Sunteți pe pagina 1din 7

AGROTEHNICA S I

1. Factorii de vegetaţie se împart în două categorii:


a.direcţi si indirecţi;
b.nemijlociti si intermediari
c.efemeri;
2. Factorii direcţi cuprind:
a. factorii climatici, factorii edafici, factorii biologici;
b.sociali;
c. economici.
3. Factorii indirecţi acţionează în sensul modificării factorilor direcţi si
sunt:
a. altitudinea, longitudinea, expoziţia, panta terenului etc.;
b.durata de stralucire a soarelui;
c.vremurile.
4.În funcţie de cerinţele faţă de temperatură, plantele se împart în:
a.microterme, mezoterme, megaterme;
b.hidroterme si indiferente;
c. micromezoterme;
5.Suma gradelor termice utile (S.G.T.U.) sau temperaturilor utile
reprezinta:
a.suma temperaturilor mai mari de 50C inregistrate pentru formarea
culturilor;
b. suma temperaturilor inregistrate int-un interval de 10 zile de la semanat;
c. suma temperaturilor inregistrate in perioada rece a anului (octombrie-
martie).
6.Totalitatea fenomenelor de absorbţie, transfer, acumulare şi cedare de
căldură reprezinta:
a. necesarul de caldura ;
b. regimul de căldură al solului;
c. pragul termic al solului.
7.Insuşirile termice ale solului sunt:
a. temperatura minima de germinatie a semintelor;
b.capacitatea de iradiere, capacitatea calorică şi conductibilitatea calorică
a solului.
c. intervalul de temperatura pentru rasarirea plantelor.
8.Capacitatea de iradiere a solului reprezintă:
a. procentul de căldură reflectată de la suprafaţa solului din cantitatea totală
de radiaţii solare ajunsă la suprafaţa sa;
b.procentul de căldură reflectată sau absorbită la suprafaţa solului din
cantitatea totală de radiaţii solare ajunsă la suprafaţa sa;
c. cantitatea totală de radiaţii solare ajunsă la suprafaţa sa.
9.Prin indicele albedo se exprimă:
a.culoarea solului;
b. continutul in materie organica a solului;
c. capacitatea de iradiere a solului.
10.Capacitatea calorică a solului reprezintă:
a.cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea sau răcirea cu 10C a unui
gram de sol uscat (1cm3), în intervalul de temperatură cuprins între 14,5 şi
15,50C ;
b.cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea cu 10C a unui gram de
sol uscat (1cm3), în intervalul de temperatură cuprins între 14,5 şi 15,50C;
c.temperatura solului.
11.Insuşirea solului de a conduce căldura, măsurata prin cantitatea de
căldură exprimată în calorii care trece într-o secundă printr-un strat de sol
cu suprafaţa de 1cm2 şi grosimea de 1cm, se numeste:
a.incalzirea solului;
b.capacitate colorica;
c.conductibilitate calorică;
12.Coeficientul de utilizare a energiei luminoase reprezintă:
a.cantitatea de energie luminoasa ce cade pe pamant;
b.durata de stralucire a soarelui.
c. cantitatea de energie luminoasă care este utilizată efectiv de către
plante
13.După durata şi intensitatea luminii necesară creşterii şi dezvoltării
normale, plantele de cultură se împart in:
a. de sera;
b. de zi;
c. de zi scurtă si de zi lungă.
14.Lucrările solului sunt intervenţii sau operaţii mecanice efectuate cu
unelte sau maşini, cu efecte deosebit de complexe asupra însuşirilor fizice,
chimice şi biologice ale acestuia, ce se aplică cu scopul:
a.de a asigura condiţii favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor de
cultură;
b.doar de a mobiliza solul pentru a semana mai usor;
c.respectarii unor indicatii.
15.Prin lucrări in sol se petrec o serie de procese tehnologice cum sunt:
a.afânarea, mărunţirea, întoarcerea, amestecarea, nivelarea, modelarea,
tasarea etc.;
b.mineralizarea rapidă a resturilor organice;
c. mobilizează fertilitatea potenţială a solului
16.Fata de structura solului, in majoritatea cazurilor, lucrările solului
determină:
a. distrugerea structurii solului.
b. formarea de agregate structurale;
c. cresterea umiditatii solului.
17.Orice arătură determină creşterea volumului solului cu:
a.14-20%;
b.60-75%
c.25-50%.
18.Afânarea solului influenţează creşterea şi sănătatea plantelor din
primele faze de vegetaţie. S-a constatat că o bună dezvoltare a sistemului
radicular se realizează la valori ale densităţii aparente cuprinse între
a. 1,0 şi 1,4 g/cm3:
b.2 si 3,5 g/cm3:
c. sub 0,9 g/cm3.
19.Calitatea lucrărilor este influenţată însă de însuşirile:
a.chimice ale solului;
b.fizico-mecanice;
c.temperatura.
20.Proprietatea componentelor solului de a se menţine unite, de a se
opune forţelor mecanice care acţionează asupra lor se numeste:
a.coeziune;
b.modelare;
c. tasare.
21.Insuşirea solului de a se modela uşor şi de a-şi modifica forma, când
este supus unor acţiuni mecanice şi de a o păstra, după ce această
acţiune încetează se numeste:
a.plasticitate;
b.elasticitate;
c.compatibilitate.
22.Adeziunea reprezintă însuşirea solului de a:
a.creste in volum la afanare;
b.adera, de a se lipi de uneltele cu care vine în contact.
c.se imprastia.
23.Analizând variaţia coeziunii solului în funcţie de umiditatea lui se
constată ca la solul uscat, coeziunea este:
a.foarte mare;
b.foarte mica;
c.lipseste.
24.Plasticitatea se manifestă numai după un anumit grad de:
a.umiditate, ajungând maximă la valori de 85-95% din capacitatea de
câmp (CC);
b.temperatura;
c.saturatie in baze.
25.Optimul de umiditate a solului pentru executarea lucrărilor se află la
intersecţia curbelor coeziune cu plasticitate. Se recomandă ca intervalul
optim de umiditate pentru executarea lucrărilor pe luto-argiloase să fie
între:
a.12-20% din capacitatea de câmp;
b. 40 şi 70% din capacitatea de câmp;
c.peste 85% din capacitatea de câmp.
26.Prin arătură se înţelege:
a. operaţia de tăiere, desprindere, întoarcere, mărunţire, amestecare,
afânare, îngropare şi nivelare a unei porţiuni de teren mai subţire sau mai
groasă numită brazdă.
b.mobilizarea fara intoarcere a solului;
c.mobilizarea profunda , fara intoarcere a solului.
27.Calitatea arăturii se apreciază după următorii indicatori:
a.continutul in humus si elemente nutritive;
b.planta premergatoare;
c.epoca de executare a arăturii, stabilită în funcţie de cerinţele agrotehnice,
respectarea adâncimii de lucru, gradul de bolovănire, gradul de încorporare
a resturilor organice, îngrăşămintelor şi amendamentelor, gradul de
vălurire, neastuparea şanţului ultimei brazde, lipsa greşelilor etc;
28.Conţinutul de apă din sol executare a arăturii este de:
a. 40-60% din capacitatea de apă capilară;
b. 75-80% din capacitatea de apă capilară;
c.10-15% din capacitatea de apă capilară;
29.Arătura superficială se execută la o adâncime de:
a. 15-18 cm;
b.25-30 cm;
c.sub 10 cm.
30.Arătura normală se execută la adâncimea de:
a. 18-20 cm;
b. 10-12 cm;
c. 30-35cm.
31.Arătura adâncă se execută la adâncimea de:
a. 21-30 cm;
b. 35-40 cm
c.peste 50 cm.
32.Arătura foarte adâncă se execută la adâncimea de:
a. 31-40 cm;
b. 50-60 cm;
c. 25-30 cm.
33.Afânarea adâncă este lucrarea care se execută la adâncimea de:
a. 40-80 cm;
b. 25-30 cm.
c. 18-20 cm.
33. Cultivaţia este o lucrare intermediară între arat şi grăpat. Se execută după
arat pe toată suprafaţa (cultivaţie totală) şi în perioada de vegetaţie a
culturilor (cultivaţie specială. Acţionează asupra solului cel mai adesea pe
adâncimea de:
a. 5-10 cm;
b. 5-7 cm;
c. 18-20 cm.
34. La prăşitul culturilor cultivatorul este echipat pentru această lucrare cu
piese active tip extirpator. Pentru prima praşilă, viteza de lucru este de:
a. 4-5 km/h;
b. 7-8 km/h;
c. Peste 10 km/h.
35. Pentru praşila a II-a, viteza de lucru este de:
a. 10-12 km/h;
b. 7-8 km/h;
c. 4-5 km/h.
36. Tăvălugul tasează solul pe adâncimi de:
a. 3-8 cm;
b. 10-12 cm;
c. 11-13 cm.
37. Prin lucrarea cu freza se obţine la o singură trecere afânarea,
mărunţirea, amestecarea şi nivelarea unui strat din sol pe adâncimea de:
a. 6-20 cm.
b. 25 cm;
c. 25-30 cm.