C6: Prevenirea bolilor plăcii prin controlul dietei

Factorii care influențează cariogenitatea alimentelor

1.Tipul carbohidraților

2.Clearance-ul alimentului consumat și forma lui fizică

3.Frecvența alimentelor consumate

4.Ordinea alimentelor consumate

5.Temperatura alimentelor consumate

1.Tipul carbohidraților

Carbohidrații tradiţionali - zahărul, glucoza, fructoza, galactoza, lactoza - generează cele mai
importante efecte cariogene

Zahărul - cel mai nociv - determină producerea unui tip special de P.D. groasă, bogată în
polizaharide extracelulare insolubile, în care predomină S. mutans

Zahărul - fie că provine din miere de albine, sevă de arţar, sfeclă sau trestie de zahăr, este la
fel de nociv, cu un plus de cariogenitate pentru mierea de albine

Mierea de albine - mai cariogenă cca 40% dintre componentele structurale → reprezentate de
glucoză, fructoză, sucroză la un pH=3,9

Atunci când, la prepararea alimentului, alături de zahăr se mai adaugă şi amidon - biscuiţi,
gogoși sau prăjituri de cofetărie→ rezultatul cariogen este mai important decât cel produs
separat de substanţele componente

Acelaşi aliment prezintă cariogenitate variabilă la indivizi diferiți - cariogenitatea fiind

influenţată de un număr mare de factori nealimentari, care pot interveni, pozitiv sau negativ:

 fluxul salivar
 timpul de contact al alimentului cu structurile oro-dentare
 componenţa microbiană a P.B.
 respectarea şi corectitudinea măsurilor individuale de control al P.B.
 fluorizarea structurilor dentare, etc.

2.Clearance-ul alimentului consumat și forma lui fizică

1
Cele mai cariogene alimente – cele cu un conţinut ridicat de carbohidraţi rafinaţi şi cu o
retenţie prelungită la nivelul structurilor dentare

1988 Linfors - efectul patogen produs de mono- şi dizaharide este dependent şi de timpul lor
de staţionare în cavitatea bucală → clearance-ul oral al alimentelor

Clearance-ul oral al alimentelor - condiţionat de

 consistenţa şi aderenţa alimentului

 ordinea în care acestea sunt consumate
 cantitatea de salivă secretată prin sumarea caracteristicilor organoleptice ale
alimentelor consumate
 distanţa dinţilor faţă de orificiile ductelor excretoare ale glandelor salivare majore
 capacitatea părţilor moi peridentare de mişcare şi autocurăţire
 caracteristicile morfo-funcţionale ale arcadelor dentare specifice individului:
incongruenţa dento-alveolară cu înghesuire sau alinierea dentară, prezenţa retracţiilor
gingivale, a retentivităţilor naturale şi artificiale, etc.

Timp de clearance:

 cca 5 min, cel mai redus – Băuturi răcoritoare, fructe și legume proaspete
 15-20 min, Bomboane, caramele, ciocolată
 40 min, Guma de mestecat cu zahăr

Cele mai periculoase alimente - în care zahărul este încorporat în dulciuri lipicioase: dropsuri,
caramele, fondante, jeleuri, şerbet, rahat, nuga, etc.

Au cca 25% glucide sub formă de monozaharide (glucoză, fructoză) şi dizaharide (zaharoză,
maltoză, lactoză), uşor şi rapid de metabolizat de către microorganismele P.B.

Grad crescut de nocivitate - înscriem şi prăjiturile de cofetărie, biscuiţii, îngheţata

1986 BIBBY – produsele lipicioase - caramelele, rahatul, prăjiturile sau făinoasele, care pot
staţiona mai mult timp în cavitatea orală, comparativ cu băuturile îndulcite - generează o
frecvenţă ↑a C.D.

Băuturile răcoritoare îndulcite - sucurile naturale, mai ales cele fabricate din citrice şi
consumate frecvent între mese pot deveni puternic cariogene scăderi prelungite de pH
oral (chiar sub 4,5)

Dropsurile Cafeaua îndulcită Ceaiul îndulcit - prevalență asemănătoare a C.D.

2
Educatorii trebuie să atragă atenţia că o soluţie excesiv de dulce, consumată frecvent, este la
fel de cariogenă ca orice aliment dulce lipicios

S-au efectuat studii cu privire la comportamentul cariogen al băuturilor răcoritoare frecvent

utilizate între mese - inclusiv laptele natural, consumat şi retenţionat perioade îndelungate în
jurul dinţilor

nou-născutului (mai ales pe durata somnului) provoacă şi este un factor favorizant al „cariilor
de biberon”.

În acest context, s-a constat că laptele de bovine este mai puţin cariogen, comparativ cu cel
uman

Formele alimentare mai puţin periculoase

 băuturile răcoritoare consumate cu paiul

 prăjiturile cu conţinut crescut în grăsimi

 ciocolata

Cel mai redus efect cariogen consumul cerealelor îndulcite

Cea mai redusă coborâre a pH-ului - consumul de grâu fiert

1967 BRAMSTEDT - clearance-ul alimentelor - o caracteristică individuală, fiind dependent şi de

forma de prezentare a alimentului ingerat

1987 BRITIX - în cazul pacientului cu arcade dentare integre, autocurăţirea se produce mai
rapid în zona incisivilor mandibulari, comparativ cu a cea a incisivilor maxilari, în timp ce,
pentru zonele laterale, diferenţele maxilar–mandibulă sunt nesemnificative

Vulnerabilitatea la carie a individului, determinată de aportul alimentar, variază în limite largi

→ de regulă 1/10 indivizi prezintă o vulnerabilitate naturală redusă, chiar în situaţia unui
consum frecvent de forme periculoase de carbohidraţi şi ingerate după un orar total
necorespunzător

3.Frecvența alimentelor consumate

Frecvenţa cu care un anumit aliment este consumat influenţează puternic comportamentul

individului la carie dentară

Frecvenţa este mai relevantă în incidenţa C.D. comparativ cu cantitatea de aliment

consumat!

3
LOESHE calculează că nu se produc carii dacă pH-ul acid al plăcii nu persistă mai mult de 10%
din durata unei zile - situaţie în care mecanismele reparatorii naturale pot face faţă
demineralizărilor produse

Studii recente arată că dintele are nevoie de cca 2 ore de repaus alimentar, pentru ca
sistemele de apărare locală să poată acţiona favorabil

Concluziile studiului efectuat la Leeds Dental Institute

- sistemele de apărare locală pot face faţă unor mese frecvente

dar nu la ˃7 prize alimentare pe zi

în condiţiile menţinerii igienei orale corespunzătoare folosirii pastelor de dinţi profilactice cu F

de 2 ori/zi

2001 Raportul Eurodiet- Public Health Nutrition - se referă la compensarea cariogenă a doar

4 prize alimentare/zi

4 prize lichide îndulcite/zi

Pentru neutralizare sunt necesare mecanisme de intervenţie a sistemelor tampon salivare

timp de

 20 min după consumul lichidelor îndulcite

 40 min pentru dulciurile solide

Statisticile efectuate în ţările puternic industrializate - 80% dintre leziunile carioase raportate
sunt descoperite la doar 20% dintre membrii respectivelor populaţii → care vor necesita şi o
consiliere alimentară specifică

Sunt pacienţi cărora, pentru anumite perioade de timp, le contraindicăm total consumul de
glucide

Cea mai frecventă recomandare - mai ales pentru individul în creştere

 întreaga cantitate de carbohidraţi să fie consumată la una dintre mesele principale

sau, după caz, 1 dată/săptămână
 consumul - urmat obligatoriu de periajul dentar

4.Ordinea alimentelor consumate

Din punct de vedere cariogen - este important ultimul aliment consumat influenţând
hotărâtor curba pH-ului P.B., durata menţinerii pH-ului acid
4
La sfârşitul meselor - se recomandă consumul unei bucăţi de brânză sau alune, arahide, nuci,
gumă de mestecat fără zahăr (cu xilitol) prin care pH-ul revine rapid în zone neutre, în schimb
consumul cafelei şi al prăjiturilor - favorizează procesele de demineralizare, pH-ul generat
menţinându-se timp îndelungat la valori scăzute

5.Temperatura alimentelor consumate

Trebuie evitat consumul alimentelor fierbinţi

 dilatare bruscă şi importantă a prismelor de smalţ

 accelerează metabolizarea carbohidraţilor, prin care efectul cariogen se accentuează

Efectul este mult mai nefavorabil atunci când consumul alimentelor fierbinţi este urmat de cel
al alimentelor reci favorizează producerea fisurilor şi a defectelor microscopice din smalț, în
timp pot favoriza dezvoltarea leziunilor carioase.

Înghețata – temperaturi joase – modificări în structura cristalină a smalțului – favorizează

producerea cariei dentare

Alimente cu efect carioprotector:

1. Fosfații

2. Pulberea de cacao

3. Grăsimile

4. Proteinele

5. Fructele și vegetalele fibroase

6. Ionii anorganici

Observaţii istorice făcute asupra populaţiilor izolate care, spre exemplu, trecând de la
consumul de pâine integrală (din făină brută obţinută prin măcinarea grâului) la cea fabricată
din făină de extracţie o creştere apreciabilă a prevalenţei cariei dentare

Pe lângă făina neagră de grâu, melasa sau siropul de trestie de zahăr nerafinat reduc
solubilitatea hidroxiapatitei, datorită prezenţei fosfaţilor organici şi a altor substanţe tampon
din compoziţia lor

1. Fosfații

Fosfații anorganici - adăugaţi în alimentele preparate industrial pastele de dinţi gumele de

mestecat – efect carioprotector

5
Se folosesc:

 fosfatul de sodiu 1-3%

 fosfozaharatul de calciu
 glicerofosfatul de calciu

Fosfaţii organici - fitaţii (prezenţi în tărâţele de grâu) → au demonstrat o acţiune

carioprotectoare

Fitatul de sodiu 1% - adăugat alimentelor cariogene

puţin probabilă folosirea lor în scop carioprotector

în timp se speră la o adaptare a organismelor

2. Pulberea de cacao

Prin taninul conţinut → inhibă metabolismul microorganismelor orale

Ciocolata - prin pulberea şi untul de cacao - aliment mai puţin cariogen

Este una dintre concluziile trase şi în cazul studiului de la Vipeholm, Suedia!

3. Grăsimile

1969 FROSTELL –

1. Grăsimile realizează în jurul particulelor de glucide manşoane protectoare → împiedică,

parţial, metabolizarea lor şi le accelerează tranzitul oral

2. Grăsimile - prin înmuiere la temperatura cavităţii orale → formează manşoane

protectoare şi în jurul structurilor dure dentare

3. Acizi graşi - precum acidul linoleic şi oleic - chiar în concentraţii reduse → inhibă
multiplicarea şi dezvoltarea lactobacililor şi a S. mutans

4. Un regim alimentar lipo-caloric - determină şi producerea de P.D. subţiri şi neagresive

Sunt argumente care explică faptul că eschimoşii nu prezintă carii, atât timp cât grăsimile din
dieta lor zilnică nu scad sub 25% dulciurile cu adaos mare de grăsimi sunt mai puţin cariogene
– ex. ciocolata

În cazul dietelor bogate în grăsimi - este nevoie de 5 ori mai multă zaharoză consumată pe zi,
pentru ca alimentul să devină cariogen

6
4. Proteinele

A. Malnutriţia cronică în perioada copilăriei - un aport proteic insuficient – neajunsuri

 întârzieri în erupţia dentară

 creşterea solubilităţii smalţului şi implicit a susceptibilităţii la carie

 generează hipoplazii dentare liniare, etc.

prevalenţă ↑ a cariei dentare

În plus, este modificată calitatea salivei secretate→ afectează producţia

 de glicoproteine (glicoproteine - lizozimul, peroxidaza salivară, lactoferinul)

 de IgA secretorii

 celulelor implicate în apărarea imună celulară (PMN, macrofage, etc.)

 a enzimelor specifice fagocitozei, etc.

B. Pre-resorbtiv - efectul protector al proteinelor se datorează şi

 adsorbţiei unor aminoacizi componenţi la suprafaţa smalţului (Perce – 1966) - izolat

faţă de atacurile acide demineralizante

 aminoacizii adsorbiţi → determină şi o scădere a solubilităţii cristalelor de

hidroxiapatită

 proteinele din plante interferează colonizarea microbiană

Astfel acţionează lizina, mucina, dar mai ales cazeina din produsele lactate

Laptele - în pofida lactozei conţinute (6-9% în lapte uman şi 4% în lapte de vacă) - metabolizată
la nivelul P.B. - generând carie dentară, are şi efect protector, prin conţinutul său în

 grăsimi
 proteine - cazeină
 ioni anorganici – ioni Ca şi PO4

Brânzeturile - mecanisme anticarie :

a. stimulează secreţia salivară - favorizează autocurăţirea şi se accelerează

remineralizările;

7
 b. potenţează sistemele tampon salivare, prin prezenţa fosfaţilor de calciu, care previn
coborârea pH-ului oral sub 6;

c. realizează manşoane de protecţie la suprafaţa structurilor dure dentare, prin acizii graşi
prezenţi;

d. acţionează similar sialin-ului salivar (factor de creștere al pH-ului), prin conţinutul în

peptone;

e. eliberarea ionilor de Ca şi PO4 - favorizează suprasaturarea P.D. cu ioni anorganici

La sfârșitul meselor se pot consuma

 Alune
 Brânzeturi
 Arahide
 Gume de mestecat cu xilitol

Brânzeturile

 determină o secreţie salivară suplimentară

 acţionează prin sistemele tampon încă minim 30 min de la mestecarea ultimului aliment
 efectele nocive ale variatelor alimente consumate sunt neutralizate
 revenirea pH-ului spre valorile neutre se produce rapid

Multe dintre produsele lactate - suplimentate cu Lactobacillus rhamnosus GG (probiotic) –

generează efect inhibitor la nivelul unui larg spectru de bacterii, printre care şi speciile
Streptococcus.

Probioticele = microorganisme vii care generează efecte benefice pentru sănătatea gazdei

Probioticele - efecte antimicrobiene asupra patogenilor

 modularea răspunsului de apărare al gazdei

 prin înlocuirea patogenilor din flora microbiană a gazdei

5. Fructele și vegetalele fibroase

Studiate mărul, morcovul, ţelina - efecte detergente şi anticarie

Fructele şi legumele folosite la sfârşitul meselor

 realizează stimularea secreţiei salivare

 îmbunătăţesc circulaţia sanguină parodontală

8
  realizează curăţirea mecanică eficientă a suprafeţelor dentare supraecuatoriale, dar
redusă interdentar şi subecuatorial

De asemenea, lectinele, proteine din plante, interferează colonizarea microorganismelor

→ secreţia salivară ↑

În cazul celor care se hrănesc cu alimente naturale → proporție mai redusă de carii dentare,
deoarece acestea conțin 25% carbohidrați, comparativ cu alimentele rafinate care conțin 60-
100% carbohidrați ușor metabolizabili, în principal mono- și dizaharide

În cazul populaţiei africane BANTU - odată mutată la oraş şi după câţiva ani → creşterea
frecvenţei cariei, deşi, în mare, forma şi cantitatea fructelor şi a carbohidraţilor consumaţi nu
s-a modificat

Concluzie - alimentele naturale consumate proaspete conţin un factor protector împotriva

cariei dentare – se pierde în procesele de rafinare sau de depozitare

În antichitate – fructele recomandate la sfârşitul meselor în scopul autocurăţirii gurii

Filip al Macedoniei (359–336 î.Ch.) îşi obliga membrii casei regale să consume un măr la
sfârşitul mesei, mărul devenind cu timpul simbolul sănătăţii dentare

În cazul merelor - cercetările arată efecte anticarie minime - conţin cca 10% glucide
metabolizabile la nivelul P.D. - diluate prin stimularea fluxului salivar

Recomandate ca alternative la gustările dulci luate între mese

6. Ionii anorganici

Ionii anorganici ingeraţi influenţează comportamentul cariogen al individului

Cercetările lui CURZON demonstrează

 efectele antiplacă produse prin aport de Zn şi Ca

 Sr, Zn şi sărurile de Al intensifică remineralizările
 Fe creşte rezistenţa cementului radicular, mai mult decât o face F ca atare

Potenţialul acidogen al alimentelor

Fără /cu potenţial Acidogene

acidogenic scăzut

9
Vegetale crude: Scăzut Vegetale gătite

-broccoli, Fructe proaspete, în special banane

-conopidă, Sucuri de fructe Băuturi acidulate

-castravete, Îngheţată, şerbet, puding-uri, gelatină, iaurt aromat

-lăptuca/salata, Cartofi tip chips, covrigi, Fructe uscate,

-mărar, Nalbă mare

-morcov, Pâine, orez, paste, cereale îndulcite Prăjituri,

plăcinte, cozonac
-piper,
Biscuiţi
Carne, peşte, carne pasăre,
Bomboane, dropsuri
Fasole, mazăre, Nuci,
arahide, Lapte, brânzeturi,
Floricele,

Grăsimi, uleiuri, unt,

margarina Crescut
Îndulcitori alternativi

Tratamentul minim invaziv

O firmă a lansat pe piaţă produse multifuncţionale (sistem natural de protecţie împotriva

atacurilor acide), remineralizante şi desensibilizante, care au la bază compusul
RECALDENT™(CPP-ACP) fosfopeptidă cazeinică (CPP - Casein Phosphopeptide) şi fosfat amorf
de calciu (ACP - Amorphous Calcium Phosphate)

Rol - favorizează fluxul salivar şi se menţine o concentraţie orală ridicată a ionilor de calciu şi
fosfat, deci un pH oral neutru, obţinut în câteva minute

Contraindicat pacienţilor suspectaţi de alergii produse de proteinele din lapte sau

hidroxibenzoat

Un prim produs este indicat:

 înainte şi după efectuarea albirilor dentare profesionale;

10
  după detartraj ultrasonic şi planare radiculară;
 pentru protecţia dinţilor temporari;
 la pacienţii cu eroziuni dentare, xerostomie, sindrom Sjögren;
 pe durata tratamentelor ortodontice;
 la pacientul cu risc crescut la carie; la pacienţii cu nevoi speciale

Cel de-al doilea produs - cu Recaldent şi fluor

Produsul conferă toate benefiicile oferite deprimul produs, la care se adaugă cele aduse de 900
ppm F

(90mg F/100 g produs)

Studiile au demonstrat că produsul aduce beneficii superioare comparativ cu cele care conţin
numai fluor

Ambele produse se pot aplica atât profesional, cât şi personal, de către pacient, la domiciliu,
dar produsul trebuie indicat numai de către medicul stomatolog

Al doilea produs - indicat, după vârsta de 6 ani, pacienţilor (previne fluoroza dentară):

 cu carii agresive;
 cu atriţie importantă;
 care suportă chimio- şi radioterapie în regiunea cap-gât;
 după efectuarea detartrajului;
 femeilor gravide (creşte puterea de tamponare a salivei, micşorează sensibilitatea
dentară, menţine un nivel crescut al ionilor de Ca şi PO4);
 în timpul sau după efectuarea tratamentelor ortodontice;
 cu xerostomie de cauze variate (medicamentoasă, în special)
 după albire dentară, pentru a reduce sensibilitatea asociată;
 cu aciditate orală accentuată şi reflux gastric, neutralizare prin stimularea fluxului
salivar;
 cu dificultăţi de control al P.B. şi cu risc cariogen crescut

Individualizarea consumului de zahăr

Individualizarea consumului de zahăr - în funcţie de

 carioactivitatea de moment
 vârsta individului

o parte importantă a măsurilor profilactice de luat

11
Hotărârea momentelor de disciplinare a consumului de hidrocarbonate se face şi în funcţie de
prognozele efectuate în privinţa vulnerabilităţii la carie a individului

Odată stabilit regimul alimentar → urmat obligatoriu de către pacient, chiar dacă indicaţiile vin
în contradicţie cu:

 dorinţa înnăscută a individului pentru dulce

 posibilităţile societăţii de a oferi numărul total de calorii, necesare supravieţuirii

EDUCAREA POPULAȚIEI

Individul trebuie educat şi informat cu privire la pericolul reprezentat de consumul excesiv, mai
ales al formelor periculoase de carbohidraţi, pentru integritatea structurilor dure dentare -
aspect valabil pentru toţi indivizii, dar mai ales pentru copilul în creştere

Individul trebuie conștientizat în sensul limitării motivate a consumului de zahăr

Se recomandă ca pacientul să fie informat asupra problemelor stomatologice generate de

consumul exagerat şi frecvent de glucide, realizând în acelaşi timp şi analize ale regimului
alimentar individual

Pacientul îşi va nota toate alimentele consumate

 într-o zi
 de-a lungul unei săptămâni

Regimul alimentar se poate analiza şi pe perioade mai reduse de timp – de regulă 3 zile - una
dintre zile trebuie să fie din weekend - când componenţa alimentară suferă modificări
evidente

O asemenea analiză este benefică - pacientul devine conştient de obişnuinţele lui culinare,
constatând

 preferinţele şi cantitatea de alimente consumate

 momentele când consumă alimentele cariogene
 dacă regulat consumă alimente moi şi lipicioase

Pe această bază se pot face - împreună cu pacientul - modificările prin care

 îmbunătăţim sănătatea mucoaselor orale și a componentelor parodontale

 prevenim caria dentară

Sugestii alimentare în prevenirea cariilor

12
Alimente Sugestii

Generale -limitaţi numărul meselor

-evitaţi gustările şi alimentele retentive

Cereale -consumaţi cereale integrale

(6-11/zi) -când doriţi o gustare consumaţi floricele

-evitaţi între mese cartofii tip chips şi biscuiţii

Fructe -alegeţi fructele ca desert sau gustări

(3-5/zi) -evitaţi fructele uscate

Proaspete, congelate, conservate, -evitaţi consumul îndelungat sau frecvent al sucurilor de fructe
sucuri
-evitaţi băuturile răcoritoare din fructe

Vegetale -toate vegetalele sunt excelente

(2-4/zi) Proaspete, congelate, -limitaţi îndulcirea salatelor

conservate, sucuri, cartofi
-folosiţi gustări preparate cu vegetale proaspete

Proteine -toate proteinele sunt bune

(2+/zi) -alunele pentru gustări

Carne, peşte, pasăre, ouă, fasole,

alune

Lactate -adăugaţi lapte în cafea

(2-3+/zi) -sandviş cu brânză

Lapte, brânză, îngheţată, brânză -gustări cu brânză

de vaci

Dulciuri/grăsimi -evitaţi dropsurile care se dizolvă lent

Ulei, margarină, unt -dulciurile consumate doar la desert

13
Dropsuri, dulciuri, băuturi -evitaţi constant sorbitul băuturilor acidulate
acidulate

Altele -folosiţi gume de mestecat fără zahăr

-între mese şi la gustări consumaţi apă

Conceptul de igienă alimentară

Emis de O.M.S. – plasează regimul alimentar sănătos pe locul II în cadrul măsurilor preventive
luate în profilaxia bolilor odonto-parodontale

Un regim alimentar sănătos înseamnă:

1. mese după un orar precis şi respectat zilnic;

2. alegerea alimentelor gătite şi calde în locul sandvişurilor şi al gustărilor frugale;

3. încurajarea consumului alimentelor care conţin principii alimentare protectoare,

precum proteinele, lipidele, fructele proaspete sau cerealele;

4. combaterea fumatului şi a consumului de alcool;

5. consum cu moderaţie al glucidelor sau al sării de bucătărie;

6. practicarea regulată a exerciţiilor fizice, în încercarea de a alterna efortul fizic cu cel

intelectual

Trebuie avut în vedere şi stresul psihic (constatându-se legătura existentă între caria dentară
şi stres)

Stresul determină:

 creşterea poftei de mâncare (bulimie de stres) - alimentaţia neraţională fiind însoţită, în

mod obişnuit, de aport crescut de glucide;
 ca urmare a descărcărilor frecvente de adrenalină → reducerea secreţiei salivare, care
se alătură dereglărilor secreţiei altor glande exo- și endocrine, prin care apărarea locală
se minimalizează;
 consumul dulciurilor şi al alimentelor înalt rafinate → reducerea efortului masticator →
flux salivar↓ → favorizează acumulările printr-o autocurăţire viciată;

14
  orarele neregulate de alimentare → perturbă funcţionarea circadiană a mecanismelor
locale ale apărării, inclusiv ale sistemelor tampon salivare → afectează echilibrul dintre
de- şi remineralizare

Bulimia și/sau anorexia nervoasă

De interes special pentru medicul stomatolog - pot fi diagnosticate iniţial în cabinetul

stomatologic

Bulimia nervoasă se caracterizează prin episoade recurente - cel puţin de două ori pe
săptămână - de mâncat copios

Pacientul consumă cantităţi importante de alimente şi este incapabil să se oprească

Compensator - pentru a evita creşterea în greutate:

 auto-provocarea vomei
 abuz de laxative sau de diuretice
 exerciţii fizice intense
 post

Atât bulimia nervoasă cât şi anorexia afectează în principal femeile tinere

Aproximativ 1-3% dintre femeile tinere suferă de bulimie

Pacientele sunt preocupate continuu şi excesiv de aspectul fizic şi de greutate

Spre deosebire de pacientele cu anorexie nervoasă, cele cu bulimie au o greutate normală

Anorexia nervoasă este teama morbidă de obezitate, refuzul de a menţine o greutate

corporală minim normală

Aproximativ 95% dintre persoanele cu această afecţiune sunt femei

Anorexia este o denumire eronată, deoarece apetitul se menţine, excepţia fiind pacientul care
devine caşectic

Anorexia nervoasă:

 ușoară și tranzitorie
 severă și de lungă durată

Aceşti pacienţi

 sunt manipulativi

15
  mint în legătură cu aportul alimentar

 au un comportament direcţionat spre pierderea în greutate - care implică şi inducerea

vomei

Masa copioasă urmată de inducerea vomei şi de utilizarea laxativelor sau a diureticelor apare la
50% dintre anorexici

Ceilalţi 50% îşi limitează doar cantitatea de alimente pe care o consumă

Majoritatea fac şi exerciţii fizice excesive

Depresia este frecventă

Datorită producerii repetate a vomei - aciditate orală prelungită, celei orale fireşti adăugându-i-
se aciditatea gastrică

În timp - demineralizări (eroziuni) masive

 la nivelul Forale ale dmax

 mai ales pe Spalatinale dfrontali maxilari

Demineralizările masive, parţial compensate prin remineralizările naturale obişnuite -

facilitează producerea eroziunilor dentare severe - pot progresa până la dispariţia totală a
smalţului

La asemenea pacienţi se mai pot observa

 mucoase orale inflamate, roşii şi dureroase

 hipertrofia glandelor salivare majore (în principal – a glandelor parotide)
 iritaţii şi dureri esofagiene

Persoanele suferinde pot ingurgita cantităţi imense de alimente - de la cca 3.400 cal/oră la
50.000 cal/24 h - urmată de autoprovocarea vomei

Rar, la asemenea paciente - ruperea (explozia) stomacului şi complicaţii cu potenţial letal

16