Procese Biochimice

in cariogeneza
 OBIECTIVE
Studentul trebuie sa:

1. Sa poata defini caria dentara

2. Sa cunoasca si sa descrie principalele procese biochimice
care stau la baza aparitiei cariei dentare si dinamica de
instalare a leziunii
3. Sa enumere factorii care influenteaza aparitia cariei
dentare
4. Sa poata preciza compozitia placii dentare
5. Sa defineasca notiunea de pH critic
6. Sa precizeze cel putin 3 masuri ce pot preveni aparitia
cariei dentare
 Definitia cariei dentare
- „carie“ (limba greaca) = cavitate
sau proces distructiv
- Caria dentara reprezinta
procesul cronic de degradare
localizata al smaltului dentar si
dentinei ca urmare a
interactiunii dintre flora
microbiana prezenta in
cavitatea bucala si resturi de
alimente fermentabile pe un
teren favorabil, cu consecinte
asupra intregului organism.
- Conform studiului Ipsos 4 din 10
romani au afectiuni ale dintilor
cauzate de placa dentara.
Conceptul traditional vs Conceptul modern
multifactorial de aparitie a cariei dentare

Factori socio- Factori

economici biologici
Bacterii
cariogene Dieta bogata
in carbohidrati
(Placa fermentabili
dentara)

Teren favorizant
(structura dintelui
Proprietatile salivei)
 Compozitia placii dentare (biofilm) si
potentialul cariogenic
• Miller a formulat in 1890 prima teorie privind producerea
cariei, teorie pe care a numit-o "chemo-parazitară" şi care
stă la baza celei mai acceptate ipoteze moderne privind
cariogeneza.
• Placa dentara contine:
- 80% apa
- 20% substante solide: 50% proteine salivare si bacteriene
(Streptoccocus mutans) 20-30% lipide si glucide (rezervor
de substrate fermentabile, sintetizate de bacterii); 25%
compusi anorganici – Ca, P, Na, K, Mg si F
• Placa fluida – reprezinta faza apopasa extracelulara din
structura placii dentare ce constituie mediul de difuzie si de
schimb dintre saliva si suprafata dintelui.
 Mecanisme biochimice ce favorizeaza
aparitia cariei dentare
• La suprafata dintelui au loc o serie de procese de
demineralizare si remineralizare a dintelui dependente de pH.
In perioadele dintre mese , la pH peste 7 are loc
remineralizarea (transformarea ionilor de calciu si fofat in
hidroxiapatita), urmata apoi de demineralizare (eliberarea
ionilor de calciu si fosfor) imediat dupa masa bogata in
carbohidrati cand pH-ul scade
Mineral content

breakfastcoffee Net
break lunch loss
snack
brushing dinner
snack
brushing Dupa Daranee
Versluis-Tantbirojn
 Cum are loc demineralizarea?
• Oasele si dintii se dizolva in acid datorita transformarii
sarii hidroxiapatitei intr-o forma mult mai solubila
(calciu dihidrogen fosfat) la un pH sub 6.2
• Severitatea cariei fiind direct proportionala cu pHul
de la nivelul placii dupa ingestia de carbohidrati
(Mandel and Zengo 1973)

H+ + apatita

Ca2+ + PO43- + OH-

Formula simplificata a mineralelor dintelor

(Ca)10-x(Na)x(PO4)6-y(CO3)z(OH)2-u(F)u
Productia de acid lactic la nivelul placii
dentare. Rolul S. mutans
• Inca din anul 1960, studii pe rozatoare
au demonstrat faptul ca zaharurile
rafinate prooveaza dezvoltarea
microbiotei gram-pozitive, zaharolitice
ce adera la suprafata dintilor formand
placa dentara. S. mutans fiind
elementul cheie al acestui proces.
• In prezenta sucrozei S. mutans
formeaza colonii mari, aderente,
gelatinoase incapsulate.
http://www.glogster.com
Productia de acid lactic la nivelul placii
dentare. Rolul S. mutans
• Capsula S. mutans este alcatuita din mutan (principala componenta
functionala – polimer al glucozei alfa 1 - 3) si dextran (polimer al glucozei
alfa 1-6)
• Din punct de vedere metabolic, S. mutans scindeaza sucroza din dieta in
glucoza si fructoza.Fructoza este utilizata ca sursa de energie si degradata
pana la acid lactic prin glicoliza. Glucoza fiind polimerizata la dextran –
matrixul placii dentare

Dupa Martin Levin,

pp 391-392
Productia de acid lactic la nivelul placii
dentare. Rolul S. mutans

Dupa o masa bogata in carbohidrati , S. mutans

poate folosi amidonul? In ce mod?

Raspuns: alfa amilaza salivara este o enzima ce

contribuie la formarea peliculei dentare si la
atasarea bacteriilor de suprafata dentara. Ea
scindeaza amiloza, ailopectina si glicogenul in
maltoza ce este preluata de catre bacterii in citosol,
transformata in 2 moli glucozo-6-fosfat per mol de
maltoza si apoi metablizata la acid lactic prin glicoliza
anaeroba.
 Curba lui Stephan

• Relatia dintre pH-ul placii si timpul masurat dupa consumul de zahar

e cunoscuta sub numele de “curba lui Stephan”.
• In anii ’40, Stephan a demonstrat ca placa dentara are abilitatea de
a produce scaderi rapide si substantiale ale pH-ului in vivo.
• El a aratat ca perioada si masura in care pH-ul scade e invers
proportionala cu activitatile de formare a cariilor.

Stephan RM. JADA 1940;27:718-723

Changes in hydrogen-ion
concentration on tooth surfaces and
in carious lesion.
Stephan RM. JADA 1944; 23:257-266
Intra-oral hydrogen-ion
concentrations associated with
dental caries activity
 Factorii care contribuie la diferentele
individuale in scaderea pH-ului dupa
ingestia de glucoza
1. Tipul si cantitatea de carbohidrati disponibila
2. Compozitia si fluxul salivei
3. Prezenta si numarul bacteriilor
4. Grosimea si vechimea placii dentare
5. Alte alimente ingerate
6. Structura si proprietatile dintilor
 Conceptul de pH critic
• pH-ul critic se defineste ca fiind pH-ul la care o
solutie este saturata respectand un anumit
mineral.
• Cand pH-ul solutiei > pH-ul critic
mineralul precipita prin suprasaturare
(remineralizare)
• Cand pH-ul solutiei < pH-ul critic
mineralul trece in solutie (demineralizare)

Dintele se dizolva la pH mai mic decat pH-ul critic de

aprox. 4.5 – 5.5
La acest pH- Hidroxiapatita este dizolvata iar
Fluoroapatita este suprasaturata
 demineralization
pH 6.5 6.0 5.5 5.0 4.5 4.0 3.5 3.0
FAP
HAP
deposit caries erosion

pH 6.5 6.0 5.5 5.0 4.5 4.0 3.5 3.0

remineralization
Diferentele in compozitia placii fluide
‘caries-free’ caries-positive

Composition
Na+ 14.2 + 3.5 16.5 + 5.4
Mg2+ 2.0 + 0.4 2.6 + 0.4
K+ 59.9 + 4.9 71.4 + 11.3
Calcium 16.2 + 5.2 6.9 + 0.4
P 13.9 + 1.9 * 15.6 + 3.6

pH 7.02 + 0.05 * 6.79 + 0.12

Acid
Lactic 1.8 + 0.7 2.6 + 1.2
Acetic 19.9 + 3.5 20.3 + 4.6
Propionic 5.8 + 1.5 5.8 + 1.5

DS (enamel) 7.11 + 0.66 * 5.42 + 0.68

Margolis HC. Enamel-plaque fluid interaction. Cariology for the Nineties, 1993
 Stiati ca?
• Bauturile si alimentele acide pot scadea
duritatea structura dintelui?
• Acizii endogeni proveniti din refluxul
gastroesofacgian, varsatura pot afecta
structura dintelui.
1. De ce credeti ca este utila depistarea cariei dentare in stadii
incipiente?

» In acest stadiu leziunea este reversibila, fluorul si

tratamentul profilactic fiind masurile eficiente

2. Care sunt etapele de progresie a cariei dentare?

1. Demineralizarea substantei organice

2. Degradarea proteolitica a matixuluiorganic
3. Invazia bacteriana
 Overview
• Caria dentara reprezinta procesul cronic de degradare
localizata al smaltului dentar ce apare la un pH scazut
• Proces multifactorial ce depinde de factori socio-
economici, genetici, structurali
• Placa dentara (Biofilmul) –reprezinta o mixtura de
bacterii simbiotice ce prezinta o capsula aderenta la
suprafata dintelui
• Nivelul la care aceste bacterii utilizeaza carbohidratii
din dieta cu producere de acid lactic prin glicoliza
anaeroba, determina severitatea bolii
• pH-ul critic este pH-ul la care este promovata
demineralizarea in defavoarea remineralizarii (4.5 - 5)
 Bibliografie
• Martin Levine. Topics in Dental Biochemistry.
Springer Link 2011