ROMÂNIA CA PARTE A UNIUNII EUROPENE

a) Oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru U.E.

- România este cea mai mare ţară ca suprafaţă (238 391 km2) şi populaţie (21,6 milioane
locuitori) din regiunea central - sud estică a Europei, prezintă o mare stabilitate politică şi are un
potenţial natural şi uman deosebit; în aceste condiţii este o piaţă de desfacere sigură şi atractivă;
- România este situată pe principalele Axe Geopolitice şi Geostrategice care străbat
continentul european şi de care U.E. este interesată în mod deosebit:
 axa Vest-Est: Uniunea Europeană (furnizoare de capital,tehnologie - know how, produse
finite) şi Rusia-Ţările Asiei Centrale (furnizoare de resurse energetice, materii prime diverse);
 axa Nord Vest – Sud Est: care leagă U.E. de Peninsula Balcanică, Orientul Apropiat şi
Mijlociu (zone furnizoare de forţă de muncă şi resurse energetice);
 axa mărilor (Marea Caspică – Marea Neagră – Marea Mediterană): inclusă într-un
proiect energetic de avenrgură, care va permite statelor U.E. să acceadă la resursele energetice
caspice; România deţine cel mai mare port din bazinul Mării Negre (Constanţa), o mare
capacitate de rafinare a hidrocarburilor (35 milioane tone pe an), un sistem fiabil de transport
prin conducte (4500 km pentru transportul petrolului brut, 2500 km pentru transportul produselor
petroliere), care se poate racorda la sistemele similare ale ţărilor vecine şi ale U.E.
 axa fluviilor şi canalelor (Dunăre-Main-Rhin): leagă cel mai mare port de la Marea
Neagră (oraşul românesc Constanţa), de cel mai mare port european situat la Marea Nordului
(oraşul olandez Rotterdam);
 România este inclusă în trei coridoare principale de transport paneuropean:
o coridorul IV (Berlin – Praga – Bratislava – Budapesta – Arad – Bucureşti – Giurgiu -
Sofia - Istanbul);
o coridorul VII (calea navigabilă Dunăre – Main - Rhin),
o coridorul IX (Helsinki - Sankt Petersburg – Vitebsk – Chişinău – Bucureşti - Plovdiv);
 România este membră NATO şi are capacitatea militară şi economică de a securiza
frontiera estică a U.E.;
 România constituie o zonă de stabilitate şi echilibru între două zone de conflict: o parte a
spaţiului ex-iugoslav şi zona transnistreană;

1
  prin intermediul României, U.E. a obţinut ieşire la Marea Neagră;
b) România şi ţările U.E – interdependenţe geografice, economice şi culturale.
- interdependenţe geografice: Carpaţii, Dunărea şi Marea Neagră constituie elemente
geografice care compatibilizează teritoriul României cu alte spaţii geografice (ţări) ale U.E.; prin
Munţii Carpaţi (adevărată coloană vertebrală a teritoriului românesc), România face parte din
sectorul Europei alpine care include şi alte state U.E. (Franţa, Austria, Italia, Slovacia, Polonia);
Dunărea constituie cea mai importantă cale de legătură între România şi alte state ale U.E.
(Ungaria, Slovacia, Austria, Germania) în condiţiile în care 38 % din lungimea Dunării (1075
km) se află pe teritoriul României, formând la vărsare cel mai important sector deltaic din U.E;
prin ieşirea la Marea Neagră (împreună cu Bulgaria) România asigură U.E. valorificarea
spaţiului pontic şi contactul cu Rusia, Ucraina şi alte state ex-sovietice din Transcaucazia şi Asia
Centrală, precum şi cu statele din Orientul Apropiat;
- interdependenţe economice: România este o ţară cu economia în curs de restructurare şi
dezvoltare care funcţionează pe principiul economiei de piaţă ca şi în celelalte state membre
U.E.; România este implicată în două proiecte energetice vitale pentru ţările U.E. (Proiectul
Nabucco-care se va concretiza prin construirea unei conducte cu o lungime de 3500 km, care va
transporta gaze naturale din regiunea Mării Caspice până în Europa Centrală-Austria şi Proiectul
Drumul energiei caspice spre Europa, care s-a concretizat pentru moment cu înţelegerea dintre
România, Serbia, Croaţia, Slovacia şi Italia pentru construirea până în 2011-2012 a unui tronson
de conducte cu o lungime de 1400 km);
- România este un stat mediu populat în Europa, care după 1990 a oferit forţă de muncă pe
piaţa unor state membre U.E. (Italia, Spania, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Ungaria);
- România deţine unele resurse naturale (fondul funciar arabil, domeniul forestier, gaz
metan, sare) ca şi potenţial turistic diversificat, care pot fi valorificate în folosul comunităţii
europene;
- interdependenţe culturale: România face parte din categoria ţărilor de expresie latină
din U.E. (Franţa, Portugalia, Spania, Italia), reprezentând „o insulă de latinitate într-o mare
slavă” (reprezintă astfel o punte de legătură între Europa anglo-saxonă şi latină şi Europa slavă );
- România a avut o istorie comună în anumite perioade istorice cu ţări vecine precum
Ungaria ceea ce explică prezenţa comună a unor personalităţi istorice sau culturale în culturile
celor două ţări (Iancu de Hunedoara, Nicolaus Olahus); în aceeaşi măsură în România s-au

2
manifestat de-a lungul timpului, dar şi în prezent reprezentanţii minorităţii germane (Johannes
Honterus, Ştefan Ludwig Roth, Eginald Schlattner), minoritate cu originile în teritoriile Europei
de Vest; România este membră a unor programe culturale şi educative ce se derulează cu fonduri
U.E. (Comenius, Socrates, Leonardo, Grundwig, Arion) care au drept scop integrarea culturii şi a
valorilor naţionale în patrimoniul comun al U.E; în anul 2007 oraşele europene Sibiu şi
Luxembourg au fost desemnate capitale culturale europene, astfel că manifestările culturale
desfăşurate la Sibiu au conectat România la spaţiul european şi mondial. România, ţară cu
populaţie majoritar ortodoxă constituie o sursă de informare pentru Europa în privinţa istoriei şi
ritualurilor bisericii de rit bizantin, funcţionând totodată ca o interfaţă între religia catolică,
dominantă în statele U.E. şi Rusia care este majoritar ortodoxă; România a contribuit prin
personalităţi marcante (Constantin Brâncuşi, Eugen Ionesco, Mircea Eliade, Traian Vuia, Ştefan
Lupaşco, George Enescu, Basarab Nicolescu, Nicolae Titulescu, George Emil Palade) la
îmbogăţirea patrimoniului cultural european şi mondial.