarea lucrărilor de întreţinere curentă la liniile şi
aparatele de cale din staţii se execută tot pe baza programe-
lor chenzinale întocmite de picher şi constatărilor organelor
de revizie şi control, respectîndu-se procesele tehnologice res-
pective.

46
 Înlăturarea deranjamentelor înscrise în condica de revizie
i liniilor şi aparatelor de cale, precum şi în condica de
i' vizie a instalaţiilor de la staţie, se face imediat.
După terminarea lucrărilor, atît în linie curentă cît şi
I h* liniile din staţii, se va face zilnic ridicarea materialului
mărunt de prisos şi a celui scos din cale (a pieselor de la
i paratele de cale, traverse şi alte materiale înlocuite) şi se vor
transporta în depozit.
în cadrul lucrărilor de întreţinere curentă se vor respecta
normele medii de consum de materiale corespunzătoare pen-
iru 1 km real de linie sau pentru un aparat de cale, prevă-
ut în „Instrucţia de întreţinere a liniilor ferate."
La stabilirea planului privind consumul de materiale stau
l.i bază recensămintele de toamnă, premergătoare anului pen-
iru care se întocmeşte planul de materiale.
în cadrul întreţinerii curente se cuprind şi lucrări ca :
i ('condiţionarea materialului m ă r u n t de cale, a şinelor şi a
aparatelor de cale precum şi sudarea şinelor de pe liniile din
laţii, în tronsoane.
Planul lucrărilor de întreţinere curentă a unui district
uprinde toate liniile şi aparatele de cale, in afară de liniile
,i aparatele de cale prevăzute a fi reparate periodic, a căror
normă de manoperă pentru întreţinere curentă intră în norma
r manoperă prevăzută pentru reparaţii periodice. Picherul
urmăreşte executarea lucrărilor de întreţinere curentă pe baza
programului chenzinal şi a foilor zilnice. Lucrările se recep-
i, "iiează chenzinal de către picher, care verifică dacă lucrările
înscrise în programele chenzinale ale echipei s-au executat
dacă ele corespund din punct de vedere calitativ.
Constatările făcute la recepţie şi eventuale măsuri de
H'mediere a unor deficienţe se consemnează pe programul
iii'nzinal din carnetul de şantier al echipei.
Scriptic, lucrările se urmăresc prin caietele navetă, în
are se înscriu lunar şi cumulat de la începutul anului, reali-
irile la toate prestaţiile şi subprestaţiile.
în cadrul lucrărilor zilnice, şeful de echipă este obli-
it a face înainte de începerea programului de lucru, insti-uc-
i ijul echipei sale din „Norme departamentale de protecţie a
i uncii", să ia măsuri de acoperire a echipei cu paletele res-
pective conform prevederilor din „Instrucţia de semnalizare"
de plantare a tăbliţei „loc de refugiu."

47
8.1. E X E C U T A R E A L U C R Ă R I L O R DE ÎNTREŢINERE LA LINIE
PENTRU ÎNLĂTURAREA DEFECTELOR

Lucrările principale pentru reparaţia liniei se împart m

trei faze : /
— lucrări pregătitoare, (se execută fără închiderea liniei) ;
— lucrări de bază, (se execută cu închiderea liniei sau
cu reducere de viteză în funcţie de felul lucrării, cu respec-
tarea prevederilor „Instrucţiei pentru restricţii de viteză şi
închidere de linie") ;
— lucrări de încheiere (finisaj), care se execută cu linia
deschisă pentru circulaţia trenurilor.
— In cadrul lucrărilor pregătitoare, se cuprind : instru-
irea formaţiei de muncitori din : „Norme departamentale de
protecţie a muncii" asupra lucrărilor ce au de executat în ziua
respectivă, acoperirea formaţiei de muncitori cu paletele echi-
pei conform „Instrucţiei de semnalizare", verificarea, vizarea,
însemnarea, pregătirea şi distribuirea materialului şi a sculelor,
precum şi a formaţiei de muncitori pe fel de operaţii etc.
— In cadrul lucrărilor de bază se cuprind : operaţiile
propriu-zise din procesul tehnologic, specific lucrării respec-
tive, după ce mai întîi s-au îndeplinit formalităţile cu privire
la închiderea liniei cu aplicarea pe teren a semnalelor mobile
de oprire, sau a semnalelor mobile de reducere a vitezei, în
cazul lucrărilor care cer asemenea măsuri, conform „Instruc-
ţiei pentru restricţii de viteză şi închideri de linie".
— In cadrul lucrărilor de încheiere se cuprind : comple-
tarea materialului mărunt de cale, riparea căii, profilarea
prismei de balastare, strîngerea şi depozitarea materialului
de cale rezultat din demontare (traverse, şine, material, mărunt
metalic) precum şi a sculelor, transportarea în depozitul res-
pectiv.
Pregătirea atentă a lucrărilor, distribuirea corectă a mîinii
de lucru, ordinea şi exactitatea executării operaţiilor, starea
sculelor asigură executarea la timp şi de bună calitate a
acestor lucrări.
înainte de începerea lucrării pentru înlăturarea defec-
telor căii, conducătorul formaţiei de lucru (meseriaşul de cale
I, şeful de echipă sau picherul) este obligat a determina cau-
zele datorită cărora s-au ivit aceste defecte, deoarece neînlă-

48
I urarea cauzelor defectelor conduce în mod sigur la repetarea
chiar agravarea aceloraşi defecte.
Procesele tehnologice pentru executarea unor lucrări de
remediere sînt următoarele :
Repararea denivelărilor. Lucrarea se execută în urma
constatărilor făcute cu ocazia reviziei chenzinale a picherului
şi pe baza programului de lucru întocmit pe chenzină de către
acesta, precum şi la constatările făcute de organe L cu sarcini
<le control şi a rezultatelor obţinute la verificarea cu vagonul
de măsurat calea.
Proces tehnologic : se scoate balastul dintre traverser-sg
M rîng—tirfoanele, se ridică şi se suspendă linia cu ajutorul
cricurilor, se manevrează traversele c^re nu sînt la echer şi
traversele răsucite, se burează traversele, se ripează linia, se
umple spaţiul dintre traverse cu balast, se aranjează prisma
<lc balastare şi se compactează cu maiul, apoi se fixează dis-
pozitivele contra fugirii şinelor şi proptelele.
Ridicarea liniei se face astfel : se ridică un fir al liniei
cu ajutorul cricurilor după indicaţia şefului formaţiei de
lucru, fixîndu-1 prin îndoparea balastului sub capetele tra-
verselor ridicate. Mărimea înălţimii la care trebuie ridicat
primul fir al liniei se determină prin vizarea cu ajutorul
crucilor de nivelat. Firul al doilea se ridică la înălţimea
primului fir, folosind lata şi nivelul.
Scoaterea balastului dintre traverse se face în şah
(fig. 25)

1 n n n n n rr n
•I • Bl 11 •
—Li LI U LI LI U U U
Fig. 25. Scoaterea balastului (în şah) dintre traverse
pentru buraj

După terminarea ridicării li îiei se trece la b u r a j ul tra-

\ crselor cu ciocanele de burat. Burajul traverselor se face
Iu cruciş, lucrînd cite o pereche de lucrători la fiecare capăt
al aceleiaşi traverse, (fig. 26).

49
 /
Traversele se vor bura mai tare sub şină, circa 20—30 cm
de o parte şi de alta a şinei şi mai slab spre mijlociii traversei.
La început, lucrătorii vor face burajul pe partea lor din
dreapta (pe mîna dreaptă) pe toată întinderea porţiunii de

n -n • ^

• — o ^ n u — u
Fig. 26. Sensul de executare a burajului

linie în reparaţie. La înapoiere se va scoate în prealabil

balastul de pe locurile nedescoperite, vor acoperi cu balast
locurile descoperite din partea opusă şi totodată vor executa
burajul aceloraşi traverse pe partea lor din stînga (pe mîna
stingă).
La reparaţia unei denivelări apărute numai pe unul din
firele liniei, traversele respective se vor bura pe toată lungi-
mea lor şi nu numai în partea firului lăsat.
Lucrarea de reparaţie a denivelărilor se execută fără apli-
carea semnalelor mobile de reducere a vitezei trenurilor, con-
form „Instrucţiei pentru restricţii şi închidere de linie.
b) înlocuirea izolată a şinelor. In cadrul întreţinerii
curente se înlocuiesc şine uzate peste toleranţe, defecte sau
rupte. înlocuirea se face cu şine de acelaşi tip, aceeaşi lungime,
iar înălţimea şinei ce se introduce în cale să nu difere cu
mai mult de 1 mm faţă de înălţimea şinelor existente în linie.
înainte de începerea lucrării de înlocuire a şinei, se va
da o deosebită atenţie situaţiei reglementare a rosturilor de
dilataţie, executînd eventual rectificarea lor.
— Lucrări pregătitoare: şina înlocuitoare se aşază în
mijlocul căii, în dreptul şinei de înlocuit; se încearcă la
deşurubare — la şina ce urmează a se înlocui — buloanele
de la joante, înlocuind pe cele care nu mai sînt bune. La
«clisele cu şase găuri, se pot scoate mai înainte cele două
buloane extreme. Se scot tirfoanele din interior din două
în două traverse, în afara celor de la joante, iar la tipul 49
se scot şi buloanele cu cleşti de la exterior, din două în două

50
 traverse, apoi, se demontează dispozitivele contra fugirii (dacă
există).
— Lucrări de bază (înlocuirea propriu-zisă a şinei) :
— se acoperă linia în punctul de lucru cu semnale mo-
bile de acoperire a liniei închise după ce mai întîi s-au înde-
plinit formalităţile prevăzute în „Instrucţia pentru restricţii de
viteză şi închideri de linie" ;
— se scot toate buloanele, tirfoanele şi cleştii de la in-
terior şi se slăbesc tirfoanele de la exterior (la tipul 49 se
slăbesc numai buloanele cu cleşti de la exterior ; la tipul 45
nu este necesară slăbirea tirfoanelor exterioare) ;
— se deplasează — prin rostogolire — şina de înlocuit,
se curăţă de aşchii suprafaţa traverselor pe locul de prindere
se împinge în loc şina înlocuitoare, se montează şi se strîng
buloanele, tirfoanele, cleştii — înlocuindu-se materialul mărunt
de prindere uzat —, se strîng apoi tirfoanele din interior şi
la urmă cele din exterior ;
— se ridică semnalele mobile de acoperire a liniei închise.
— Lucrări de încheiere : se verifică strîngerea buloanelor
si tirfoanelor, se montează dispozitivele contra fugirii şinelor,
se strînge materialul scos din cale şi sculele şi se transportă
in depozit, respectiv la magazie.
In cazul lipsei şinei semibune potrivite, pentru a fi folo-
site la înlocuire, este indicat a se face înlocuirea la rind pe
o anumită porţiune de linie, recîştigîndu-se în acest mod şine
semibune.
In cazul uzurii mari a feţei interioare a şinei şi în lipsă
de şine de rezervă, se poate face întoarcerea şinei existente
în cale, scoţînd-o şi rotind-o cu 180°.
c) înlocuirea izolată a ecliselor. Lucrarea de înlocuire
izolată a ecliselor se execută cu închiderea liniei şi acoperirea
locului lucrării cu semnale mobile.
Lucrarea se execută în următoarea ordine : se scot toate
buloanele de la eclise (dacă este cazul, de exemplu la tipurile
.'i4, 5 şi 40 standard, se scot întîi tirfoanele de la joantă), se
scot eclisele uzate înlocuindu-se cu eclise noi sau semibune
reparate, se introduc şi se strîng buloanele ungînd în preala-
bil acele locuri unde eclisele se lipesc de ciuperca şi talpa
şinei. întîi se aşază buloanele extreme şi apoi buloanele de la
mijloc. După aceasta, dacă este cazul se aşază şi se strîng tir-
foanele, prinzînd joanta la tipar.

51
 Pentru trecerea trenurilor fără restricţii de viteză, joan-
tele vor fi prinse cel puţin cu patru buloane, cite două la
fiecare capăt de şină.
d) înlocuirea izolată a buloanelor. Lucrarea de înlocuire a
buloanelor nu se acoperă cu semnale. In cadrul lucrării, se
unge totdeauna filetul bulonului nou ce se introduce în cale.
Se admite demontarea şi scoaterea numai a unui bulon.
Se interzice introducerea buloanelor în găuri cu lovituri
de ciocan.
Buloanele ce urmează a fi înlocuite se ung cu petrol în
a j u n u l lucrărilor, pentru uşurarea deşurubării piuliţelor.
e) înlocuirea izolată a traverselor se execută după cum
urmează :
— Lucrări pregătitoare : se înseamnă traversele reie care
trebuie să fie scoase din cale in cazul înlocuirii izolate, se
transportă şi se distribuie la locul lucrării traversele ce tre-
buie introduse în cale, se sabotează şi se găuresc (dacă aceste
operaţii nu au fost executate la uzina de impregnat).
— Lucrări de bază (înlocuirea propriu-zisă a traversei) :
se scoate balastul din spaţiile dintre traverse, se desface prin-
derea traverselor vechi, se împinge traversa de înlocuit în
spaţiul dintre traverse, se scoate traversa veche din cale, se
introduce traversa nouă în locul traversei scoase din cale,
se îndoapă balastul sub traversă, se prinde traversa în tirfoane,
verificîndu-se ecartamentul cu tiparul, se execută burajul tra-
versei, se completează balastul în spaţiul dintre traverse, se
profilează prisma de balastare şi se compactează prin baterea
•cu maiul.
— Lucrări de încheiere: se strîng traversele vechi, se
transportă în depozit şi se sortează.
Traversele scoase din cale se sortează astfel :
— traverse bune pentru întrebuinţare pe linii din staţii
sau pe linii secundare ;
— traverse bune pentru linii din staţii, dar reparate în
prealabil ;
— traverse bune pentru alte lucrări sau pentru foc.
Traversele se transportă din depozit cu drezina camion,
tractorul cu remorcă sau vagonetul cu motor şi se descarcă
pe contrabancheta terasamentuluî în dreptul traverselor des-
tinate înlocuirii. Dacă traversele sosesc chiar în timpul fixat

52
pentru înlocuire, atunci ele se pot scoate la descărcare cu
trenul de lucru.
Traversele sosite de la uzină au găurile făcute pentru
tirfoane, afară de cele destinate pentru curbe cu x-aza sub
500 m, care vor fi găurite numai la un capăt.
Găurirea traverselor pentru introducerea în cale se face
chiar pe bancheta liniei cu maşina de găurit, sau, in lipsă,
•u sfredelul de mînă, însemnînd în prealabil pe traversă locul
găurilor.
In ceea ce priveşte sabotarea traverselor, dacă plăcile
metalice sînt cu înclinare, sabotarea nu se mai face, ci se va
Îndrepta cu tesla faţa superioară neregulată a traversei.
Găurile şi locurile sabotate se ung cu reziduuri petroliere.
Balastul din spaţiile dintre traverse se scoate cu 2 cm
nai jos de talpa traversei, aceasta pentru a uşura împingerea
traversei vechi în spaţiul dintre traverse, făcîndu-se totodată
loc în profilul de balast pentru scoaterea traversei din cale.
Scoaterea traversei vechi şi introducerea traversei noi se
face obligatoriu cu cleştii, nefiind permisă folosirea în acest
scop a tîrnăcopului.
Este importantă pregătirea corectă a patului pentru tra-
versa nouă. Patul vechi trebuie tăiat, astfel ca traversa cea
nouă să intre strîns sub talpa şinei, în caz contrar, prin deran-
jarea patului vechi, se va forma lăsătura în dreptul traversei.
De asemenea o mare atenţie trebuie dată burajului traversei,
'leoarece burajul slab produce lăsarea traversei noi, iar bura-
jnl exagerat de tare va ridica traversa în sus, împreună cu
şina, formînd cocoaşe.
La completarea spaţiului între traverse, balastul se bate
ru maiul. La înlocuirea traverselor se vor lua toate măsurile
pentru a nu fi deranjată omogenitatea căii, asigurîndu-se în
acest mod o circulaţie liniştită a trenurilor.
Ca regulă, traversele noi trebuie introduse in cale în
aceeaşi zi cu distribuirea lor pe linie, iar cele vechi ridicate
• le pe linia curentă în ziua înlocuirii lor şi transportate în
ilepozit unde se vor aşeza în stive.
Lucrarea de înlocuire izolată a traverselor nu se acoperă
<-u semnale mobile de reducere a vitezei trenurilor.
f) înlocuirea traverselor la trecerile la nivel. Procesul teh-
nologic este următorul :

53
 — Lucrări pregătitoare : se desface îmbrăcămintea asfal-
tică, pavajul sau împietruirea dintre contraşinele trecerii la
nivel şi în afară, la drumul de acces, pe porţiunea necesară
executării lucrării. Se demontează şi se scot contraşinele, se
scoate balastul dintre traverse cu 2 cm mai jos de talpa
traversei, aceasta pentru a uşura împingerea traversei vechi
în spaţiul dintre traverse, făcîndu-se totodată loc pentru scoa-
terea traversei, transversal căii.
— Lucrări de bază (înlocuirea propriu-zisă a traverse-
lor) : se acoperă locul lucrării cu semnale mobile de oprire,
după ce mai întîi s-au îndeplinit formalităţile prevăzute în
„Instrucţia pentru restricţii de viteză şi închideri de linie". Se
demontează buloanele, eclisele, tirfoanele şi plăcile, se scot
şinele, se scot traversele şi se nivelează patul de balast,
se asigură scurgerea apelor, se introduc traversele noi, se
aşază plăcile şi cele două şine, se montează eclisele prinzîn-
du-se în buloane, se găuresc traversele cu verificarea la tipar
a ecartamentului, se ung, se introduc şi se strîng tirfoanele,
se îndoapă traversele şi se execută burajul I al acestora, se
umplu golurile dintre traverse, se asigură trecerea provizorie
a vehiculelor rutiere, se ridică semnalele mobile de oprire.
— Lucrări de încheiere : după trecerea unui număr de
trenuri se desface pavajul făcut pentru trecerea provizorie a
vehiculelor rutiere, se scoate balastul dintre traverse, se exe-
cută burajul II al traverselor, se umplu golurile dintre tra-
verse, se montează contraşinele, se reface împietruirea, pava-
jul sau asfaltul dintre contraşine şi în afara căii de o parte
şi de alta.
In zona trecerii la nivel traversele se înlocuiesc la rînd.
în cazul trecerilor la nivel de lungime mare (la drumuri
naţionale modernizate etc.) înlocuirea traverselor se va face
mai întîi pe jumătate din lungimea trecerii la nivel, astfel ca
circulaţia rutieră să nu fie întreruptă complet, după care, se
dă în circulaţie porţiunea lucrată şi apoi se continuă lucrările
pe cealaltă jumătate.
în asemenea condiţii, executantul lucrării va aviza din
timp organele regionale de drumuri.
g) Rectificarea liniei la ecartament (tragerea la tipar a
liniei). Această lucrare constă din următoarele operaţii :
— Se măsoară linia cu tiparul, însemnînd cu creta tra-
versele la care trebuie făcută tragerea la tipar. Măsurarea

54
eeartamentului se face la 14 mm de la faţa de rulare a
şinei, pentru a se ţine seama de uzura şinelor.
— Se curăţă de aşchii cu tesla capetele traverselor în
apropierea şinelor, se ung părţile sabotate şi se distribuie
cepuri de lemn pentru repararea respectiv îndoparea găurilor
vechi de tirfoane.
— Se scot tirfoanele la firul care are abatere în plan
orizontal, se aşază în găurile vechi cepuri de lemn, se depla-
sează şina cu manelele picior de capră sau aparatul special
la distanţa necesară către interior în cazul lărgirii eeartamen-
tului şi către exterior în cazul îngustării eeartamentului ; se
dau găuri noi verifieîndu-se cu tipanul, se introduc in găuri-
vertical-tirfoanele unse şi se strîng.
Scoaterea tirfoanelor se face la un fir de linie pe întin-
dere de cel mult trei traverse.
Lucrarea de tragere la tipar trebuie să fie bine făcută,
deoarece orice repetare a unei astfel de lucrări, conduce la
deteriorarea traversei (lărgirea găurilor, crăparea traversei etc).
Cu ocazia tragerii la tipar, tirfoanele uzate sau strîmbe
se vor înlocui.
La trecerea trenului, şinele trebuie prinse de traverse cu
numărul complet de tirfoane.
Lucrarea de tragere a liniei la tipar în puncte izolate se
execută fără aplicarea pe teren a semnalelor mobile de redu-
cere a vitezei trenurilor.
h) Riparea liniei. Pentru îndreptarea poziţiei în plan ori-
zontal a liniei se execută riparea acesteia. Lucrarea se com-
pune din următoarele operaţii : se descoperă capetele traver-
selor numai in partea (sensul) unde se ripează, dacă balastul
este î n d e s a t ; se deplasează transversal linia cu ajutorul mane-
lelor sau al aparatelor speciale, se completează cu balast golu-
rile rămase in urma deplasării căii cît şi a golurilor rămase
rle la fixarea manelelor pentru executarea ripării şi se com-
pactează balastul cu maiurile.
Formaţia de lucru care execută riparea, după deplasarea
liniei într-un punct, trece înainte sau înapoi pentru execu-
tarea aceleiaşi lucrări după indicaţiile şefului de echipă sau
» picherului care se găseşte la distanţă de două trei panouri
<le grupul de lucrători. Deplasarea liniei se face în sens trans-
versal într-o parte sau în alta pe o distanţă astfel ca linia să

55
nu prezinte în plan curburi sau coturi care ar deranja mersul
liniştit al trenurilor.
Dacă la ripare se constată că, direcţia unui fir de linie
este corectă, iar a celuilalt nu, atunci se face tragerea la
tipar al celui de al doilea fir.
In cazul ripării liniei în aliniament, cînd ambele fire de
şine sînt la acelaşi nivel, se alege ca bază de ripare, firul
care are mai puţine neregularităţi in plan.
i) Riparea liniei în curbe. în curbe, riparea se execută
totdeauna linia de bază fiind firul exterior. Riparea se face
la ochi, cînd este necesar a se îndrepta coturi izolate. In
cazul cînd este necesar a se deplasa linia în curbă pentru a
se obţine o rază uniformă, atunci riparea se face la sfoară,
prin coarde, după săgeţi.
In cazul cînd valoarea deplasării liniei este mai mare de
6 cm, riparea se execută în reprize.
înainte de începerea ripării în curbe, se slăbesc buloanele
de la joante, iar rosturile de dilataţie se rectifică din timp,
deoarece în cazul rosturilor închise, linia nu poate fi depla-
sată spre interior, şi invers, în cazul rosturilor deschise prea
mult, linia nu poate fi deplasată spre exterior.
In mod cu totul excepţional, in timpul iernii, cînd balas-
tul este îngheţat, riparea nu se poate face, ci se îndreaptă
coturile prin tragere la tipar.
In timpul temperaturilor ridicate în cursul zilei, riparea
nu se va executa decît dimineaţa sau seara, cu măsuri speciale.
In ceea ce priveşte verificarea şi retrasarea curbelor, se
va proceda conform instrucţiei care tratează această problemă.
Riparea liniei în cazul deplasării într-o repriză pe o dis-
tanţă de cel mult 2 cm, se execută fără aplicarea pc teren
a semnalelor mobile de reducex-e a vitezei trenurilor.
j) Rectificarea înclinării şinelor. Atît in aliniament cît şi
în curbe, înclinarea şinelor trebuie să fie de 1/20. Rectificarea
înclinării şinelor, se execută atunci cînd înclinarea şinei întrece
toleranţele admisibile (1/15 sau 1/20).
In cazul înclinării normale, suprafaţa de rulare pe şină
se prezintă în forma unei fîşii lucitoare şi regulată, plasată în
lungul ciupercii şinei, la mijlocul ei, mai aproape de faţa
interioară. In cazul înclinării prea mari, dunga de rulare
se deplasează spre exterior, iar in cazul înclinării prea mici,

56
spre interior. Rectificarea inclinării şinelor se execută în două
feluri :
— Rectificarea înclinării şinelor prin deplasarea traver-
sei din loc, transversal căii, se execută astfel : se scoate balas-
tul de la capetele traverselor şi de pe lături, se scot tirfoanele
şi plăcile, se deplasează transversal traversa pe o distanţă
care să permită a se face uşor sabotarea acesteia cu tesla
după tiparul de sabotat, se face sabotarea traversei, se curăţă
şi se unge cu reziduuri petroliere suprafaţa sabotată, se intro-
duce traversa la loc, se aşază plăcile şi se prinde şina verifi-
cîndu-se la tipar, apoi se execută buraj ul traversei.
Rectificarea înclinării şinei se fa'ce în prima etapă din
două în două traverse adică la una da, la următoarea nu.
După terminarea primei etape, lucrarea se execută în
acelaşi mod la traversele rămase din prima etapă.
Lucrarea se execută fără aplicarea pe teren a semnalelor
mobile de reducere a vitezei trenurilor.
— Rectificarea înclinării şinelor, cu scoaterea şinelor, se
execută astfel : se acoperă locul lucrării cu semnale mobile
de oprire a circulaţiei trenurilor, după ce mai întîi s-au în-
deplinit formalităţile din „Instrucţia pentru restricţii de viteză
şi închideri de linie", se desfac prinderile de la joante, se
scot tirfoanele, şinele şi plăcile de la ambele fire de şine pe
lungimea unui panou, se sabotează traversele după tiparul de
sabotat, se curăţă aşchiile şi se ung cu reziduuri petroliere
suprafeţele sabotate, se repară găurile cu cepuri de lemn, se
aşază plăcile şi şinele, se prind şinele la joante, se dau găuri
noi. se introduc tirfoanele unse şi se strîng verificindu-se la
tipar, apoi se ridică semnalele mobile de oprire.
Se va urmări la executarea lucrării, ca înclinarea şinelor
la două traverse vecine să nu varieze brusc şi să fie asigurată
rezemarea corectă a şinei pe plăci la toate traversele.
k) înlocuirea traverselor speciale la aparatele de cale.
Procesul tehnologic al acestei lucrări este identic cu cel
corespunzător înlocuirii traverselor normale, ţinînd seama de
unele măsuri ce trebuie luate, astfel :
— sabotarea traverselor se face cu deosebită grjă, cunos-
cînd că, pe majoritatea lor sprijină patru fire de şină ;
— traversele trebuie sabotate în aşa fel, încît placa gene-
rală a inimii şi plăcile contraşinelor să rezeme perfect pe
traverse, fără a le deforma.

57
 Cind se înlocuiesc traversele ce susţin capra aparatului
de manevră, se are în vedere fixarea limbilor acelor pe o
anumită direcţie, luîndu-se totodată măsuri speciale de sigu-
ranţă.
La înlocuirea traverselor speciale de la aparatele de cale
centralizate, participă şi delegatul CT din unitatea de între-
ţinere a instalaţiilor respective.
1) înlocuirea traverselor speciale de poduri. Lucrarea se
execută, în general, prin scoaterea şinelor de pe panourile
succesive ale podului.
Numai în cazul podurilor cu calea sus şi fără trotuare,
cînd traversele pot fi scoase lateral fără mari dificultăţi, înlo-
cuirea traverselor speciale se poate face prin săltarea şinei.
— Lucrări pregătitoare : se face recensămîntul traverselor
rele, se transportă traversele la faţa locului, se crestează (cher-
tează) şi se găuresc traversele pentru prinderea în buloane.
— Lucrări de bază (înlocuirea propriu-zisă a traverselor
speciale) : se acoperă linia cu semnale mobile de oprire după
ce mai întîi s-au îndeplinit formalităţile prevăzute în „Ins-
trucţia pentru restricţii de viteză şi închideri de linie", se
demontează şinele, se desprind şi se scot traversele vechi, se
păsuiesc traversele noi, se finisează şi se ung suprafeţele de
prindere cu reziduuri petroliere, se aşază traversele şi se
prind în buloane, se găuresc traversele pentru prinderea şine-
lor. se aşază şinele, se montează eclisele, se prind şinele în
tirfoane verificîndu-se la tipar, apoi se ridică semnalele mobile
de oprire.
— Lucrări de încheiere : se verifică şi se strîng complet
prinderile şinelor de traverse şi a buloanelor de la joante se
adună traversele vechi şi se transportă în depozit.
Deoarece sint multiple operaţii care însoţesc această
lucrare se recomandă să se înlocuiască deodată toate traversele
ale aceluiaşi panou de cale. Traversele scoase din cale din
primele panouri care mai pot fi folosite, se repară şi se intro-
duc în ultimele panouri.
Pe pod se înseamnă cu vopsea poziţia numerotată a fiecă-
rei traverse noi. Pentru fiecare poziţie în parte se prelucrează
o anumită traversă, ce poartă acelaşi număr ; aceasta este
fasonată şi găurită prin luarea în considerare a pieselor cu
care vine în contact (corniere pentru prinderea laterală, capete
de nituri etc.).

58
 Concomitent cu înlocuirea traverselor speciale respective,
se execută curăţirea şi vopsirea feţelor superioare ale lonje-
roanelor sau grinzilor pe care se rezemă traversele.
înlocuirea traverselor speciale de poduri se poate efectua

n timpul verii se execută cu măsuri speciale.

. , balastului. Lucrarea se execută ca urmare a
pierderii proprietăţilor drenante ale balastului, datorită col-
inatării.
— Ciuruirea balastului numai la capetele traverselor, cînd
este format din piatră spartă, se execută astfel : se scoate „
balastul pe o lungime de circa 1 m şi se depune pe banchetă.
In continuare se ia piatra spartă de la capătul traverselor, se
scutură bine pe furcă şi se aruncă în locul din care a fost
scoasă cea dinainte ; pămintul rezultat prin ciuruirea pietrei
sparte şi rămas neutilizat pentru aplanarea banchetei se
aruncă pe taluz în cazul rambleelor, iar în cazul debleurilor
se depozitează pe banchetă şi apoi se evacuează.
Se amenajează un plan de scurgere a apei cu panta de
4%, de la capătul traversei pină la marginea taluzului terasa-
mentului, se profilează prisma de balastare şi se compactează.
Lucrarea se execută fără micşorarea vitezei prescrise a
trenurilor.
— Ciuruirea balastului din întreaga prismă de balastare
în cazul pietrei sparte, se execută astfel : se sooate balastul
din spaţiul dintre două traverse vecine (interspaţiul 1) la o
adîncime pînă la planul de scurgere al apelor şi cel puţin
pină la 10 cm sub talpa traversei şi se depozitează pe ban-
chetă. Se aplanează patul de balast—rămas în cale — în spinare
de măgar, cu panta de scurgere a apelor de 5%, se ia piatra
spartă din interspaţiul următor (interspaţiul 2) cu furca, se
scutură bine, şi se aruncă în interspaţiul din urmă (interspa-
ţiul 1), pînă ce se completează la nivelul tălpii traversei. Se
manevrează apoi traversa (dintre interspaţiul I şi II) pe piatra
spartă curată, se continuă trecerea prin furcă a restului de
piatră spartă şi se aruncă în spaţiul dinainte pînă ce din
balastul din interspaţiul 2 este scos c o m p l e t ; pămîntul rezultat
se aruncă pe banchetă sau pe taluz, iar patul de balast se
aplanează ; se continuă în acelaşi fel lucrul în interspaţiul 3,
iar după golirea interspaţului 3, prima traversă manevrată se

59
deplasează la locul ei la poză şi se burează, după care, se
continuă lucru mai departe în acelaşi fel.
Pentru asigurarea scurgerii apelor din prisma de balas-
tare, ciuruirea la capătul traversei se va face mai jos de
planul de scurgere a apelor şi în toate cazurile, cel puţin cu
15 cm mai jos de talpa traversei. Totodată, se va urmări
spargerea eventualelor praguri de pămînt de la capătul tra-
versei. Se va asigura o pantă de scurgere de 5% de la capătul
traversei pînă la marginea taluzului terasamentului.
Lucrarea se execută cu reducerea vitezei circulaţiei tre-
nurilor la 15 km/h.
In cazul balastului alcătuit din pietriş ciuruit, se proce-
dează la fel, cu deosebirea că, pietrişul scos dintr-un inter-
spaţiu, se aruncă pe ciurul montat pe banchetă, iar pietrişul
curat se aruncă în interspaţiul precedent.
— Ciuruirea balastului cu ridicarea panoului se execută
astfel : după dislocarea balastului pe o lăţime cu circa 10 cm
mai mare decît lungimea traversei, piatra spartă se trece prin
furcă şi se aşază peste balastul de la capătul traverselor, iar
pămîntul rezultat după trecerea pietrei sparte prin furcă se
aruncă cu lopata în afara liniei. Se aplanează patul în spinare
de măgar, cu pantă de 5% (pe liniile duble se dă o singură
înclinare intre marginea terasamentului) şi apoi se aruncă
piatra spartă curată în linie, astfel că, după compactare, nive-
lul ei să fie cu 2—3 cm mai jos decît talpa traversei. Se
aşază la loc panoul, se burează traversele la nivelul definitiv
şi apoi se aruncă restul de piatră spartă ciuruită pentru com-
pletarea prismei de balastare pînă la nivelul superior al tra-
verselor.
După al doilea buraj al traverselor, se execută compac-
tarea pietrei sparte din spaţiul dintre traverse.
In cazul pietrişului ciuruit se procedează la fel, cu deose-
birea că pietrişul ciuruit scos din cale se trece prin ciur, iar
pămîntul rezultat se aruncă cu lopata în afara liniei .
Piatra spartă sau pietrişul ciuruit nou necesar pentru
completări se descarcă pe cealaltă banchetă, pentru a nu se
murdări.
Lucrarea se execută cu închidere de linie, iar reluarea
circulaţiei se face cu viteza de 15 km'h.
După îndreptarea deformaţiilor apărute la trecerea a două,
trei trenuri, restricţia de viteză se ameliorează la 30 km/h, iar

60
după executarea burajului II al traverselor, restricţia se ridică,
circulaţia trenurilor făcindu-se cu viteza stabilită.
n) Rectificarea rosturilor de dilataţie şi aducerea joantelor
la echer. Aceste lucrări se execută ca urmare a deranjamentelor
liniei in plan orizontal, în lungul liniei. Restabilirea rosturilor
de dilataţie la mărimea normală se realizează prin deplasarea
şinelor în sens invers fugirii lor. Aceasta se realizează fie
prin rectificarea rosturilor de dilataţie, fie prin aducerea joan-
telor la echer.
Rectificarea rosturilor de dilataţie este lucrarea care se
execută fără întreruperea continuităţii firului de şină, iar
aducerea la echer a joantelor este lucrarea care se execută cu
întreruperea continuităţii firului de şină.
Deplasarea în lung a şinelor se execută cu dispozitive
hidraulice sau cu dispozitive cu şoc (berbec cu pană).
In cadrul rectificării rosturilor de dilataţie se execută
următoarele lucrări : se demontează dispozitivele contra fugirii .
şinelor sau se deplasează dispozitivele elastice, se slăbesc
buloanele de la joante se slăbesc eventual prinderile şinei
de placă respectiv de traversă, se deplasează şina în lung cu
dispozitive hidraulice sau dispozitiv cu şoc, se strîng buloa-
nele de la joantă şi prinderile şinei de placă, respectiv de
traversă, se montează dispozitivele contra fugirii şinelor sau
se deplasează la loc dispozitivele elastice.
La aducerea la echer a joantelor se execută următoarele
lucrări : se scoate balastul dintre traversele de la joante şi
dintre traversele ajutătoare, se demontează dispozitivele contra
fugirii şinelor sau se deplasează dispozitivele elastice, se
slăbesc buloanele de la joantă şi se desfac buloanele de la
joantele la care se va face întreruperea continuităţii firului de
şină, se slăbesc eventual prinderile şinei de placă, respectiv
de traversă, se deplasează şinele cu ajutorul dispozitivului,
se introduc plăcuţele de dilataţie în noile rosturi, se strîng
buloanele de la joantă, se manevrează la poză traversele de
la joante şi traversele ajutătoare, se rectifică ecartamentul,
se burează traversele, se completează şi se profilează prisma
de balastare şi se compactează balastul, se strîng prinderile
şinei de placă, respectiv de traversă, se montează dispozitivele
contra fugirii şinelor sau se deplasează la loc dispozitivele
elastice, se eclisează joantele desfăcute, se scot plăcuţele de
dilataţie de la rosturi.

61
 înainte de începerea lucrărilor de rectificare a rosturilor
sau de aducere la echer a joantelor, picherul şi şeful de
echipă, cu ajutorul unei pene gradate, măsoară rosturile de
dilataţie şi stabileşte planul de lucru. Măsurarea rosturilor
se face în timpul cînd temperatura nu are variaţii brusce :
dimineaţa, seara, în zilele cu cerul înorat etc. Măsurarea se
face pe fiecare fir în parte şi pe toată distanţa dintre două staţii.
Pe baza rezultatelor obţinute din măsurare se în:ocmest«
diagrama rosturilor de dilataţie (fig. 27).

mo
1800
1700
f600
1500
MO
t, 1300
/ 200
\ 1100
1000

10 30 50 70 90 no 130 150 170 190 2/0 2M

20 40 60 80 100 120 /IO 160 180 200 XO
/Avnări/1j9a/?our//or </e şt/re
•Fig. 27. Diagrama rosturilor de dilataţie

Deplasarea şinelor trebuie începută de regulă cu porţiunile

de linie cu rosturi mari. In timpul executării lucrărilor, se
măsoară în mod continuu temperatura în şină şi se asigură
mărimea rostului corespunzător temperaturii, potrivit ins
trucţiei de „Norme şi toleranţe" sau instrucţiei „10 L t ". S
pot deplasa odată tronsoane pînă la cel mult 90 m lungime.'
P e n t r u a preveni deplasarea traverselor înclinate faţă de axa

€2
' aii şi deci îngustarea eeartamentului, se recomandă să se
lucreze concomitent pe ambele fire.
Se aşază succesiv brăţara cu pană şi berbecul în poziţia
I şi II, adueîndu-se la echer şinele pe care este montată
pana şi se deschid rosturile de dilataţie pe tronsonul I, pe
ambele fire. După introducerea plăcuţelor de dilataţie, se mută
brăţara cu pană în poziţiile III şi IV, aducînd la echer restul
•jinelor din tronson (fig. 28).
Sensul& Jf>/osare o ş/ne/or

7rorrsonu/ 2 rro/?so/?o/ /

Fig. 28. Tragerea la echer pe faze

Plăcuţele pentru asigurarea rosturilor de dilataţie, care

<e folosesc pentru realizarea unui rost de mărime normală,
sînt cu grosimi de la 1...10 mm ; pentru rosturi mai mari de
10 m se combină două plăcuţe.
P e n t r u asigurarea trecerii trenurilor peste joantele unde
linia se întrerupe, se introduc între eclise cuponaşe de şină de
acelaşi tip, însă cu talpa tăiată şi cu găuri prelungite, pentru
a se putea introduce buloanele de eclisare, avînd lungimi de
r>0, 70, 90, 110, 130, 150 şi 170 mm.
în cazul cînd rezultă un gol mai mare de 175 mm (gol
naxim admis) tronsonul deplasat se fracţionează, pentru a
nu se crea goluri mai mari de 175 mm.
Lucrările se execută cu închidere de linie, după ce mai
întîi s-au îndeplinit formalităţile prevăzute în „Instrucţia
pentru restricţii de viteză şi închideri de linie".
Trecerea trenurilor in timpul programului de lucru se
face cu reducerea vitezei pînă la 15 km/h, iar la terminarea
i lei de lucru, linia se consolidează astfel, ca să permită circu-
laţia cu viteza stabilită.
In timpul temperaturilor scăzute, rectificarea rosturilor
de dilataţie şi aducerea la echer a joantelor — cînd nu este
necesar să se manevreze traversele din jurul joantei — se

63
execută numai cu dispozitive hidraulice, fiind interzisă folo-
sirea dispozitivelor cu şoc (brăţara cu pană şi berbec).
o) Rectificarea nivelului liniei prin suflaj. Aplicarea sufla-
jului pentru rectificarea nivelului liniei prezintă următoarele
avantaje : patul vechi al traverselor nu se deranjează, munca
fizică a lucrătorilor se uşurează considerabil, sfărîmarea balas-
tului şi deterioarea traverselor prin lovituri repetate date cu
ciocanele de burat se evită, se realizează un nivel corect al căii,
randamentul obţinut fiind de circa trei ori mai mare decît
al metodei prin buraj.
In cadrul rectificării nivelului prin suflaj se execută u r m ă -
toarele lucrări : se strîng tirfoanele, se măsoară denivelările
vizibile longitudinale şi transversale ale liniei precum şi golu-
rile de sub traverse (lăsăturile oarbe), se calculează cantitatea
de criblură pentru suflaj necesară pentru fiecare cap de tra-
versă în parte şi se scoate piatra spartă dintre traverse pe
porţiunea de sub şină. Se ridică provizoriu linia pentru a se
putea introduce sub traverse criblură in cantităţile dinainte
calculate, se introduce criblura sub traverse lateral — prin
îndopare — cu ajutorul unei lopeţi speciale, se coboară la loc
linia, se înveleşte linia cu piatră spartă, se ripează şi se
profilează prisma de balastare.
Metoda suflaj ului se aplică pentru denivelări pînă la
30 mm. In cazul traverselor cu denivelări între 30 şi 45 mm
se execută suflajul în două reprize. Denivelările mai mari de
45 mm se repară prin buraj. Denivelările de 3 mm şi mai mici
nu se repară. Măsurarea denivelărilor se face pe fiecare fir de
şină din două în două traverse, pentru cele intermediare făcîn-
du-se media aritmetică a denivelărilor vecine.
în prealabil se stabilesc la nivel două puncte mai ridi-
cate, fie cu ajutorul tiparului, fie prin vizare la ochi în lungul
liniei.
La cele două puncte înalte se aşază niveletele fixe, iar
niveleta mobilă se aşază succesiv in toate punctele interme-
diare — din două în două traverse — citindu-se pe cadranul
gradat denivelarea respectivă. în acelaşi mod se procedează
şi pe celălalt fir, mai căzut, niveletele fixe fiind mutate in
aceleaşi profile cu primele puncte, fiecare din ele ridicîndu-se
cu diferenţa de nivel dintre cele două fire.

64
 Ridicarea liniei se face simultan pe ambele fire ale căii,
chiar dacă denivelarea este pe un singur fir.
Aşezarea cricurilor pentru ridicare, nu se face la distanţe
mai mari de patru ori intervalele dintre traverse.
Cantitatea de criblură ce se introduce sub talpa traversei
este corespunzătoare denivelării determinate şi înscrise pe şină
şi se măsoară cu ajutorul sculelor de dozare (cana gradată).
înainte de trecerea fiecărui tren şi la sfîrşitul fiecărei
ile de lucru, se face racordarea porţiunilor reparate, cu restul
liniei.
După trecerea unui număr mai mare de trenuri, se face
nouă verificare şi se execută corecturile necesare.

8.2. R E P A R A Ţ I A P E R I O D I C A A LINIEI

8.2.1. Calea cu joante

Tot în cadrul lucrărilor de întreţinere se execută şi repa-

raţia periodică a liniei.
Lucrările de reparaţie periodică se execută în scopul
menţinerii calităţilor liniei restabilite prin reparaţie capitală
şi în special pentru asigurarea unei elasticităţi cît mai uni-
forme a reazemelor traverselor, precum şi pentru restabilirea
calităţilor de drenare a prismei de balastare. Aceasta se ob-
ţine prin burajul la rînd al traverselor şi respectiv ciuruirea
balastului la capetele traverselor.
Prin lucrările executate, cu care ocazie se introduc can-
tităţi mai mari de materiale, se urmăreşte să se reducă volu-
mul lucrărilor în cadrul întreţinerii curente.
In cadrul reparaţiei periodice se execută următoarele lu-
crări : readucerea la echer şi la locul iniţial al joantelor sau
rectificarea rosturilor de dilataţie, verificarea şinelor prin
dezeclisare, înlocuirea tuturor traverselor rele, înlocuirea ma-
terialului metalic uzat şi a tuturor şinelor defecte, astfel ca
între două reparaţii periodice aceasta să se facă într-un volum
cit mai mic, ciuruirea balastului la traverse şi joante noro-
ioase şi la cele cu tendinţe de înnoroire, ciuruirea la cape-

65
tele traverselor a balastului murdar pînă la cel mult 10 cm
sub talpa traverselor, completarea prismei de balastare, strîn-
gerea tirfoanelor, burarea la rind a traverselor cu ridicarea
liniei acolo unde este necesar pînă la 6 cm, completarea dis-
pozitivelor contra fugirii şinelor, riparea integrală a liniei cu
aducerea liniei la repere, curăţirea şanţurilor, aplanarea ban-
chetelor cu asigurarea scurgerii apelor, repararea şi revopsirea
indicatoarelor de cale, lucrări pentru obţinerea aspectului
îngrijit al căii.
Procesul tehnologic al reparaţiei periodice cuprinde şi
lucrările de întreţinere curentă pe kilometrul respectiv pentru
anul în care se execută reparaţia periodică.
In cursul unui an, lucrările în cadrul reparaţiilor perio-
dice trebuie să se desfăşoare astfel :
a) In timpul iernii, se execută in afară de lucrările spe-
cifice acestui anotimp ca : introducerea plăcilor de lemn
pentru racordarea cocoaşelor de îngheţ şi curăţirea zăpezii,
maximum de lucrări care nu sînt legate de prisma de balas-
tare. Acestea sînt următoarele :
— înlocuiri de material metalic defect sau cu uzuri avan-
sate (şine şi material mărunt de prindere) ;
— ungerea ecliselor şi şuruburilor concomitent cu verifi-
carea şinelor prin dezeclisare ;
— rectificări de ecartament, rectificarea rosturilor de
dilataţie cu mijloace care pentru deplasarea şinelor nu folo-
sesc şocuri ;
— strîngerea tirfoanelor, sabotarea şi repararea traver-
selor din depozit, manevrarea plăcilor, curăţirea traverselor
din cale, precum şi eventuale rectificări izolate la nivel sau
înlocuiri izolate de traverse.
b) Primăvara, imediat după dezgheţ se execută în pri-
mul rînd lucrări cu scopul înlăturării deformaţiilor apărute
în timpul iernii, la fel ca la întreţinerea curentă.
Se continuă cu restul lucrărilor din procesul tehnologic,
executîndu-se şi eventualele lucrări ce nu s-au putut face în
timpul iernii.
c) înainte de venirea îngheţului, se execută aceleaşi lu-
crări ca şi în cadrul întreţinerii curente, însă volumul lor in
acest caz este mult mai mic.

66
 In cadrul reparaţiilor periodice, se înlocuieşte tot mate-
rialul uzat sau defect (traverse şi material mărunt metalic de
cale), se completează vbalastul şi se aduc toate elementele
liniei în limita unor toleranţe mai strînse şi anume :
— la ecartament -f 5 mm şi — 3 mm ;
— la nivel + 3 mm şi — 3 mm ;
— la săgeata în curbe, 50% din toleranţele prevăzute la
întreţinerea curentă.
Cantităţile de reparaţii periodice şi locul unde trebuie
executate aceste lucrări se stabilesc pe baza graficului de lu-
crări de linie care se întocmeşte de secţia de întreţinere o
dată pe zece ani. Anual, serviciul de> linii din divizia linii şi
instalaţii aprobă pe grafic reparaţiile periodice.
Criteriul pentru planificarea şi executarea reparaţiilor pe-
riodice este respectarea intervalului de la ultima reparaţie
periodică sau reparaţie capitală a liniei. Eventuale abateri de
la ciclu se aprobă de Direcţia generală linii şi instalaţii, pe
baza aprobării de principiu acordată de conducerea M.T.Tc.
Planificarea reparaţiei periodice se face pe district. Pla-
nul unităţilor superioare este suma planurilor unităţilor în
subordine. La baza planului stau recensămintele asupra stă-
rii materialelor de cale, care se efectuează în toamna premer-
gătoare anului pentru care se elaborează planul.
Lucrările de reparaţie periodică se execută de districtul
de întreţinere prin echipele de întreţinere a liniei, sau de
Districtul de reparaţie periodică mecanizată al Secţiei L.
Lucrările din timpul iernii se execută pe baza programu-
lui de lucru din carnetul de şantier stabilit de picherul de
linie, ţinînd seama de recensămintele privind starea materia-
lelor de cale.
Lucrările de vară la reparaţia periodică, se execută pe
baza recenzării lucrărilor necesare. Recensămîntul lucrărilor
pentru reparaţia periodică se face pe kilometru întreg de linie
sau pe o linie din staţie, de către organul secţiei de întreţi-
nere în grad de cel puţin controlor tehnic împreună cu pi-
cherul de linie, datele fiind înscrise într-un formular special
..măsurătoare — plan — recepţie." Secţia de întreţinere ana-
lizează lucrările necesare şi stabileşte cantităţile de executat
care se aprobă de şeful de secţie.

67
 Recensămîntul trebuie făcut în timp util, încît să poată
fi analizat, aprobat şi asigurată aprovizionarea cu materialele
stabilite de secţie înainte de a se ataca lucrările pe kilome-
tru de linie respectiv sau pe linia din staţia respectiva.
In programul chenzinal flin carnetul de şantier se trec
cantităţile de lucru aprobate pentru porţiunea de linie pro-
gramată în chenzina respectivă.
Reparaţiile periodice se recepţionează de şeful sau sub-
şeful de secţie separat pe fiecare kilometru de linie curentă
sau pentru fiecare linie întreagă din staţie. Recepţiile se con-
semnează pe verso formularului „măsurătoare — plan — re-
cepţie" (acelaşi formular pe care s-au recenzat şi planificat
cantităţile de lucrări), la care se ataşează şi banda măsurării
liniei cu căruciorul de măsurat calea ; în cazul constatării de
lucrări incomplete sau executate nesatisfăcător, recepţia se
amînă pînă la înlăturarea lipsurilor sau deficienţelor, însă cu
cel mult 30 zile.
In cadrul lucrărilor de reparaţie periodică, pe porţiunile
de linie respective se vor aplica prevederile „Instrucţiei 10 L t
cu privire la asigurarea rosturilor de dilataţie (rosturi de
montaj).
La lucrările din procesul tehnologic al reparaţiei perio-
dice care impun închiderea liniei sau reducerea vitezei trenu-
rilor, se vor aplica reglementările din „Instrucţia pentru res-
tricţii de viteză şi închideri de linie" şi din „Instrucţia de
semnalizare".
Reparaţia periodică la linie se execută şi de subunităţi
speciale (districte mecanizate) ce aparţin secţiilor de întreţi-
nere, care execută unele lucrări din procesul tehnologic, me-
canizat, obţinîndu-se în acest mod o productivitate mărită şi
o calitate îmbunătăţită a lucrărilor.
Normele de consum de materiale — cantităţi medii pe
kilometru — coeficienţii de echivalare pentru diferite cate-
gorii de linii, precum şi forţele de muncă necesare în medie
pe kilometru sînt prevăzute în „Instrucţia de întreţinere a
liniilor ferate".
Atunci cînd este necesar şi pe baza unei analize temei-
nice la faţa locului (măsurători, sondaje etc.) pe unii kilome-
tri, se poate executa reparaţia periodică cu un volum sporit

68
de lucrări, după ce în prealabil s-a obţinut aprobarea Direc-
ţiei generale linii şi instalaţii respective a conducerii M.T.Tc.
la propunerea secţiei de întreţinere respective prin Divizia
Linii şi Instalaţii.

8.2.2. Calea fără joante

Pentru executarea lucrărilor de reparaţie periodică în

perioada temperaturilor ridicate, se vor respecta următoarele
reglementări :
Lucrările de reparaţie periodică pe calea fără joante în
perioada temperaturilor ridicate se pet executa numai cu con-
diţia detensionării şinelor, astfel încît, în tot intervalul calen-
daristic de executare a lucrărilor de reparaţie periodică, tem-
peratura în şină să nu difere cu mai mult de + 1 5 ° şi —15°
faţă de temperatura de detensionare şi fixare (T).
Pe tronsoanele de linie pe care lucrările de reparaţie pe-
riodică s-au terminat, limita între temperaturi poate fi spo-
rită la + 2 5 ° faţă de temperatura de fixare (T) numai după scur-
gerea unui tonaj de minimum 120 000 t. Dacă înainte de în-
deplinirea condiţiilor menţionate se produc temperaturi mai
mari de T + 15°, atunci se va face o nouă detensionare.
în curbele cu raza sub 1 000 m se va urmări pi'in măsu-
rători faţă de reperi ficşi, dacă în timpul executării lucrărilor
nu se produc deplasări transversale ale liniei. în cazul apa-
riţiei acestor deplasări care modifică şi starea de eforturi din
şină, se va face o nouă detensionare.
Pentru a se reduce la minimum întreruperile pe calea
fără joante, se vor folosi întreruperile existente pentru joante
izolante, poduri, cupoane introduse pentru înlocuirea şinelor
defecte etc.
Lungimea tronsoanelor care se detensionează trebuie să
fie de cel mult 2 000 m. Detensionările se execută de regulă
în zilele şi la orele cînd temperatura este cît mai ridicată.
La detensionare trebuie urmărită realizarea alungirii co-
respunzătoare diferenţei dintre temperatura (T) şi temperatura
de fixare iniţială a tronsonului (aşa cum este notată în evi-
denţa secţiei).
Odată efectuate lucrările de detensionare, ciuruirea balas-
tului la capetele traverselor se face la rînd, urmărindu-se per-

69
 manent completarea prismei de balastare in urma lucrării de
ciurui re.
Pentru evitarea suprapunerii efectelor asupra stabilită-
ţii căii, între lucrările de ciuruire a balastului la capetele tra-
verselor şi lucrărilor de rectificare a nivelului şi direcţiei cu
maşini grele de cale. este necesar ca între aceste lucrări să
existe un interval de timp de cel puţin 24 h.
Lucrările de reparaţie periodică a liniei se execută de re-
gulă, fără introducerea unei restricţii de viteză. Se va urmări
însă, ca după executarea lucrărilor cu maşini grele de cale
să nu treacă imediat trenuri cu viteza mai mare de 100 km/h.
In cazul cînd la reluarea circulaţiei sînt prevăzute trenuri cu
viteze mai mari de 100/h, se va limita viteza primelor două,
trei trenuri la 100 km/h.
După încheierea lucrărilor de reparaţie periodică şi tre-
cerea a cel puţin 1 000 000 t brute, atunci cînd timpul per-
mite sau eventual toamna, linia trebuie redetensionată, urmă-
rindu-se ca fixarea căii să se facă conform limitelor instruc-
ţionale, la temperaturi între +17° şi +27°C. După redetensio-
nare se vor nota în evidenţele secţiei şi districtelor noile tem-
peraturi de fixare a şinelor lungi.
Operaţiile de detensionare se vor executa sub suprave-
gherea directă a unui responsabil fixat de secţia L în grad
de cel puţin inginer, care va avea sarcina de efectuare a
lucrărilor pentru detensionarea tronsoanelor de cale la tempe-
ratura de fixare.
Picherii şi şefii de echipă de la districtele de reparaţie
periodică mecanizată vor fi instruiţi în mod special şi autori-
zaţi pentru executarea lucrărilor de reparaţii periodice la li-
nie pe timpul temperaturilor ridicate.

8.3. E X E C U T A R E A L U C R Ă R I L O R DE Î N T R E Ţ I N E R E LA A P A R A T E L E
DE C A L E

Aparatele de cale prezintă o importanţă deosebită pentru

cale, fapt care impune ca piesele componente ale acestora
să fie întreţinute corespunzător pentru a se asigura manipu-
larea lor nestînjenită. De asemenea, trebuie evitată existenţa
materialelor sau corpurilor străine între limbi şi contraace
sau în jgheaburile inimii şi ale contraşinelor, care poate avea

70
urmări din cele mai grave, prin nelipirea limbii de contra-
acele respective sau prin ruperea buloanelor orizontale ale
inimilor sau contraacelor. Toate traversele din cuprinsul apa-
ratelor de cale, trebuie să fie în bună stare şi bine burate,
deoarece burajul insuficient provoacă slăbirea niturilor alune-
cătorilor, ruperea eclipselor de la călcliul acelor şi de la joan-
tele inimii. Limbile de ac trebuie să fie complet rezemate pe
toţi alunecătorii.
La aparate de cale trebuie executate o serie de lucrări
de amănunt, în scopul menţinerii acestora la dimensiunile şi
toleranţele prevăzute de instrucţii.
Lucrările executate la aparatele de cale se înscriu în re-
gistrul de revizie al instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei ce
se află în biroul de mişcare ale staţiei.
Lucrările care se execută în scopul arătat sînt : r e n i t u i -
rea alunecătorilor sau fixarea lor de plăcile de suport prin
sudură, înlocuirea alunecătorilor uzaţi, înlocuirea manşoanelor
şi penelor rupte sau cu dimensiunile nepotrivite de la călcîiul
acelor sau la contraşine şi la inimile de încrucişare demonta-
bile, înlocuirea tuturor buloanelor uzate sau rupte şi ungerea
tuturor buloanelor, pilirea vîrfurilor ştirbite ale limbilor de
ac sau încărcarea lor prin sudură, rectificarea rosturilor de
dilataţie şi aducerea la echer a joantelor de la vîrful şi căl-
cîiul acului şi a celor ale inimii de încrucişare, verificarea şi
retrasarea după ordonate a curbei de racordare dintre schim-
bător şi inimă, înlocuirea sau încărcarea prin sudură a aripilor
inimii de încrucişare sau a inimii uzate, curăţirea la timp a
materialului metalic bavurat de la inimă sau aripi, ungerea
periodică a pivotului şi a buloanelor speciale de la călcîiul
acelor, înlăturarea ovalizării găurii pivotului limbii de ac
(prin frezarea găurii şi prin montarea unei şaibe pregătitoare
din timp), menţinerea în bună stare a joantelor izolante, asi-
gurarea scurgerii apelor din zona aparatelor de cale.
In ceea ce priveşte întreţinerea macazurilor prevăzute cu
fixătoare de macaz cu cleme, pentru eliminarea jocurilor la
articulaţia clemelor barelor de acţionare şi de control a ba-
relor cotite şi de transmisie, se vor executa o serie de lucrări
şi anume : se face înlocuirea şuruburilor, bolţurilor, bucşelor
ovalizate din găurile de articulaţie, precum şi restabilirea prin
sudură a părţilor uzate a barei fixătorului şi ale clemelor,.

71
atunci cînd au uzuri mai mari de 3 mm pentru a fi aduse la
dimensiunile iniţiale.
Verificarea şi executarea lucrărilor pentru asigurarea unei
funcţionări normale a macazurilor cu fixătoare de macazuri
cu cleme, precum şi sarcinile ce revin oi'ganelor de întreţinere
linii şi de S.C.B. (C.T.,) se fac în conformitate cu prevederile
din „Instrucţiuni pentru întreţinerea tehnică şi repararea in-
stalaţiilor S.C.B.".

8.4. Î N L O C U I R E A IZOLATA A PIESELOR COMPONENTE LA UN

A P A R A T DE C A L E

a) înlocuirea inimii de încrucişare cu o inimă de acelaşi

tip. Lucrarea se execută la linia curentă în intervalul dintre
trenuri prevăzut în graficul mersului de trenuri, iar pe li-
niile din staţii, în timpul liber de circulaţie al trenurilor,
stabilit în înţelegere cu impiegatul de serviciu, in ambele
cazuri, cu îndeplinirea formalităţilor prevăzute în „Instrucţia
pentru restricţii de viteză şi închideri de linie". Intervalul
dintre trenuri se stabileşte în prealabil de către picher în
înţelegere cu impiegatul de serviciu.
Lucrarea se execută cu închiderea liniei şi acoperirea
punctului lucrării cu semnale mobile de oprire, conform pre-
vederilor din „Instrucţia de semnalizare".
După terminarea lucrărilor, semnalele mobile de oprire
se ridică şi se redeschide circulaţia trenurilor cu viteza nor-
mală. Pînă în momentul trecerii trenului, toate lucrările tre-
buie terminate şi calea adusă în stare bună.
Lucrările sînt următoarele :
— Lucrări pregătitoare: se verifică poziţia inimii exis-
tente în cale înlăturîndu-se neajunsurile, se aduce inima nouă
şi se depozitează între firele liniei abătute în dreptul inimii
vechi, se încearcă la desfacere buloanele de la joantele inimii
şi tirfoanele de prindere, se ung buloanele şi tirfoanele iar
cele defecte se înlocuiesc, se ung buloanele de la inima nouă
propriu-zisă, se curăţă cu tesla traversele în jurul inimii ve-
chi, se pregătesc cepuri de lemn pentru găurile vechi de
tirfoane.
— Lucrări de bază (se execută cu închiderea liniei, de
regulă, în intervalul dintre trenuri) : se acoperă punctul lu-

72
crării cu semnale mobile de oprire, se scot tirfoanele de prin-
dere ale inimii de încrucişare şi buloanele de la joante : se
împinge inima veche în spaţiul liber din interiorul căii, se
repară traversele cu cepuri de lemn în găurile vechi de tir-
foane, se curăţă traversele de aşchii şi eventual se resabotează,
se împinge inima nouă în locul celei vechi, verificîndu-se
amănunţit poziţia corectă pe direcţie a feţelor solicitate ale
inimii (care sînt în contact cu buza bandajelor), se dau găuri
noi pentru tirfoane verificîndu-se la tipar, se toarnă reziduuri
petroliere în găuri, se introduc şi se strîng tirfoanele de prin-
dere ale inimii şi buloanele de la joante, se ridică semnalele
mobile de oprire şi se x-edeschide circulaţia trenurilor cu vi-
teza normală.
— Lucrări de încheiere : se verifică strîngerea buloanelor
şi tirfoanelor, se strîng sculele şi inima veche scoasă din cale
pentru depozitare.
Conducătorul lucrării responsabil cu siguranţa circulaţiei
pe şantier este picherul de linie şi în mod excepţional şeful
de echipă L, pentru închideri de linie neprevăzute.
b) Înlocuirea unei limbi de ac. Lucrarea se execută în linie
curentă în intervalul dintre trenuri prevăzut în graficul mer-
sului de tren, iar pe liniile din staţii, în timpul liber de cir-
culaţie al trenurilor stabilit în înţelegere cu impiegatul de
serviciu, în ambele cazuri, cu îndeplinirea formalităţilor pre-
văzute în „Instrucţia pentru restricţii de viteză şi închideri
de linie".
Intervalul dintre trenuri se stabileşte în prealabil de că-
tre picher, în înţelegere cu impiegatul de serviciu.
Lucrarea se execută cu închiderea liniei şi acoperirea
punctului lucrării cu semnale mobile de oprire, conform pre-
vederilor din „Instrucţia de semnalizare".
După terminarea lucrărilor, semnalele mobile de oprire
se ridică şi se redeschide circulaţia trenurilor cu viteza nor-
mală. Pînă în momentul trecerii trenului, toate lucrările tre-
buie terminate şi calea adusă în stare bună.
Lucrările sînt următoarele :
— Lucx'ări pregătitoare : se verifică dimensiunile şi uzura
limbii de ac nouă care se introduce, se verifică poziţia limbii
de ac veche din cale, care se înlocuieşte, înlăturîndu-se de-
fectele constatate la echer şi la rostul de dilataţie de la căl-
cîiul acului, se aduce limba nouă între cele două fire ale căii

73
 în dreptul limbii care se înlocuieşte, se unge bulonul vertical
de la călciiul limbii şi pivotul de la călcîiul limbii care se
introduce.
— Lucrări de bază (se execută cu închiderea liniei, de
regulă, în intervalul dintre trenuri) : se acoperă punctul lu-
crării cu semnale mobile de oprire, se scoate bulonul de legă-
tură dintre bara de tracţiune şi limba care se înlocuieşte pre-
cum şi buloanele barei de conexiune, se desfac buloanele de
la călcîiul limbii, se scoate limba veche, se introduce limba
nouă, se montează buloanele pentru prindere la călcîi, se
prinde prin buloane limba nouă de bara de conexiune şi de bara
de tracţiune, se verifică prin manipulări repetate funcţiona-
rea limbii, se ridică semnalele mobile de oprire şi se redeschide
•circulaţia trenurilor cu viteza normală.
In cazul cînd este necesară înlocuirea bulonului vertical
de la călcîiul limbii, atunci se scoate traversa de la călcîi, se
înlocuieşte bulonul şi se prinde la loc traversa.
— Lucrări de încheiere : se verifică strîngerea buloanelor,
se strîng sculele şi limba veche scoasă din cale pentru depo-
zitare.
Conducătorul lucrării responsabil cu siguranţa circulaţiei
pe şantier este picherul de linie şi excepţional şeful de echipă
L, pentru închideri de linie neprevăzute.
La înlocuirea limbilor la aparatele de cale în staţiile cen-
tralizate sau pe liniile înzestrate cu B.L.A. trebuie să asiste
şi delegatul C.T. conform prevederilor din „Instrucţia pentru
restricţii de viteză şi închideri de linie".
c) înlocuirea contraacului. Lucrarea se execută în linie
•curentă in intervalul dintre trenuri prevăzut în graficul mer-
sului de tren, iar pe liniile din staţii, în timpul liber de cir-
culaţie al trenurilor stabilit în înţelegere cu impiegatul de
•serviciu, în ambele cazuri, cu îndeplinirea formalităţilor pre-
văzute în „Instrucţia pentru restricţii de viteză şi închideri
de linie".
Intervalul dintre trenuri se stabileşte în prealabil de că-
tre picher în înţelegere cu impiegatul de serviciu.
Lucrarea se execută cu închiderea liniei şi acoperirea
punctului lucrării cu semnale mobile de oprire, conform pre-
vederilor din „Instrucţia de semnalizare".
După terminarea lucrărilor, semnalele mobile de oprire
•se ridică şi se redeschide circulaţia trenurilor cu viteza sta-

'.74
bilită. Pînă în momentul trecerii trenului, toate lucrările tre-
buie terminate şi calea adusă în stare bună.
Lucrările sînt următoarele :
— Lucrări pregătitoare: se verifică poziţia corectă a
joantelor de echer a schimbătorului (situaţia căii la tipar şi
nivel) şi se înlătură toate neajunsurile, se aduce contraacul
nou şi se aşază pe capetele traverselor speciale, se verifică
lungimea contraacului nou şi poziţia găurilor în el, se încearcă
la desfacere buloanele de la cele două joante ale contraacu-
lui existent în cale şi se înlocuiesc cele două buloane lungi
ce prind pana de la călcîiul limbii,-se slăbeşte bulonul verti-
cal care trece prin pană, se slăbesc din două in două buloa-
nele de prindere ale penelor de la exteriorul contraacului şi
se ung, se scot din două în două traverse tirfoanele care prind
contraacul de traverse, se repară traversele cu cepuri de lemn
în găurile vechi.
— Lucrări de bază (se execută cu închiderea liniei, de
regulă, in intervalul dintre trenuri) : se acoperă punctul cu
semnale mobile de oprire, se scot buloanele de la joantele
contraacului şi al doilea bulon lung ce prinde contraacul la
călcîiul limbii de ac. Apoi se scot buloanele de prindere ale
penelor de la exteriorul contraacului şi restul tirfoanelor de
prindere a contraacului de traverse. Se repară cu cepuri de
lemn găurile vechi rămase în traverse. Se deplasează contra-
acul vechi şi se împinge în locul său contraacul nou, se mon-
tează buloanele la joante şi la călcîiul acului, se ung şi se
montează buloanele de prindere de la exteriorul contraacului,
se dau găuri noi pentru tirfoane verificîndu-se la tipar, se
ung şi se strîng tirfoanele de prindere ale contraacului de
traverse. Apoi se ridică semnalele mobile de oprire şi se re-
deschide circulaţia trenurilor cu viteza stabilită.
— Lucrări de încheiere : se verifică şi se strîng complet
toate buloanele şi tirfoanele, se strîng sculele şi contraacul
vechi scos din cale pentru depozitare.
Conducătorul lucrării, responsabil cu siguranţa circulaţiei
pe şantier este picherul de linie şi in mod excepţional şeful
de echipă L, pentru închideri de linie neprevăzute.
La înlocuirea contraacului de la aparatele de cale centra-
lizate sau pe liniile înzestrate cu B.L.A. trebuie să asiste şi
delegatul C.T. conform prevederilor din „Instrucţia pentru
restricţii de viteză şi închideri de linie".

75
 d) înlocuirea contraşinelor. Lucrarea se execută în linie
curentă în intervalul dintre trenuri prevăzut în graficul mer-
sului de trenuri, iar pe liniile din staţii în timpul liber de
circulaţie al trenurilor, stabilit în înţelegere cu impiegatul de
serviciu, în ambele cazuri, cu îndeplinirea formalităţilor pre-
văzute în „Instrucţia pentru restricţii de viteză şi închideri
de linie".
Intervalul dintre trenuri se stabileşte în prealabil de că-
tre picher în înţelegere cu impiegatul de serviciu.
Lucrarea se execută cu închiderea liniei şi acoperirea
punctului lucrării cu semnale mobile de oprire, conform pre-
vederilor din „Instrucţia de semnalizare".
După terminarea lucrărilor, semnalele mobile de oprire
se ridică şi se redeschide circulaţia trenurilor cu viteza nor-
mală. Pînă în momentul trecerii trenului, toate lucrările tre-
buie terminate şi calea adusă în stare bună.
Lucrările sînt următoarele :
— Lucrări pregătitoare : se verifică poziţia contraşinelor
şi se înlătură toate neajunsurile, se aduce contraşina pregă-
tită şi se aşază în mijlocul căii, se scot tirfoanele interioare
şi exterioare din două în două traverse, se repară cu cepuri
de lemn găurile vechi ale tirfoanelor şi se curăţă aşchiile de
la traverse.
— Lucrări de bază (se execută cu închiderea liniei, de
regulă, în intervalul dintre trenuri) : se acoperă punctul lu-
crării cu semnale mobile de oprire, se demontează buloanele
de la contraşină şi se scot restul tirfoanelor reparindu-se tra-
versele cu cepuri de lemn, se scoate contraşina veche, se aşa-
ză contraşina nouă şi penele, se montează şi se strîng buloa-
nele, se dau găuri noi pentru tirfoane cu verificarea la tipar,
se ung şi se strîng tirfoanele, se ridică semnalele mobile de
oprire şi se redeschide circulaţia trenurilor cu viteza stabilită.
— Lucrări de încheiere : se verifică strîngerea buloane-
lor şi tirfoanelor, se strîng sculele şi contraşina veche scoasă
din cale pentru depozitare.
Conducătorul lucrării, responsabil cu siguranţa circulaţiei
pe şantier este picherul de linie şi J n mod excepţional şeful
de echipă L, pentru închideri de linie neprevăzute.
La înlocuirea contraşinei de la aparatele de cale centra-
lizate sau introduse în blocul automat, trebuie să asiste şi

76
delegatul C.T. conform prevederilor din „Instrucţia pentru
restricţii de viteză şi închideri de linie".
e) înlocuirea aparatului de manevră. Lucrarea se execută
în intervalul liber dintre trenuri, stabilit în prealabil de către
picher în înţelegere cu impiegatul de serviciu, cu închiderea
liniei şi acoperirea punctului lucrării cu semnale mobile de
oprire, conform prevederilor din „Instrucţia de semnalizare"
şi cu îndeplinirea formalităţilor prevăzute în „Instrucţia pen-
tru restricţii de viteză şi închideri de linie". După termina-
rea lucrărilor, semnalele mobile de oprire se ridică şi se re-
deschide circulaţia trenurilor cu viteza normală. Lucrările
sînt următoarele :
Aparatul de manevră se înlocuieşte complet, inclusiv bara
de tracţiune şi fusul felinarului. Astfel, se aduce capra de
macaz nouă la locul lucrării, se verifică toate piesele, se ung
buloanele şi se încearcă. Se scot tirfoanele care leagă capra
veche de traversele speciale, se repară traversele cu cepuri
de lemn, se desface bara de tracţiune şi bara aparatului de
manevră, se scoate felinarul şi capra veche. Se aşază capra
nouă, fusul felinarului şi drugul de tracţiune, se verifică
funcţionarea aparatului de manevră, se dau găuri noi pentru
tirfoane, se prinde capra cu tirfoane şi se montează felina-
rul.
P e tot timpul scoaterii aparatului de manevră inclusiv
deslegarea drugului de tracţiune, limbile de ac se fixează cu
eclise şi tirfoane, punînd o pană de lemn între limba depla-
sată şi contraac. Partea superioară a penei va fi mai
joasă cu cel puţin 38 mm faţă de suprafaţa de rulare a contra-
acului.
După montarea aparatului de manevră se scot tirfoanele
şi eclisele de fixare a limbilor de ac precum şi pana de lemn,
se face proba de funcţionare, se ridică semnalele mobile de
oprire şi se redeschide circulaţia trenurilor cu viteza stabilită.
Conducătorul lucrării, responsabil cu siguranţa circulaţiei
pe şantier, este picherul de linie.
La înlocuirea aparatelor de manevră de la aparatele de
cale asigurate cu încuietori, trebuie să asiste şi delegatul
C.T. conform prevederilor din „Instrucţia pentru restricţii de
viteză şi închideri de linie".
f) Tragerea la tipar a aparatului de cale. Tragerea la tipar
pe porţiunea dintre călcîiul limbii acului şi joanta de la vîr-

77
 //
/
f u l inimii de încrucişare se execută fără închidere de linie şi
fără acoperirea cu semnale mobile de oprire, dacă această
lucrare se face cu desprinderea simultană a şinei pe cel mult
trei capete de traversă (la trecerea trenurilor traversele vor
fi prinse cu cîte două tirfoane la fiecare capăt, unul la exte-
rior şi unul la interior).
Tragerea la tipar a contraacelor, a inimii de încrucişare
precum şi a porţiunii cuprinse intre călcîiul limbii acului şi
joanta de la vîrful inimii de încrucişare cu desprinderea si-
multană a şinei pe mai mult de trei capete de traversă, se
face cu închiderea liniei şi acoperirea punctului lucrării cu
semnale mobile de oprire, conform prevederilor din „Instruc-
ţia de semnalizare".
Lucrarea se execută atit în linie curentă cît şi pe liniile din
staţii, în timpul liber de circulaţie al trenurilor stabilit în
prealabil de către picher in înţelegere cu impiegatul de ser-
viciu şi cu îndeplinirea formalităţilor prevăzute în „Instruc-
ţia pentru restricţii de viteză şi închideri de linie".
După terminarea lucrărilor semnalele mobile de oprire
se ridică şi se redeschide circulaţia trenurilor cu viteza nor-
mală. Pînă în momentul trecerii trenului, toate lucrările tre-
buie terminate şi calea adusă in stare bunâ.
Lucrările sînt următoarele :
— Se aranjează firul direct pe toată lungimea aparatu-
lui de cale, astfel ca să se prezinte ca o linie perfect dreaptă.
— Se trage la tipar inima de încrucişare (în dreptul ini-
mii, ecartamentul va fi de 1 436 mm, cu o toleranţă de 3 mm
în plus şi nici o toleranţă în minus).
— Se trage la tipar firul drept interior.
— Incepînd de la călcîiul acului se măsoară pe firul
drept exterior distanţe egale de cîte 2 m pe toată lungimea
curbei de racordare dintre ac şi inimă. Potrivit cu tangenta
inimii şi tipul ramificaţiei, la capătul distanţelor mărunte per-
pendiculare pe firul drept exterior se măsoară ordonatele, a
căror valoare se iau din planurile de poză respective. Ordo-
natele se măsoară de la partea interioară a ciupercii şinei, de
la firul exterior al curbei de racordare. Conform ordonatelor
reglementare se verifică şi se montează firul exterior al curbei
de racordare între ac şi inimă.
— Se trage la tipar firul interior al curbei de racordare,
dîndu-se supralărgirea prescrisă conform razei. Racordarea

78
supralărgirii de la călcîiul acului şi de la inimă se face pe
distanţele arătate in planul de poză al aparatului de cale res-
pectiv.
La tragerea la tipar a contraacelor, se va da o atenţie
deosebită lipirii strinse a limbii acului de contraacul de pe
firul drept, punîndu-se pe direcţia reglementară prin ripare, iar
în cazul că balastul este îngheţat, prin montarea din nou în
poziţia justă. Contraacul de pe firul abătut se montează apoi
după tipar.
Conducătorul lucrării, responsabil cu siguranţa circulaţiei
pe şantier este picherul de linie.

8.5. M O N T A R E A U N U I A P A R A T DE C A L E

Montarea aparatelor de cale se face numai pe baza pla-

nului de poză, fără nici o toleranţă la nici una din dimensiuni.
Lucrările sînt următoarele :
— Lucrări pregătitoare, cînd se execută următoarele
operaţii :
— Se verifică aparatele de măsurat (tipar Robei, echer,
tipar de sabotat etc.) după normele obişnuite.
— Se verifică materialul necesar pentru montarea apa-
ratului de cale — dacă piesele metalice speciale sînt complete
şi corespunzătoare tipului respectiv — precum şi cantităţile
de materiale pe sortimente : material metalic şi traverse.
— Se pregăteşte plafonul de montare care poate fi :
— pe amplasamentul definitiv, de regulă, pe liniile noi
şi cu totul excepţional pe liniile în exploatare ;
— alături de locul de introducere, de regulă, pe liniile
în exploatare şi mai rar pe liniile noi.
Aparatul de cale montat alături se introduce la locul lui
definitiv, cu luarea măsurilor de închidere a liniei, după ce
mai întîi s-au îndeplinit formalităţi necesare conform „In-
strucţiei pentru restricţii de viteză şi închideri de linie" şi
s-a acoperit punctul lucrării cu semnale mobile de oprire
conform „Instrucţiei de semnalizare".
La aparatele de cale scoase din linie, pentru a fi înlocuite
cu aparate de cale noi montate alături sau montate direct pe
acelaşi amplasament, se va asigura fundaţia din nisip şi balast

79
de riu în loc de piatră brută, conform prevederilor STAS
3197/1—2/1971.
Nu este permis ca linia şi aparatele de cale să se mon-
teze înainte de a avea repartizată piatra spartă necesară sub
talpa traverselor, compactată, spre a nu se produce deformaţii
ale platformei căii.
Platforma de montare a aparatului de cale trebuie să fie
în dreptul locului de introducere, pentru a se evita, pe cît
posibil, riparea în lungul liniei, operaţie care creează mari
neajunsuri. La nevoie se construiesc schele pe care se amena-
jează platforma de montare.
Schela se construieşte din traverse recuperate, bune pen-
tru construcţii. Schela de montare se contravintuieşte, prinde-
rea grinzilor între ele făcîndu-se cu scoabe, asigurîndu-se în
acest mod stabilitatea schelei pînă la introducerea aparatului
de cale în linie.
înălţimea schelei trebuie să fie corespunzătoare, adică
nivelul superior al traverselor aparatului de cale ce se va
monta să fie aproximativ la nivelul feţelor de rulare ale
şinelor din cale.
Aparatul de cale nu se montează direct pe teren, ci pe
o platformă amenajată, pentru a se evita montarea apara-
tului de cale cu deformaţii. Pe terenul curăţat şi aplanat se
înşiruie traverse recuperate vechi sau bune pentru construcţii,
la circa 2 m una de alta — de preferinţă traverse speciale —
astfel ca acestea să depăşească suprafaţa ce o va ocupa apa-
ratul de cale. In cazul schelelor de montare, rolul acestor
traverse este îndeplinit de grinzile orizontale. In ambele
cazuri, se montează apoi două fire de şină de orice tip, ecli-
sate, aproximativ sub firele exterioare ale aparatului de cale
ce urmează a fi montat. Cele două fire de şină se aşază la
nivel, astfel încît să asigure un plan orizontal.
— Lucrări de bază, cînd se execută următoarele operaţii :
— Se distribuie şi se înşiră traversele obişnuite şi cele
speciale.
— Se înşiră materialul metalic.
— Se execută prinderea materialului metalic de traverse.
— Se înseamnă pe şinele de pe platformă poziţia axei
traverselor şi lungimea acestora, după care, se aşază traver-
sele conform schemei aparatului de cale respectiv, capetele
traverselor de pe linia directă aliniindu-se.

80
 Pentru montarea unui aparat de cale, inşirarea materia-
lului metalic începe de la virful aparatului de cale (fig. 29),
astfel :
/ J 7 ,o
 \
C (-*= 7

Fig. 29. Montarea unui aparat de cale

— Se aşază acul cu contraacul şi cu placa longitudinală

în poziţie definitivă, fără ca să fie prinsă cu tirfoane de
traversă.
— Se aşază acul cu contraacul de pe linia abătută la lăr-
gimea căii prevăzută în planul de poză.
— Cele două contraace şi ace se aduc la echer, luîndu-se
ca bază acul şi contraacul de pe linia directă A—B. Acul şi
contraacul de pe linia abătută se ripează înainte şi înapoi,
pină ce se asigură un echer perfect.
— Se verifică din nou ecartamentul şi se montează cor-
nierele sau platbandele de ecartament cu prinderea slăbită,
provizorie a buloanelor pentru a permite unele deplasări mici
la prinderea cu tirfoane a acelor şi contraacelor de traverse.
— Se înşiruie şinele de legătură pe directă şi abătută,
inima cu aripi şi apoi şinele cu contraşinele. Se va urmări
ca rosturile de dilataţie să fie corect date.
— Se execută eclisarea tuturor pieselor, prinzîndu-se
eclisele numai cu două buloane, cîte unul de fiecare capăt
al şinei.
— Se ripează la ochi, firul direct A—B, după care se
ripează celelalte zone cum sînt C—D, A—E şi C—F.
— Se introduc plăcile normale şi anormale şi apoi se
face riparea definitivă a firului direct A—B.
— Se prind piesele metalice de traverse cu ajutorul tir-
foanelor, începînd cu acul şi contraacul de pe linia directă
A—B pe prima şi ultima traversă, după care, folosind tipa-
rul, se prinde în acelaşi fel acul şi contraacul de pe linia
abătută la dimensiunile din planul de poză.

81
 /
/
/

— Se prinde în continuare firul direct A—B, afară de

plăcile anormale de la călcîiul acului, după care urmează
prinderea celuilalt fir de pe directa C—D, cu expfepţia plă-
cilor anormale de la călcîiul acului şi a celor de la inimă.
— Se aşază inima conform planului de poză (vîrful ei
geometric trebuie să fie la distanţa prescrisă / f a ţ ă de vîrful
aparatului de cale) după care inima se prinde de traverse, de
asemenea şi şina în continuare, în afară de plăcile normale.
— Se montează după ordonate firul exterior al curbei
dintre călcîiul acului şi inimă, al liniei abătute.
—• Se leagă la tipar firul interior al curbei (faţă de
firul exterior), ţinînd seama de supralărgirile stabilite prin
planul de poză, apoi se face legătura cu traversa la plăcile
normale cuprinse intre călcîiul acului şi inimă ; montarea
cupoanelor de şină ce urmează după inimă pe direcţia abătută
in prelungirea firului exterior al curbei de legătură, trebuie
să corespundă tangentei aparatului de cale.
— Se face verificarea montării corecte a aparatului de
cale şi tuturor dimensiunilor la valorile din planul de poză,
fără nici o abatere.
— Lucrări de încheiere, cînd se execută următoarele ope-
raţii.
— Se montează barele de conexiune şi bara de tracţiune
— Se montează aparatul de manevră.
— Se montează felinarul înainte de darea în exploatai-e
a aparatului de cale.
— Se leagă apax-atul de cale cu liniile cu care face legă-
tura, în cazul celor montate pe locul lor definitiv.
— Se curăţă prin măturare apax-atul de cale şi se ung
toate părţile mobile ale acestuia, dîndu-se atenţie curăţirii
alunecătorilor.
— Se face recepţia lucrărilor executate.
Montarea celorlalte aparate de cale în linie se face după
acelaşi principiu, cu respectarea regulilor date pentru mon-
tarea aparatului de cale, fiind difei'it numai procedeul de
montare în cadrul lucrărilor de bază.
La montarea traversărilor cu simplă sau dublă joncţiune
se alege ca directă, o direcţie.

82
 Se întind şi se eclisează toate piesele pe această direcţie,
se înşiruie şi se eclisează piesele de pe cealaltă direcţie, apoi
se înşiruie şi se eclisează restul pieselor de pe abătută.
Prinderea definitivă se face în aceeaşi ordine, numai după
ce au fost controlate toate dimensiunile şi ripate corect toate
piesele.
Breteaua se montează înşirînd materialul metalic pentru
o linie directă. După verificarea dimensiunilor şi riparea în-
grijită, se montează cealaltă linie directă, realizîndu-se un
echer perfect pentru cele patru fire.de şină. Totodată, distanţa
dintre cele două linii trebuie să fie exactă, iar cele două linii
să fie paralele. Se distribuie apoi piesele de la traversare,
folosind prelungirile de la liniile de abatere ale celor patru
aparate de cale. Prinderea de traverse se face începînd de la
cele patru capete ale bretelei, după ce au fost verificate toate
dimensiunile şi ripate toate piesele.
Cele patru aparate de manevră se montează la fel ca
pentru un aparat de cale.
Dacă terenul nu permite, breteaua se poate asambla în
cinci părţi, fiecare aparat de cale montîndu-se în parte, după
aceleaşi reguli ca un aparat de cale.

8.6. R E P A R A R E A M A T E R I A L E L O R DE C A L E

Circulaţia trenurilor, acţiunea agenţilor atmosferici, ve-

chimea în cale, provoacă cu timpul uzura materialelor de
cale. In afară de aceste uzuri normale, mai apar uzurile sau
deteriorările anormale, datorate unor defecte de fabricaţie ale
materialului de cale, neîntreţinerii corespunzătoare sau stri-
căciunilor produse în urma unor calamităţi naturale (inun-
daţii, căderi de stinci etc).
Pentru prelungirea duratei de serviciu a materialului de
cale se aplică diverse metode cu ajutorul cărora materialul
respectiv poate fi reparat şi refolosit.
a) Repararea traverselor. Traversele care au crăpături la
capete se repară înainte de a fi introduse în cale, prin legarea
cu bandă de oţel de 2—2,5 mm grosime şi de 25—30 mm
lăţime, sîrmă sau oţel rotund de 5—7 mm diametru. Legarea
se face cu o fundă. Crăpăturile cu deschidere mai mare de

83
 //
/
//
5 mm se strîng cu un aparat - presă, operaţie care se
face înainte de balotare în crăpătură, după ce mai întîi se
curăţă, se pune o pană de lemn impregnat şi zona respectivă
se unge cu bitum. In toate crăpăturile se toarnă ulei anti-
septic (fig. 30).
Crăpăturile care străbat traversa pe toată lungimea ei, se
pot repara şi prin întrebuinţarea unor cepuri filetate făcute
dintr-un lemn de esenţă tare, care se înşurubează în găuri
filetate date în porţiunea de la capătul traversei care are

Fig. 30. Repararea traversei de lemn cu bandă de oţel

crăpături (fig. 31). Cepul filetat se introduce după ce traversa

se strînge cu aparatul-presă.
Dacă pe locul de aşezare a plăcii traversa are lemnul
sănătos cu uzură mecanică sau putrezire numai la suprafaţă,
pe o adîncime de cel mult 30 mm, locul uzat sau putrezit se
curăţă bine pînă la lemnul sănătâs pe o lungime de circa
400 mm în lungul traversei. Pe locul curăţat se aşază un
adaos de lemn de esenţă tare, cu forma de pană pregătită

84
dinainte (fig. 32). Locul curăţat şi pana se ung cu ulei anti-
septic.
Repararea crăpăturilor la capete se execută şi la traver-
sele din cale, astfel : se îndepărtează balastul de la capătul

460

|. +00
430

Fig. 32. Repararea traversei <îe lemn cu adaos de lemn în

formă de pană

traversei care se repară, se curăţă crăpătura de toate cor-

purile străine, se toarnă ulei antiseptic, se strînge bine cu
aparatul-presă, se încercuieşte cu fier rotund sau fier balot,

85
 după care se chituieşte locul crăpăturii cu un mastic de nisip
cu reziduuri petrolifere, se completează şi se compactează ba-
lastul de la capătul traversei reparate.
Traversele scoase din cale şi care se pot recondiţiona sînt
supuse unor operaţii care constau în : îndepărtarea noroiului
şi a balastului de pe traversă şi din găurile de tirfoane, cio-
plirea şi îndepărtarea stratului de putregai, curăţirea găurii
tirfoanelor, lărgirea cu sfredelul a găurilor vechi la diametrul
de 25 mm, introducerea în găuri a cepurilor confecţionate\din
lemn sănătos şi unse cu ulei antiseptic. Se mai execută tăierea
capetelor putrezite ale traverselor, curăţirea crăpăturilor şi
tratarea lor cu antiseptice uleioase, stringerea completă a cră-
păturilor, resabotarea traverselor şi ungerea feţelor sabotate.
Unele traverse recîştigate la lucrările de reparaţii capitale
şi care pot fi refolosite în cale, se reîmpregnează la uzinele
de impregnat, după ce mai intîi li s-au executat lucrările de
recondiţionare arătate anterior.
în scopul prelungirii duratei de serviciu a traverselor in
cale, trebuie respectate normele de descărcare, de manipulare,
de executare a unor lucrări de întreţinere prevăzute de instruc-
ţiile şi reglementările în vigoare.
b) Repararea şinelor. Această operaţie se execută în ur-
mătoarele situaţii :
— Şine cu capete bătute. Loviturile primite de joante la
trecerea materialului rulant, provoacă turtirea ciupercii la
capetele şinelor (fig. 33). Cu timpul capetele şinelor bătute se
înconvoaie, ceea ce poate să provoace ruperea lor.
P e n t r u eliminarea acestui defect se procedează la încăr-
carea cu sudură a şinelor cu capetele bătute, utilizindu-se
metoda sudurii oxiacetilenice sau cu arc electric (fig. 34).

Fig. 33. Şine cu capete bătute Fig. 34. Capete bătute încărcate
cu sudură

încărcarea cu sudură a capetelor bătute ale şinelor se

face numai după ce joantele respective au fost în prealabil
bine burate şi piuliţele şuruburilor de eclisare bine strînse.

86
 — Şine cu defecte pe suprafaţa de rulare (patinări, exfo-
lieri, aşchieri). Pe unele porţiuni ale traseului şinele sint
supuse pati nării produse de materialul rulant la demararea
locomotivelor sau la frînarea garniturilor. Pe faţa de rulare a
şinelor la locul de contact cu bandajul roţilor care patinează,
metalul se încălzeşte puternic şi apoi se răceşte brusc. Din
această cauză, pe suprafaţa de rulare a şinelor se produc
denivelări însoţite uneori şi de fisuri. Denivelările intensifică
loviturile roţilor în trecere, din care cauză fisurile se dezvoltă
şi provoacă cu timpul ruperea şinelor.
Eliminarea patinărilor ca şi a exfolierilor, aşchierilor şi
ştirbiturilor de pe suprafaţa de rulare a şinelor se execută
prin încărcare cu sudură oxiacetilenică, aluminotermică, sau
cu arc electric.
— Uzura ondulatorie a şinelor. Uzura ondulatorie constă
într-o succesiune de creste strălucitoare şi netede, caracteris-
tice pe suprafaţa de rulare a şinelor (din 50 în 50 mm) inter-
calate într-o serie de denivelări întunecate, avînd fundul
oxidat. Cînd uzura este avansată, crestele capătă aspectul unor
valuri. Pe unele porţiuni aceste creste sînt la distanţe şi mai
mari (cazuri mai rare).
Uzura ondulatorie se datorează unui mare număr de cauze
de ordin fizico-chimic, care au efect comun ; depinde într-o
mare măsură de compoziţia chimică a oţelului folosit la fabri-
carea şinelor, sporirea sarcinilor pe osie etc. Acest feno-
men provoacă deranjamente grave suprastructurii şi materia-
lului rulant, iar circulaţia trenurilor pe astfel de linii este
deosebit de neconfortabilă.
In prezent, măsura cea mai eficientă pentru combaterea
efectelor dăunătoare ale uzurii ondulatorii este polizarea (şle-
fuirea) mecanică a şinelor pe suprafaţa de rulare, operaţie care
se execută cu vagoane amenajate în mod special, sau in cazuri
mai grave, şinele se scot din cale şi se rabotează în ateliere
cu maşini speciale.
Repararea şinelor (regenerarea) se face şi prin sudarea
cupoanelor rezultate în urma îndepărtării prin tăiere a păr-
ţilor ce nu mai pot fi reparate. Cupoanele rezultate se sudează
electric prin presiune sau cu termit, in tronsoane continue
ţ i tăiate la lungimile stabilite.

87
 — Reducerea uzurii şinelor în curbe. Datorită acţiunii
buzei bandajului roţilor asupra feţei de ghidare a ciupercii
şinei în curbe, se produce uzura firului exterior pe faţa inte-
rioară a ciupercii, acest fenomen producindu-se mai pronunţat
cu cit raza curbei este mai mică (fig. 35).
Uzura şinelor în curbe poate
fi redusă într-o oarecare măsură
prin : modificarea înclinării şine-
lor, montarea de contraşine (in
curbe cu rază mică) lingă firul
interior, montarea în firul inte-
rior, montarea în firul exterior al
curbelor de şine cu rezistenţă
mare la uzură.
Se obţin rezultate optime cînd
totodată se aplică şi ungerea feţei
de ghidare a ciupercii şinelor pe
firul exterior al curbelor, reducîn-
Fig. 35. Uzura ciupercii şinei du-se în acest mod coeficientul
în curbă
de frecare şi deci uzura elemen-
telor ce vin în contact.
Ungerea şinelor exterioare ale curbelor se poate face :
manual, prin aparate montate la locomotive sau automotoare
şi prin aparate fixe montate în lungul liniei la intrarea în
curbă.
Pentru mărirea duratei de serviciu a şinelor trebuie să
se respecte normativele în vigoare cu privire la : descărcarea,
manipularea şinelor in timpul executării lucrărilor, modul de
executare al lucrărilor (găurire, tăiere, prindere, rezema re pe
trav erse, rosturi de dilataţie, verificare etc).
c) Repararea materialului mărunt de cale. Materialul
m ă r u n t metalic, în timpul exploatării, capătă deformaţii dato-
rită uzurii normale ; uneori se fisurează şi chiar se rupe.
Pentru a putea fi refolosit atunci cînd defectele nu au depă-
şit anumite limite o parte din materialul m ă r u n t se poate
repara, fie la dimensiunile iniţiale, fie la dimensiuni mai mici,
corespunzătoare unui tip de şină mai mic. Astfel se pot repara :
eclise, plăci, buloane, tirfoane şi crampoane. Repararea se
poate realiza prin : sudarea pieselor rupte, încărcarea cu su-
dură a celor uzate, îndreptarea la cald sau la rece a acestor
piese şi prin matriţare (presare la cald).

88
 La executarea lucrărilor de întreţinere a liniei trebuie să
se respecte normativele in vigoare cu privire la modul de
iolosire, întreţinere şi verificare a materialului mărunt me-
talic de prindere a şinelor.

9. REPARAŢIA RADICALA, REFACŢIA

ŞI CONSOLIDAREA LINIEI

9.1 REPARAŢIA RADICALA

Prin reparaţia radicală a liniei de cale ferată se înţe-

lege un ansamblu de lucrări, prin care linia trebuie să fie re-
adusă cît mai aproape de starea ei obţinută în urma ultimei
refacţii de linii sau la construcţia liniei în special din punct
de vedere al omogenităţii şi elasticităţii patului de balast,
precum şi restabilirea completă a calităţilor drenante ale
pietrei sparte din prisma de balastare.
Prin reparaţia radicală trebuie să se asigure starea căii
mult îmbunătăţite, astfel, ca pînă la reparaţia radicală u r -
mătoare sau pînă la refacţie, linia să fie menţinută in sta-
re corespunzătoare pentru circulaţia trenurilor la tonaje şi
viteze stabilite numai prin lucrări de întreţinere.
Reparaţiile radicale de linii se execută cînd elementele
liniei, ca urmare a solicitării acesteia datorită traficului su-
portat, au căpătat un volum de deformaţie a cărei restabilire
nu mai este posibilă să fie făcută de formaţiile care exe-
cută lucrările cu caracter de întreţinere şi anume cînd :
— stratul de piatră este colmatat, încît capacitatea dre-
nantă a pietrei sparte poate fi restabilită numai prin scoate-
rea ei din întreaga prismă de balastare şi curăţirea ei prin
ciuruire ;
— colmatarea prismei de balastare a ajuns la un grad
care nu mai asigură suficienta rezistenţă de balast pentru
funcţionarea circuitelor de cale ;
— uzura sau defectarea materialului mărunt de cale sau
lipsa acestuia a ajuns la un asemenea volum încît înlocuirea
şi completarea lui depăşeşte capacitatea de lucru a formaţi-
ilor care execută lucrările cu caracter de întreţinere ;

89
 t

—.pentru economisirea masei lemnoase este indicat ca

traversele din lemn, din cale, să fie înlocuite la rind cu tra-
verse din beton ;
— condiţiile noi de circulaţie ca : locomotive şi vagoane
grele de mare viteză, tracţiune electrică etc, sau creşterea in-
tensităţii de trafic, determină necesitatea consolidării liniilor,
cu păstrarea şinei existente în cale, prin sporirea grosimii
stratului de piatră spartă sub talpa traverselor, prin comple-
tarea şi îmbunătăţirea prinderilor etc.
In cadrul reparaţiilor radicale de linii se execută urmă-
toarele lucrări :
t W — Scoaterea pietrei sparte din întreaga prismă de ba- '
tastare (inclusiv de sub talpa traversei), curăţirea ei prin ciu-
roi^e şi reintroducerea pietrei sparte curate în linie. '
y f l . — Completarea prismei cu piatră spartă nouă, astfel ca
sa^fee realizeze sub talpa traversei un strat de piatră spartă
curată de grosimea prescrisă prin STAS, precum şi dimen-
siunile prescrise ale prismei de balastare.
C Readucerea joantelor la echer şi rectificarea rosturi-
J o r w dilataţie la mărimea prescrisă.
v QJ— înlocuirea materialelor uzate : şine, material m ă r u n t
metalic de prindere, traverse rele din lemn. Traversele rele
se înlocuiesc, astfel ca în anul următor executării reparaţiei
radicale să nu fie necesar să se mai înlocuiască nici o tra-
versă, în afară de cele rupte sau arse.
P e n t r u înlocuirea traverselor din lemn rele şi pentru în-
desirea pozei pe liniile cu traverse din lemn, se folosesc t r a -
verse semibune care nu necesită a fi reimpregnate sau tra-
verse reimpregnate. Traverse noi din lemn se pot folosi în
cazuri excepţionale, bine justificate şi numai cu aprobarea
prealabilă a Direcţiei generale linii şi instalaţii.
Pentru înlocuirea traverselor din beton rupte sau pentru
îndesirea pozei se folosesc traverse noi din beton. Se pot folosi
şi traverse din beton semibune, numai in măsura în care
acestea există, cu condiţia înlocuirii diblurilor vechi cu
dibluri noi.
— îmbunătăţirea izolării electrice a traverselor din beton
tip 49 şi mai mare, atît la cele existente in cale cît şi la cele
care se introduc pentru înlocuirea celor defecte sau pentru
îndesirea pozei, conform reglementărilor speciale.

90
 Montarea clemelor elastice contra fugirii şinelor şi
completarea celor existente pe toate liniile cu prindere directă
sau mixtă, cu traverse din lemn sau traverse din beton.
— Repararea traverselor atit cit este necesar, conform
„îndrumătorului, privind măsurile pentru prelungirea duratei
de serviciu a traverselor din lemn".
1
-F.|— Executarea burajelor pentru asigurarea stabilităţi'
limei la nivel şi anume : cind balastul se ciuruie cu maşina
de ciuruit sau manual şi nu se execută compactarea de piatră
spartă de sub traverse, se execută b u r a j u l intermediar, bura-
jul I, burajul II, şi burajul III, la rind ; cind se execută com-
pactarea stratului de piatră de sub traverse, se prevăd bura-
jul I şi burajul II la rind, iar burajul III la rînd numai în
curbe şi 30% în aliniament.
/ f l V Riparea liniei după fiecare buraj.
/ftjv— Realizarea profilului transversal tip prin aplanarea,
oŞîKpletarea sau tăierea banchetelor, curăţirea şanţurilor si
evacuarea pămîntului rezultat.
— Axarea liniei în aliniament şi în curbe. Retrasarea
curbelor se va face astfel ca să se obţină curbe cu raza cit
mai mare fără completări de terasamente. Se va urmări spo-
rirea razelor în curbe, în special a celor cu raza sub 1 400 m.,
in condiţiile folosirii terasamentelor existente.
•— Plantarea reperelor in curbe şi aliniamente.
— Pavarea trecerilor la nivel între contraşine şi cel puţin
pe lăţimea platformei căii şi amenajarea scurgerii apelor din
trecerile la nivel.
— Completarea şi mutarea indicatoarelor de cale exis-
tente, repararea şi revopsirea lor.
— Detensionarea şi redetensionarea şinelor pe liniile su-
date, cînd este necesar, conform reglementărilor speciale.
— Profilarea prismei de balastare.
In cadrul reparaţiei radicale a aparatelor de cale se exe-
cută operaţii similare celor de la linii, dîndu-se atenţie deosebită
pentru completarea de piese metalice specifice aparatelor de
cale în reparaţie, pentru a le readuce la limitele toleranţelor
admise in „Instrucţia pentru revizia aparatelor de cale" si
cele din „Instrucţia de reparaţie radicală".
Reparaţia radicală a liniilor de pe podurile metalice
cuprinde lucrări similare cu cele de la linie, afară de opera-

91