Managementul bolilor rumegătoarelor

semestrul I
Managementul bolilor bovinelor

Conf. Univ. Elena Rotaru

Istoric, context economic și zootehnic, standarde minime de
valorificare a potentialului bioproductiv, abordare
multidisciplinara, dominanate patologice
 Context general
- Informaţiile nu sunt fixe sau complete;

- Frecvente trimiteri la diferite cursuri

precedente care trebuie revăzute

- Se stimulează abordarea critică şi adaptarea în

funcţie de situaţii practice
Obiectiv
 Istoric
• 2003/2021 – 18 ani
• 2011/2012 – schimbare statut - disciplina optionala
• 2014/2015 – obligatorie, Directiva UE 36/2005
• 2015/2016 – redenumire, optionala ?????
• Cadre didactice
- Conf univ Rotaru Elena
- drd. Dinita Daniel
- drd. Ungureanu Adrian
- drd. Dobre Andra
- drd. Petre Stelu
- drd. Constantin Tiberiu
La multi ani....obligatorii!
 De retinut
• Greutate corporala/suprafata sprijin sol
• Decubit/contact glanda mamara asternut
• Parturitia/boala sanatoasa
• Muls/mamelon
• Aciditate rumenală
• Selectia genetica
Context economic/zootehnic/patologic

I. Patologie diversă
- sanatate publica
- rumen
II. Performanță productivă
III. Relația crescător/animal
IV. Veterinar – generalist/specialist
I. Patologie diversă interferente sanătăte publică!!

Caricatura privind Consiliului Europei și criza vacii

nebune –1996 ”foto de grup cu vacă„
Caricaturist german Hanel = criza a monopolizat
dezbaterile între șefii de stat și de guverne
I. Patologie diversă interferente sănătate publică!!

§ Evaluare consecințe sanitare/economice boli epidemice

§ Strategii colective de supraveghere boli endemice și portaj

asimptomatic

§ Strategii de biosecuritate – bioexcludere/bioconstrângere

§ Supraveghere boli emergente/remergente - Boala Schmallenberg, blue

tongue, sindrom hemoragic VNN, pesta rumegatoarelor mici…….

§ Cunoștinte biomedicale actualizate

 I. Patologie diversa - rumen

Stabilitate rumenala 200 l, pH 6 -6,3, 85% lichid

T0 – peste 390 C sursă calorică
Celulozolitice 60%
12 ore
Hrană Amilolitice 30% =cap reprod ˃
Protozoare = 7 zile , pradatoare,
saliva mor la pH acid = problema
importanta exploatatii moderne
Covor fibros Ciuperci = pe vegetale, favorizează
acțiunea bacteriilor amilolitice și
celulozolitice asupra structurii
AGV = 75% = acidifiere furajelor pentru a realiza digestia
A! vegetale tratate cu fungicide =
distrugere = scade calitatea
digestiei
Papile rumenale

Fragilizare rumegătoare = produc AGV pornind de la rația ingerată. - AGV 75% din energia disponibilă
un aliment este transformat în acid = acidifiere = periculos, chiar letal
in condiții fiziologice normale organismul unui rumegător trebuie să treacă prin faza de acidifiere pentru a produce
AGV.

În condiții fiziologice normale există sisteme de securitate naturală:

 Securitate rumenala
Saliva 200 l/24 ore = 20kg bicarbonat de sodiu/zi
condiționată de prezenta fibrelor
1kg cereale,turte,siloz iarbă/porumb = 1 l salivă
1kg de paie, fîn structurat = 5 l salivă
Hrană
Covor fibros
saliva valoros dacă fibrele sunt dure (paie, fîn)

Covor fibros Papile rumenale

vascularizație importantă - AGV
transferați în tot organismul, în special
AGV = 75% = acidifiere
glanda mamară și musculatură

Papile rumenale Protecția salivară este de 20 minute

Protectia covor fibros aprox 1 oră.

Un rumegător trebuie să consume fibroase și nu concentrate

DAR PERFORMANTA productivă necesită CONCENTRATE – ACEASTA ESTE
PROBLEMA
Exercițiu de imaginatie

Consum iarbă tocată, siloz și cereale

1. nu stimulează masticația = salivă insuficientă

2. dimensiuni fine = covor vegetal foarte fin chiar absent
3. nu exista stimularea papilelor rumenale deoarece aceasta se realizează
prin duritatea alimentelor care le lovesc

Consecințe:

1. fermentație rapidă - creștere AGV peste limitele fiziologice - pH scade sub

5,8 - aciditatea distruge protozoarele și puțin cîte puțin flora comensală
rumenala
2. rumenul digeră anormal (maldigestie)
3. fenomen spontan, nu poate fi anticipat/supravegheat de vacă sau crescător
Aciditate = durere = organismul reacționează :

- Reflex de comportament = caută apă

- Lipsa apa - inversează absorbția la nivelul papilelor rumenale și atrage în
rumen apa din organism încercând sa echilibreze pH
- DAR – aport apă rumen crește nivelul de lichid, voma imposibilă =
evacuare preaplin = deschidere pilor = evacuare intestin conținut
nedigerat
- în intestin nu exista flora, alimentele nu sunt digerate și vor fi evacuate prin
fecale = diareea cu alimente nedigerate
- rumen gol = senzatia de foame si animalul mănâncă
- Crescător fericit DAR ratia nu este valorificată

VLPP sunt afectate de aciditate = patologie conexa = scaderea duratei

productive
II.Performanță productivă

Producții performante = scăderea duratei de

viață a animalelor fără ca productia să asigure un
beneficiu confortabil

În ultimii 40 de ani durata de viață a vacilor în Elveția a scăzut cu

aproximativ 30% la o medie de 5,5 ani iar producția de lapte a
crescut cu aproximativ 40%

acțiunea selecției artificiale în sensul creșterii performanțelor

productive scade durata de viață beneficiile productive
crescând modest (în cazul Elveției cu doar 10%)
 Performanta productivă = monștrii productivi?

Vaca = "mașină " controlabilă? Până

unde?

1) Exista o limita fiziologica a productiei de lapte = recordul mondial 27.000-28.000 l/an

Unde se situează frontiera sănătate/boală ?

2) Exista o limita economica a productiei de lapte – corespunde limitelor fiecarei

exploatatii. Este rentabil?
Este inadecvata selectionarea VLPP dacă condițiile din
exploatație nu permit ca acest potențial sa se exprime

 Ameliorarea potentialului productiv VLPP ?

Pentru a verifica daca nu a fost selectionat
Daca DA : AMELIOREAZA SI peste limitele de rentabilitate
- adapostul
- alimentatia
- mulsul
- managementul
- bunastarea

{
- control
Productie
Reproductie
Santate

Daca NU : NERENTABIL
III. Relația om/animal a evoluat ?
Reducere personal = reducere contact direct cu animalele
Calitatea relației crescător/bovine se deteriorează

Sistem intensiv – adapost cu 180 vaci lactante, separate in 4 loturi, 0

pasune, in intregime automatizat (4 instalatii de muls, 2 utilaje furajare, 2
utilaje eliminare dejectii)
IV. Veterinar = medic generalist

- urmărește transformările din buiatrie, investește în noi competenţe, adaptează

cunostintele si capacitatea de intervenţie, dezvoltând strategii care să răspundă
aşteptărilor crescătorilor

- abordarea globală a problemelor sanitare integrează aspecte economice care să

permită identificarea adevăratelor priorităţi şi în consecinţă eficiența investiţiilor
în sanatatea animalelor

Analizează și interconectează:
alimentație, adăpost, reproducție, muls, gestiunea
economică și financiară în concordanță cu cercetarea
biomedicală pentru
OBIECTIVE PRACTICE

obţinerea unui viţel sănătos la parturiţie şi

menţinerea acestei stări de sănătate pe
întrega perioadă de creştere şi producţie;
OBIECTIVE PRACTICE

vaca producătoare de lapte să

rămână indemnă de boli şi să
utilizeze întregul potenţial genetic
pentru fiecare perioadă de lactaţie
Probleme sanitare = Consecințe economice multiple:

§ Pierderi de producție:morbiditate,
mortalitate, sterilitate, avort, performanțe
productive, reforme precoce…….
§ Alocare resurse pentru supraveghere:
cheltuieli preventive sau curative
§ Impact asupra schimburilor potențiale:
restricții de circulație și/sau
comercializare
§ Impact potențial asupra sănătății publice
(zoonoze)
Exemplu - pierderi financiare = caz mamite

• Efectiv 40 vaci – 18 l/zi = 5490/an =2745 lei x40 vaci =109800

lei/an
• 1l lapte = 0,5 lei
• daca 1 din 2 = 1 mamita/an
productie Valoare lei Pierderi asociate
1 vaca/an 5490 2745 -
1 vaca/zi 18 9lei -
1 mamita/10 zile 180 - 90
20 mamite 3600 - 1800

• + mamite subclinice, tratamente pentru alte boli care impun

timp de așteptare = laptele nu se comercializeaza
Sanatate/veterinar/inerventie/decizie

Efecte zootehnice
Determinanți Boli / Portaj Efecte în sănătatea
umană

Prevenție Supraveghere Tratamente

Acțiune & Plan de supraveghere

Consecințe economice și
(Individual/colectiv)
sociale
(privat/public/mixt)

Compensații/Asigurare
Costuri de supraveghere Pierderi indirecte

Decizie
Medic veterinar
 Abordare multidisciplinară
• Primul nivel de intervenţie a veterinarului = sănătatea efectivului şi programele
de gestiune ale productiei

• Probleme sanitare = impas major al eficienței economice - abordarea punctuală

s-a dovedit insuficientă

• Strategii pentru creșterea producţiilor = aspect major – caracterul multifactorial

• abordarea pluridisciplinară este esenţială

• nici o disciplină ştiinţifică nu poate singură să aducă toate
elementele necesare unui studiu multifactorial
 Clinica veterinară rurală – interacțiuni multidisciplinare

Propria viziune Clientela

crescător Cunoștințe fără
fundament științific
Interesat de profit

Exploatație

abordare Competente
individ Caz individual sau colectiv
abordare
animal Veterinar Parametrii economici
populatie si zootehnici specifici
Calități de comunicare

Medicina veterinară
Etiologie polifactorială/dominante patologice

Mediu ambiant Alimentație

Animal=
Capacitate
de
apărare
Paraziți Microbi
În adăpost Explozia germenilor bronhopulmonari

umiditate
de aer
Curenți

Pereți reci
volum
Lipsa

temperatură
Diferențe mari de
Exces , acidoză,
enterotox, fubură Spațiu închis
:NCC, listerioză
Mediu
Perioada critică în Alimentație ambiant
jurul parturiției A nedisociabili
lipsall
Câțiva strongili Paraziți Microbi
Coccidii și
cryptosporidii Așternut nefavorabil Alimente
contaminate
Densitate
mare Așternut
Amestec de insuficient
vârste diferite
Germeni intestinali(diaree, enterotoxiemii)și supurativi(mamite, artrite,abcese )
La pășune Tranziție brutală = indigestii, alcaloză
Scoatere Creștere Schimbarea
Pășune luxuriantă pășunii
calitative

Intoxicații vegetale

Stres meteorologic
Carențe specifice
Multe legate de
sol Iarba este fundamentală tetanii
cantitative

Penurie alimentară Alimentație mediu Meteorism

Secetă, densitate enterotoxiemii
Furtuni, vânt
A

Particulare: turbare
Rar, cu excepția unor situații
insecte microbi Infecții
În perioada estivală
Explozia paraziților externi

Paraziți podale
Larve de muște
numeroși Pneumonii
Acarieni: Keratite etc
căpuși,
râie
Fasciola, Paraziți sanguini
strongili
tenii Babesii...

Infestații la pășune
 A! Patologia tip aisberg Aici
Exemplu paratuberculoza = Importanță medicală
Efectiv 25 animale

Boală vizibilă = semne clinice

1-2 animale exprimare clinica

Absență semne clinice DAR

Portaj asimptomatic

6 - 8 adulte portaj inaparent

excretoare sau nu

10 - 15 tineret în incubație
 A! Patologia tip iceberg
Exemplu paratuberculoza = Importanță economică

Costuri vizibile
cheltuieli cu veterinarul, mortalitate

Costuri invizibile

• Scăderea producției
• Reforme involuntare
• Dezorganizarea muncii
• Încetinirea progresului genetic
• Risc pentru om?
 individ/populație
• individ sănătos = populație sănătoasă
Obiectiv comun = sănătate efectiv

Interventie diferită = combatere/prevenire

populație - intervenție
1. Vizită punctuală – problemă unică la solicitare
2. Diagnostic/bilant efectiv – aprofundat, identificare conform/neconform
în scopul ameliorării stării de sănătate și rezolvarea problemelor
3. Program de gestiune al sănătății și producției = vizite regulate și
programate pentru menținerea și optimizarea producției/sănătății sau
restabilirea unei situații anterioare
4. Audit – sănătate și producție = examen metodic și independent pentru a
determina dacă activitatea și rezultatul activității sunt eficiente si apte să
atingă obiectivele
 Vizita exploatatie
• Documente ferma Profesia veterinara
Eu cel putin stiu
la rascruce?
• Animale unde merg

• Adapost
• Alimentatie
• Alte observatii necesare
Ex vizita in timpul mulsului

Diagnostic vet
er ina
re
Abator
vicii
Raport vizita Ser

Plan actiune
Vizite recontrol
 Nu mă stresați!!!!!!!!!

Muuuuuuuuuuuuuuuulțumesc!!!!