Neonatalogie bovina

vițelul nu reprezintă un adult în miniatură

I obiectiv veterinar/crescator
 VNN
Consens med umana/ecvina – VNN = 0-28 zile

• VNN nu reprezintă un adult in miniatura

• VNN monogastric

• multe afectiuni nu sunt similare clinic, prognostic,

tratament si consecinte pe termen lung comparativ cu
adult

• EX. pneumonie femelă

- prima lună de viaţă diminuă sporul mediu zilnic cu 66 g

- fiecare săptămână de viată diminuă inaltimea la

greaban cu 0,2cm
 Patologie diversa
• Efectiv 60 vaci – mai multi ani la 96% VNN de la 12 ore pp – 40 - 41°C si respiratie
dispneica
• Examen vitei =polipnee, tahicardie, hipertermie > 40°C, abatere. Test PI3 si BVD negative

Interpretare = Nivel scazut de iod la toate probele

Carenta mama iod = Carenta iod vitel
Sindrom respirator
Deficit surfactant
Asociere etiologica = infectios+nutritional
Sindrom multifactorial
Patologie diversa
vetofocus

Ectopie jejunala

Vitel 10 zile = deformare abdominala ventrala

flanc drept imediat postpartum
 vetoFocus

Patologie diversa
Abatere, tahicardie, tahipnee, colica, nu prezinta anus=diverticul
nedureros, fluctuant= atrezie anala si vulvara
Patologie
diversa

IPI

Un an mai tarziu
 vetoFocus
Patologie diversa

Fecale normale Perfuzie - balonare

•Episod GEP – perfuzie DAR

•Vezica nu dreneaza – obstructie ureter
Eroare diagnostic - 3 l perfuzie, nici o picatura
de urina….
•Uremia mimeaza bine GEP
Ah ! Examene complementare..
vezica
 vetoFocus

Patologie diversa
Sonda trece prin esofag – laptele prezent in musculatura din vecinatate

Da, exista o desirare a esofagului provocata de sonda

DAR
 •DAR, exista si leziuni pulmonare compatible cu falsa ruta
care nu au fost identificate la ascultatie

Pneumonie cranioventrala severa

 I. Management VNN

obiective:
Minim 95 % parturiții
Maxim 5 % mortalitate neonatală

Din care 50%

în primele 3
zile de viață
5-10% la distocia,
insuficiența
parturiție colostrului ,
sau în hipotermie
VNN= primele
0-28 zile 28 zile
Sfarsit gestație – parturiție
Scor corporal –
Monitorizare gestanta Evaluarea
Proteine, oligominerale (Se, Cu, Zn, I)
A! hipocalcemie
Monitorizare fetus alimentați A! primipare
ei

Prin ETR
+ hidropizia învelitorilor amnios (rar, anomalie fetală),
Absența Alantoida (frecvent)
torsiunii Dozarea creatininei lichid amniotic – amnios sub 100mg/l
uterine alantoida peste 100mg/l

Pasune – cauze – prezentare și

Evaluarea
mediului poziție necorespunzătoare
pentru Adăpost – cauze – insuficiența dilatației
parturiție vaginale și constricție vulvară

frecvența cardiacă
Evaluarea Suferința fetală
viabilității Maturitatea fetală
fetusului

Diametrul membrelor
Evaluarea Gemelaritate
taliei/bazi Prezentare
nul mamei
Vaca la parturitie SC 3 - 3.5
Peste 3,5 = parturitia distocica (acumulare
grasine conduct pelvin), hipocalcemia si atonia
uterina
Sub 2,5 = epuizare in timpul parturitiei –
diminuarea contractiilor uterine

Scor corporal 3

Scor corporal 1
Scor corporal 4

Scor corporal 2
Scor corporal 5
Sfarsit gestație – parturiție

Homeoreza – prioritate fetus

Vitel 2 luni antepartum consuma proteine si energie
echivalent a 3-6 l lapte
• oligominetale - carenta cupru, iod, seleniu si zinc =
insuficient surfactant = sindrom respirator
• Carenta in seleniu = asociata cu % de mortalitate

Gestiunea alimentatiei = control greutate vitel

Viteii slabi – mortalitate crescuta = imaturi
Viteii grasi – mortalitate crescuta – dificultati pasaj
conduct pelvin
Alimentatia mamei = calitate colostru = TIP vitel
A! Plante teratogene – tutun,lupin, sorg,furaje
mucegaite(stenoza medulara congenitala =
deformare oase), ace pin)
Sfarsit gestație – parturiție Sanatate gestante

• Gestiune boli mai ales subclinice – metabolice, parazitare

• Perioada uscata a glandei mamare – colostru-TIP
• Stres termic = ultima perioada = diminua cresterea fetala, calitatea
colostru si transfer Ig
• Frig = lipomobilizare = diminua calitatea colostrul-TIP
• Frig = reduce vascularizatie placenta = schimburi fetus = adaptare
postpartum
• Stres = lotizare/relotizare, suprapopulare,competitie alimentara

ETR
• Identificare torsiune uterina sau hidropizia anexe fetale
• A! Presiuni excesive asupra amniosului intre 35-41 zile gestatie (organogeneza
= 33-40 zile) mai ales la masculi – atrezia coli, atrezia jejuni
A! abandonarea metodei "slip membrane"– malformatii congenitale, mortalitate +
avort
Sfarsitul gestației – parturiție
Fetus
Evaluare tonus uterin – fremismente artera uterină
Evaluare col uterin – eventuale secreții
Identificarea mișcărilor fetale

s
Frecvența cardiană
– normal 90-125 bpm – DOPPLER rar disponibil în
buiatrie
Evaluarea Anomalii înainte de parturiție = suferință fetală

viabilitate fetus Suferința fetală

– dozare glicoproteine (asociate gestației); dozare sulfat
domeniu restant de estronă – ultimele 6 săpt
comparativ cu verificarea unității fetoplacentare – nu norme pentru bovine
medicina umană sau
ecvină
- Examen ecografic – mortalitate fetală, anomalii
placentă, anomalii carunculi

Maturitate fetus
– pulmonar - prezența surfactant lecitină/sfingomielină
˃ 2 = gata pentru parturiție
- prezența incisivilor – 6 sau ˃ – prin ETR = gestație
peste 8 luni
Adaptarea perinatală
Oxigenarea
Mortalitate perinatală = probleme
cardiovasculare, pulmonare,
metabolice sau de termoreglare
• Fetus = permanentă stare de hipoxie
• Uter – sânge oxigenat – placentă - se amestecă în cîteva
puncte cu cel venos
• Adaptare fetus =debit cardiac (300-500ml/min/kg) ˃
3x adult= aflux mare de sînge către țesuturile
sistemice + Hb afinitate pentru oxigen ˃Hb adult
• Parturiție = ruptura vaselor ombilicale = declanșează mișcări
respiratorii
• Comunicarea interatrială se închide în 15 minute postpartum
• 1-4 ore pp = acidoză metabolică și respiratorie tranzitorie
• Distocia = hipoxie și acidoza prelungită = împiedică adaptarea
vasculară normală
• Mediu rece = agravează hipoxia și acidoza
• Glicogen hepatic redus = hipoglicemie = colostru sursă
energetică=administrare rapidă pp
 Parturitie eutocica

Contractii uterine –
flux sanguin cordon
ombilical diminua
oxigenare placenta diminua
Acumulare CO2
Usoara hipoxie neeliminat
Redistribuire
flux sanguin
catre organele
prioritare
Metabolism anaerob
Acidoza
respiratorie
Producere moderata
lactat

Acidoza
Ruptura
metababolica
cordon ombilical
moderata
 Parturitie distocica

Diminuare
oxigenare
placenta +++
= hipoxie severa
Acumulare CO2 Redistribuire flux sanguin
Acidoza catre organele prioritare
Neeliminat =
metabolica +++ insuficienta
acidoza respiratorie ++++ = alterarea perfuziei SN, cord…

Contractii fibre musculare vase

sanguine pulmonare Leziuni legate de hipoxie
= diminuare debit sanguin
Inclusiv digestive
=diminuare aport O2 la pulmoni

Agravare progresiva
a acidozei Colostru neabsorbit
Epuizarea rezervelor
de glicogen = vitel
Inapt de a se adapta la
Leziuni ireversibile viata extrauterina Infectii frecvente
 Etape management VNN
Adaptare postpartum, monitorizare și reanimare

Obiective
1. Adaptare respiratorie, cardiaca, metabolica
2. Transfer imunitate pasiva

Consecinte
- anoxie, hipoxie, hipotermie, hipoglicemie
- Imunodeficienta – transfer imunitate pasiva
 Antepartum În timpul parturiţiei Postpartum
Pierdere de lapte fără Parturiţie indusă Manopere de reanimare
c o n s e r v a r e a
colostrului
Boli ale mamei Parturitie prematura Incapacitatea menținerii
poziţiei patrupodale după 3
ore de viaţă
Malnutriţia mamei Gestaţie - peste 15 zile Anomalii ombilicale
Absenţa pregătirii Refuzul suptului
imunitare a mamei Distocie
(alimentaţie, vaccinare)
Stres - schimbarea Cezariană Respiraţii anormale
recentă a efectivului sau
Expulzarea meconiului Diaree/absenţa fecalelor
a grupei
înainte de parturiţie,
Vârsta avansată a
mamei sau primipară
Gemelaritate Agalaxie
 Evaluare VNN la parturitie

Nu respira Nu respira Functie Respirator

nu zgomot cardiac nu zgomot cardiac Cardiac

Moarte –
nimic de facut
reanimare evaluare

stabilizare Nici o anomalie

nursing

Detectare anomalii

nursing
nursing
 Evaluare VNN
vitel Interval (Mee 2008) Interval (Lester 2009)
Mentine cap 3 min Cateva sec-1 min
Decubit sternal 5 min 2-3 min
Tendinta de ridicare 20 min 15-30 min
Se ridica 60-90 min 35 min rase lapte
70 min rase carne
Cauta mamela 1-2 ore 81 min rase carne
160 min rase lapte

Suge spontan 2-4 ore

-
Stabilizare
temperatura rectala
1-3 ore
-
38,5-39
 Scor VNN I minut pp
Nota
criteriu 0 1 2

Tonus muscular absent Slab –nu mentine Normal mentine

capul capul
Miscari absente reduse Activitate normala

Raspuns stimuli absent slab normal

Reflex absent slab normal

Respiratie absenta Slaba neregulata Normala si intensa

spontana sub 30 mpm
Frecventa cardiaca Absenta- Sub 120 bpm Peste 120 bpm
neperceptibila

Scor 7-8 = normal si viabil

Scor 4-6 = viabil daca reanimat urgent
Scor 0-3=neviabil
 valori fiziologice medii la VNN în primele 24 de ore pp

Parametru/timp 15 minute 24 ore

Frecventa cardiaca (bpm) 151 +/- 20 109 +/- 10
Frecventa respiratorie (mpm) 47 +/- 4,47 65 +/- 10,5
Temperatura rectală (o C) 39,4 +/- 0,2 38,5 +/- 0,2
 Monitorizare postpartum imediat
ceva este anormal
= reevaluare
1-2 minute rapidă = reanimare
frecvența
Frecvența menține
cardiacă -
respiratori capul, apa
regulată, Vițel
e devine rece
crește în normal
regulată în ureche =
primul
1-2 minute scutură
minut
capul

• Plasat în decubit sternal imediat=

evaluarea
ventilație/perfuzie = nivel de supraviețuire
echivalent suspendării de membrele posterioare
• Mediu curat și cald
stării de • Examen minim = frecvența cardiacă / respiratorie,
mucoase(roz – nu albe sau cianozate) , temperatura
sănătate • Evaluarea reacțiilor și tonusului muscular
• Prelevare sânge precolostral = prezență/absență boli
• Prelevare gaze sanguine = adaptarea cardiovasculară/
pulmonară
 Nursing – gesturi care salveaza
• Degajare cai respiratorii - stimulare
reflexe, aspiratie,
• Stimulare centru respirator –
Dopram
• Decubit sternal – parturitie normala
• Suspendare – cezariana
• Reanimare – anoxie grava
• Uscare vitel - cuplu vaca/vitel
busonat de crescator, aeroterme
 Nursing - gesturi care salveaza
• Mediu cald - Lampa, cuvertura, adapost
paie suficiente, uscat (test genunchi), fara curenti
aer, volum mic de aer (plafon fals, boxa…)
• Cordon ombilical - rupere nu sectionare
• Mediu sanatos
- spalare/dezinfectie boxe între fiecare vitel/lot
- boxe individuale/colective separate de adulte
- izolare bolnavi (diminuare presiune infectioasa)
- separare clase varsta
• Dezinfecția și uscarea ombilicală = 1 min sol
iod 5-7%
• Administrare seleniu – 3mg/50kg
• Administrare iod în zone geografice de risc
măsuri • Administare vitamine A și D mai ales la

preventive
gestații cu risc
• Prevenție sindrom diareic = mediu curat,
evitarea contactului cu fecale, colostru de la
vaci vaccinate pentru enteropatogeni (E
coli)
Reanimare – parturitie distocica

• controlul temperaturii ambiante = radiatoare, alte surse de

încălzire
• Masaj viguros al pielii și stimularea respirației
Dezobstruarea completă şi rapidă a căilor aeriene
Manopere superioare
• stimularea strănutului şi a tusei – Nou/vechi - acupunctură
de • fricţiuni uscate sau cu alcool pe cutia toracică

reanimare • suspendarea de membrele posterioare cu menţinerea

capului în jos timp de ½ - 1 minut
• oţet, piper, sare de bucătărie pe limba vițelului !!!. Atenţie,
viţelul este hipoxic, nu-şi poate controla deglutiţia şi poate
aspira aceste substanţe
 Procedurile de reanimare = oprite când reflexul cornean este
absent mai mult de cinci minute
reanimare Dacă există stop cardiac sau stop cardio-respirator, şansele de
reuşită sunt foarte mici

tub endotraheal, adrenalină, sac cu nisip, oxigen, cateter, balon de

anestezie
• deschiderea unei căi respiratorii – intubația
traheală
• ventilația asistată
• stimularea cardiacă și cateterismul
• administrarea de medicamente
echilibrarea
hidroelectrolitică este
Nu poate înlocui esenţială - manitol =
intubaţia traheală, creşte fluxul sanguin cu
ventilaţia pulmonară şi 31% şi debitul urinar cu
stimularea cardiacă 60% modificări care apar
rapid la circa 1 minut de la
administrare
Administrare A! Adrenalina în doze mici
medicamente stimulează activitatea analeptice respiratorii
respiratorie DAR în doze (doxopram, cropropamid,
mari provoacă oprirea papaverina, vincamina),
respiraţiei (apnee = utilitate discutabilă
adrenalinică)
 Nu uita !
Proceduri reanimare = oprite= reflex cornean absent mai mult de cinci minute
Dacă există stop cardiac /stop cardio-respirator, şanse de reuşită foarte mici

Materiale curate si medicamente disponibile

• Fiecare secunda contează = toate materialele necesare

• Utilități parturiție = igiena ireproșabilă, spălate și dezinfectate

după fiecare utilizare (frânghii cufundate în soluție cu detergent și dezinfectate
după fiecare utilizare)
• dezagreabil - frînghia se rupe cand vițelul este angajat în conductul pelvin matern

• Sisteme de suspendare(frânghii, plan înclinat, scară)

Suspendarea = mai efecientă decît medicamentele

• Trusă de reanimare cu analeptice respiratorii și/sau sistem de

oxigenare
Alimentatia aici

Nici un alt aliment nu va fi utilizat inainte de colostru

VNN – de retinut
• Sistem imunitar = imatur
• Placenta epiteliocorială împiedică transfer Ig
materne
• Colostru –apărare agresiuni externe - calitate (IgG1,
IgM, IgA, IgG2, oligominerale, neutrofile
imunocompetente)
• TIP = colostru primul muls (A! Pierderi antepartum) -
Esențială administrare colostru în primele 2 ore
Imunitate • Colostru = al doilea cordon ombilical şi importantă
și colostrul armă antiinfecţioasă
• Nici un alt aliment nu poate fi oferit înainte de
colostru
• Calitate bacteriologică colostru
• VPP colostru calitate mediocră chiar de la prima
mulsoare
bacterii ingerate înaintea colostrului vor
traversa bariera epitelială intestinală = septicemie
 VNN
• Placenta –impermeabila anticorpi = vitel
agamaglobulinemic = imunitate exclusiv
colostrala

• Monogastric - Cheag, capacitate de aprox 2 l

VNN – lapte – cheag
Prestomace nefuncționale

• Cheag - activitate enzimatica dezvoltata

• Jgheab esofagian - lichide – cheag - reflex

stimulat de contactul cu alimentele lichide în
cavitatea bucală VNN 2 săptămâni – alimente solide
Cad in rumen – fermentație

• Inchidere incompletă daca laptele este

distribuit la găleata raportat la administrarea
prin supt natural sau la tetină

Vitel întărcat – 3 luni

Alimente solide cad toate în rumen
 VNN
• enterocit imatur = absorbţie neselectiva prin pinocitoză = Ig/bacterii?

• 12- 36 ore pp - activitate mitotica intensa = inlocuirea progresiva

completa a celulelor imature – timp limitat pentru absorbtia Ig

• Ig colostrale - resorbite intacte, funcţionale,maxim în jejun, fara participare

esofag, rezervoare gastrice, cecum sau intestin gros

• Ig materne = agenţii patogeni la care a fost expusă/vaccinare

 VNN
• Ig ajung intacte în intestinul subţire

– la parturiţie aciditate cheag scăzută şi colostrul are capacitatea

de tampon – proteinele nu sunt denaturate la nivelul stomacului

– IgG şi IgA sunt puţin sensibile la enzimele care degradează

proteinele (pepsina, tripsina)

– Colostrul conţine în cantitate mare inhibitori pentru aceste

enzime şi activitatea proteolitică a intestinului VNN este limitată

– Tranzitul rapid prin cheag este favorabil conservării proteinelor

Supt natural,la biberon, la găleată
Adaptare VNN la viata extrauterina - alimentatia

colostru

Calitatea Transferul
bacteriologi
că a
VNN imunității

colostrului

Lapte
Creștere
accelerată
Lapte
fermentat
 colostrul
• Anticorpi mama= transfer vitel

• secreţie groasă, cremoasă, gălbuie recoltată prin muls

după parturiţie

• Raportat la lapte= 2 x > glucide, de 100 x > vitamina

A, de 6 x > proteine, de 3 x > minerale + enzime
indispensabile digestei + proprietăţi laxative

• secreţia I muls =colostru

• II – VIII muls = lapte de tranziţie = compoziţia gradual

similară laptelui

• Concentraţia în anticorpi = 2–23% față de lapte 0,1%

 Factorii care influenteaza calitatea/cantitatea colostru

• Moment muls pp • Rasa

• Numar mulsoari • Individ

• Durata perioadei uscate a • Gemelaritate

glandei mamare
• Cezariana
• Pierdere de lapte antepartum
• Temperatura exterioara
• Rangul lactatiei

• Nivelul productiei

• Sanatatea mamei
 Rol colostru
• motricitatea digestiva - efect laxativ + limitare atasare
enteropatogeni la mucoasa intestinala

• Digestie si metabolism

• Imunitate locala

• Colonizare tub digestiv

• Bariera microbiana pentru agenti patogeni

 Absorbtie anticorpi
• 24-36 ore maxim

• Ig rapid absorbite de eritrocitul imatur – IgG =

concentratie sanguina = asigura protectie 2 ore dupa I
ingestie

• Ig colostrale persista in sange cateva saptamani

• Gol imunitar – catre varsta de 15 zile (Ig mama

scad, Ig vitel insuficient) A! patologie
 Ingestie colostru
colostru de bună calitate
• aspect gălbui şi cremos, compact , cu un
conţinut în proteină de peste 75g/l
cantitatea
• 1,25 – 2,5l/tain (capacitate cheag = 5% din
greutatea corporală)

• studii - 10% din greutatea corporală în primele

24 de ore de viaţă, 1/2 în primele 6 ore

• supraalimentaţia – diaree
 Ingestie colostru
Când
• cât mai repede pp - progresiv scade absorbtia eritrocit
pentru Ig (favorizat de stres) şi calitatea (lapte de
tranziţie – lapte)

• I tain = viţel respiră corect DAR nu peste 1-2 ore pp

• II tain la 2-4 ore după primul

• I tain administrat mai târziu, următoarele mai des pentru

a asigura cantitatea de anticorpi cât mai repede

• Nici un alt aliment nu poate fi oferit înainte de

colostru.
 Ingestie colostru
Cum
• la temperatura corpului la nevoie încălzit la bain-marie

• Natural – supt direct glanda mamara

• la biberon - A! La igienă

• la găleată – nerecomandat

• suptul (natural/la biberon) stimulează secreţia salivară - creşte

producţia de enzime necesare digestiei (incidenţa diareei scade) şi
favorizează închiderea jgheabului esofagian care conduce laptele direct
în cheag

• Cuplu mama-vitel - igiena uger mai ales înainte de I supt

• Sondaj oroesofagian – anorexie

 colostru
congelat ?

• DA - fără a-şi pierde valoarea nutritivă

• conservare - 6 luni

• pungi 1,5 – 2 l = 1 tain

• decongelare (A! nu la microunde) în apă caldă la

500C (peste această temperatura anticorpii sunt
distruşi)

• Câteva zile colostrul poate fi refrigerat (ideal 24 ore)

 colostru
Poate transmite boli ?
• Da - mama infectată

Există colostru artificial ?

• DA, sub formă de pudră - poate fi conservat mult timp

• înlocuieste complet colostrul matern = controlat = efecte

benefice sistem imunitar şi sănătatea viţelului în primele
săptămâni de viaţă fără riscul de contaminare
Calitatea bacteriologică a colostrului

• calitatea colostru =concentraţie Ig

• ?contaminare bacteriană = parametru important de

evaluat în patologia neonatală (ca cel al laptelui în
sănătatea publică)

• studiu = 6 exploataţii de bovine - 221 din 234 eşantioane de

colostru erau contaminate cu cel puţin o bacterie, din care 84
(35,9%) cu mai mult de 100000 bacterii/ml - varietate
bacterii izolate, inclusiv bacterii patogene

• impact real sănătate viţei

 Imunodeficienta prin deficit de transfer colostral

A. Materni- Ig colostru, varsta, rasa,numar mulsoare,

primipara, performanta productiva, alimentatia mamei,
gemelaritate,conformatia glandei mamare, perioada de
intarcare

B. Vitel- parturitie prematura, distocica, anoxie, acidoza

C. Temperatura - scazuta - vitel adaptare/alimentare tardiva

- ridicata – mama calitate colostru

D. Management – metoda de administrare, suprapopularea ….

 Imunodeficienta prin deficit de transfer colostral
Clinic
- Depresie

- Anorexie

- Sindrom enteric

- Sindrom respirator

- Artrite, uveite

- Efectiv = morbiditate/mortalitate cresc de 5 ori

 Imunodeficienta prin deficit de transfer colostral

• Anamneza
- este supravegheat vitelul pentru priza de colostru?
- mama multipara/primipara?
- Crescator sistematic colostru congelat?
- Care este cantitatea de colostru administrata?
- Calitatea colostrului este cunoscuta?

• Examene complemetare

- La 2-7 zile dozarea sanguina a Ig la vitel = comparata cu cantitatea

Ig din colostru = deficit de absorbtie intestinala?

- Dozarea cantitativa a Ig serice –aglutinare, RFC, ELISA…

 Imunodeficienta prin deficit de transfer colostral
Tratament
• iv plasma 20-40 ml/kg = aport anticorpi

• Intraperitoneal – precautii

• Dificil in practica – centrifugare sange pentru a obtine plasma

• Exista plasma bovina comercializata dar utilizare restransa datorita cost

• În practică - se administreaza sange integral – 0,5-2l recoltat pe

anticoagulant transfuzat la vitel daca acesta il tolereaza

• Riscul de incompatibilitate este redus la prima transfuzie

• Dificil de aplicat la efective mari de vitei

 Imunodeficienta prin deficit de transfer colostral
Prevenire
• Colostru precoce • Seruri hiperinume

• Vitel liber cu mama sa • daca ratia mama nu este

suplimentata - la vitel pentru
• Supraveghere parturitie stimulare raspuns imun - vit A ,
D, E si C, Se,Zn,Cu,Fe,I, Mn
• Nursing vitel • Respectare norme igiena
• Mame vaccinate

• Substituent de colostru – de la
vaci hiperimunizate =
imunoserocolostru
 colostru

Calitatea Transferul
bacteriologi
că a
VNN imunității

colostrului

Lapte
Creștere
accelerată
Lapte
fermentat
 Substituenti de lapte
• ? nu sunt corect produşi = inconveniente:
• proteinele izolate şi uscate necorespunzător = probleme la
reconstituire şi implicit randament scazut
• Grasimile nu sunt bine emulsionate = indigeste
• cantităţi mari risc diaree
• ? Ingrediente digerabile/calitate excelentă inconveniente:
• aport prea mare = diminuă consum furaje = diminuă dezvoltare
rumen = deficit microorganisme rumen = stagnare creştere la
înţărcare

Cercetare - Alimentaţie la discreţie - susbtituenţi lapte cu

conţinut ridicat în proteină = sporuri medii zilnice peste 0,9
kg/zi în primele săptămâni de viaţă
? sănătatea viţeilor, costurile şi efectele asupra rentabilităţii pe
termen lung
 Alimentaţia viţelului cu lapte fermentat

• studiată cu scopul prevenirii sindromului diareic

• experimental din 240 viţei hrăniţi cu lapte fermentat numai 4 au

prezentat diaree

• Metoda este aplicată în Irlanda, Australia, Noua Zeelandă şi Franţa

• Singura dificultate = menţinerea unei temperaturi constante de 14 -

150C în cuva de amestec şi agitarea periodică
 Alimentaţia viţelului cu lapte fermentat
Protocol

• I zi – 10 l lapte + 4 - 6 iaurturi = fermentare 24 ore

• II zi – se adaugă cantitatea de lapte necesară pentru alimentarea

viţeilor în timpul unei zile

• III zi laptele fermentat se distribuie viţeilor iar în cuva de fermentaţie

(unde rămân cei 10 l lapte cu iaurt) se adaugă din nou cantitatea de
lapte pentru ziua următoare

• O dată pe săptămână se mai adaugă iaurt în cuvă. Amestecul se

poate administra de la vârsta de 4 - 5 zile la început 8l/zi apoi 4 -5l/zi
 Examen clinic

• aceleași etape ca în cazul adultului

• pentru fiecare sistem examinat trebuie
apreciat o eventuală anomalie congenitală
• diferențe raportat la adult
 Temperatura
• VNN – adaptarea termoreglării = 39 °C
• Rezerva de glicogen hepatic + tesut brun
+ mediu + colostru
• Termogeneză = termoliză –normotermie
• Termogeneză ˂ termoliză – hipotermie
• Termogeneză ˃ termoliză – hipertermie
• Adaptare termica peste 12 ore =
hipotermie
 Arbore decizional

Hipertermie - ? Infectios? – septicemie(congestie mucoasa gingivală)

- pulmonar (dificultati respiratorii, zg ascultatie)
- enterite (diaree, colică)

Hipotermie -? – metabolică –acidoza, hipoglicemie

- neurologică – ex neurologic anormal
- infectie in rezolutie – probabilitate ridicată dacă congestie mucoase
- hipoxie – rar cianoză mucoase, ex complementare

Normotermie-?- cardiovascular – hemoragie (anemie mucoase), hipoxie,anomalii

cardiovasculare (ascultatie cardiacă uneori asociat
dificultati respiratorii)
- respirator – insuficienta – deficit surfactant
- nervos – ex neurologic, probabil carente
- metabolic – acidoză, hipoglicemie
 Mucoasele și hidratarea
•Foarte importantă evaluarea clinică
•Frecvent mucoase anemie/congestie
•Deshidratarea = frecvent – letală în 24 ore
 Cord
Ascultație hipoproteinemie

anemie
Funcționale
(frecvente la VNN)
febră
Suflurile cardiace
frecvente la VNN
Malformații
Lezionale
congenitale,
(ecocardiografie)
endocardite
Clinicianul va
diferenția
 Aparat respirator

-VNN severitatea semnelor respiratorii nu este corelată

totdeauna cu severitatea leziunilor
-Pneumoniile VNN în principal hematogene (trebuie căutată sursa
septicemiei) sau prin falsă deglutiţie

- Fractura coaste - unic simptom dispnee şi datorită durerii

anorexie
abdomen + gastro-intestinal

- palparea transrectală înlocuită cu trans-

abdominală(mai ales ombilic)

- prezenţă fecale = atresi coli şi atresi ani = malformaţii

frecvente

- meteorism abomasal - problema alimentara,pulmonara

( afectare vag) sau obstrucţii (tricobezoare)

- dilatare abdominală ventrală =acumulare lichid în

abdomen = verificarea unei rupturi a vezicii urinare –
uroperitoneu

- sindrom diareic =frecvent la vițeii de 3-21 zile

 Sistem urogenital

- mictiunea - dificultăţi de abordare a poziţiei

normale, frecvență şi jeturi mici = verificat
ombilicul = exclude omfalo-arterite sau
persistența/infecţia canalului urac

- Insuficienţa renală = mai frecventă la tineret

decât la adulţi datorită anomaliilor congenitale
şi ca o consecinţă pe termen lung eliminării de
fecale diareice (deshidratare severă)
 Ombilic
- poartă de intrare =infecţii cu
evoluție septicemică,
articulară,hepatică, pulmonară
sau meningeală

- deficit imunitar + contaminare

ombilicală = sursa infecţiilor
vestigiilor ombilicale (vena
ombilicală, canalul urac şi/sau
arterele ombilicale)

- omfloflebită = risc complicaţii =

afecţiune = urgenţă medicală şi
chirurgicală
 sistemul musculo-artro-scheletic
a) contracturi (frecvent) = tendoane flexori membre
anterioare (genetic sau reducerea concentrației de
calciu ionizat) = atele in cazurile usoare
b) rasa Charolaise uneori + fanta palatina
c) artrite = cele septice la VNN sunt în mare parte
hematogene
d) miopatia nutrițională – inclusă în dg dif al tuturor
vițeilor care șchioapătă
e) fracturi – frecvent consecința parturiției asistate –
membre, mandibulă
f) luxații – frecvent traumatism nerv femural la
parturiție
 Sistemul nervos
- Cauze majore =anoxia, boli congenitale/ infecţioase.
- Hidrocefalia, hidraencefalia şi anencefalia
=frecvente
- Virusul diareei virale bovine = malformaţii -
displazia cerebel, anomalii oculare,
hipomielinogeneză şi subdezvoltare fetală
intrauterină
- Meningite/encefalite-aproape exclusiv hematogene
- Convulsii - dificil de identificat la NN - se pot
manifesta numai prin contracţii spastice ale
musculaturii faciale sau mişcări continue de
masticaţie.
Multumesc!