Sunteți pe pagina 1din 44

METABOLISM GLUCIDIC

 Digestia , absorbtia si transportul glucidelor


Digestia. Absorbtia si Transportul
Glucidelor
Conditii metabolice de baza:
• Energie necesara reactiilor chimice din
organism
• Sinteza compusilor indispensabili ce nu pot fi
introdusi prin alimente
• Mecanisme de protectie ale mediului intern
de substantele toxice (xenobiotice)
Digestia. Absorbtia si Transportul Glucidelor
Pentru a indeplini aceste Hrană
conditii compusii Glucide Vitamine
alimentari urmeaza 4 cai Grasimi Minerale
metabolice de baza: Proteine H2O

 Procese oxidative – energie Xenobiotice

Procese de stocare şi
Digestie, absorbţie,
 transport

mobilizare – rezerve Componente


celulare celulare

 Procese de biosinteza – Procese


debiosinteză
Procese
de stocare
compusi necesari Componente Rezerve
(aminoacizi, acizi grasi organism celulare

esentiali) Procese de
detoxifiere Procese energetice

 Procese de detoxifiere şi Excreţie

excreţie – xenobiotice Energie


Prin alimentatie se asigura Produşi de
excreţie
totodata si aport de
vitamine, minerale si apa Principalele căi metabolice ale organismului uman
Digestia. Absorbtia si Transportul Glucidelor
 Carbohidratii sunt sursa principala
de hrana de pe planeta.
 Aproximativ 40% din necesarul
zilnic de calorii este acoperit de
glucide
 Glucidele ne parvin din alimentatie
sub forma de:
POLIZAHARIDE
- amidonul (50%) - polizaharid
vegetal alcatuit din douä
componente amiloza si amilopectina
(resturi glucozil legate α1,4 si α1,6)
- glicogen-echivalentul animal al
amidonului vegetal (carne, peste)
- celuloza
Digestia. Absorbtia si Transportul Glucidelor
DIZAHARIDE
- zaharoza (25%) - dizaharid
alcatuit din glucoza si
fructoza (fructe, miere,
vegetale )
- lactoza (10%) – dizaharid
alcatuit din glucoza si
galactoza (lapte si derivate)
- maltoza
MONOZAHARIDE
- glucoza, fructoza, galactoza,
pentoze
Digestia. Absorbtia si Transportul Glucidelor

Singura forma absorbabila a


glucidelor este cea de
MONOZAHARID

Polizaharidele si dizaharidele
trebuie hidrolizate la
monozaharidele componente
in cursul procesului de
digestie
Digestia. Absorbtia si Transportul Glucidelor
 Digestia AMIDONULUI
incepe in cavitatea bucala
sub actiunea amilazei
salivare
 Hidrolizeaza exclusiv
legaturile α 1,4 glicozidice
 Produsii de digestie

- maltoza
- dextrine limita
 La nivelul stomacului
amilaza salivara este
inactivata
 Glucidele nu sufera nici o
modificare la acest nivel
Digestia. Absorbtia si Transportul Glucidelor
 Digestia amidonului
inceputa in cavitatea bucala
se continua la nivelul
duodenului sub actiunea α
amilazei pancreatice
(secretata de pancreasul
exocrin) si se formeaza
maltoza, maltotrioza,
fragmente oligozaharidice
(dextrine)

 Dextrinele sunt hidrolizate


ulterior sub actiunea amilo
1,6 glucozidazei la maltoza
Digestia. Absorbtia si Transportul Glucidelor
 Digestia DIZAHARIDELOR din
alimente,a di- sau oligozaharidelor
formate prin hidroliza amidonului
are loc in intestinul subtire la
nivelul „marginii in perie a
enterocitelor“ ,in vecinatatea
sistemelor de transport, sub
actiunea complexului enzimatic
format din:
- Maltaza – hidrolizeaza maltoza
- Sucraza-izomaltaza – hidrolizeaza
maltoza, zaharoza, izomaltoza
- Lactaza – hidrolizeaza lactoza
- Trehalaza – hidrolizeaza trehaloza
(sursa- ciuperci tinere)
Absorbtia si Transportul Glucidelor

 Absorbtia
MONOZAHARIDELOR are
loc prin sistemul port hepatic
cu ajutorul a 2 mecanisme:
- activ (energodependent)
contra gradietului de
concentratie
- prin difuzie facilitata
Absorbtia si Transportul Glucidelor
 Transportul glucozei in
celula intestinala se face cu
ajutorul unui carrier
dependent de Na (sistemul
simport glucoza sodiu)-
mecanism activ
 Glucoza iese din celula prin
difuzie facilitata (cu ajutorul
unui carrier) iar sodiu este
expulzat cu ajutorul ATP-
azei Na,K dependente.
 Difuzia facilitata a glucozei
prin membrana celulara este
realizata cu ajutorul
transportorilor de glucoza
GLUT (I-V) – proteine de
transport membranare
specifice fiecarui tesut
Absorbtia si Transportul Glucidelor
 In creier celulele
endoteliale ale capilarelor
sanguine prezinta jonctiuni
extrem de stranse si
membrana bazala continua
de aceea glucoza trece din
sange in LCR doar cu
ajutorul transportorilor
(GLUT) ceea ce limiteaza
transportul glucozei la acest
nivel
 Creierul (organ
glucodependent) este
semnificativ afectat de
scaderea nivelului glicemiei
sub limitele normale.
Digestia. Absorbtia si Transportul Glucidelor
 Fibrele alimentare sunt poliglucide ce
nu pot fi digerate in tractul digestiv al
omului deoarece nu poseda
echipamentul enzimatic necesar
(celuloza, lignina, pectinele si
hemiceluloza)
 Ele sunt transformate de
BACTERIILE din colon in gaze
(hidrogen, metan, CO2), acizii
propionic, acetic, butiric
 Desi nu au valoare energetica, fibrele
alimentare sunt indispensabile
organismului deoarece participa la
reglarea peristaltismului intestinal si
la formarea bolului fecal (volum si
consistenta)
Digestia. Absorbtia si Transportul Glucidelor
 Patobiochimie
Anomaliile in digestia glucidelor sunt determinate de deficitul
de dizaharidaze si sunt caracterizate prin intoleranta la
dizaharide

Deficitul de LACTAZA duce la intoleranta la lactoza


(congenitala sau dobandita ca urmare a leziunii unei portiuni
din intestin care produce lactaza in mod normal)
Manifestari clinice: dureri abdominale, flatulenta, diaree
cronica (pierderi intestinale de apa) ce apar dupa ingestia de
alimente ce contin lactoza (lapte)
Problema
Un pacient consumator cronic de alcool, prezinta
simptomele unei pancreatite acute cu afectarea pancreasului
exocrin. Dupa un pranz bogat in glucide acesta prezinta o
senzatie de discomfort abdominal datorata scaderii
capacitatii de digestie a:

A. Amidonului
B. Lactozei
C. Fibrelor alimentare
D. Zaharozei
E. maltozei
METABOLISMUL GLUCOZEI
Privire de ansamblu asupra metabolismului
monozaharidelor

TG = triacil glicerol
OAA = oxaloacetat
PEP = Phosphoenolpiruvat
DHAP = dihidroxiaceton phosphat
Privire de ansamblu asupra metabolismului
monozaharidelor
 Glucoza transportata in celule este fosforilata sub actiunea
hexokinazei la glucozo-6-fosfat (conditie esentiala a ramanerii
acesteia in celula)
 Glucozo-6-fosfatul reprezinta o cale de raspantie metabolica:
1. Fructoza si galactoza sunt convertite la intermediari ai
metabolismului glucozei
2. Glicoliza genereaza ATP necesar tuturor celulelor, in aerobioza
oxideaza glucoza la CO2 si H2O via glicoliza si ciclul Krebs sau
in anaerobioza prin conversia piruvatului la lactat
3. Intermediarii glicolizei si ciclului Krebs sunt transformati in
aminoacizi si trigliceride (acizi grasi si glicerol)
4. Calea pentozofosfatilor cu formarea de NADPH necesar
biosintezelor reductive, prevenirea stresului oxidativ, pentoze
necesare sintezei nucleotidelor
Privire de ansamblu asupra metabolismului
monozaharidelor
5. UDP-glucoza sintetizeaza glicogen (polimer de stocare a
glucozei in ficat si muschi), alte zaharuri (galactoza si lactoza),
precum si proteoglicani (matrix extracelular, cartilagii, lichid
sinovial), glicoproteine(proteine extracelulare cu diferite
functii) si glicolipide
6. Homeostazia glucozei este asigurata prin aport alimentar, iar
interprandial prin eliberare din depozite (glicogenoliza),
sinteza din lactat, glicerol si aminoacizi (gluconeogeneza) si
din acizii grasi din tesutul adipos (lipoliza)
7. Echilibrul intertisular intre stocarea si utilizarea glucozei este
asigurat de raportul a doi hormoni principali: insulina si
glucagonul. Corticosteroizii intervin si ei in reglarea
metabolismului glucidic in functie de starea fiziologica a
organismului
Oxidarea glucozei in aerobioza si anaerobioza.
Glicoliza
 Glucoza reprezinta
principala sursa de energie
metabolica
 Eliberarea energiei se
realizeaza prin degradare:
- partiala la piruvat (glicoliza
aeroba) sau lactat
(anaerobioza)
- prin degradare totala la CO2
si H2O prin antrenarea sa in
ciclul Krebs
Glicoliza
Etapele obtinerii de ATP din
Glucoza.
Particularitati:
1) Reactiile au loc in citosol
2) Se consuma 2 moli de ATP
si se formeaza 4 moli;
 cistigul net este de 2 moli
ATP care pot fi utilizati
direct
3) NADH generat nu poate
trece prin membrana
mitocondriala deci trebuie
transportat in mitocondrii
prinntr-un sistem shuttle
 malat-aspartat
 glicerol 3-fosfat
4) Bilant: 1 mol glucoza
genereaza 30-32 moli ATP
Glicoliza
 Etapele glicolizei
Faza I: glucoza este
fosforilata de catre ATP si
apoi clivata la 2
triozofosfati
Faza II: triozofosfatii sunt
oxidati de catre NAD si
fosforilati in prezenta
fosfatului anorganic.
Legatura fosfat
macroergica este
transferat ulterior pe ADP
cu formare de ATP.
Bilantul net este de 2moli
ATP, 2moli NADH si 2
moli piruvat.
Glicoliza

Observatie: Reactiile au loc in citosol


Glicoliza. Bilant energetic
 Reactia neta a glicolizei: (din citosol)
GLUCOZA + 2NAD+ +2Pi + 2ADP → 2Piruvat+2NADH+ 4H+ +2ATP + 2 H2O

1) Piruvatul din citosol este


transportat in mitocondrii si intra
in lantul respirator
2) NADH produce o reactie de
inhibitie (inhibitie de substrat).
Deci pt a continua glicoliza
NADH
trebuie indepartat
a) aerobic prin transport in
mitocondrie de un sistem shuttle
Sistemul naveta glicerol-3-fosfat

 Glicerol-3-Fosfat
Shuttle: este forma cea
mai raspindita in
celule
Sistemul naveta malat-aspartat

 Unele organe precum ficatul poseda doua mecanisme de


transport
Glicoliza anaeroba
Glicoliza aneroba este utilizata pt
obtinerea de energie in 3
cazuri:
1) Capsula renala medulara
2) Muschi de schelet in conditii de
maxima activitate
3) Eritrocite (au foarte putine
mitocondrii)
4) Ochi
5) Tesuturile tumorale in faza
initiala
Bilant: 1 mol glucoza genereaza 2
moli ATP
Reactia neta a glicolizei anaerobe:
GLUCOZA +2Pi + 2ADP 2Lactat + 2H+ + 2ATP + 2 H2O
Ciclul Cori
Lactatul produs este preluat de ficat prin intermediul
circulatiei si intre glucoza si lactat se stabileste un ciclu
(CORI).
RBC = Red Blood Cell, eritrocit
Structura ochiului

Ochiul este organul care transmite lumina deci ii lipsesc


structurile opace avand are putine mitocondrii; de aceea in
epiteliul cornean glicoliza este aneroba
Glicoliza

In analogie cu Ciclul
acizilor tricarboxilici
GLICOLIZA furnizeaza si
o serie de metaboliti
necesari celulei pentru
alte transformari.
Decarboxilarea oxidativa a
piruvatului
 Proces mitocondrial prin care acidul piruvic este
transformat in acetilCoA –cale comuna de degradare a
glucidelor, lipidelor si proteinelor
 Reactiile sunt catalizate de complexul enzimatic
piruvatdehidrogenaza ca are drept coenzime TPP, acidul
lipoic, FAD.
 Deficienta vit B1 –boala Beri-beri (creierul nu poate
folosi aerob glucoza) (Forma activa a Tiaminei= TPP)
Ciclul Krebs
 Reprezintă calea de
catabolizare a acetilCoA
rezultată din metabolismele
glucidic, lipidic şi proteic, cu
formarea a 2 molecule de CO2.
 Recţiile au fost descrise pentru
prima data într-un ciclu de către
Hans Krebs.
 Rolul ciclului Krebs este acela
de a conserva energia sub forma
coenzimelor reduse (NADH şi
FADH2).
 Reacţia netă a ciclului Krebs
este suma ecuaţiilor fiecărei
etape individuale.
Ciclul Krebs
 În cadrul ciclului Krebs au
loc 4 reacţii de
dehidrogenare, dintre
acestea 3 convertesc NAD
în NADH şi una transformă
FAD în FADH2.
 catalizate de dehidrogenaze,
enzime care îndepărtează
atomii de hidrogen de la
nivelul substratului şi îi
transferă unor acceptori de
electroni (NAD sau FAD).
 Reacţia de formare a GTP
este catalizată de succinat
tiokinază.
Ciclul Krebs
Condensarea AAO cu AcetilCoA

 Reactia cu care debuteaza


ciclul Krebs este catalizata
de citrat sintaza
 Citratul reprezinta o
raspantie metabolica in care
se hotaraste soarta acetatului
activ: ciclul Krebs sau
biosinteza acizilor grasi
Ciclul Krebs
Oxidarea si Decarboxilarea Izocitratului
 citratul este izomerizat la izocitrat,

 gruparea alcoolică putând fi acum oxidată la grupare ceto- sub


acţiunea izocitrat dehidrogenazei, rezultând CO2 ,α-
cetoglutarat şi NADH.
Decarboxilarea oxidativa a α-cetoglutaratului

 decarboxilarea oxidativă a α-
cetoglutaratului la succinil
CoA,
 reacţie catalizată de
complexul ce alcătuieşte α-
cetoglutarat dehidrogenaza.
 necesită prezenţa a 5
coenzime: tiaminpirofosfat
(TPP), acid lipoic, CoASH,
FAD şi NAD.
Ciclul Krebs

 Formarea acidului succinic – legătura tiolesterică din


structura succinil-CoA poate fi utilizată pentru sinteza ATP
astfel:

 Oxidarea succinatului la oxaloacetat succinatdehidrogenazei,


enzimă FAD dependentă. FADH2 rezultat va fi reoxidat în
lanţul transportorilor de electroni.
 hidratarea acidului fumaric la acid malic, şi oxidarea acestuia
la acid oxalilacetic (produs ce închide ciclul Krebs), reacţie
catalizată de malatdehidrogenază (enzimă NAD dependentă).
BILANTUL ENERGETIC SI EFICIENTA
CICLULUI KREBS

 Prin oxidarea 1 mol de


acetilCoA se pot obţine
228Kcal.
 Produşii ciclului Krebs
(NADH, FADH2 şi GTP)
conţin aproximativ 206Kcal,
aceasta indicând faptul că
ciclul Krebs poate conserva
aproximativ 90% din
energia pusă la dispoziţie
prin oxidarea acetilCoA
REGLAREA CICLULUI KREBS

 Starea energetica celulara este masurata de doi


parametri: Raportul ATP/ADP; NADH/NAD+
Principii generale de reglaj metabolic
 Reglarea survine, de regula, controlind viteza de reactie cea
mai lenta (isocitrat dehidrogenaza; enzima alosterica; ADP
efector)
 Reglarea are loc in primul rind la nivelul primei reactii din
lant precum si
 la ramificatii ale lantului care fac legatura cu alte lanturi
de reactie
 Reglarea are loc la reactii ireversibile; biosinteza difera de
degradare
 Reglare prin „feedback“
 Reglare prin compartimentalizare celulara
 Reglare hormonala
Ciclul Krebs. Cale amfibolica

 furnizează precursori pentru


sinteza altor compuşi
celulari: sinteza
aminoacizilor,
gluconeogeneza, sinteza
hem-ului.
 În sistemul nervos central α-
cetoglutaratul este convertit
la glutamate şi acid gama
amino butiric (GABA), cu
rol de neurotransmiţători.
Reactii anaplerotice
 Reacţiile care furnizează intermediari ai ciclului Krebs sunt
numite reacţii anaplerotice (”ana şi pliros” – a umple din
nou).
Reactii anaplerotice
 Carboxilarea piruvatului la
oxaloacetat, catalizată de
catre piruvatcarboxilază,
enzimă ce necesită drept
coenzimă biotina.
 Deficienţa de piruvat
carboxilază caracterizează
boala Leigh (encefalopatia
necrotizantă subacută) care
se manifestă prin retard
mintal şi acidoză lactică.
Ciclul Krebs
Dieta saraca in riboflavina, niacina, tiamina se
manifesta prin oboseala. Puteti explica acest lucru?
Tiamina=Vit B1
Riboflavina=Vit B2
Niacina=Vit B3