Drept International Privat

2/13/2017Drept international privat test grila
Cautare
selecteaza
Username /
Parola inexistente
LoginX
RegisterX
Alte
Home Documente Upload Resurse limbi X
CATEGORII DOCUMENTE
AfaceriX
CalculatoareX
Casa masinaX
Didactica pedagogieX
DiverseX
EducatieX
FinanteX
GeografieX
Istorie & politicaX
LegislatieX
LimbaX
ManagementX
SanatateX
TehnologieX
http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/Dreptinternationalprivattes82446.php 1/71
Medicii români: "Respirație neplăcută dispar pentru totdeauna, dacă beiX
..."X
Respirația neplăcută este cauzată de infecția cu paraziți! Bea 10 picături...X
Doctor: Beați asta și veți fi uimit cîți paraziți vor ieși din interiorul vostX
Doctor: "Beați asta și veți fi uimit cîți paraziți vor ieși din interiorul vost"X
Administratie DreptX
Drept international privat test grila

Drept
+ Font mai mare | Font mai micX
Drept international privat
MULTIPLE CHOICE
DOCUMENTE SIMILARE
tes82446.php 2/71
http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/Dreptinternationalprivat-
2/13/2017 Drept international privat test grila
4 niciunul OBLIGATIILEX
1) Raporturile de drept 5 b+c+d

international privat pot fi
raporturi : PROCEDURA
PREALABILA
civile SEDINTEI DEX
comerciale
PERSONALUL DIN JUDECATA.
de munca ADMINISTRATIA PUBLICAX CEREREA DE
CHEMARE INX
de procedura
DEZBATEREA
cu element de extraneitate 1 JUDECATA.
PROCESULUI CIVILX
a+b+c INTAMPINAREA.
2 a+b+c+e CEREREAX
3 toate Rolul extradarii in actul de

cooperareX
4 niciunul RECONVENTIONAL
AX
5 b+c+d+e internationala in materie
penalaX
2) Poate constitui element de TRANSMITEREA
extraneitate : DREPTURILOR
TEST GRILA DREPTUL PATRIMONIALE DE
a. locul incheierii unui act juridic, EUROPEANX AUTOR CESIUNEA
DREPTURILOR
in cazul unui cetatean roman,
PATRIMONIALE DE
decedat in strainatate, care a
AUTORX
TESTE GRILA EXAMEN DE
intocmit un testament in Romania LICENTAX
resedinta in Romania a paratului Auditul sistemelor

domiciliat in strainatate ITX
DREPTUL MUNCIIX
domiciliul unei persoane

TERMENI
bunurile mobile care se gasesc in CODUL DEONTOLOGIC AL importanti
strainatate, aflate intrun raport de AVOCATILOR DINX pentru acest
succesiune document
numai una dintre partile UNIUNEA EUROPEANAX : teste grila drept

raportului juridic international privat :
drept international
1 a+b+c+d privat teste grila :
INSTITUTIILE DREPTULUI grile drept
PRIVAT X international privat :
2 b+c+d+e
teste drept
international privat
3 toate
PERSOANELE, :X
statul roman, in extraneitate sunt :

cadrul 4 toate
acordurilor se stabileste intre
3) Poate fi parte intrun internationale de 5 niciunul persoane fizice sau
raport juridic de drept cooperare cu alte juridice
international privat : state 1 a+b+c
4) contine un element de
o persoana fizica 2 a+b Caracterele extraneitate, datorita
raportului
caruia el are legatura cu
o persoana juridica juridic cu
3 b+c mai multe sisteme de
element de
http://www. om/legislatie/drept/Drep
tes82446.php 3/71
scrigroup.c tinternationalprivat-
drept
raportul juridic cu element de extraneitate, care formeaza obiectul dreptului international

privat, este un raport de drept privat in sens larg, care cuprinde un element strain
raportul juridic cu element de extraneitate, care formeaza obiectul dreptului international
privat, este un raport de drept civil in sens larg, care cuprinde un element strain
Variante :
1 a+b+c 4 niciunul 3 toate
2 b+c+d 5 a+b+d
5) Instantele romane :
cerceteaza faptele penale potrivit legilor penale romane
cerceteaza faptele financiare potrivit legilor financiare romane
daca se constata ca legile penale romane sau legile financiare romane nu sunt aplicabile, isi
vor declina competenta
nu pot aplica legi penale sau financiare straine, cu exceptia cazului in care sunt imputernicite
sa aplice aceste legi prin tratate bilaterale
1 a+b+c
2 a+b+d
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
6) Dreptul international privat reprezinta ansamblul normelor :

care solutioneaza conflictul de jurisdictii
privind conditia juridica a strainului
privind conditia nejuridica a strainului
care solutioneaza conflictul de legi
1 a+b+c
2 a+b+d
3 toate
4 niciunul
5 a+c+d
7) Elementul de extraneitate :
se ia in considerare in raport de un anumit sistem de drept
nu este in toate cazurile element international in sensul dreptului comertului international
se ia in considerare in general
este in toate cazurile element international in sensul dreptului comertului international
nu este in toate cazurile element national in sensul dreptului comertului international
1 a+b+c
internationalprivattes82446.php 4/71
http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/Drept-
2 a+c+e
3 a+b
4 toate
5 niciunul
8) Elementul de extraneitate :
este un element de structura al raportului juridic, in sensul teoriei generale a dreptului
poate determina aplicarea normelor materiale interne
poate determina aparitia normelor materiale unificate
poate da nastere conflictului de legi
1 a+b
2 b+c+d
3 b+d
4 toate
5 niciunul
9) Persoanele fizice pot intra raporturi juridice cu element de extraneitate, cum sunt :
raporturi de casatorie
raporturi de adoptie
raporturi de reprezentare comerciala
raporturi de mostenire
1 a+b
2 b+c+d
3 toate
4 a+b+d
5 niciunu
10) Dreptului international privat ii apartin :

raporturile de drept civil cu element de extraneitate
raporturile de dreptul familiei cu element de extraneitate
raporturile procesuale cu elemente autohtone
raporturile procesuale cu element de extraneitate
raporturile de dreptul muncii, in masura in care au un element international

1 a+b+d+e
2 a+b+c+e
3 toate
4 niciunul
5 a+b+e
11) Prin lege straina se intelege : a. lege straina propriuzisa

drept strain, avand ca izvor numai actul normativ
drept strain, indiferent de izvorul sau
drept strain si drept autohton
1a
2 a+b
3c
4d
5 niciunul
12) Statele incheie diferite conventii prin care rezolva unitar sau creeaza facilitati pentru
solutionarea problemelor generale legate de aplicarea legii straine. Pot fi mentionate in acest sens :
tratatele de asistenta juridica
tratatele privind asigurarile sociale
tratatele privind evitarea dublei impuneri
conventiile consulare
1 a+b
2 a+c+d
3 a+b+d
4 toate
5 niciunul
13) Tratatele de asistenta juridica obliga ministerele de justitie de a se informa reciproc cu privire
la problemele de drept solicitate de catre :
a.instantele judecatoresti
b.unitati de procuratura
c.notariate
d.persoane fizice
1 a+b+c
2 a+c+d
3 b+c
4 toate 5 niciunul
14) Informatia solicitata in baza tratatelor de asistenta juridica poate avea ca obiect :
dispozitiile legale
detalii despre viata privata a cetatenilor unui stat
practica judiciara
practica notariala
1 a+c
2 c+d
3 toate
4 a+c+d
5 niciunul
15) In ce priveste titlul cu care se aplica legea straina, sau formulat mai multe teorii :
teoria drepturilor dobandite (vested rights)
teoria receptionarii dreptului strain
teoria dupa care legea straina se aplica in calitate de element de fapt (questio facti)
teoria dupa care legea straina se aplica in calitate de element de drept (questio juris) 1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c+d
4 toate
5 niciunul
16) In privinta aplicarii legii straine exista urmatoarele solutii :

partile au obligatia de a stabili, in fata instantei, continutul legii straine, aceasta considerandule
element de fapt
in alte reglementari, instanta aplica legea straina daca o cunoaste
in dreptul italian, se porneste de la ideea ca legea straina la care face trimitere norma conflictuala
proprie se transforma in legea nationala (italiana)
partile nu au obligatia de a stabili, in fata instantei, continutul legii straine, in nici o situatie
1 a+b
2 a+c+d
3 a+b+c
4 b+c+d
5 a+d
17) In sprijinul tezei potrivit careia gresita interpretare a legii nu trebuie sa dea loc la admiterea
recursului la instanta superioara se invoca in sistemele de drept care cunosc aceasta cale de
atac se invoca mai multe argumente :
dificultatile de ordin practic pun pe judecatorul forului (local) in imposibilitatea de a cunoaste legea
straina
legea straina nu este o lege in sensul legii locale
in unele cazuri, se mai sustine ca rolul instantei supreme este de a asigura unitatea in aplicarea
legilor locale
interpretarea legii straine ridica probleme de fapt, greu de separat, iar in sistemul casarii pure,
recursul se poate introduce numai pentru motive de drept, nu si pentru motive de fapt 1 a+b+c
privattes82446.php 7/71
http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/Dreptinternational-
2 a+c+d
3 a+b+d
4 toate
5 niciunul
18) Printre criticile aduse argumentelor invocate in sprijinul tezei potrivit careia gresita interpretare
a legii straine nu trebuie sa dea loc la admiterea recursului la instanta superioara se numara :
daca a cunoaste legile straine constituie o dificultate pentru instantele superioare, cu atat mai
mult aceasta constituie o dificultate pentru instantele inferioare
considerarea legii straine ca fiind un element de fapt duce la consecinte care nu pot fi acceptate
aplicarea legii straine se face in temeiul normelor conflictuale locale(proprii)
se considera ca recursul se admite pentru denaturarea legii straine
1 a+b+c
2 a+b+d
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
19) Gresita interpretare a legii straine trebuie sanctionata cu admiterea recursului la instanta
superioara, in cazul acelor tari care cunosc aceasta cale de atac si pentru urmatoarele motive:
legea straina este considerata element de drept in masura in care se admite respectarea
internationala a drepturilor dobandite in conformitate cu ea
legea straina este considerata element de drept in cazul in care norma conflictuala a forului
trimite la legea straina care nu este unitara, ci diferentiata pe provincii sau regiuni
legea straina este considerata ca atare, deci element de drept
in unele cazuri, se mai sustine ca rolul instantei supreme este de a asigura unitatea in aplicarea
legilor locale
1 toate
2 a+b+d
3 b+c+d
4 a+b+c
5 niciunul
20) Neaplicarea legii competente se poate prezenta intruna din urmatoarele forme :
sa aplicat legea proprie, cand trebuia aplicata legea straina
sa aplicat legea straina, cand trebuia aplicata legea proprie
sa aplicat legea straina, cand trebuia aplicata legea straina

d. sa aplicat legea proprie, cand trebuia aplicata legea proprie 1 a+c
2 b+d
3 c+d
4 a+b
5 niciunul
21) Factorii care determina calificare sunt :

notiunile si termenii au sensuri diferite in sistemul de drept, cum este de exemplu, „domiciliul”
sistemele de drept au notiuni sau institutii juridice care sunt necunoscute altora, cum sunt :
institutia juridica numita „trust” in dreptul englez
sistemele de drept incadreaza aceleasi situatii in categorii deosebite sau notiuni deosebite, cum
este cazul ruperii logodnei
sistemele de drept folosesc aceleasi metode pentru a ajunge la rezultate diferite
??1 a+b
2 b+c+d
3 toate
4 a+b+c
5 niciunul
22) Felurile calificarii sunt :

calificare primara, este aceea care determina legea competenta
calificare secundara, este aceea care se face dupa ce sa efectuat calificarea primara, si
influenteaza asupra legii competente a carmui raportul juridic
calificare tertiara, care apare in anumite cazuri
nu exista decat calificare primara
1a
2 b+c
3d
4 niciunul
5 a+b
23) Calificarea primara :

determina legea competenta
este o problema de drept international privat
este o problema de drept intern
se face ulterior calificarii secundare
1 a+c
2 b+c
3 a+d
4 a+b
5 c+d
24) Calificarea secundara :

se realizeaza ulterior calificarii primare
este o problema de drept international privat
nu influenteaza asupra legii competente a carmui raportul juridic
este o problema de drept intern
1 a+b+c
2 a+c
3 b+c
4 a+d
5 a+c+d
25) In favoarea calificarii dupa „lex fori” sau formulat urmatoarele argumente :
normele dreptului international privat sunt norme nationale care apartin sistemului de drept al
instantei
calificarea este o etapa intermediara in aplicarea normei conflictuale
daca nu sar face calificarea dupa legea forului, ar insemna ca forul nu are nici un control asupra
aplicarii legii straine
trimiterea la legea straina competenta implica si trimiterea la calificarea acestei legi
1 a+b+d
2 a+b+c
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
26) Calificarea nu se face dupa legea forului in urmatoarele situatii :

autonomia de vointa
calificarea secundara
retrimiterea
cetatenia
1 a+b+c
2 b+c+d
3 toate
4 niciunul
5 a+c+d
27) Calificarea nu se face dupa lex fori in urmatoarele situatii : a. calificarea secundara
institutii juridice straine necunoscute de legea forului
retrimiterea
tratatele internationale
1 a+b+c
2 a+c+d
3 toate
4 b+c+d
5 niciunul
28) In favoarea calificarii dupa „lex causae” sau formulat urmatoarele argumente :
trimiterea la legea straina competenta implica si trimiterea la calificarea acestei legi
legea straina la care face trimitere norma conflictuala trebuie aplicata in asa fel incat sa se obtina
apararea efectiva a drepturilor nascute sub actiunea ei
normele dreptului international privat sunt norme nationale care apartin sistemului de
drept al instantei 1 a+b+c
2 b+c+d
3 toate
4 a+b
5 niciunul
29) Potrivit teoriei calificarii autonome :

notiunile folosite de norma conflictuala se califica autonom
notiunile folosite de norma conflictuala se califica independent de calificarea acelorasi notiuni

facute de legea materiala interna a unui anumit stat
normele dreptului international privat sunt norme nationale care apartin sistemului de drept al
instantei
1 a+b
2 b+c+d
3 toate
4 a+b+c
5 niciunul
30) Potrivit metodei „proper law” :

calificarea depinde uneori de „lex fori”
calificarea depinde uneori de „lex causae”
calificarea nu depinde niciodata de „lex fori”
calificarea nu depinde niciodata de „lex causae”

1 a+b+c
2 c+d
3 toate
4 a+b
5 niciunul
31) Notiunea de ordine publica in dreptul intern nu are acelasi inteles ca in dreptul internati onal privat,
deoarece :
fiecare indeplineste o functie diferita, desi ea exprima si apara interesele statului respectiv
fiecare apara interese diferite, desi toate normele de ordine publica din dreptul intern sunt norme de
ordine publica in dreptul international privat
sfera celor doua notiuni este deosebita, in sensul ca nu toate normele de ordine publica
din dreptul intern sunt de ordine publica in dreptul international privat d. nu exista nicio deosebire
intre cele doua notiuni
1 a+b
2 a+c
3 b+d
4 toate
5 niciunul
32) Caracterele ordinii publice in dreptul international privat sunt :

ordinea publica apare ca un corectiv in aplicarea legii straine
ordinea publica este diferita in ceea ce priveste continutul sau de la o tara la alta
ordinea publica este diferita in ceea ce priveste continutul sau, in cadrul aceleiasi tari, in timp
ordinea publica este actuala, in sensul ca, daca din momentul nasterii raportului juridic si pana in
momentul litigiului in legatura cu acest raport juridic sa schimbat continutul ordinii publice
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c+d
4 toate
5 niciunul
33) In cazul efectelor invocarii ordinii publice se disting doua situatii :

ordinea publica se invoca in materia nasterii raportului juridic
ordinea publica nu se invoca in materia drepturilor dobandite
ordinea publica nu se invoca in materia nasterii raportului juridic

ordinea publica se invoca in materia drepturilor nedobandite
1 a+d
2 a+b
3d
4 niciunul
5a
34) Fraudarea legii poate interveni in urmatoarele situatii :

in privinta statutului personal, prin schimbarea domiciliului
in privinta bunurilor mobile, partea interesata le poate deplasa pe teritoriul unui stat a carui
legislatie este mai favorabila
in privinta formei exterioare a actelor – partea interesata, pentru a evita aplicarea unor
dispozitii legale mai anevoioase, schimba locul de incheiere a actului pentru a se aplica o lege
care este mai lesnicioasa
in privinta succesiunii, cel care vrea sa dispuna de o cotitate disponibila mai mare decat ii
permite legea sa personala, schimba cetatenia, dobandind alta, anume a unui stat a carui
legislatie permite o cotitate disponibila mai mare
1 a+b+c
2 b+c
3 a+b+d
4 toate
5 niciunul
35) Fraudarea legii poate interveni in urmatoarele situatii :

in privinta succesiunii, cel care vrea sa dispuna de o cotitate disponibila mai mare decat ii
permite legea sa nepersonala, schimba cetatenia, dobandind alta, anume a unui stat a carui
legislatie permite o cotitate disponibila mai mare
in privinta formei exterioare a actelor – partea interesata, pentru a evita aplicarea unor
dispozitii legale mai anevoioase, schimba locul de incheiere a actului pentru a se aplica o lege
care este mai lesnicioasa
in privinta statutului personal, prin schimbarea cetateniei
in privinta bunurilor mobile, partea interesata le poate deplasa pe teritoriul unui stat a carui
legislatie este mai favorabila
1 toate
2 niciunul
3 a+b+c
4 a+c+d
5 b+c+d
36) Pentru a frauda legea locala sau cea straina, partile pot proceda astfel :
a. isi schimba cetatenia pentru a evita o dispozitie nafavorabila prevazuta de legea lor personala
se schimba locul de asezare a unui bun imobil, pentru a se schimba (lex rei sitae) o dispozitie
neconvenabila prevazuta de acea lege
se alege legea contractului care nu are nici o legatura cu contractul incheiat, in scopul de a
beneficia de dispozitiile legii alese si a inlatura dispozitiile legii normal competente
isi schimba locul de incheiere a actului juridic, pentru a schimba dispozitiile legale
privind forma exterioara a actului sau pentru a se schimba legea care carmuieste forma
raportului juridic
1 a+b+c
2 toate
3 niciunul
4 a+d
5 a+c
37) Pentru a frauda legea locala sau cea straina, partile pot proceda astfel :
isi schimba domiciliul pentru a evita o dispozitie nefavorabila prevazuta de legea lor personala
se inregistreaza navele comerciale intrun port al unei tari cu care armatorii nu au nici o legatura,
pentru a inlatura aplicarea legii tarii cu care exista in realitate legatura
isi schimba domiciliul pentru a determina schimbarea competentei judecatoresti, pentru a se
schimba legea competenta
isi schimba sediul, in cazul persoanelor juridice, pentru a se schimba legea competenta 1 a+b+d
2 a+c+d
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
38) Conditiile fraudarii legii sunt :

existenta unui act de vointa al partilor in folosirea ori aplicarea normelor conflictuale, ceea ce
denota ca fraudarea legii se poate face in acele materii in care vointa partilor poate interveni
pentru a supune un raport juridic unor anumite legi, schimband punctul de legatura
obtinerea unui rezultat licit, prin operatiunea savarsita de parti
intentia frauduloasa a partilor, adica acestea au creat in mod voit conditiile in care se realizeaza
incalcarea legii
partile trebuie sa aiba statut de apatrizi
1 a+b+c
2 a+b
3 a+c
4 niciunul
5 toate
39) Conditiile fraudarii legii sunt :

utilizarea unor mijloace care sunt licite, si nu ilicite
existenta unui act de vointa al partilor in folosirea ori aplicarea normelor conflictuale, ceea ce denota ca
fraudarea legi se poate face in acele materii in care vointa partilor poate interveni pentru a impune un
raport juridic unor anumite legi, schimband punctul de legatura
obtinerea unui rezultat licit, prin operatiunea savarsita de parti
intentia frauduloasa a partilor, adica acestea au creat in mod voit conditiile in care se realizeaza
incalcarea legii
1 a+b+c
2 toate
3 b+d
4 a+b+d
5 a+d
40) 40. In favoarea nesanctionarii fraudarii legii, se invoca, de regula, urmatoarele argumente :
cand partile au savarsit operatia fraudarii legii, ele au uzat de un drept al lor, acordat de legislatia in
vigoare
daca sar sanctiona fraudarea legii, ar insemna sa se tina seama de prea multe mobile care au
determinat partile sa incheie actul juridic
cand partile au savarsit operatia fraudarii legii, ele nu au uzat de un drept al lor, acordat de legislatia
in vigoare
daca sar sanctiona fraudarea legii, ar insemna sa se tina seama de prea multe imobile care au
determinat partile sa incheie actul juridic
1 c+d
2 a+d
3 b+d
4 a+b
5 niciunul
41) Conditiile eficacitatii internationale a unui drept sunt :

dreptul sa se fi creat potrivit legii competente
dreptul (raportul juridic) sa fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta
dreptul (raportul juridic) a carui eficacitate internationala se pretinde, este cel care sa dobandit si,
asa cum sa dobandit, iar nu altul care ar fi substituit acestuia
dreptul dobandit intro anumita tara va produce efecte in alta tara daca intre timp nu sa creat in tara
unde se invoca, un drept nou care il include pe acela creat in strainatate
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c+d
4 niciunul
5 toate
42) Un drept dobandit in strainatate produce efecte potrivit anumitor reguli :

dreptul dobandit produce toate efectele pe care i lea dat legea respectiva
un drept dobandit potrivit legii straine, nu poate produce in alta tara mai multe efecte decat ar
produce in conformitate cu legea potrivit careia a fost creat
dreptul dobandit potrivit legii straine nu poate produce efecte in alta tara daca ar contraveni ordinii
publice a acestei tari sau nusi poate produce toate efectele daca unele din acestea ar contraveni
ordinii publice
dreptul dobandit nu produce niciodata toate efectele pe care i lea dat legea respectiva
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c+d
4 niciunul
5 a+c
43) O femeie casatorita, de cetatenie romana, in etate de 20 de ani, calatoreste intro tara unde pentru a
avea capacitate deplina de exercitiu, orice persoana trebuie sa aiba varsta minima
de 21 de ani. In aceasta situatie, femeia casatorita din Romania :
nu va avea capacitate de exercitiu, deoarece legea locului unde se afla momentan indica varsta de
21 de ani ca moment al dobandirii capacitatii juridice depline
va avea capacitate deplina de exercitiu, desi aceasta nu a fost dobandita potrivit legii competente
va avea capacitate deplina de exercitiu, deoarece aceasta a fost dobandita potrivit legii competente
va avea capacitate restransa de exercitiu
??1 a+d 2 b
3c
4 niciunul
5a
44) Reprezentantele firmelor straine in Romania :

pot efectua doar operatiile la care firmele pe care le reprezinta sunt indreptatite in tara in care
acestea isi au sediul principal
nu pot efectua operatiile la care firmele pe care le reprezinta nu sunt indreptatite in tara in care
acestea nusi au sediul principal
pot realiza operatii care nu intra in obiectul de activitate al firmelor pe care le reprezinta
d. nu pot realiza operatii care nu intra in obiectul de activitate al firmelor pe care le reprezinta
1 b+c
2 a+d
3 a+c
4 niciunul
5 c+d
45) In ce priveste protectia drepturilor literare si artistice, potrivit efectelor dreptului dobandit
potrivit legii straine :
protectia este acordata potrivit legii unde este reclamata
protectia este acordata potrivit legii tarii de origine
durata protectiei este determinata de legea unde este reclamata
durata protectiei este determinata de legea tarii de origine
1 a+c
2 b+d
3 b+c
4 a+d
5 niciunul
46) O hotarare judecatoreasca prin care sa anulat o casatorie in strainatate, pe motiv de discriminare
rasiala :
nu poate fi recunoscuta in Romania, deoarece incalca ordinea publica de drept international privat
roman
este recunoscuta in Romania, deoarece a fost pronuntata de o instanta competenta in tara de
origine
nu poate fi recunoscuta in Romania, decat cu acordul partilor
poate fi recunoscuta in Romania, cu anumite limitari
1a
2b
3 b+d
4 niciunul
5a
47) Doi cetateni straini, divortati intro tara care cunoaste divortul :
se pot recasatori intro tara care nu cunoaste divortul
nu se pot recasatori intro tara care nu cunoaste divortul

nu se pot folosi de statutul de divortat intro tara care nu cunoaste divortul
nu se pot folosi de statutul de divortat decat in tara in care au divortat
1a
2 b+c
3 c+d
4 niciunul
5 b+c+d
48) Depozitarul unui bun mobil vinde acest bun, fara stirea proprietarului, intro tara in care, potrivit
legii, proprietarul are dreptul de a revendica bunul de la subdobanditor. Ulterior
bunul este transportat in Romania. In aceasta situatie :
proprietarul poate revendica bunul, deoarece legea tarii sale prevede posibilitatea revendicarii de la
subdobanditor
proprietarul nu mai poate revendica bunul de la subdobanditorul de buna credinta, deoarece,
potrivit art. 1909 c.civ. rom., buna credinta echivaleaza cu insusi titlul de proprietate
proprietarul poate revendica bunul, potrivit lex rei sitae
proprietarul poate revendica bunul, potrivit lex patriae
1 a+c
2 a+d
3b
4 niciunul
5d
49) Un cetatean roman dobandeste un bun mobil intro tara straina unde transmiterea proprietatii se
opereaza prin remiterea materiala a bunului. Bunul nu a fost remis de vanzator, ci, dupa vanzare, a fost
adus de acesta in Romania. In aceasta situatie :
vanzarea este valabila, deoarece legea romana prevede ca aceasta reprezinta un act consensual
vanzarea nu este valabila, deoarece raportul juridic sa produs intro tara in care legea competenta nu
a fost respectata
regimul juridic al bunului adus in Romania va fi cel prevazut de legea romana, atat pentru efectele
anterioare cat si pentru efectele viitoare
regimul juridic al bunului adus in Romania va fi cel prevazut de legea romana, dar numai in cazul
efectelor viitoare
1 a+c
2 b+c
3 a+d
4 b+d
5 niciunul
50) In ce priveste regimul eficacitatii internationale a drepturilor dobandite, exista urmatoarele

sisteme:
legea aplicabila este aceea aratata de norma conflictuala a tarii unde se invoca dreptul
legea aplicabila, nu poate fi, in nici un caz, aceea aratata de norma conflictuala a tarii unde se
invoca dreptul
legea aplicabila este cea a statului unde se invoca dreptul daca norma conflictuala a acestuia
prevede ca se aplica propria lege materiala
legea aplicabila este cea a statului unde se invoca dreptul daca norma conflictuala a acestuia nu
prevede ca se aplica propria lege materiala
1 a+c
2 a+b
3 a+b+c
4 b+d
5 niciunul
51) Legile statului nerecunoscut trebuie sa dea nastere la conflicte de legi, deoarece :
teoria caracterului constitutiv al recunoasterii contravine Cartei ONU
potrivit dreptului international public, fiecare popor poate sasi aleaga forma de conducere pe
care o socoteste cea mai potrivita pentru el
un stat poate sa nu recunoasca un alt stat ori sa nu stabileasca relatii diplomatice cu acesta, dar el
nu poate sa nesocoteasca activitatea lui legislativa, care este o manifestare a suveranitatii,
independentei si egalitatii suverane a statelor
un stat poate incalca suveranitatea altui stat
1 a+b+c
2 a+c+d
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
52) Conflictele de legi (propriuzise) se deosebesc de conflictele de legi interprovinciale ori intre
legile statelor federale, in ceea ce priveste natura lor, prin faptul ca :
in cazul conflictului de legi este vorba de legile a doua state suverane si independente
in cazul conflictului de legi interprovinciale sau intre legile statelor federale este vorba de legile
unuia si aceluiasi stat – statul federal
in cazul conflictelor de legi interprovinciale sau intre legile statelor federale, elementul de
extraneitate este numai aparent
in cazul conflictelor de legi interprovinciale sau intre legile statelor federale, hotararile
judecatoresti date intro provincie sau regiune se executa in alta provincie sau regiune din cadrul
aceluiasi stat in care se aplica legi deosebite fara a fi necesar exequatur
1 a+b+c
2 a+c+d
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
legile statelor federale, in ceea ce priveste posibilitatea de unificare a solutionarii conflictelor de legi
si a conflictelor de legi interprovinciale, prin faptul ca:
in cazul conflictelor de legi interprovinciale, unificarea este posibila si se realizeaza mai usor
decat in cazul conflictelor de legi
in cazul conflictelor de legi interprovinciale, unificarea este se poate infaptui pe cale legislativa,
prin adoptarea unei legi de solutionare a unor astfel de conflicte
in cazul conflictelor de legi interprovinciale, unificarea se poate i nfaptui prin practica
instantelor, respectiv prin unificarea solutiilor, acolo unde exista o instanta suprema de control
nu exista deosebiri in aceasta privinta intre conflictele de legi propriuzise si conflictele de legi
interprovinciale
1 a+c+d
2 a+b+c
3d
4 b+c+d
5 b+c
legile statelor federale, in ceea priveste modul de solutionare a conflictelor de legi si a conflictelor de
legi interprovinciale ori intre legile statelor federale, prin faptul ca :
regulile solutionarii unuia din conflictele mentionate nu sunt obligatorii pentru solutionarea
celuilalt
in anumite cazuri, exista reglementari care admit aplicarea intro masura mai mare a legilor
provinciale, decat a celor straine
in cazul conflictelor de legi interprovinciale sau intre legile statelor federale, elementul de
extraneitate este numai aparent
interprovinciale ori intre legile statelor federale
1 a+b
2 b+c
3d
4 a+c
5 b+d
55) Conflictele de legi (propriuzise) se deosebesc de conflictele de legi interprovincia le ori

intre legile statelor federale, in ceea priveste cazurile in care se invoca ordinea publica pentru a
inlatura aplicarea legii competente, prin faptul ca :
ordinea publica este mai des invocata in cazul conflictelor de legi, pentru a inlatura legea
competenta, decat in cazul conflictelor de legi ale statelor federale
in cazul conflictelor interprovinciale nu se poate refuza aplicarea legii unei provincii pe motivul ca
ar contraveni ordinii publice
in anumite cazuri, exista reglementari care admit aplicarea intro masura mai mare a legilor
provinciale, decat a celor straine
interprovinciale ori intre legile statelor federale
1a
2 b+c
3 a+b+c
4 a+b
5d
56) Conflictele de legi (propriuzise) se deosebesc de conflictele de legi interprovinciale ori intre legile
statelor federale, in ceea priveste retrimiterea, prin faptul ca :
in materia conflictelor de legi interprovinciale sau interregionale, se admite ca retrimiterea nu este

posibila
ordinea publica este mai des invocata in cazul conflictelor de legi, pentru a inlatura legea
competenta, decat in cazul conflictelor de legi ale statelor federale
pentru conflictele de legi, se admite pentru unele sisteme de drept, retrimiterea
interprovinciale
1 a+b
2 b+c
3 a+b+c
4 a+c
5d
57) In cazul in care norma conflictuala a forului trimite catre legea unui stat care difera de la o regiune
la alta sau la legea unui stat federal, se pot deosebi urmatoarele situatii :
daca exista in acel stat o norma legala care determina aplicarea legilor interne, se va aplica aceasta
norma
se aplica in toate cazurile lex loci contractus
daca in acel stat nu exista o norma aplicabila, instanta forului urmeaza sa tina seama de ansamblul
legislatiei din acel stat pentru a stabili legea aplicabila
nu exista situatii deosebite
1 a+b
2 b+c
3 toate
4 niciunul
5 a+c
58) In unele state, in materia dreptului familiei, in ce priveste competenta rationa materiae,
exista :
instante civile
instante financiare
instante confesionale
instante administrative 1 a+b
2 a+c
3 a+d
4 toate
5 niciunul
59) In cazul sistemelor traditionale, normele juridice :

sunt personale
sunt impersonale
se aplica tuturor subiectilor de drept, indiferent de statul ai carui resortisanti sunt sau in ce tara
domiciliaza
se aplica numai subiectilor de drept ce au aceeasi religie
1 b+c+d
2 a+c+d
3 a+b+c
4 c+d
5 a+d
60) Exista situatii, cand, indeosebi in materia dreptului familiei :

legea se determina dupa criteriul confesiunii, in anumite state
cei ce apartin aceluiasi cult sunt supusi reglementarii prevazute pentru acesta
legea se determina prin vointa partilor
apare conflictul de legi interpersonale
1 a+b
2 b+c+d
3 a+c+d
4 a+d
5 a+c
61) Retrimiterea:
este un procedeu juridic
implica faptul ca legea straina desemnata ca aplicabila potrivit normei conflictuale a forului
refuza competenta ce i se ofera a se aplica si atribuie la randul sau, prin norme conflictuale
proprii, aceasta competenta altui stat
este un procedeu nejuridic
implica faptul ca legea straina desemnata ca aplicabila potrivit normei conflictuale a forului
accepta competenta ce i se ofera a se aplica
1 a+b
2 a+c
3 b+d
4 a+d
5 c+d
62) Retrimiterea poate imbraca urmatoarele forme :

retrimiterea de gradul I sau simpla, este aceea facuta de legea forului la legea straina, daca
retrimiterea este acceptata, instanta sesizata aplica, in ultima analiza, propria sa lege materiala
retrimiterea de gradul II sau complexa, este aceea facuta de legea straina la legea forului
retrimiterea de gradul I sau complexa, este aceea facuta de legea forului la legea straina; daca
retrimiterea este acceptata, instanta sesizata aplica in ultima analiza, propria sa lege materiala;
retrimiterea de gradul II sau simpla
1a
2 a+b
3 c+d
4 toate
5 niciunul
63) In cazul teoriei instantei straine :

suntem in prezenta unei duble retrimiteri
aceasta retrimitere se deosebeste de retrimiterea complexa
solutia depinde de admiterea sau neadmiterea retrimiterii de catre legea straina
norma conflictuala dispune retrimiterea la legea unei terte tari
1 a+b+c
2 b+c+d
3 toate
4 niciunul
5 a+c+d
64) Retrimiterea nu se aplica in urmatoarele situatii :

partile au ales legea aplicabila contractului lor
cand se aplica regula „locus regit actum”
cand retrimiterea de gradul II nu permite determinarea legii aplicabile
nu exista restrictii in aplicarea retrimiterii
1d
2 a+c+d
3 a+b+c
4 toate
5 niciunul
65) Intrun litigiu de drept international privat :

exista una sau mai multe probleme care trebuie solutionate de instanta judecatoreasca, care se
numesc incidentale
exista doar probleme principale
exista doar probleme preliminare
exista una sau mai multe probleme, care pot aparea in legatura cu problemele principale, care
se numesc probleme preliminare
1a
2b
3 a+d
4d
5 niciunul
66) In cazul chestiunilor incidentale :

intereseaza daca solutionarea lor se face dupa aceeasi lege aplicabila si chestiunilor principale
nu prezinta importanta dupa ce lege se face solutionarea
este relevant daca solutionarea lor se face dupa aceeasi lege aplicabila si chestiunilor
principale, exclusiv in spatiul Uniunii Europene
intereseaza daca chestiunile incidentale si chestiunile principale ar putea fi supuse unor legi,
astfel incat acestea ar fi diferite
1 a+b
2 b+c
3 a+c
4 a+d
5 niciunul
67) Daca se admite retrimiterea :

a. norma conflictuala a tarii care retrimite va indica si legea aplicabila chestiunii incidentale
in cazul retrimiterii pentru chestiunea principala, norma conflictuala a tarii care retrimite
reglementeaza si chestiunile preliminarii
norma conflictuala a forului nu va indica legea aplicabila chestiunii incidentale
retrimiterea nu poate fi admisa in nici un caz
1 a+b
2 a+c
3 toate
4 niciunul
5 b+c
68) In cazul unei societati comerciale cu sediu statutar in Turcia si sediu real in Anglia, intro cauza
judecata in fata unei instante franceze :
legea franceza, ca lege a forului, trimite la legea engleza
legea engleza nu admite retrimiterea
legea engleza retrimite la legea turca
legea franceza trimite, ca lege a forului, la legea turca
1 a+b
2d
3 a+c
4a
5 nicinul
69) Sunt argumente invocate impotriva admiterii retrimiterii :

norma conflictuala aplicabila este cea a forului
retrimiterea duce la un sir neintrerupt de noi retrimiteri
admiterea retrimiterii introduce siguranta in privinta solutiei juridice
legea straina trebuie aplicata cand ea se declara competenta
1 a+c
2 toate
3 a+b+c
4 a+b
5 niciunul
70) Sunt argumente folosite pentru admiterea retrimiterii, dar invocate impotriva acesteia :
daca legea straina nu trebuie aplicata intro materie in care ea insasi se declara competenta, atunci
nici legea forului nu trebuie aplicata intro materie in care ea insasi se declara necompetenta
nu se poate admite ca instanta ar trebuie sa judece ca si cum sar judeca in tara unde cere
exequaturul hotararii
Foreign court theory nu rezolva problema retrimiterii si nu schimba datele acesteia
d. retrimiterea duce la coordonarea sistemelor de drept in unele cazuri, dar in altele are ca rezultat
schimbarea reciproca a solutiilor.
1 a+b+c
2 a+c
3 b+d
4 toate
5 niciunul
71) Conflictul mobil de legi poate interveni in urmatoarele domenii :

in privinta statutului personal, prin schimbarea cetateniei
in privinta statutului real mobiliar, prin deplasarea bunului dintro tara in alta, cu referire la regimul
juridic al bunurilor
in privinta persoanelor juridice, prin schimbarea sediului lor, cand legea nationala a persoanei
juridice se determina dupa sediul acesteia
in privinta drepturilor creditorului asupra patrimoniului debitorului, cand acesta din urma isi
schimba domiciliul dintro tara in alta
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c+d
4 toate
5 niciunul
72) Conflictul mobil de legi poate interveni in urmatoarele domenii :

in privinta statutului personal, prin schimbarea domiciliului
in privinta formei testamentului, care este supusa legii nationale a testatorului, daca cetatenia
testatorului se schimba inainte de decesul acestuia
in privinta persoanelor juridice, prin schimbarea domiciliului, cand legea nationala a persoanei
juridice se determina dupa sediul acesteia
in privinta drepturilor creditorului asupra patrimoniului debitorului, cand acesta din urma isi
schimba domiciliul dintro tara in alta
1 a+b
2 a+c+d
3 a+b+d
4 niciunul
5 toate
73) In privinta determinarii domeniului de aplicare a legilor aflate in conflict sau exprimat mai multe
pareri :
domeniul de aplicare a celor doua legi se determina potrivit regulilor dreptului tranzitoriu
in alta parere se propun criterii fixe, dar care depind, dupa cum este vorba, de formarea
sau de efectele raportului juridic
potrivit Conventiei de la Haga, in raporturile dintre parti, cumparatorul dobandeste proprietatea

lucrului conform cu dreptul tarii in care se gaseste bunul la momentul vanzarii
nu se poate formula un principiu pentru determinarea domeniului legilor aflate in conflict, solutia
depinzand de la caz la caz
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+b+d
4 toate
5 niciunul
74) In privinta determinarii domeniului de aplicare a legilor aflate in conflict sau exprimat mai multe
pareri :
nu se poate formula un principiu pentru determinarea domeniului legilor aflate in conflict, solutia
depinzand de la caz la caz
in alta parere se propun criterii variabile, dar care depind, dupa cum este vorba, de formarea sau de
efectele raportului juridic
potrivit Conventiei de la Haga, in raporturile fata de terti, transferul proprietatii asupra obiectelor
corporale este reglementat de dreptul tarii unde sunt situate lucrurile in momentul in care se face
reclamatia
alti autori considera ca problema trebuie rezolvata exclusiv pe planul dreptului international privat,
abandonand solutiile dreptului tranzitoriu
1 a+d
2 a+b+d
3 a+c+d
4 niciunul
5 toate
75) Determinarea domeniilor de aplicare a legilor in prezenta, in cazul conflictului mobil :

se face potrivit normei conflictuale a tarii cu care raportul juridic are legatura, in urma schimbarii
punctului de legatura
poate fi expresa
poate fi implicita
poate fi simpla sau complexa
1 a+b+c
2 toate
3 a+c+d
4 a+d
5 niciunul
76) In practica internationala apar conflicte de legi mai ales in materia :

raporturilor de familie
bunurilor imobile
societatilor comerciale
bunurilor mobile
1 a+b+c
2 a+c+d
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
77) In materia bunurilor mobile, unii autori considera ca transmiterea dreptului asupra bunului mobil
este supusa, in raport de teoria care se adopta, unor legi diferite :
legea domiciliului celui ce transmite
legea locului incheierii actului juridic
legea situatiei bunului
proper law
Variante :
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c+d
4 toate
5 niciunul
78) Motivele opinie prin care se considera ca norma conflictuala noua este de aplicatie imediata, chiar
daca fapta despre care este vorba a intervenit anterior sunt:
normele conflictuale sunt norme de drept public, iar acestea din urma sunt de aplicare imediata
normele conflictuale nu reglementeaza fapte concrete situate in timp, ci determina in mod abstract
domeniul legilor in spatiu fara a lua in considerare timpul
norma conflictuala noua este de aplicatie imediata daca norma conflictuala anterioara nu este
aplicabila, iar aceasta din urma se aplica daca situatia litigioasa se gaseste in contact cu tara forului si
ea conduce la aplicarea legii forului
norma conflictuala noua este de aplicatie imediata daca norma conflictuala anterioara este aplicabila,
iar aceasta din urma se aplica daca situatia litigioasa se gaseste in contact cu tara forului si ea
conduce la aplicarea legii forului
1 a+b+c
2 a+b+d
3 a+d
4 niciunul
5 toate
79) In materia conflictului in timp al normelor conflictuale ale forului, in dreptul nostru :
normele conflictuale romane nu pot avea efecte retroactive
potrivit art. 4 din Legea nr. 105 / 1992, se admite retrimiterea de gradul I
normele conflictuale romane pot avea efecte retroactive
potrivit art. 4 din Legea nr. 105 / 1992, nu se admite retrimiterea
1 a+d
2 b+c
3 a+d
4 niciunul
5 a+b
80) In favoarea retrimiterii se invoca mai multe argumente :

legea straina trebuie inteleasa in sens larg cuprinzand si normele conflictuale
legea straina trebuie aplicata cand ea se declara competenta
retrimiterea asigura executarea hotararilor judecatoresti
retrimiterea este un mijloc de coordonare a sistemelor de drept in prezenta, daca unul din
acestea nu accepta retrimiterea
1 a+b+c
2 a+c
3 toate
4 niciunul
5 a+d
81) Raportul juridic cu element de extraneitate poate fi reglementat :

cu ajutorul normelor conflictuale, care indica de regula, legea competenta
cu ajutorul normelor substantiale, care se aplica direct raportului juridic
cu ajutorul normelor conflictuale care indica numai legea competenta
cu ajutorul normelor materiale sau concrete, care se aplica mediat raportului juridic 1 a+b+c
2 a+c
3 toate
4 niciunul
5 b+c
82) Dupa izvorul lor, normele conflictuale pot fi :
de drept intern
adoptate pe calea conventiilor internationale
parafate pe calea tratatelor internationale

d. de drept penal
1 a+b
2 b+c
3 toate
4 niciunul
5 a+c
83) Dupa natura lor, normele materiale pot fi:

de drept civil
de drept administrativ
de drept financiar
si de drept cutumiar, avand in vedere ca in dreptul international, cutuma are o importanta

deosebita
1 a+b
2 a+c+d
3 niciunul
4 a+b+c
5 toate
84) Utilizarea metodei conflictualiste presupune :

alegerea sau optiunea legii competente, ceea ce presupune ca intotdeauna norma conflictuala are
caracter bilateral
majoritatea statelor au propriul lor sistem de norme conflictuale
norma conflictuala desemneaza legea unuia sau mai multor state
norma conflictuala are exclusiv caracter unilateral
1 a+b+c
2 a+b
3 toate
4 b+c+d
5 niciunul
85) Impotriva metodei conflictualiste sau formulat diferite critici, cum ar fi :

metoda conflictualista are caracter de complexitate, care ridica dificultati in exprimarea
teoretica si in aplicarea practica
presupune incertitudine si impreviziune, deoarece, desi normele conflictuale sunt stabilite de
regula pe cale legislativa, solutia litigiului poate fi cunoscuta numai dupa determinarea si
cunoasterea legii aplicabile
metoda conflictualista nu tine seama de raportul juridic cu element de extraneitate, caruia i se
aplica o lege externa
metoda conflictualista are caracter complex deoarece normele de fond si cele de forma, in
majoritatea cazurilor nu difera de la un sistem la altul 1 a + b
2c
3 toate
4 niciunul
5b+d
86) Norma materiala :

poate presupune o norma care o declara aplicabila raportului juridic respectiv
poate inlatura posibilitatea conflictului de legi, daca acesta cuprinde o reglementare comuna
pentru una sau mai multe tari
in cazul in care este o norma materiala de drept administrativ, norma de trimitere, determina
domeniul de aplicare in spatiu a legii proprii
in cazul in care este o norma materiala de drept penal, norma de trimitere determina domeniul
de aplicare in spatiu si timp a legii proprii
????1 a 2 a+b+c
3 toate
4 niciunul
5 a+c
87) Folosirea legilor de aplicatie imediata prezinta anumite aspecte specifice, precum:
legile de aplicatie imediata au o importanta deosebita si exclud aplicarea legilor straine,
inlaturand, cateodata, aplicarea metodei conflictualiste obisnuite
legile de aplicatie imediata ridica o problema de determinare a aplicarii lor in spatiu, aceste
legi aplicanduse datorita importantei lor si a caracterului de facultativitate pe carel prezinta
legile de aplicatie imediata au caracter unilateral
caracterul unilateral este caracteristic atat normelor de aplicatie imediata cat si normelor
conflictuale
1 a+c
2 a+b+c
3 toate
4c
5 niciunul
88) Metoda properlaw :

este o forma a metodei conflictuale
inseamna ca pentru fiecare situatie juridica trebuie determinata legea aplicabila in raport de
totalitatea imprejurarilor de fapt si a particularitatilor pe care le prezinta
presupune determinarea legii de la speta la speta, chiar daca ele se refera la aceeasi materie
presupune un rol mai mare al judecatorului, care determina legea aplicabila nu potrivit unei
reguli generale, ci in raport de punctele de legatura ale spetei
1 a+b+c
2 b+c+d
3 toate
4 niciunul
5 a+c+d
89) Metoda properlaw prezinta urmatoarele inconveniente :

solutia nu se poate cunoaste inainte ca o instanta judecatoreasca sa se pronunte si sa determine
legea aplicabila
legea aplicabila se determina prin compararea continutului legilor in conflict
in anumite cazuri, solutia poate fi cunoscuta inaintea determinarii legii aplicabile
judecatorul nu are un rol major in determinarea legii aplicabile
1 a+b
2 a+c
3 a+b+c
4 toate
5 niciunul
90) Raportul cu element de extraneitate poate ridica urmatoarele probleme :

determinarea instantei competente sa solutioneze litigiul
determinarea legii procedurale aplicabile
determinarea legii aplicabile raportului juridic respectiv
determinarea efectelor hotararilor judecatoresti straine ori a sentintelor arbitrale straine 1 a+c
2 a+b+c
3 toate
4 niciunul
5 a+c+d
91) Aplicarea legii straine este supusa urmatoarelor conditii :

legea straina nu se aplica in virtutea autoritatii sale proprii, ci in virtutea dispozitiilor normelor
conflictuale ale tarii forului
legea straina se aplica in conditiile si limitele normei conflictuale proprii
aplicarea legii straine depinde de faptul daca statul strain aplica in aceeasi problema legea tarii
forului
aplicarea legii straine nu este intotdeauna limitata si conditionata de principiul
reciprocitatii
1 a+c+d
2 toate
3 a+b+c
4 a+b+d
5 niciunul
92) Structura normei conflictuale este formata din :

domeniu
continut
cauza
legatura 1 a+b
2 a+c
3 b+d
4 toate
5 niciunul
93) Legatura normei conflictuale se poate prezenta in urmatoarele feluri :

indicarea directa, cand se precizeaza legea carei tari nu este competenta a carmui raportul juridic
respectiv
indicarea generala, cand cu ajutorul unei formule speciale se poate determina legea competenta
indicarea indirecta, cand nu se precizeaza nemijlocit legea carei tari este competenta a carmui
raportul juridic respectiv
indicarea speciala, cand cu ajutorul unei formule speciale se poate determina legea competenta
1 a+b
2 a+b+c
3 toate
4 b+c+d
5 niciunul
94) Pot fi considerate puncte de legatura sunt :

cetatenia
pavilionul unei nave sau aeronave
sediul persoanei juridice, pentru cele mai importante raporturi juridice la care persoane fizica ia
parte
ultimul domiciliu al sotilor
1 a+b+c
2 a+b+d
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
95) Dupa felul legaturii, normele conflictuale pot fi :

norme conflictuale unilaterale
norme conflictuale trilaterale
norme conflictuale cu dubla actiune
norme conflictuale multilaterale
1 a+b
2 c+d
3 a+c
4 c+d
5 a+d
96) Dupa continutul lor, normele conflictuale pot fi :

norme conflictuale privitoare la persoane
norme conflictuale privitoare la proprietate
norme conflictuale privitoare la contracte
norme conflictuale privitoare la raporturile de dreptul familiei 1 a+b+d

2 a+b+c
3 toate
4 b+c+d
5 niciunul
97) Pentru definirea normelor de aplicatie imediata au fost propuse mai multe criterii :
criteriile pragmatice
criteriile tehnice
criteriile conformiste
criteriile finaliste
1 a+b
2 b+d
3 c+d
4 a+d
5 a+c
98) Potrivit criteriului finalist, sunt legi de aplicatie imediata :

cele care exprima un interes social deosebit
cele care se aplica, in principiu, pe teritoriul statului respectiv, persoanelor juridice,

raporturilor juridice ce se au in vedere
cele care inlatura conflictul de legi
cele care se aplica intotdeauna persoanelor juridice si raporturilor juridice ce se au in vedere, pe

teritoriul statului respectiv
1 a+b
2 a+b+c
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
99) Ideii ca intre legile de aplicatie imediata si legile teritoriale exista identitate i se aduc urmatoarele
obiectii :
legile teritoriale nu sunt toate de aplicatie imediata, cum este cazul lex rei sitae
legile teritoriale nu sunt de aplicatie imediata
legile de aplicatie imediata pot uneori sa nu fie teritoriale
legile de aplicatie imediata nu pot fi in niciun caz si legi teritoriale
1 a+b
2 b+c
3 b+d
4 a+c
5 a+d
100) In cazul in care instanta constata ca nu este competenta legea de aplicatie imediata a forului, dar
urmeaza sa se aplice o asemenea lege straina, sau propus urmatoarele solutii :
sa se aplice norma conflictuala obisnuita, deoarece legile de aplicatie imediata constituie o metoda
prealabila conflictului de legi obisnuit
fie sa nu se aplice legile de aplicatie imediata straine, fie sa se considere ca legile de aplicatie imediata
au un caracter bilateral, nu unilateral, fie sa se aplice legile straine de aplicatie imediata straine care se
vor aplicate
suspendarea pe perioada nedeterminata a procesului
nu sa propus nici o solutie in aceasta directie
1 a+b
2d
3 b+c
4 toate
5 niciunul
101) Prin conflict de legi se intelege situatia in care :
a. la un raport cu element de extraneitate sunt susceptibile a se aplica doua sau mai multe legi
apartinand unor sisteme de drept diferite
la un raport cu element de extraneitate sunt susceptibile a se aplica una sau mai multe legi
la un raport cu element autohton sunt susceptibile a se aplica doua sau mai multe legi
la un raport cu element de extraneitate sun susceptibile a se aplica doua sau mai multe legi
apartinand aceluiasi sistem de drept
1 a+b
2 niciunul
3 toate
4 a+b+d
5a
102) Conflictul de legi :

este o notiune proprie dreptului international privat
este o notiune comuna dreptului international privat si dreptului international public
se poate ivi doar in domeniul raporturilor cu element strain care formeaza obiectul dreptului
international privat
se poate ivi, in anumite conditii si in domeniul raporturilor fara element strain
1 a+b
2 a+c
3 b+d
4 toate
5 niciunul
103) Nu pot aparea conflicte de legi in raporturile :

de drept civil
de drept penal
de drept procesual civil
de drept administrativ 1 toate

2 a+b
3 a+c
4 b+d
5 niciunul
104) Normele care solutioneaza conflicte de jurisdictii sunt :

norme de drept material
se aplica direct si nemijlocit raportului juridic

se deosebesc de normele conflictuale care indica exclusiv legea aplicabila raportului juridic
d. se aplica direct si mediat raportului juridic
1 a+b+c
2 a+b
3 a+c+d
4 toate 5 niciunul
105) Normele de drept material sau substantial sunt ale instantei sesizate, astfel ca :
instanta judecatoreasca isi determina competenta de a solutiona un litigiu de drept
international privat dupa propria norma juridica
procedura este supusa legii forului
efectele hotararilor judecatoresti straine se determina dupa norma juridica proprie
procedura poate sa nu fie supusa legii forului
1 a+c+d
2 a+b+c
3 a+c
4 toate
5 niciunul
106) Conditia juridica a strainului priveste :

intrarea strainului in Romania
sederea strainului in Romania
iesirea strainului din Romania
drepturile pe care le poate avea strainul pe teritoriul Romaniei 1 a+b+c

2 a+c
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
107) In cazul persoanelor juridice, legatura dintre conflictul de legi si conditia juridica a
strainului prezinta urmatoarele aspecte :
statutul persoanei juridice, cuprinzand capacitatea de folosinta si cea de exercitiu, este supus
legii sale nationale;
statutul persoanei juridice este identic cu conditia juridica a persoanei juridice
statutul persoanei juridice este distinct de conditia juridica a persoanei juridice
statutul persoanei juridice este supus legii internationale
1 a+c
2 a+b
3 b+c
4 c+d
5 a+d
108) Conflictul de legi se naste, in mod obisnuit intre :

legea tarii sesizata cu solutionarea litigiului
legea nationala cu care raportul are legatura prin elementul sau international
legea internationala sesizata cu solutionarea litigiului
legea straina cu care raportul are legatura prin elementul sau international 1 a+b
2 a+c
3 a+d
4 toate
5 niciunul
109) In cazul vanzarii cumpararii unui bun situat intro tara straina, cand partile au cetatenie
diferita:
capacitatea de a contracta a partilor este determinata de legea personala a acestora
problemele care tin de situatia bunului vor fi reglementate de legea locului unde se afla situat
bunul (lex rei sitae)
forma contractului poate fi determinata de legea locului unde sa incheiat contractul (locus regit
actum)
continutul contractului nu poate fi reglementat de o lege diferita
1 a+b+c
2 a+c+d
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
36
110) In materie penala, instanta este obligata sa tina seama de legi straine :
in solutionarea problemelor de drept civil
in solutionarea problemelor ce tin de alte raporturi de drept privat
in solutionarea problemelor de drept penal
in solutionarea de drept administrativ
1 a+b
2 a+c
3 b+d
4 toate
5 niciunul
111) Notiunea de izvor de drept intern in dreptul international privat : a. trebuie inteleasa intrun
sens larg
cuprinde legea interna
cuprinde actele emise de organele competente ale statului respectiv, care sunt supraordonate
legii
cuprinde si practica judiciara, in toate statele
1 a+c
2 b+c+d
3 toate
4 niciunul
5 a+b
112) Sunt izvoare de drept international privat al Romaniei urmatoarele acte normative :
Constitutia Romaniei
Legea nr. 105 / 1992, cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat
Codul de procedura civila, capitolele privind arbitrajul international si recunoasterea si

executarea hotararilor arbitrale straine
Codul de procedura penala, respectiv prevederile acestuia privind executarea dispozitiilor
civile din hotararile penale straine
1 a+b+c
2 a+c
3 toate
4 niciunul
5 a+c+d
113) Practica judiciara :

nu este izvor de drept
are importanta in interpretarea normelor de drept international privat si in umplerea lacunelor

din cuprinsul acestor norme
ajuta la o mai buna cunoastere a dreptului international privat
este principalul izvor de drept in Romania
1 a+b
2 b+c+d
3 toate
4 a+b+c
5 niciunul
114) Lacunele existente in legislatie :

vor fi umplute prin analogia legii
nu vor rezolvate potrivit principiilor fundamentale ale dreptului nostru, in niciun caz
vor fi umplute prin analogia dreptului, unde analogia legii nu este posibila
nu pot fi rezolvate prin analogia legii

1 a+b
2 a+c
3 b+d
4 c+d
5 b+c
115) In Romania, conflictul :

intre o uzanta normativa si o uzanta conventionala se rezolva in favoarea primei
intre o uzanta normativa si o lege civila imperativa, in favoarea primei, daca constituie o
dispozitie speciala de natura comerciala, potrivit adagiului specialia generalibus derogant
intre o uzanta si o lege uniforma din domeniul comertului international avand caracter supletiv,
in favoarea primei, daca partile nu au convenit altfel
intre o uzanta conventionala si o uzanta normativa se rezolva in favoarea primei
1 b+c+d
2 a+b
3 a+c
4 a+b+c
5 b+c
116) In ce priveste conflictul intre legea interna si tratatul sau conventia internationala :
in Romania, in domeniul drepturilor omului au prioritate reglementarile internationale
rezolvarea conflictelor se face, in lipsa unor prevederi exprese potrivit principiilor privind
conflictul intre legile interne
rezolvarea conflictelor se face, tinanduse seama de intereselor colaborarii internationale
Constitutia Romaniei acorda, in principiu, valoare egala tratatului international si legii interne
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c+d
4 toate
5 niciunul
117) Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat :

tratatul
conventia
acordul international
cutumele internationale 1 a+b

2 a+c+d
3 a+b+c
4 niciunul
5 toate
118) Uzantele comerciale :

sunt practici sau reguli care sunt observate de parteneri in raporturile lor economice
reprezinta o anumita conduita a partilor care nu se naste dintrun act ori operatiune
economica izolata
este rezultatul unei atitudini exprimate expres ori tacit, constant si ca ceva obisnuit, o
perioada de timp mai mare sau mai mica, cu caracter general sau numai intrun sector de
activitate
implica ideea de continuitate, constanta, uniformitate a unei conduite sau reguli
1 a+b+c
2 b+c+d
3 toate
4 niciunul
5 a+c+d
119) Cutuma presupune indeplinirea a doua elemente :

obiectiv sau psihologic
corectiv
subiectiv sau psihologic
obiectiv
1 a+b
2 b+c
3 c+d
4 a+d
5 b+d
120) Elementul obiectiv al cutumei consta in :

longa
inveterata
diuturna
consuetudo 1 a+b+c
2 b+c+d
3 toate
4 niciunul
5 a+c+d
121) Legea statului pe teritoriul caruia se gaseste bunul reglementeaza:

a. clasificarea bunurilor in mobile si imobile, precum si a altor categorii de bunuri
bunurile care se gasesc in circuitul civil si cele care nu se gasesc in acest circuit
drepturile reale ca nu pot exista asupra bunurilor, precum si calificarea acestor drepturi
regimul juridic al dreptului de proprietate si al celorlalte drepturi de creanta
1 a+d
2 a+b+c
3 toate
4 niciunul
5 a+b
122) Legea statului pe teritoriul caruia se gaseste bunul reglementeaza :

drepturile reale care pot exista asupra bunurilor, precum si calificarea acestor bunuri
conditiile de existenta a drepturilor reale
clasificarea bunurilor mobile, precum si a altor categorii de bunuri
regimul faptic al posesiunii
1 a+b+c
2 a+b
3 a+d
4 niciunul
5 b+d

regimul juridic al dreptului de proprietate si al celorlalte drepturi reale
masurile de urmarire si executare fiscala
sarcinile fiscale asupra bunurilor
modurile de dobandire, de transmitere sau de stingere a drepturilor de creanta 1 a+b

2 a+c
3 a+b+c
4 toate
5 niciunul

regimul juridic al posesiunii
mijloacele de aparare a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale, adica actiunile

reale
conditiile de existenta a drepturilor reale
1 a+b+c
2 b+c+d
3 toate
4 niciunul
5 a+c+d
125) Bunurile carora nu li se aplica legea situatiei (lex rei sitae) sunt :
Navele si aeronavele
Marfurile in tranzit (res in tranzitu)
Bunurile care apartin statului strain, potrivit principiului imunitatii statului si a bunurilor sale
Marfurile care nu se afla in tranzit
1 a+b+d
2 a+b+c
3 niciunul
4 a+d
5 b+c
126) Legea situatiei nu reglementeaza urmatoarele :

capacitatea persoanei care contracteaza cu privire la un bun, chiar daca acesta este imobil
forma actelor juridice, chiar a acelora referitoare la imobile
cerintele de fond si efectele contractului, chiar referitoare la imobile
1 a+b+c
2 a+b+d
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
127) Legea situatiei nu reglementeaza urmatoarele :

cerintele de fond si efectele contractului, chiar referitoare la imobile
regimul juridic al posesiunii
bunurile considerate ca un tot, o universalitate, uneori nu sunt carmuite de „lex rei sitae”
unele probleme conflictuale privitoare la bunurile apartinand persoanelor juridice
1 a+c+d
2 a+b+c
3 a+d
4 toate
5 niciunul
128) In dreptul international privat, drepturile si datoriile corespunzatoare pot fi privite din
urmatoarele puncte de vedere :
ca efecte ale actului juridic sau ale delictului civil din care izvorasc
sub aspectul bunurilor incorporale, ca facand parte din patrimoniul debitorului ca datorie
ca efecte ale actului juridic sau ale delictului administrativ din care izvorasc
sub aspectul bunurilor corporale, ca facand parte din patrimoniul debitorului 1 a+d
2 b+c
3 a+b
4 niciunul
5a
129) Conform art. 53 din Legea nr. 105 / 1992 prevede ca bunul aflat in curs de transport este supus
legii statului unde a fost expediat, afara numai daca :
partile interesate au ales prin acordul lor o alta lege, care devin astfel aplicabila
bunul este depozitat intrun antrepozit sau pus sub sechestru in temeiul unor masuri asiguratorii sau
ca urmare a unei vanzari silite
bunul face parte din cele personale ale unui pasager, fiind in acest caz supus legii nationale
bunul nu face parte din cele personale ale unui pasager, fiind in acest caz supus legii sale nationale
1 a+b+d
2 a+b+c
3 b+c
4 niciunul
5 a+c
130) In ce priveste titlurile de credit, este necesar sa fie avute in vedere :

capacitatea persoanei de a se angaja prin cambie, prin bilet la ordin si prin cec
indeplinirea conditiilor de fond
actiunea in regres
protestul
1 a+b+c
2 a+c+d
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
131) Felurile formelor actelor juridice sunt :

forma exterioara a actului juridic
forma de publicitate
forma de abilitate
forma de procedura
1 a+b+c
2 a+b+d
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
132) Potrivit art. 71 alin. 2 din Legea nr. 105 / 1992, actul juridic se considera valabil din punct de
veder al formei, daca indeplineste conditiile prevazute de una dintre legile urmatoare :
legea locului unde a fost intocmit
legea nationala a persoanei care la consimtit
legea domiciliului persoanei care la consimtit
legea aplicabila potrivit dreptului international privat al autoritatii care examineaza validitatea actului
juridic
1 a+b+c
2 a+c+d
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
133) Domeniul de aplicare a regulii locus regit actum cuprinde :

forma exterioara a actului juridic, fara a face vreo distinctie intre formele care sunt cerute pentru
insasi existenta actului juridic
formele de redactare a actelor sau determinarea persoanelor chemate sa intervina cu acest prilej
durata valorii actelor, cand ele au o durata limitata, precum si forta probanta a actelor
sanctiunile care pot lovi actele juridice intocmite vicios
1 a+b+c
2 a+c+d
3 a+b
4 toate
5 niciunul
134) Exceptii generale de la situatiile cand legea locului incheierii actului este competenta sunt :
ordinea publica in dreptul international privat
frauda la lege
ipotecile constituite in tara straina asupra unor constructii situate in tara noastra ce nu pot avea efect in
Romania decat daca au fost facute prin acte autentice, iar actele autentice incheiate in strainatate care
constata consimtamantul pentru stingerea sau reductiunea unei inscriptii nu sunt executorii in tara
noastra decat daca indeplinesc aceleasi conditii
retrimiterea
1 a+b+c
2 a+b+d
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
135) Exceptii generale de la situatiile cand legea locului incheierii actului este competenta sunt :
retrimiterea
frauda la lege
potrivit art. 855 C.civ., cetateanul roman care sar afla in tara straina va putea face testamentul sau, ori
in forma olografa dupa normele prescrise de legea romana, ori in forma autentica intrebuintata in
locul unde se face testamentul
ipotecile constituite in tara straina asupra unor constructii situate in tara noastra ce nu pot avea efect in
Romania decat daca au fost facute prin acte autentice, iar actele autentice incheiate in strainatate care
constata consimtamantul pentru stingerea sau reductiunea unei inscriptii nu sunt executorii in tara
noastra decat daca indeplinesc aceleasi conditii
1 a+b
2 a+b+c
3 b+c
4 c+d
5 niciunul
136) Referitor la efectele actului incheiat in strainatate, cu respectarea regulii locus regit actum, se pot
deosebi urmatoarele situatii :
actul juridic incheiat intro tara straina, in mod valabil, va avea in Romania aceeasi forta probanta cu
aceea prevazuta in legea tarii unde sa efectuat actul
actul juridic incheiat intro tara straina in formele prevazute de legea locului incheierii lui va avea, in
tara noastra si forta executorie, chiar daca el nu ar avea aceasta forta dupa legea locului incheierii
actul juridic incheiat intro tara straina in formele prevazute de legea locului incheierii lui nu va avea,
in tara noastra si forta executorie, chiar daca el ar avea aceasta forta dupa legea locului incheierii
actul juridic incheiat intro tara straina, in mod valabil, nu va avea in Romania aceeasi forta probanta
cu aceea prevazuta in legea tarii unde sa efectuat actul
1 a+d
2 a+b
3 b+d
4 a+c
5 niciunul
137) Regula locus regit actum :

are caracter facultativ in cazul actelor sub semnatura privata
are caracter imperativ in cazul actelor autentice
are caracter prohibitiv in cazul faptelor juridice
are caracter imperativ in cazul actelor autentice
1 a+b
2 a+b+c
3 a+c
4 b+c+d
5 niciunul
138) Actul juridic, inclusiv contractul, este valabil daca indeplineste conditiile de forma prevazute
de una dintre legile urmatoare :
legea care carmuieste fondul contractului ori al altui act juridic si care este solutia de principiu
pentru conditiile de forma
legea nationala sau legea domiciliului persoanei care la consimtit
legea locului unde a fost incheiat
legea aplicabila potrivit dreptului international privat al autoritatii care examineaza validitatea
contractului ori actului juridic
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c+d
4 toate
5 niciunul
139) Potrivit caracterului facultativ al regulii locus regit actum :

cetatenii romani vor putea incheia in strainatate acte juridice sub semnatura privata, in formele
prevazute de legile romane, deci numai cu respectarea regulii locus regit actum
cetatenii straini vor putea incheia in tara noastra acte sub semnatura privata, in formele
prevazute de legile lor nationale, deci fara respectarea regulii locus regit actum
cetatenii straini nu vor putea incheia in tara noastra acte sub semnatura privata, in formele
prevazute de legile lor nationale, deci fara respectarea regulii locus regit actum
cetatenii romani vor putea incheia in strainatate acte juridice sub semnatura privata, in formele
prevazute de legile romane, deci fara respectarea regulii locus regit actum
1 a+c
2 b+d
3 b+c
4 a+b
5 niciunul
140) Exceptiile de la situatia in care legea locului incheierii actului este competenta pot fi :
tes82446.php 47/71
exceptii generale
exceptii singulare
exceptii speciale
exceptii de fond 1 a+b

2 a+c+d
3 toate
4 a+b+c
5 a+c
141) In dreptul comparat, pentru legea aplicabila conditiilor de fond ale casatoriei, se cunosc mai multe
sisteme :
se aplica legea nationala a viitorilor soti
se aplica legea domiciliului viitorilor soti
se aplica legea locului incheierii casatoriei
se aplica legea internationala pentru cetatenii proprii care se casatoresc in strainatate si legea
domiciliului pentru strainii care se casatoresc in tara
1 a+b
2 a+b+c
3 a+c+d
4 toate
5 niciunul
142) In dreptul roman, conditiile de fond ale casatoriei sunt supuse legii, dupa cum urmeaza :
casatoria se incheie in strainatate intre cetateni romani, se aplica legea romana
casatoria se incheie in tara noastra intre cetateni straini cu aceeasi cetatenie – se aplica legea lor
nationala
casatoria se incheie in strainatate intre un cetatean roman si un cetatean strain – fiecare din viitorii soti
este supus legii lui nationale
casatoria se incheie in tara noastra intre un cetatean roman si un cetatean strain – se aplica legea
nationala a fiecarui sot
1 a+b+c
2 a+c
3 a+b
4 toate
5 niciunul
143) In dreptul roman, conditiile de fond ale casatoriei sunt supuse legii, dupa cum urmeaza : a.
casatoria se incheie intre un cetatean roman si un apatrid – pentru acesta din urma se
aplica legea tarii unde isi are domiciliul, iar, in lipsa, legea tarii unde isi are resedinta –
tes82446.php 48/71
cetateanul roman este supus legii romane
casatoria se incheie in tara noastra intre un cetatean roman si un apatrid – daca apatridul are
domiciliul in Romania, se aplica legea romana; in lipsa domiciliului, i se aplica legea romana
daca resedinta lui este in tara – cetateanul roman este supus legii romane
casatoria se incheie in tara noastra intre doi straini de cetatenie straina – fiecaruia i se aplica
legea nationala
casatoria se incheie in tara noastra intre doi apatrizi – fiecare este supus legii tarii unde isi are
domiciliul, iar in lipsa acestuia, legea resedintei sale; daca domiciliul sau resedinta apatrizilor
sunt in Romania – se aplica legea romana
1 a+b+c
2 a+c+d
3 toate
4 niciunul
5 a+b+d
144) Forma casatoriei este supusa :

locus regit actum
lex loci executionis
auctor regit actum
lex voluntatis
1 a+b
2 a+c
3 b+c
4 a+d
5 niciunul
145) In ce priveste domeniul legii aplicabile efectelor casatoriei, aceasta reglementeaza :

raporturile personale dintre soti
raporturile patrimoniale dintre soti, precum si dintre ei si cel deal treilea
obligatia de intretinere intre soti
donatiile intre soti
1 a+b
2 a+c
3 a+d
4 toate
5 niciunul
146) Potrivit Legii nr. 105 / 1992, conditiile de forma ale conventiei matrimoniale sunt
reglementate de una din urmatoarele legi :
a. legea care reglementeaza fondul conventiei matrimoniale

legea locului incheierii acestei conventii
legea aplicabila potrivit dreptului international public al autoritatii care examineaza validitatea
conventiei matrimoniale
legea statului unde reprezentantul partii sa aflat in momentul incheierii conventiei matrimoniale si
daca a indeplinit conditiile de forma prevazute de aceasta lege
1 a+b
2 a+c
3 a+b+c
4 toate 5 a+b+d
147) Potrivit art. 22 din Legea nr. 105 / 1992, divortul este carmuit de legea aplicabila efectelor
casatoriei, si anume :
legea nationala comuna a sotilor
legea domiciliului comun al sotilor, daca au cetatenii diferite
legea statului pe teritoriul caruia sotii au ori au avut resedinta comuna sau cu care intretin in comun
acord cele mai stranse legaturi, in cazul in care sotii nu au cetatenie comuna sau nu au domiciliu
comun
lex contractus
1 a+b+c
2 a+c+d
3 toate
4 niciunul
5 a+b
148) Filiatia copilului din casatorie se stabileste potrivit legii care, la data cand sa nascut, carmuieste
efectele casatoriei parintilor, adica :
legea nationala comuna a sotilor
in lipsa acesteia, legea domiciliului comun al sotilor
lex loci executionis
legea statului pe teritoriul caruia au ori au avut resedinta comuna ori cu care intretin in comun cele
mai stranse legaturi
1 a+b
2 a+b+c
3 a+b+d
4 toate
5 niciunul
149) In cazul filiatiei din afara casatoriei, legea se aplica indeosebi :

recunoasterii filiatiei si efectelor ei
contestarii recunoasterii filiatiei

raporturilor dintre parinti si copil
obligatia parintilor de a intretine copilul, de al educa si de ai administra bunurile 1 a+b+c

2 a+b
3 toate
4 niciunul
5 a+c+d
150) Domeniul de aplicare a legii care carmuieste ocrotirea parinteasca cuprinde :

cazurile in care se instituie ocrotirea prin parinti si varsta pana la care exista aceasta
drepturile si indatoririle pe care le au parintii
actele pe care copilul le poate face singur si acelea pe care nu le poate face
decaderea din drepturile parintesti, sanctiune civila
1 a+b+c
2 a+c+d
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
151) Starea civila :

este un ansamblu de elemente
aceste elemente izvorasc din actele si faptele de stare civila
legea leaga de aceste elemente toate efectele juridice
unele elemente servesc la identificarea persoanei in familie si societate 1 a+c

2 b+d
3 a+b
4 toate
5 niciunul

nu se confunda cu fiecare din elementele care o compun
este o notiune distincta de elementele sale componente
are anumite caractere nejuridice : imprescriptibilitate, indivizibilitate, indisponibilitate
nu se confunda cu capacitatea civila
1 a+b+c
2 toate
3 a+b+d
4 niciunul
5 b+c+d

nu se confunda cu capacitatea civila
este un ansamblu de elemente
legea leaga de aceste elemente anumite efecte juridice
este o notiune distincta de elementele sale componente 1 a+b+c

2 a+c+d
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
154) Sunt acte de stare civila, in sens de negotium :

casatoria
recunoasterea filiatiei
adoptia
hotararile judecatoresti ale starii civile
1 toate
2 niciunul
3 a+b+c
4 a+b+d
5 b+c+d
155) Actele si faptele de stare civila sunt supuse inregistrarii in registrele de stare civila, luandu-
se in considerare urmatoarele aspecte :
pentru nastere, casatorie si deces se intocmesc acte de nastere, casatorie si deces in sens de
instrumentum
inregistrarea recunoasterii voluntare a filiatiei si a stabilirii judecatoresti a filiatiei, a adotiei, a
divortului, precum si a schimbarii numelui, prenumelui si poreclei, se face prin mentiune in
registrele de stare civila
pe baza inregistrarilor, din registrele de stare civila se elibereaza numai celui indreptatit, un
certificat original sau duplicat constatator al faptului sau actului de stare civila respectiv
pentru nastere, casatorie si deces se intocmesc acte de nastere, casatorie si deces in sens de
negotium
1 a+b+c
2 a+c
3 b+c
4 a+d
5 niciunul
156) Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila in Romania privind pe straini implica :
actele si faptele de stare civila privind persoanele fara cetatenie se inregistreaza in conditii diferite fata
de cele ale cetatenilor romani
actele si faptele de stare civila privind strainii care se gasesc pe teritoriul tarii noastre si au cetatenia
altui stat se pot inregistra in registrele de stare civila ale locului unde isi au domiciliul si tinute in
Romania
actele si faptele de stare civila privind strainii care se gasesc pe teritoriul tarii noastre si au cetatenia
altui stat nu se pot inregistra in registrele de stare civila ale locului unde isi au domiciliul si tinute in
Romania
actele si faptele de stare civila privind persoanele fara cetatenie se inregistreaza in aceleasi conditii ca si
ale cetatenilor romani
1 a+b
2 b+c
3 b+d
4 niciunul
5 a+c
157) In Romania, pentru ca actele si faptele de stare civila intervenite pe teritoriul tarii noastre, privind
cetatenii straini, sa poata fi inregistrate de catre reprezentantul diplomatic sau
consular al statului caruia apartine cetateanul strain in cauza, trebuie sa fie indeplinite mai multe
conditii:
sa existe relatii diplomatice intre Romania si tara respectiva
reprezentantul diplomatic sau consular sa aiba recunoscuta aceasta atributie de legea statului pe care il
reprezinta
statul roman, pe teritoriul caruia are loc inregistrarea, sa fi recunoscut reprezentantului diplomatic sau
consular dreptul de a inregistra acte si fapte de stare civila privind cetatenii straini
nu este relevant daca exista relatii diplomatice intre Romania si tara respectiva
1 a+b+c
2 a+c+d
3 b+c+d
4 niciunul
5 a+c
158) Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila intervenite in strainatate, privind pe cetateanul roman
aflat in strainatate implica :
actele si faptele de stare civila se inregistreaza de reprezentanta romana diplomatica sau consulara care
se gaseste in respectiva localitate din strainatate, unde sa produs actul sau faptul de stare civila
daca in localitatea din strainatate nu se gaseste o reprezentanta romana diplomatica sau

consulara, inregistrarea se face fie la reprezentanta romana diplomatica sau consulara competenta
pentru acea localitate, fie la serviciul de stare civila local
actele si faptele de stare civila se inregistreaza de reprezentanta romana diplomatica sau consulara
care se gaseste in respectiva localitate din tara noastra, unde sa produs actul sau faptul de stare civila
daca in localitatea din tara noastra nu se gaseste o reprezentanta romana diplomatica sau consulara,
inregistrarea se face fie la reprezentanta romana diplomatica sau consulara competenta pentru acea
localitate, fie la serviciul de stare civila local
1 a+b
2 a+c
3 b+d
4 b+c
5 niciunul
159) Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila produse in imprejurari deosebite implica :
inregistrarea nasterii sau a decesului ce a avut loc pe o nava sub pavilion roman in timpul unei
calatorii in afara granitelor tarii, se face de catre comandantul navei care este investit cu atributii de
stare civila
nasterea care a avut loc pe o aeronava romaneasca, in timpul unei calatorii in afara granitelor tarii se
consemneaza de comandantul aeronavei in carnetul de drum, care elibereaza si o dovada
constatatoare
decesul care a avut loc pe o aeronava romaneasca, in timpul unei calatorii in afara granitelor tarii se
consemneaza de comandantul aeronavei in carnetul de drum, care elibereaza si o dovada
constatatoare
inregistrarea casatoriei ce a avut loc pe o nava sub pavilion roman in timpul unei calatorii in afara
granitelor tarii, se face de catre comandantul navei care este investit cu atributii de stare civila, acesta
putand acorda dispensa de varsta la casatorie
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c+d
4 toate
5 niciunul
160) Folosirea starii civile este inteleasa ca stare de fapt care rezulta din intrunirea urmatoarele
elemente:
persoana respectiva poarta in mod constant numele parintilor
acestia considera acea persoana drept copilul lor
celelalte persoane considera ca acea persoana este copilul acelorasi parinti
persoana respectiva poarta alternativ numele parintilor si al copiilor:

1 a+b+c
2 a+c+d
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
161) Cerintele legale pentru ca o persoana sa poata mosteni sunt :

sa aiba capacitate succesorala
sa nu fie nedemna a mosteni
sa aiba, in anumite cazuri vocatie succesorala
sa nu aiba capacitate succesorala
1 a+b
2 a+c+d
3 b+c+d
4 niciunul
5 b+d
162) Conditiile legale ce trebuie indeplinite la intocmirea testamentului pentru ca acesta sa fie valabil
sunt :
capacitatea
vocatia succesorala
cauza
obiectul
1 a+b+c
2 toate
3 nicinul
4 a+c+d
5 a+d
163) Potrivit art. 68 din Legea nr. 105 / 1992, intocmirea, modificarea sau revocarea testamentului
sunt socotite valabile daca actul respecta conditiile de forma, fie la data decesului testatorului, conform
oricareia dintre urmatoarele legi :
legea nationala a testatorului
legea domiciliului mostenitorilor
legea locului unde actul a fost intocmit, modificat sau revocat

legea instantei sau a organului care indeplineste procedura de transmitere a bunurilor mostenite
1 a+b+c
2 toate
3 niciunul
4 a+c+d
5 b+c+d
164) In materie de impartire a mostenirii legea succesiunii carmuieste :

determinarea celor care se gasesc in indiviziune
raportul donatiilor si datoriilor
formarea loturilor mostenitorilor
obligatia de garantie reciproca a faptasilor
1 a+b+c
2 a+c+d
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
165) In materie de impartire a mostenirii legea succesiuni carmuieste:

determinarea celor care se gasesc in diviziune
formarea loturilor mostenitorilor
obligatia de garantie reciproca a copartasilor
raportul donatiilor si datoriilor
1 a+b+c
2 toate
3 a+c+d
4 a+b+d
5 b+c+d
166) Legea situatiei bunului mai carmuieste urmatoarele aspecte ale mostenirii :
regimul juridic al indiviziunii
termenul in care se poate cere impartirea bunurilor mostenirii
punerea pecetilor
efectul declarativ al bunurilor
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+b+d
4 toate
5 niciunul
167) Legea situatiei bunului mai carmuieste urmatoarele aspecte ale mostenirii :
regimul juridic al indiviziunii
termenul in care se poate cere impartirea bunurilor mostenirii
inventarul bunurilor
masurile de conservare a bunurilor

tinternationalprivattes82446.php 56/71
http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/Drep
1 a+b
2 a+b+c
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
168) In dreptul comparat se cunoaste solutia ca succesiunea, fara a se face distinctie intre cea
mobiliara si cea imobiliara, sa fie supusa legii nationale a defunctului exista in :
Codul italian
Codul francez
Codul civil portughez din 1966
Codul civil grec
1 a+b+c
2 a+b+d
3 a+c+d
4 toate
5 niciunul
169) Legea succesiunii se aplica la privitor la urmatoarele aspecte :

subiectul dreptului de optiune succesorala
termenul pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala
transmiterea dreptului de optiune al succesibilului decedat ulterior exercitarii sale, catre

mostenitorii sai
determinarea actelor care valoreaza acceptarea mostenirii, inclusiv acceptarea fortuita a succesiunii
1 a+b+c
2 a+c+d
3 toate
4 niciunul
5 a+b
170) Legea succesiunii se aplica privitor la urmatoarele aspecte :

posibilitatile pe care le are succesibilul, de exemplu de a accepta pur si simplu, de a renunta sau de
a accepta sub beneficiu de inventar mostenirea
situatia juridica a succesibilului pana la data exercitarii optiunii sau pana la prescrierea dreptului la
optiune
consecintele prescrierii dreptului de optiune succesorala si determinarea persoanelor in favoare
carora se produc aceste consecinte
efectele acceptarii sau renuntarii la mostenire si data pana la care se produc acestea
1 a+b
2 a+b+c
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
171) Potrivit art. 76 alin. 2 din Legea nr. 105 / 1992, modificarea unui acord asupra legii
aplicabile, convenita la data incheierii contractului are efect retroactiv :
fara sa poata sa infirme validitatea formei acestuia
putand infirma validitatea formei acestuia
fara sa poata sa aduca atingere drepturilor dobandite intre timp de terti
putand aduce atingere drepturilor dobandite intre timp de terti
1 a+b
2 a+c
3 a+b+c
4 b+c+d
5 niciunul
172) Potrivit art. 77, alin. 2 si 3 din Legea nr. 105 / 1992 :
se considera ca exista legaturile cele mai stranse cu legea statului in care debitorul prestatiei
caracteristice are, la data incheierii contractului, dupa caz, domiciliul, sau, in lipsa, resedinta sau
fondul de comert sau sediul statutar
contractul referitor la un drept imobiliar sau la un drept de folosinta temporara asupra
unui imobil are legaturile cele mai stranse cu legea statului unde acesta se afla situat
se considera ca exista legaturile cele mai stranse cu legea statului in care creditorul prestatiei
caracteristice are, la data incheierii contractului, dupa caz, domiciliul, sau, in lipsa, resedinta sau
fondul de comert sau sediul statutar
contractul referitor la un drept mobiliar sau la un drept de folosinta temporara asupra unui
imobil are legaturile cele mai stranse cu legea statului unde acesta se afla situat
1 a+b
2a
3 b+c
4 a+d
5 niciunul
173) Prin prestatie caracteristica se intelege :

prestatia partii care, in temeiul unui contract translativ, precum vanzarea sau altele similare,
instraineaza un bun imobil
prestatia partii care in temeiul unui contract de inchiriere sau altele similare, pune la dispozitia
unei persoanei, pe o durata de timp determinata, folosinta unui bun
prestatia indeplinita de mandatar, de depozitar, de antreprenor si in general, de partea
care, in contractele de servicii, o aduce la indeplinire
d. prestatia garantului in contractele de garantie, de cautiune sau altele similare 1 a+b+c
2 a+c+d
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
174) Legea locului incheierii contractului prezinta unele avantaje :

poate fi mai usor recunoscuta de partile contractante si de terte persoane
legea aplicabila este unica, spre deosebire de situatia in care legea se determina dupa locul
executarii
se poate presupune ca, este corespunzatoare vointei partilor, daca din imprejurarile cauzei nu
rezulta altfel
este mai dificil de recunoscut de terte persoane
1 a+b+c
2 a+c
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
175) Lex contractus :

poate fi lex voluntatis
in lipsa lui lex voluntatis, este legea determinata de norma conflictuala
este intotdeauna locus regist actum
este, potrivit unor reglementari internationale, lex venditoris
1 a+b
2c
3 a+b+d
4 toate
5 niciunul
176) Potrivit Legii nr. 105 / 1992, este posibila alegerea legii contractului in cazul :
vanzarii prin licitatie, prin burse sau targuri
contractului de intermediere
contractului de munca
contractului de executare de lucrari
1 a+b
2 b+c+d
3 toate
4 a+c+d
5 niciunul
177) Potrivit Legii nr. 105 / 1992, este posibila alegerea legii contractului in cazul :
contractului de transport si expeditie
contractului bancar
contractului de asigurare contra riscurilor
contractului de depozit
1 a+b+c
2 a+c+d
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
178) Practica Curtii de Arbitraj de la Bucuresti arata, ca in cazul in care partile contractului nusi exprima
vointa cu privire la legea aplicabila si acesta nu poate fi localizat prin prestatia caracteristica :
in primul rand se aplica lex loci contractus
daca legea locului incheierii contractului se dovedeste improprie, se aplica lex loci executionis
in primul rand se aplica legea locului executarii
in subsidiar se aplica legea locului incheierii
1 a+b
2 a+c
3 a+b+c
4 toate
5 niciunul
179) Curtea de Arbitraj de la Bucuresti a considerat ca se aplica legea romana raporturilor juridice dintre
parti, in urmatoarele situatii :
locul incheierii contractului a fost in tara, unde sa stabilit ca se va executa si obligatia de livrare a
marfii, iar partile au ales prin clauza arbitrala competenta Curtii de Arbitraj de la Bucuresti
locul incheierii contractului a fost in tara, iar partile au ales prin clauza de arbitraj competenta Curtii de
Arbitraj de la Bucuresti
locul incheierii contractului a fost in strainatate, iar partile nu au ales prin clauza de arbitraj competenta
Curtii de Arbitraj de la Bucuresti
contractul sa incheiat intrun alt stat, insa locul executarii obligatiei de livrare a marfii a fost stipulat in
Romania, iar partile au supus prin clauza arbitrala litigiul Curtii de Arbitraj de la Bucuresti
1 a+b+c
2 a+c+d
3 a+c
4 a+b+d
5 niciunul
180) Dreptul comparat cunoaste patru teorii pentru determinarea momentului incheierii contractului
intre absenti :
teoria emisiunii
teoria destinatiei
teoria receptiei
teoria informatiei 1 a+b+c
2 a+c+d
3 toate
4 niciunul
5 a+b+d
181) Anumite aspecte ce intereseaza optiunea succesorala nu sunt supuse legii succesorale, ci altei
legi astfel :
legea nationala reglementeaza capacitatea ceruta pentru a putea opta, precum si intregirea lipsei sau
restrangerii capacitatii de exercitiu
regula locus regit actum reglementeaza formele exterioare ale acceptarii sau ale renuntarii
regula lex rei sitae se aplica in ce priveste intocmirea inventarului bunurilor succesorale, formele de
publicitate referitoare la aceste bunuri, actele de conservare cu privire la bunurile succesorale
regula lex rei sitae se mai aplica si efectelor beneficiului de inventar si in ce priveste administrarea
bunurilor succesorale
1 a+b+c
2 a+b
3 toate
4 niciunul
5 a+c+d
182) In ce priveste dreptul la nume, trebuie distinse urmatoarele aspecte :

dobandirea numelui prin filiatie – in acest caz numele este supus reglementarii legii care se aplica
in ce priveste stabilirea filiatiei, adica legii nationale
stabilirea numelui de catre autoritatea tutelara de pe langa primaria comunei, a orasului, a
municipiului sau a sectorului, a municipiului Bucuresti in rata caruia a fost gasit copilul – in acest
caz, numele copilului nascut pe teritoriul Romaniei din parinti necunoscuti se
stabileste de organele competente mentionate
modificarea numelui de familie – poate interveni in cazurile in care se schimba starea civila a
persoanei, respectiv ca efect al nulitatii sau anularii casatoriei, ca efect al divortului, precum si
in alte cazuri
schimbarea numelui pe cale administrativa – in acest caz, se modifica fara a interveni si o

modificare a starii civile
1 a+b+c
2 a+c+d
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
183) Modificarea numelui de familie poate interveni in urmatoarele cazuri :

ca efect al divortului
ca efect al mortii unuia dintre soti
ca efect al actiunii in contestarea filiatiei din casatorie
ca efect al adoptiei
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c+d
4 toate
5 niciunul
184) Domiciliile cunoscute sunt :

domiciliul de drept comun
domiciliul legal
domiciliul ales
domiciliul de ocazie
1 a+c+d
2 b+c+d
3 toate
4 niciunul
5 a+b+c
185) Legea personala se prezinta sub doua aspecte :

lex patriae
lex voluntatis
lex domicilii
lex societatis 1 a+b

2 b+c
3 a+b+c
4 niciunul
5 a+c
186) Teoria interesului national presupune indeplinirea urmatoarelor conditii :

persoana in caua sa fie capabila potrivit legii sale personale
aceeasi persoana sa fi fost capabila dupa legea actului unde a incheiat faptul juridic
cetateanul propriu a incheiat un act obisnuit si curent al profesiunii sale, pentru care sunt necesare
verificari speciale
anularea actului ar produce justificat un prejudiciu pentru cetateanul propriu
1 a+b+c
2 toate
3 a+c+d
4 b+c
5 niciunul
187) Norma conflictuala romana prevazuta in art. 2 alin. 2 C.civ. se impunea in cazul in care litigiul a
fost judecat de instante straine :
cand cetateanul roman cerea anularea hotararii judecatoresti straine in fata instantelor romane
cand strainul care a dobandit castig de cauza cere in Romania executarea hotararilor judecatoresti
cand cetateanul roman nu cerea anularea hotararii judecatoresti straine in fata instantelor romane
cand strainul care a dobandit castig de cauza cere in strainatate executarea hotararilor judecatoresti
1 a+b+c
2 b+c
3 a+d
4 a+b
5 niciunul
188) Legea nationala reglementeaza urmatoarele aspecte in ce priveste capacitatea de exercitiu,

respectiv incapacitatea de exercitiu
actele pe care cel in cauza nu le poate face singur si cele pe care le poate face singur
modul in care actele juridice se pot incheia in numele persoanei lipsite de capacitatea de exercitiu sau
de catre persoana cu capacitate de exercitiu restransa
sanctiunea neindeplinirii cerintelor pentru incheierea actelor juridice in mod valabil in numele
minorului lipsit de capacitate de exercitiu sau de catre cel cu capacitate de exercitiu
restransa, adica nulitatea
d. determinarea persoanelor care pot introduce actiunea in nulitate, conditiile in care aceasta poate fi
invocata
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c+d
4 toate
5 niciunul
189) Ocrotirea minorului din casatorie, exercitata de parinti, ori, dupa caz, de tata sau mama :
este carmuita de legea prevazuta de art. 20 si art. 36 din Legea nr. 105 / 1992
este carmuita de legea nationala comuna a sotilor
in cazul in care sotii au cetatenii deosebite, legea domiciliului lor comun carmuieste ocrotirea
minorului
in lipsa de cetatenie comuna ori domiciliu comun, legea statului pe teritoriul caruia au sau au avut
resedinta comuna ori cu care intretin in comun cele mai stranse legaturi carmuieste ocrotirea
minorului
1 a+b
2 b+c+d
3 toate
4 niciunul
5 a+d
190) Potrivit art. 67 din Legea nr. 105 / 1992, legea aplicabila mostenirii stabileste indeosebi :
momentul deschideri succesiunii
persoanele cu vocatie de a mosteni
intinderea obligatiei mostenitorilor de a suporta pasivul
drepturile statului asupra succesiunii vacante
1 a+c+d
2 a+b+c
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
191) Potrivit art. 68 din Legea nr. 105 / 1992, intocmirea, modificarea sau revocare testamentului sunt
socotite valabile daca actul respecta conditiile de forma aplicabile, fie la data cand a
fost intocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului, conform oricareia dintre legile
urmatoare:
legea nationala a testatorului
legea domiciliului acestuia

legea locului unde actul a fost intocmit, modificat sau revocat
legea situatiei imobilului ce formeaza obiectul testamentului 1 a+b+c

2 a+c+d
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
192) Aplicarea uzantelor in relatiile economice internationale se realizeaza astfel :

potrivit principiului lex voluntatis, partile unui contract de comert exterior au posibilitatea de a
alege legea aplicabila contractului lor (lex causae)
daca partile nu siau ales legea aplicabila contractului incheiat, lex causae se determina dupa
alte criterii care pot sa difere de la un sistem la altul
sistemele de drept recunosc partilor unui contract de comert exterior posibilitatea de a stipula
orice clauza la care convin, chiar daca contravine normelor imperative
uzantele comerciale se exprima deseori prin clauzetip prevazute in contracte
1 a+b+c+d
2 a+b+c
3 b+c+d
4 toate
5 niciunul
193) Uzantele comerciale :

servesc pentru determinarea drepturilor si obligatiilor partilor
servesc la unificarea normelor dreptului comertului international
pot fi folosite pentru explicarea termenilor si expresiilor folosite in contractul incheiat
pot fi utilizate pentru completarea contractului prin ceea ce obisnuit se subintelege ca partile
au dorit
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+b+d
4 niciunul
5 toate
63
194) Rolul arbitrajului in comertul international este privit sub mai multe aspecte :
arbitrajul – mijloc de conciliere
arbitrajul – mijloc legislativ

arbitrajul – organ jurisdictional
arbitrajul – organ executiv

1 a+b
2 b+c
3 toate
4 a+c
5 c+d
195) Pentru a determina legea aplicabila raportului juridic supus spre solutionare arbitrajului
international:
instanta arbitrala aplica norma conflictuala a forului, a sediului sau
instanta arbitrala nu poate aplica norme conflictuale
instanta arbitrala aplica norma conflictuala a tarii careia apartine legea pe care partile au aleso sa
reglementeze contractul lor
instanta arbitrala poate aplica un sistem autonom si national pentru solutionarea conflictelor de
legi
1b
2 a+c
3 a+c+d
4 a+d
5 c+d
196) Arbitrajul international poate fi :

de drept sau de jure
in echitate, cand arbitrii solutioneaza litigiul dupa normele juridice
in fapt sau de facto
in echitate, utilizand principiile ex aequitate si ex aequo et bono
1 a+b+c
2 a+b
3 a+c
4 a+d
5 b+d
197) Potrivit conceptie prin care uzantele comerciale fac parte din lex mercatoria, uzantele
comerciale internationale ar avea un statut de favoare fata de sistemele de drept nationale, exprimat
prin :
raportul juridic nelocalizat intrun sistem de drept este supus uzantelor comerciale internationale
existenta unei clauze compromisorii prin care se da competenta unui arbitraj comercial
aspectele nereglementate de legea aplicabila sunt supuse uzantelor comerciale, cu titlu subsidiar
in anumite situatii, uzantele comerciale internationale se substituie legii aplicabile, in
temeiul ordinii publice internationale 1 a+b
2 b+c+d
3 a+b+c
4 toate
5 niciunul
198) In favoarea retrimiterii se invoca mai multe argumente :

retrimiterea de gradul II poate fi un mijloc de coordonare a sistemelor de drept in prezenta
retrimiterea asigura executarea hotararilor judecatoresti
legea straina trebuie aplicata cand ea se declara necompetenta
legea straina trebuie inteleasa in sens larg, cuprinzand si normele conflictuale
1 a+b+c
2 a+c+d
3 a+b+d
4 toate
5 niciunul
199) In practica judecatoreasca engleza trimiterea dispusa de norma conflictuala a fost

interpretata astfel:
in numeroase cauze, trimiterea a fost interpretata ca fiind facuta la legea materiala straina
in unele cauze trimiterea a fost inteleasa ca fiind facuta la intreg sistemul de drept strain,
inclusiv normele lui conflictuale
foreign court theory, care se aplica in toate situatiile
foreign court theory, care se aplica in materia de statut personal si de acte din cauza de moarte
privind dreptul de proprietate
1 a+b+c
2 a+b+d
3 b+c
4 b+d
5 a+d
200) In sistemul englez, foreign court theory nu se aplica in domeniul :

contractelor
asigurarilor
donatiilor inter vivos si mortis causa
delictelor civil
1 a+b+c
2 a+c+d
3 a+b+d
4 toate
5 niciunul
201) In Romania, in cazul admiterii retrimiterii, norma conflictuala straina :

este element de fapt
nu este drept national
este drept strain
este drept national aplicat de instantele straine
1 a+b+c
2 a+c+d
???3 b+c
4 c+d
5 niciunul
202) In privinta sanctionarii fraudarii legii, sau exprimat urmatoarele opinii :

unii autori se pronunta in sensul lipsei de sanctionare a fraudarii legii
alti autori admit fraudarea legii numai in materia formei actelor si pentru contracte
anumiti autori sustin sanctionarea fraudarii legii, deoarece aceasta constituie un caz de aplicare
a ordinii publice
o parte dintre autori sustin sanctionarea fraudarii legii, deoarece si in dreptul international privat
trebuie sasi gaseasca aplicarea principiul ca un act cu scop ilicit nu trebuie sa produca nici un
efect
1 a+b+c
2 a+c+d
3 toate
4 niciunul
5 b+c+d
203) Calificarea in dreptul roman prezinta urmatoarele caracteristici:

art. 3 din Legea nr. 105 / 1992 prevede ca, in cazul in care determinarea legii aplicabile depinde
de calificare ce urmeaza sa fie data unei institutii de drept sau unui raport juridic, se ia in
considerare calificarea juridica stabilita de legea romana
potrivit Legii nr. 105 / 1992 calificarea unei probleme ca fiind de drept procedural sau de drept
material, se face dupa legea romana
in cazul contractului incheiat intre persoane aflate in state diferite, prin schimb de scrisori,
telegrame sau telefon, contractul se considera incheiat in tara de domiciliu sau sediu a partii de
la care a pornit oferta ferma de contractare ce a fost acceptata
calificarea nu se face dupa legea forului
1 a+b+c
2 b+c+d
3 toate
4 a+c+d
5 niciunul
204) In ce priveste cetatenia unei persoane :

determinarea si proba cetateniei, potrivit Legii nr. 105 / 1992 se face in raport cu legea statului
a carui cetatenie se invoca
daca persoana are doua cetatenii, din care una este a tarii forului, cetatenia se va determina
potrivit legii forului
daca persoana are mai multe cetatenii, din care niciuna a forului, sau propus diferite solutii
indiferent daca persoana are mai multe cetatenii sau numai una, se aplica intotdeauna lex fori
1 a+b+d
2 b+c+d
3 toate
4 niciunul
???5 a+b+c
205) Calificarea nu se face dupa lex fori in urmatoarele situatii :

autonomia de vointa
cetatenia
calificarea secundara
retrimiterea
1 a+b+c
2 a+c+d
3 toate
4 b+c+d
5 niciunul
206) Continutul normei conflictuale se determina cu ajutorul unor notiuni juridice precum :
stare civila
capacitate
forma actului
succesiunea bunurilor mobile
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c+d
???4 toate 5 niciunul
207) Legatura normei conflictuale se determina cu ajutorul unor notiuni precum :

locul unde sa produs faptul pagubitor
locul unde sa produs faptul pagubitor
locul executarii contractului
domiciliul
1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c+d
4 toate
5 niciunul
208) Neaplicarea legii straine trebuie sanctionata cu admiterea recursului la instanta superioara in cazul tarilor care cunosc
aceasta cale de atac, pentru urmatoarele motive :
neaplicarea legii straine inseamna totodata neaplicarea normei conflictuale a forului, care a declarat competenta legea straina
neaplicarea legii straine si aplicarea legii proprii in locul acesteia inseamna o deformare a autoritatii legii proprii
neadmiterea recursului la instanta superioara pentru neaplicarea legii straine lipseste normele de drept international privat de
eficienta corespunzatoare
aplicarea legii straine inseamna totodata neaplicarea normei conflictuale a forului, care a declarat competenta legea straina
1 a+c
2 b+c+d
3 b+d
4 niciunul
5 a+b+c
MediciiX
RespirațiaX
IatăX
ParazițiiX
români:X
neplăcutăX
cum potX
devoreazăX
"RespirațieX
esteX
fiX
FĂRĂX
neplăcutăX
cauzatăX
eliminațiX
MILĂX
disparX
de infecțiaX
TOȚIX
organele aX
pentruX
cuX
parazițiiX
95%X
dinX
totdeauna,X
paraziți!X
întroX
oameni.X
dacă beiX
Bea 10X
zi!X
IatăX
cumX
..."X
picături...X
MetodăX
săX
ieftinăX
scăpați...X
DISTRIBUIE DOCUMENTUL
70/71
http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/Dreptinternationalprivattes82446.php
2/13/2017 Drept international privat test grila
Vizualizari: 1961
Importanta:
Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta
Creaza cont nouX
Termeni si conditii de utilizare | Contact © SCRIGROUP 2017 . All rights reservedX
Distribuie URL
http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/Drept
internationalprivattes82446.php
Adauga cod HTML in site
<a href="http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/Drept internationalprivattes82446.php"

target="_blank" title="
tes82446.php 71/71

Drept International Privat - Test Grila

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept International Privat - Test Grila

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2/13/2017Drept international privat test grila

Istorie & politicaX

Medicii români: "Respirație neplăcută dispar pentru totdeauna, dacă beiX

Respirația neplăcută este cauzată de infecția cu paraziți! Bea 10 picături...X

Drept international privat test grila

+ Font mai mare | Font mai micX

1) Raporturile de drept 5 b+c+d

3 toate Rolul extradarii in actul de

resedinta in Romania a paratului Auditul sistemelor

domiciliul unei persoane

numai una dintre partile UNIUNEA EUROPEANAX : teste grila drept

statul roman, in extraneitate sunt :

raportul juridic cu element de extraneitate, care formeaza obiectul dreptului international

1 a+b+c 4 niciunul 3 toate

cerceteaza faptele financiare potrivit legilor financiare romane

6) Dreptul international privat reprezinta ansamblul normelor :

privind conditia juridica a strainului

privind conditia nejuridica a strainului

care solutioneaza conflictul de legi

nu este in toate cazurile element international in sensul dreptului comertului international

nu este in toate cazurile element national in sensul dreptului comertului international

poate determina aplicarea normelor materiale interne

poate determina aparitia normelor materiale unificate

poate da nastere conflictului de legi

raporturi de reprezentare comerciala

10) Dreptului international privat ii apartin :

raporturile de dreptul familiei cu element de extraneitate

raporturile procesuale cu elemente autohtone

raporturile procesuale cu element de extraneitate

raporturile de dreptul muncii, in masura in care au un element international

11) Prin lege straina se intelege : a. lege straina propriuzisa

drept strain, avand ca izvor numai actul normativ

drept strain, indiferent de izvorul sau

drept strain si drept autohton

tratatele de asistenta juridica

tratatele privind asigurarile sociale

tratatele privind evitarea dublei impuneri

teoria receptionarii dreptului strain

16) In privinta aplicarii legii straine exista urmatoarele solutii :

atac se invoca mai multe argumente :

se considera ca recursul se admite pentru denaturarea legii straine

sa aplicat legea straina, cand trebuia aplicata legea proprie

sa aplicat legea straina, cand trebuia aplicata legea straina

d. sa aplicat legea proprie, cand trebuia aplicata legea proprie 1 a+c

21) Factorii care determina calificare sunt :

22) Felurile calificarii sunt :

nu exista decat calificare primara

23) Calificarea primara :

este o problema de drept international privat

este o problema de drept intern

se face ulterior calificarii secundare

24) Calificarea secundara :

este o problema de drept international privat

nu influenteaza asupra legii competente a carmui raportul juridic

este o problema de drept intern

26) Calificarea nu se face dupa legea forului in urmatoarele situatii :

institutii juridice straine necunoscute de legea forului

drept al instantei 1 a+b+c

29) Potrivit teoriei calificarii autonome :

notiunile folosite de norma conflictuala se califica independent de calificarea acelorasi notiuni

30) Potrivit metodei „proper law” :

calificarea nu depinde niciodata de „lex fori”

calificarea nu depinde niciodata de „lex causae”