Deficitul balantei de plati si cresterea economica in grecia

Grecia are o economie capitalistă cu un sector public ce asigură aproximativ 40% din
PIB. PIB-ul pe cap de locuitor reprezintă monentan cel puțin 75% din nivelul economiilor
fruntașe din zona euro. Turismul asigură 15% din venitul intern brut. Imigrantii reprezinta
aproape o cincime din forța de muncă, aceasta fiind repartizată în mare parte în agricultură și în
munca necalificată. Grecia este o beneficiară majoră de ajutor de la Uniunea Europeană,
acesta find egal cu 3,3 % din Venitul brut anual.

Datoria publică a Greciei, care a fost de 22,6% din PIB în 1980, a crescut la 106% din
PIB în 2006, 126% în 2009, 143% în 2010, 166% în 2011, 171,3% în 2012, 175% în 2013,
177,1% din PIB în 2014, 177,4% din PIB in 2015 si 179% din PIB in 2016.

Produsul Intern Brut a crescut cu 0,4% în primul trimestru al anului 2017 comparativ cu
trimestrul patru 2016, faţă de o contracţie de 0,1% anunţată în estimarea preliminară. De
asemenea, în ritm anual PIB-ul Greciei a crescut tot cu 0,4%, faţă de o contracţie de 0,5%
anunţată iniţial.

Paul Krugman, care a câştigat Premiul Nobel pentru economie în 2008, scria: “Este
adevărat că Grecia (sau mai precis guvernul de centru-dreapta care a condus naţiunea între
2004-2009) a împrumutat voluntar sume vaste. Este de asemenea adevărat, însă, că bănci din
Germania şi din alte părţi au împrumutat voluntar Greciei toţi acei bani.”

Autorii Dimitri B. Papadimitrou, Michalis Nikiforos si Gennaro Zezza, in lucrarea "Greece,

gettting out of the recession" (septembrie 2016), sustin faptul ca strategia Greciei de a creste
exporturile nete pentru a redresa economia a esuat, in mod partial din cauza impactului scazut
a salariilor micsorate asupra preturilor, din cauza elasticitatii scazute a comertului, si din cauza
diminuarii accentuate a serviciilor de transport, care obisnuiau sa fie industria principala de
export a Greciei. Acesti autori propun o politica fiscala alternativa, bazata pe mecanisme de
finantare inovative, care ar putea declansa o crestere a increderii nationale si ar incuraja
investitiile private.

In ultimele 12 luni, economia Greciei a continuat sa se deterioreze. Produsul intern brut

nominal si venitul disponibil al cetatenilor au scazut (rezultatul taxelor mai mari, mai multe locuri
de munca part-time, si rata somajului extrem de mare), Si ElStat a raportat indici de scadere a
sanatatii populatiei ,a asistentei medicale de baza, si alte nevoi ale populatiei. Totusi, cateva
semne de reintrare in campul de munca au aparut inca din 2016. Rata cresterii angajarilor este
semnificanta, dar in acelasi timp numarul de oameni care isi parasesc locul de munca, si
numarul de oameni ce muncesc part-time este extraordinar de mare. Rata somajului a ajuns la
23,4% in iunie 2016, totusi mai mica decat cea din 2015, de 24,9%.

Inchiderea bancilor de la sfarsitul lunii iunie 2015 a marcat inceputul unei perioade de
control capital ce a limitat capacitatea oamenilor de a-si accesa depozitele bancare, si a impus
reguli administrative aditionale asupra transferurilor monetare spre alte tari. Aceste masuri au
crescut presiunea asupra firmelor si au fortat multe dintre ele sa-si schimbe domiciliul in alte tari
Europene, cu consecinte evidente asupra abilitatii guvernului de a colecta taxe de la aceste
firme, marind si rata somajului din cauza eliminarii locurilor de munca din cadrul acestora. In
2016, exportul de bunuri din Grecia a avut un total de 11,97 miliarde de euro, spre deosebire de
13.07 miliarde de euro, in 2015, aceasta fiind o scadere de 8,1%.

A fost de asteptat ca activitatile turistice sa joace un rol important in creearea unui

surplus in contul curent. Intr-adevar, in timp ce alte domenii de export a serviciilor au fost in
scadere, turismul a continuat sa creasca. Cresterea continua a turismului este rezultatul a doua
trenduri opuse: cresterea numarului de calatori din alte tari, care aproape s-a dublat intre 2009
si 2015, crescand de la 14,9 milioane la 26,1 milioane, si o scaderea a cheluielilor acelor
calatori, care a scazut cu 22% in aceeasi perioada. Explicatia pentru acest lucru este faptul ca,
in Grecia, costul vacantei a scazut, prin urmare mai multi turisti si-au ales aceasta tara ca si
destinatie de vacanta. De asemenea,contribuie si instabilitatea politica a altor destinatii de
vacanta (Turcia, Egipt).

De vreme ce valoarea elasticitatii preturilor creste cu timpul, nu mai este nevoie o

concentrare asupra serviciilor de export, si Grecia ar putea beneficia din dezvoltarea domeniului
turistic.