SUBIECTE PREVENTIE EXAMEN FINAL

1. În cadrul măsurilor preventive luate în profilaxia primară a afecţiunilor dento-parodontale,

pe ce loc, ca importanţă, plasează OMS controlul regimului alimentar? – 1 min

In sens sanogen ,O.M.S a emis conceptul de” igiena alimentara” care plaseaza ca importanta
,regimul alimentar sanatos pe locul 2 in cadrul masurilor preventive luate in profilaxia afectiunilor dento
–parodontale

2. Care sunt elementele nutritive care consumate echilibrat vor contribui la structuri dentare
normale şi rezistente? – 2 min

-Ca
-Fosfor
-Mg
-Fluor
-Vitamina A,D etc

3. Care sunt principalele surse alimentare de acid? – 2 min

-citricele sub forma de fructe sau de suc

-gustarile ce contin acid citric
-bauturi acidulate
-tablete de vitamina C mestecate-subte

4. Care sunt elementele nutritive cu legătură certă faţă de sănătatea structurilor parodontale? –
2 min

-acid ascorbic
-vitamina D
-riboflavina(vit B2)
-acid folic
-vitamina A
-Zn ,Fosfor,Ca ,Mg pot influenta structurile parodontale

5. Reducere aport Ca si acid ascorbic

6. ?
7. ?

8. Aportul normal de elemente nutritive poate fi perturbat prin producerea de ulceraţii orale
(cu evoluţie îndelungată, întinse în suprafaţă şi dureroase) într-o serie de afecţini sistemice şi
medicaţii administrate. Care sunt cele mai comune? – 2 min

Diabet zaharat, cancere orale cu imunosupresie

1
 9. Studii de ultimă oră constată că la populaţia tânără obeză frecvenţa afecţiunilor
parodontale este mai crescută comparativ cu individul cu greutate normală. În asemenea situaţii
şi legat de greutate se impune şi? – 2 min

Inlocuirea alimentelor indulcite cu zahar cu indulcitori artificiali ( necariogeni, necalorici).

10. Caria dentară se datorează pH-ului acid produs prin metabolizarea microbiană a
carbohidraţilor. Acidităţii astfel produse i se poate adăugă şi acidul rezultat prin? – 2 min

Consumul de alimente acide si cea de bauturi acidulate.

11. Care sunt caracteristicile pentru care Streptococii mutans sunt consideraţi principalele
microorganisme iniţiatoare a cariei dentare? – 2 min

 Metabolizeaza usor zaharul, dar si celelalte mono- si dizaharide ingerate =>acizi si polizaharide
extracelulare si intracelulare
 Polizaharidele extracelulace favorizeaza fixarea streptococilor la nivelul suprafetelor dentare
 Produc P.D. care contine polizaharide extracelulare impermeabile, care limiteaza actiunea
sistemelor tampon salivare la acest nivel

12. Care sunt alimentele - mai frecvent consumate şi - cuprinse sub titulatura celor cu
potenţial cariogen redus? – 2 min

Pulberea de cacao, branzeturile, alunele, arahidele, vegetalele crude (brocoli, conopida, castravete,
marar, morcov), carnea de pasare, pestele, grasimi (unt, margarina), indulcitori alternativi.

13. Care este grupa îndulcitorilor, care consumaţi frecvent, generează carie dentară (daţi şi 4
exemple de carbohidraţi din această grupă)? - 2 min

Indulcitorii traditionali consumati frecvent genereaza carie dentara. Exemple de carbohidrati din
aceasta grupa: zaharoza, glucoza, fructoza, lactoza, galactoza, sorboza.

14. Care grupe de îndulcitori sunt cuprinse sub denumirea de îndulcitori alternativi? – 1 min

-polioli
-polipeptide
-indulcitori artificiali

15. Care este formula chimică a zahărului, şi câte kcal/g aduce? – 1 min

Se numeste zaharoza sau sucroza si este un dizaharid compus dintr-o molecula de glucoza si una de
fructoza. Formula chimica: C12 H24 O12, Energie calorica: 4.1 kcal/g

2
 16. Pe lângă carie dentară consumul frecvent şi excesiv de carbohidraţi generează o serie de
boli generale grave. Enumeraţi 4 asemenea afecţiuni. – 2 min

 Diabet zaharat
 Boli cardio-vasculare
 HTA
 Obezitate

17. Între ce vârste plasăm vârful consumului de zahăr şi care sunt măsurile preventive luate? –
2 min

Varful consumului de zahar este plasat la varsta adolescentei, intre 15-18 ani, perioada in care nevoile
energetice sunt cele mai mari.
Masuri preventive:
 Limitarea sau interzicerea consumului de carbohidrati pe anumite perioade de timp
 Reducerea / interzicerea temporara a consumului de forme alimentare periculoase: lipicioase
sau rafinate
 Ca orar: consumul alimentelor indulcite trebuie sa fie orientat spre unul nepericulos (la una din
mesele principale, o data pe saptamana, etc...)
 Sa se faca individualizarea consumului de zahar in raport cu gradul de vulnerabilitate la carie
manifestat de fiecare persoana in parte, legat de varsta

18. Cea mai marcata crestere a incidentei cariei se inreg atunci cand zaharul e consumat intre mese
19. Simptome: greata, varsaturi, transpiratii excesive, convulsii, coma. Ei evita zaharul din alimentatie
deci au un nr redus de carii

20. Care este cantitatea de zahăr consumată zilnic sau anual pentru ca indicele de carie să se
menţină la valori minime (sub 3 şi la persoane care nu beneficiază de fluorizare)? – 1 min

Sub 50 g/zi sau 10kg/an/individ

21. Care este cantitatea de zahăr consumată anual de pacientul care a beneficiat de fluorizare
pentru un indice de carie DMF-T minim (sub 3)? – 1 min

15kg/individ

22. Care sunt cele mai cariogene alimente? – 1 min

Toate tipurile de mono- si dizaharide (zaharoza, glucoza, fructoza, galactoza) sunt cariogene, dar
zaharoza este cea mai nociva pentru dinti.

23. A patra

3
 24. Ce este amidonul, din ce grupă de îndulcitori face parte şi cum interpretăm cariogenitatea
lui? – 4 min

Amidonul este un polizaharid format dintr-un lant de subunitati de glucoza. El face parte din grupa de
indulcitori naturali. Prelucrat alimentar el este putin cariogen, de 4 ori mai putin cariogen comparativ cu
zaharul. Produsele de patiserie si cofetarie, insumand cariogenitatea zaharului cu aderenta amidonului
prelucrat, confera alimentului o cariogenitate direct proportionala cu cantitatea de zahar continuta.

25. De patru ori mai putin cariogen in comparatie cu zaharul

26. Care sunt principalele zaharide cuprinse sub termenii de mono- şi dizaharide, care este
substanţa cel mai puţin cariogenă (dintre acestea) şi din punct de vedere preventiv care este
atitudinea noastră faţă de fiecare dintre ele? – 4 min

Monozaharidele sunt reprezentate de : GLUCOZA, FRUCTOZA si GALACTOZA.

Dizaharidele sunt reprezentate de: SUCROZA, LACTOSA si MALTOZA.
Lactoza prezinta cea mai redusa capatitate cariogena
d.p.d.v practic si cariogen, inlocuirea zaharozei cu oricare dintre mono- si dizaharidele enumerate nu
reprezinta un castig care sa merite efortul material si educational.

27. Laptele staţionat în jurul dinţilor perioade îndelungate poate fi cariogen, chiar dacă lactoza
prezintă cea mai redusă cariogenitate, comparativ cu celelalte mono- şi dizaharide. Care este
cariogenitatea laptelui uman, comparativ cu cel de vacă sau cu laptele praf? – 3 min

S-a constatat faptul ca laptele natural consumat si retentionat perioade indelungate in jurul dintilor nou
nascutului (stationat mai ales pe durata somnului) provoaca si este un factor favorizant al producerii
„cariilor de biberon”. In acest context s-a constatat ca laptele de bovine este mai putin cariogen
comparativ cu cel uman.

28. Glucoza si galactoza

29. ?
30. ?

31. Care este puterea de îndulcire a fructozei comparativ cu cea a glucozei şi care este
cariogenitatea lor? – 1 min

Puterea de indulcire a fructozei – 1,7;

Puterea de indulcire a glucozei – 0,7.
Cariogenitatea se datoreaza proprietatii de a genera PD groasa si bogata in glucani extracelulari
insolubili care favorizeaza mentinerea pH-ului scazut la interfata placa/dinte.

32. Toate studiile arată o cariogenitate pentru fructoză şi alta pentru zaharoză. Care este
indicele CAO pentru cele două substanţe? – 1 min

Studiile efectuate au dovedit o cariogenitate mai redusa pt fructoza - de 3,8, comparativ cu cea a
zaharozei pentru care indicele CAO este de 7.2.

4
 33. Ce sunt poliolii, cum se mai numesc ei şi de ce, care sunt principalii reprezentantanţi? – 2
min

Poliolii sunt carbohidrati naturali care reprezinta o molecula asemanatoare sucrozei ,exceptie facand
gruparea alcoolica atasata la fiecare atom de carbon al poliolului. Este motivul pentru care se mai
numesc si LICHIORURI.
Cei mai cunoscuti polioli sunt SORBITOLUL, MANITOLUL si XILITOLUL

34. Sorbitolul este metabolizabil la nivelul P.D. însă cariogenitatea lui este redusă. În ce condiţii
el devine cariogen? - 1 min

In lipsa altor surse de carbohidrati, S. Mutans sunt in stare sa metabolizeze sorbitolul, generand acizi
organici.

35. Sorbitol, metabolizarea lui e insulino-independenta

36. Din grupa poliolilor care este singurul poliol care nu este metabolizat la nivelul P.D.? - 1 min

Xilitolul

37. Care este principalul reprezentat al grupei poliolilor, care sunt caracterisicile care-l fac
neacidogen şi necarigen şi care sunt constatările studiilor cu privire la comportamentul lui
cariogen? – 3 min

Xilitolul devine cel mai eficient inlocuitor al sucrozei deoarece este neacidogen si necariogen.
Xilitolul produce inhibarea multiplicarii dar si a metabolismului mocroorganismelor specifice P.D. ,
inclusiv a streptococilor S. Mutans. De asemenea produce stimularea fluxului salivar si, prin aceasta,
creste pH-ul oral si cantitatea ionilor de Ca prezenti.
Un studiu a aratat ca grupul hranit cu alimente indulcite cu xilitol prezinta urmatoarele:
-nu au fost cuantificate carii secundare
-leziunile incipiente de cartie constatate la inceputul studiului,au disparut prin vindecarea lor naturala
-indicele de placa s-a redus semnificativ
-compozitia microbiana a placii bacteriene s-a modificat,reducandu-se nr microorganismelor
acidogene ,inclusiv S.Mutans
-reducerea productiei de amilaza salivara

38. Pentru xilitol care este principalul efect negativ? – 1 min

Diareea osmotica manifestata la copii in urma ingestiei de xilitol

39. Thaumatin-ul ca principal reprezentant al polipeptidelor, este el metabolizabil la nivelul

P.D. şi este un îndulcitor natural sau artificial? – 1 min

5
Thaumatin-ul este un indulcitor natural, extras dintr-o planta ce creste in vestul Africii. Are o putere de
indulcire de 2000 de ori mai mare decat a zaharului si NU poate fi metabolizat de microorganismele
placii.

40. Care sunt cele trei caracteristici ale îndulcitorilor artificiali care-i propulsează ca
înlocuitori ai sucrozei? – 1 min

1) Reducerea cariogenitatii si a obezitatii (fiind necariogeni si necalorici)

2) Sunt indulcitori puternici, comparativ cu capacitatea de indulcire a zaharului
3) Pretul de cost

41. Care este cel mai vechi şi cel mai utilizat îndulcitor artificial? - 1 min

Zaharina – descoperit in 1879

42. Nu, ea inhiba formarea PD

43. Care îndulcitor artificial are o putere calorică de 4 kcal/g asemănătoare proteinelor şi sub
ce denumire comercială mai este cunoscut? – 1 min

NURA SWEET sau CANDEREL

44. Aspartamul este un dipeptid compus din doi aminoacizi naturali, acidul aspartic şi
fenilalanina. El este contraindicat pacienţilor care suferă de? - 1 min

Fenilceturie

45. 1.Care este singurul îndulcitor artificial care generează reduceri minime ale pH-ului P.D.,
deci este metabolizabil la acest nivel? – 1 min/ care indulcitor artif e necariogen, necaloric...? =
acesulfam K

1.Glucoza hidrogenata

46. Care este îndulcitorul artificiar cu puterea de îndulcire mare şi gust similar cu al zahărului
şi care este posibil să-l înlocuiască când preţul de cost va fi rentabilizat? 1 min

SWEETNER 2000

47. ?

48. Care sunt efectele secundare produse de uni îndulcitori artificiali? – 2 min

-xilitol sau sorbitol-diareea osmotica la copil

-ciclamatul precum si unii metaboliti ai zaharinei-tumori maligne la nivelul vezicii urinare
6
 49. Care sunt îndulcitorii care la copii generează diaree osmotică? 1 min

Xilitol sau sorbitol

50. Zahărul se poate extrage din câteva plante şi se găseşte în miere. Care este produsul cel mai
cariogen şi de ce? – 2 min

Zaharul este cel mai nociv pt ca sucroza determina producerea unui tip special pe P.D., groasa, bogata
in polizaharide exctracelulare insolubile si la nivelul careia predomina S. Mutans. Zaharul, fie ca
provine din miere de albine, seva de artar, sfecla sau trestie de zahar, este la fel de nociv cu un plus de
cariogentitate pt miere de albine.

51. Care dintre alimentele consumate, prezintă cel mai redus clearance pentru carbohidraţii
conţinuţi, de cca 5 min? – 1 min

-bauturi racoritoare
-legume si fructe proaspete

52. Care sunt formele alimentare (alimente dulci) mai puţin periculoase? – 2 min

-bauturi racoritoare baute cu paiul

-prajiturile cu continut crescut de grasimi sau ciocolata

53. <4,5

54. Care din alimentele îndulcite generează cea mai redusă cobărâre a pH-ului? – 1 min

Consumul de grau fiert

55. În cazul pacientului cu arcade integre, unde se produce cel mai rapid autocurăţirea şi în
consecinţă avem cele mai puţine carii dentare? – 1 min

In zona incisivilor mandibulari

56. Din punct de vederea al caracteristicilor alimentelor, pentru incidenţa cariei care este cel
mai important factor care creşte incidenţa ei? – 1 min

Incidenta cariei creste in functie de frecventa consumului de carbohidrati.

57. Pentru a nu se produce carie dentară se recomandă ca pH-ul acid oral să nu depăşească o
anumită perioadă. Cât reprezintă această perioadă din durata unei zile? – 1 min
7
10% din durata unei zile,cca 2 h

58. Pentru ca sistemele naturale de apărare locală să poată acţiona favorabil, anticariogen, este
recomandabil ca între 2 prize alimentare să existe un număr de ore. Câte? – 1 min

Studii recente arata ca dintele are nevoie de cca 2 ore de repaus alimentar pentru ca sistemele de
aparare locala sa poata actiona favorabil

59. În condiţiile în care pacientul îşi menţine o igienă orală corespunzătoare şi se perie de 2
ori/zi cu paste profilactice cu fluor câte prize alimentare pot să fie neutralizate zilnic şi la o
cariogenitate minimă? – 1 min

7 prize alimentare pe zi

60. ?

61. Cât la sută dintre membrii unui grup populaţional necesită consiliere alimentară,
dispensarizare, planuri de tratament preventriv etc. ştiindu-se că 80% dintre cariile înregistrate
se regăsesc la aceştia? – 1 min

20%

62. Pentru revenirea rapidă a pH-ului oral la valori neutre se recomandă ca la sfârşitul
meselor să consumăm? – 1 min

Branza

63. De ce alimentele fierbinţi sunt mai cariogene? – 2 min

Produc o dilatare brusca si importanta a prismelor de smalt si accelereaza metabolizarea carbohidratilor ,

prin care efectul cariogen se accentueaza.

64. Care dintre următoarele alimente sunt mai cariogene: dropsurile, cafeaua sau ceaiul
îndulcite? – 1 min

Atat dropsurile cat si cafeaua indulcita conduc la aproximativ aceeasi prevalenta a cariei dentare.

65. Care fosfat anorganic utilizat, în principal, în Australia este numit şi anticay? – 1 min

Fosfozaharul de Ca

8
 66. Fitatul de sodiu 1% ca aliment necariogen nu este indicat pentru că inhibă absorbţia
intestinală a unor elemente anorganice esenţiale şi anume? – 1 min

Zn,Fe,Mg

67. Ciocolata chiar dacă este un aliment dulce este mai puţin cariogen pentru că conţine? - 1
min

Pulberea si untul de cacao

68. Grăsimile au rol carioprotector prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea? – 3 min

-realizeaza in jurul particulelor de glucide mansoane protectoare care impiedica ,partial metabolizarea
lor si le accelereaza tranzitul oral
-grasimile, prin inmuierea la temperatura cavitatii orale, formeaza mansoane protectoare si in jurul
structurilor dentare
-acidul linoleic si oleic inhiba multiplicarea si dezvoltarea lactobacililor cat si a S. Mutans

69. În cazul eschimoşilor incidenţa cariei este 0 când lipidele din alimentaţia lor zilnică nu
scade sub? – 1 min

Sub 25%

70. Se afirmă că în cazul dietelor bogate în grăsimi este nevoie de mai multă zaharoză
consumată zilnic pentru ca alimentaţia să devină cariogenă. Cât? – 1 min

De 5 ori mai multa zaharoza consumata pe zi

71. Enumeraţi mecanismele prin care brânzeturile acţionează anticarie? – 3 min

-stimuleaza secretia salivara prin care se favorizeaza autocuratirea si se accelereaza remineralizarea

-potenteaza sistemele tampon salivare, prin prezenta fosfatilor de Ca ,care previn coborarea pH-ului oral
sub 6
-realizeaza mansoane protectoare la suprafata structurilor dure dentare prin prezenta acizilor grasi
-actioneaza similar sialin-ului salivar prin continutul de peptone
-elibereaza ioni de Ca si Fosfat si favorizeaza suprasaturarea P.D cu ionii anorganici

72. ?

73. În cadrul tratamentelor minim invazive, firma „GC” propune produse remineralizante şi
desensibilizante pe bază de RECALDENT TM (CPP-ACP). Din ce se compune acest produs? – 1
min

9
Cazeinfosfopeptida
Fosfat de Ca amorf

74. Pag 226 jos

75. Stim secr salivara, imbunatatesc circulatie sanguina parodontala, curatire mecanica eficienta
suprafete dent supraecuatoriale

76. Din punct de vedere preventiv care sunt alimentele sau comportamentul sănătos de
terminare a meselor? – 2 min

La sfarsitul meselor se recomanda consumarea branzeturilor sau alunelor ,a arahidelor sau a gumelor de
mestecat fara zahar (cu xilitol).Consumul de fructe si legume,la sfarsitul meselor realizeaza stimularea
secretiei salivare, cresterea circulatiei sanguine si realizeaza curatirea mecanica a suprafetelor dentare.
77. Sucurile naturale ca şi băuturile răcoritoare au potenţial cariogen deoarece? – 2 min

Bauturile racoritoare indulcite,precum si sucurile natural, mai ales acelea fabricate din citrice si
consumate frecvent intre mese, pot deveni puternic cariogene, ele provoacand scaderi prelungite ale ph-
ului oral, care poate ajunge chiar sub 4,5.

78. Din punct de vedere cario-preventiv în ce constă un regim alimentar sănătos? – 3 min

-individualizarea consumului de zahar in fuctie de carioactivitatea de moment ,sau de varsta pacientului

reprezinta o masura profilactic de luat
-limitarea numarului de mese
-consumarea cerealelor integrale
-fructe ca desert
-evitarea fructelor uscate
-evitarea bauturilor racoritoare cu fructe
-consumarea de proteine, alune
-toate vegetalele sunt recomandate
-lapte
-branza
-evitati dropsuri
-dulciuri,doar la desert
-gume fara zahar
-multa apa
-cercetarile au aratat ca fructele si legumele consumate la sfarsitul meselor realizeaza stimularea
secretiei salivare, imbunatatesc circulatia sangvina parodontala si realizeaza curatirea mecanica eficienta
a suprafetelor dentare supraecuatoriale.

79. Stresul este un factor care creşte cariogenitatea şi dacă da, care sunt argumentele? – 2 min

Stresul determina:
-cresterea poftei de mancare (bulimie de stres), alimentatie irationala => aport crescut de glucide
-ca urmare a descarcarilor frecvente de adrenalina se reduce secretia salivara
-consumul dulciurilor si al alimentelor inalt rafinate scade efortul masticator si deci reduce fluxul salivar
ce favorizeaza acumulari printr-o curatire viciata

10
-orarele neregulate de alimentare perturba functionarea circadiana a mecanismelor locale de
aparare,inclusiv a sistemelor tampon salivare, ceea ce afecteaza echilibrul dintre demineralizare si
remineralizare.

80. Care este motivul principal pentru care ne interesează (ca medici dentişti) pacienta (95%
dintre pacienţii cu bulimie sunt femei) cu bulimie/anorexie nervoasă şi care sunt recomandările
date în asemenea situaţii? – 4 min

Datorita producerii repetate a vomei, se constata o aciditate orala prelungita, celei orale firesti
adaugandu-i-se aciditatea gastrica. Se produc demineralizari masive, mai ales pe fetele orale ale dintilor
maxilari. Demineralizarile masive, martial compensate prin remineralizarile naturale obisnuite,
faciliteaza producerea eroziunilor dentare severe care pot progresa pana la disparitia totala a smaltului.
Pe langa aceste aspecte, la asemenea pacienti se mai pot pbserva mucoase orale inflamate, rosii si
dureroase, o hipertrofie a glandelor salivare majore, iar pacientele se mai pot plange si de iritatii si dureri
esofagirene.

81. În care etapă a formării dinţilor se obţine aproape întreaga rezistenţă (maximă) la carie
dentară? – 1 min

Mineralizare preeruptiva

82. Frecvetna consumului de mono si dizaharide, secretia salivara, fluorizare structuri dent

83. Care este perioada de cariogenitate maximă pentru dinţii permanenţi, care este cauza acestui
comportament şi care este atitudinea medicului dentist? – 2 min

Cariogenitatea maxima pentru dintii permanenti este in primii 2 ani posteruptiv, deoarece in
aceaste perioada isi desavarsesc procesul de mineralizare posteruptiva.
Atitudinea medicului dentist: sigilarea fosetelor si fisurilor coronare in primii 2 ani posteruptiv (cat
mai aproape de momentul eruptiei). Momentul oportun pentru sigilarea dentitiei permanente: 6-7 ani
pentru sigilarea M1 permanent (sigilarea lui este obligatorie deoarece vulnerabilitatea lui la carie este de
50% in primul an si 80% in cel de-al doilea an posteruptiv) si 11-13 ani pentru sigilarea M2 si a PM
permanenti.
Tot la atitudinea medicului: fluorizarea fiecarui dinte in parte in primii 2 ani posteruptiv.

84. Indicaţi 2 motive pentru care dinţii fetelor sunt mai vulnerabili la carie comparativ cu cei
ai băieţilor? – 1 min
1. Tiparul mai rapid al eruptiei
2. Un continut mai redus de fluor (cu cca 10% mai redus)

85. Unde se găseşte, în principal, depozitat fluorul în organismul uman? – 2 min

Prezinta mare afintatea pt tes mineralizate :

 99% in oase
 1%in muschi ,
 sange,
11
  rinichi,
 ficat

86. Din punct de vedere cariogen fluorul acţionează benefic întrega viaţă reducând incidenţa
cariilor localizate la nivelul căror structuri dentare dure? – 1 min

Smalt

87. Numiţi două alimente cu conţinutul cel mai mare în fluor. –1 min

 Frunze de ceai97ppm F,
 carne de peste marin 27ppm F,
 rinichi si ficat de vita,
 alge marine,
 orez nedecorticat 10 ppm F

88. Pentru rezidenţii europeni este stabilit că prin alimentaţie ei obţin un aport zilnic de fluor
de? – 1 min

0,2-05 ppm f/zi

89. Din punct de vedere al aportului de fluor ce înţelegeţi prin „efect de halou”? – 2 min

Efectul de halou este produs prin consumul produselor alimentare preparate cu apa potabila fluorurata

90. Fluorul prezintă o absorbţie rapidă pe stomacul gol (86-97%) dar absorbţia lui este
îngreunată cu cca 80% în prezenţa anumitor elemente chimice. Care sunt acestea? – 1 min

Ca,Al,Mg

91. Concentraţia maximă sanguină a fluorului absorbit se obţine rapid. Care este această
perioadă şi în ce situaţie poate fi ea importantă? – 1 min

Cresterea incepe dupa 10 min de la ingestia lui si ajunge la concentratia maxima dupa cca 30 min.

92. Din ce lună de sarcină fluorul traversează placenta şi cât de benefic este el pentru rezitenţa
ulterioară a dinţilor respectivului nou născut? – 1 min

Fluorul poate traversa placenta dupa luna a V-a de sarcina

93. În ce perioadă captarea fluorului la nivelul smalţului este maximă, ea fiind perioada când
se formează numai cristale de fluorapatită? – 1 min

12
In etapa de mineralizare preeruptiva a smaltului

94. Fluorul administrat sistemic este benefic pentru rezistenţa la carie a dinţilor formaţi
deoarece: - 3 min

Fluorul administrat sistemic se depunde atat in perioada intrauterina cat si dupa nastere. Prezenta
sistemica a fluorului influenteaza favorabil toti dintii care se formeaza.

95. ?

96. Care sunt etapele în care la suprafaţa smalţului se formează cristale de

fluorhidroxiapatită? – 1 min

-etapa de maturare preeruptiva a dintilor

-etapa maturarii posteruptive a dintilor

97. În etapa de maturare pre-eruptivă a dintelui la suprafaţa coroanelor dentare fluorul în

exces poate realiza un strat, protector, insolubil de ? – 1 min

Fluorura de Ca

98. Post-eruptiv, în prezenţa fluorului, ce se observă în caz de de- şi remineralizare? – 1 min

O demineralizare mai redusa urmata de o remineralizare rapida si intensa concervsandu-se in final chiar
16% de subst anorganica

99. Fluorul se acumulează la nivelul smalţului în trei etape distincte de formare a dintelui. În
etapa de mineralizare pre-eruptivă a smalţului, unde pe plasează fluorul şi cum interpretăm
structurile formate din punct de vedere al rezistenţei smalţului? – 2 min

-se depune dinspre jonct amelo-dentinara spre suprafata dintelui,concentratia crescand spre suprafata
-cristalele de fluoropatita sunt de 10 ori mai rezistente la atacurile acide comparativ cu cristalele
obisnuite de hidroxiapatita

100. În etapa de formare a dintelui şi de mineralizare pre-eruptivă a dintelui în prezenţa

sitemică a fluorului se formează anumite structuri dentare. Ce se formează şi unde sunt ele
plasate? – 1 min

-cristale de fluoropatita
-cristale de flurohidroxiapatita-in straturile superficiale

101. Fluorul se acumulează la nivelul smalţului în trei etape distincte de formare a dintelui. Ce
structuri, care conţin fluor, se formează în etapa de mineralizare post-eruptivă, unde pe plasează
ele şi cum le interpretăm din punct de vedere al rezistenţei smalţului? – 2 min

13
Fluorul penetreaza suprafata smaltului si formeaza cristale de fluorohidroxiapatita. Posteruptiv ionii de
fluor patrund in smalt, obtinandu-se o concentratie de 1000 ppm F la suprafata structurilor dentare.
Posteruptiv studiile arata o concentrare constanta a ionilor de fluor la limita smalt-dentina, insa ea creste
continuu in straturile superficiale ale smaltului spre 900 ppm F in zonele sarace in fluor, sau la peste
1600 ppm F in zonele in care aportul fluorului este de cca 1 ppmF/zi.

102. Care sunt structurile dentare care benficiază de aport de fluor post-eruptiv? – 1 min

Smaltul, dentina si cementul

103. Comentând fluorizarea post-eruptivă a smalţului, precizaţi care smalţ absoarbe mai mult
fluor? – 1 min

Smaltul hipomineralizat

104. Cum este influienţată dentina şi cementul radicular prin prezenţa post-eruptivă a
fluorului? – 2 min

Dentina expusa adsoarbe o cantitate mai mare de fluor, comparativ cu cea adsorbita de smalt, in timp
ce dentina proaspat formata il fixeaza rapid. Cementul radicular adsoarbe o cantitate mare de fluor.
Aceasta creste cu varsta si pe masura ce radacina se dezgoleste.

105. Post-eruptiv fluorul acţionează anticariogen printr-o serie de mecanisme. Care sunt
acestea? – 4 min

Fluorul prezent in fluidul oral permite concentrarea lui si la nivelul P.D. unde poate ajunge in
cantitati de 5-50 ppm F, sau la concentratii de 100 de ori mai mari comparativ cu cea din saliva.
Concentrarea lui la nivelul P.D. conduce la reducerea pH-ului critic de demineralizare a structurilor
dure dentare, adica la valori situate sub pH-ul critic de 5-5,5. Aproximativ 95% din acest fluor se
gaseste sub forma de fluorura de Ca insolubila care, la nivelul P.D. tinere se poate ioniza usor, la cele
mai mici scaderi ale pH-ului, mecanism prin care se faciliteaza realizarea cristalelor de
fluorhidroxiapatita, compacte.
Prezenta fluorului la P.D. determina o reducere a cantitatii de smalt demineralizat si se accelereaza
procesele de remineralizare.
Pelicula dobandita se absoarbe mult mai bine la nivelul cristalelor de fluorhidroxiapatita sau de
fluorapatita. Pelicula este mai eficienta in reducerea pierderilor de ioni anorganici eliberati prin
demineralizare acida, deci mai protectoare.
Pelicula dobandita are acest rol de bariera naturala, prin care ionii anorganici, inclusiv cei de fluor,
se mentin concentrati la nivelul leziunilor de suprafata. Este mecanismul prin care se favorizeaza
reprecipitarea si formarea de cristale noi, inclusiv de fluorhidroxiapatita, mai voluminoase si mai
insolubile la viitoarele atacuri acide.
Prezenta fluorului la nuvelul peliculei dobandite determina si reduceerea tensiunii superficiale de la
suprafata smaltului, mecanism prin care se reduce adeziunea microorganismelor, reducandu-se implicit
si cantitatea de P.D. acumulata.
Concentrarea ionilor de fluor la nivelul P.D. determina inhibarea inmultirii microorganismelor
acidogene cat si blocarea actiunii enolazei, enzima care participa la metabolizarea carbohidratilor.

14
 106. Ca o concluzie, administrarea fluorului este benefică la orice vârstă, prezenţa lui
producând: - 1 min

Prevenirea, stationarea sau vindecarea cariilor din smalt sau de la nivelul cementului radicular

107. În cazul omului, care este doza letală de fluor, inclusiv pentru copilul de 12 ani? – 2 min

Doza letala pentru adult este de 2,5-10 g fluorura de sodiu la o medie de fluor ingerata dintr-o data.
1g fluorura de sodiu ingerata dintr-o data este letala pentru copilul de 12 ani

108. Pentru un copil de 1-2 ani, care este doza de fluor letală şi câtă pastă de dinţi cu fluor
ingurgitată este suficientă pentru a genera o asemenea intoxicaţie acută mortală? – 1 min

50 mg este doza letala pentru un copil de 1-2 ani ( 5 mg/kgc)

109. În caz de intoxicaţie acută cu fluor care sunt principalele semne şi simptome care ne pot
indica o intoxicaţie acută şi care sunt afectările care conduc la deces? – 3 min

In intoxicatiile acute cu fluor: greata, varsaturi, diaree si dureri abdominale, hipersalivatie urmate de
senzatie de sete si simpotome specifice intoxicatiei acute. Fluorul adsorbit se combina cu calciul sanguin
si produce calcemie,cu afectarea functiilor SNC , convulsii si parestezii.Poate evolua spre deces ,care se
produce prin insuficienta cardiaca si paralizie respiratorie.

110. În caz de intoxicaţie acută cu fluor care este tratamentul de urgenţă? – 3 min
In prima ½ h:
-inducerea vomei
-protectia mucoasei digestive ,in special gastrice prin administrare de preparate cu Ca sau Al
-mentinerea nivelului de Ca seric ,prin administrare i.v. a preparatelor cu Ca

111. Pentru a evita producerea intoxicaţiilor acute cu fluor care este cea mai recomandată
măsură preventivă? – 1 min

Intreprinderea de actiuni sustinute de educare a populatiei, mai ales cu privire la modul de pastrare a
produselor cu fluor comercializate ( a nu se lasa la indemana copiilor mici)

112. Intoxicaţia cronică cu fluor se produce prin consum îndelungat a unor cantităţi de fluor
care generează fluoroză la nivelul căror structuri? – 1 min

La nivelul oaselor oaselor si dintilor

113. Fluoroza osoasă. – 4 min

15
-apare la persoane care au ingerat fluor o lunga perioada de timp, mai mult de 20 de ani si in jur de
10-25 ppm F/zi sau prin expunere industriala;
-de regula sunt afectati indivizii care consuma apa fluorizata natural
-constatam in principal osteoscleroza, radiologic se prezinta ca o alternanta a zonelor hipermineralizate,
cu cele de resorbtie osoasa; osificari la nivelul tendoanelor si al tegumentelor, inmultirea exostozelor sau
chiar deformari osoase

114. Fluoroza dentară: ce este, când şi cum se manifestă, cauze. – 5 min

Fluoroza dentara este o forma de hipomineralizare a smaltului, datorita consumului in exces de

fluor pe durata formarii dintilor, rezultatul este aparitia unor defecte localizate la nivelul matricei
smaltului.
Fluoroza se manifesta la indivizii care consuma fluor in exces in perioada de formare si de maturare
a dintilor, adica pana la varsta de 8-9 ani. S-a stabilit pragul maxim al consumului de fluor la
1,5 ppm F/zi.
Histopatologic fluoroza dentara se prezinta ca o porozitate a smaltului de suprafata.
Clinic fluoroza dentara se manifesta sub forma de pete albe cretoase; acestea sunt localizate mai
frecvent spre marginea incizala sau pe varful cuspizilor.
Se pot constata de la simple pete albe cretoase pana la modificari severe ale culorii sau chiar ale
morfologiei coronare, localizate la un grup dentar sau la intreaga dantura.
Alte cauze: consum de tetraciclina sau de strontiu in perioada de formare si de mineralizare a
dintilor sau idiopatic.

115. ?

116. 1.5 ppmF/zi

117. Care este perioada critică de producere a fluorozei dentare la nivelul incisivilor centrali
maxilari, ca dinţii cei mai expuşi estetic? – 1 min

Perioada critica pentru ICM de a prezenta semne de fluoroza dentara este a lunilor 15-30. Dupa 6 ani
acest risc devine neglijabil.

118. ?

119. Idem 113

120. Cu ce facem diagnosticul diferenţial în caz de fluoroză dentară, eventuale precauţii? – 3

min

1. cu pata alba cretoasa,ca leziune incipienta de carie dentare

-in treimea gingivala si vestibulara a coroanelor dentare, spre deosebire de fluoroza unde leziunile se
gasesc spre marginea incizala a dintilor
16
 -la palparea cu sonda suprafata petei albe este neteda, cealalta rugoasa si neregulata
-in cazul petei albe cretoase ca leziune incipienta de carie, se contraindica palparea cu sonda, prin
care se evita transformarea unei leziuni de carie reversibila in carie ireversibila.
2. cu amelogeneza imperfecta sau alte opacitati ale smaltului
Se recomanda reducerea fluorului in apa potabila, aportul de fluor pana la 3 ani sa fie individualizat,
copiilor sub 6 ani –paste de dinti cu fluor speciale, cat un bob de mazare , iar perierea supravegheata de
parinte.

121. 2ppm F

122. 6 ani

123. În caz de fluoroză dentară blândă care este atitudinea terapeutică? – 1 min

Cand este vorba de o fluoroza dentara usoara problemele de fizionomie sunt minime. Specialistii nu le
considera o problema, si deci nu este nevoie de un tratament anume.

124. Frecvenţa fluorozei dentare este mai mare în zonele cu apă fluorizată natural sau cu apă
fluorizată artificial? – 1 min

In majoritatea zonelor apa potabila este fluorizata artificial, dar cu o cantitate de fluor nepericuloasa
pentru sanatatea oranismului uman. In apa fluorizata naturial exista o cantitate mai mare de fluor,
aceasta neputand fi controlata, determinand cel mai des fluoroza dentara.

125. De ce în caz de fluoroză dentară, prima recomandare terapeutică este fluorizarea locală? –
1 min

Smaltul cu fluoroza , hipomineralizat, adsoarbe mai mult fluor , comparativ cu cel sanatos. Efect de
remineralizare.

126. În caz de fluoroză dentară medie sau severă care sunt recomandările terapeutice,
enumerare? – 2 min

a. Fluorizare locala
b. Albire dentara
c. Acoperirea protetica

127. Care sunt efectele secundare produse de consumul corect de fluor la nivelul celorlalte
ţesuturi şi organe? – 4 min

La muncitorii din industra chimica / de prelucrare a Al, unde concentratia pulberilor cu fluor din
atmosfera este mai mare se constata un nr. crescut de alergii si leziuni ulcerative ( => teguminete
umede in contact cu saruri de fluor)
Consumul indelungat de apa fluorurata determina efecte benefice la nivelul focarelor de fractura si
mai ales la pacientii cu osteoporoza; fluorul produce cresterea numarului de osteoblasti in zona de
fractura, prin aceasta stimulandu-se viteza de vindecare si actiunea fosfatazei alcaline.

17
 128. În cazul muncitorilor implicaţi în industria chimică ca şi la cei din industria pe producere
şi de prelucrare a aluminiului, unde concentraţia pulberilor cu fluor din atmosferă este mare, ce
se constată? – 2 min

La muncitorii din industra chimica / de prelucrare a Al, unde concentratia pulberilor cu fluor din
atmosfera este mai mare se constata un nr. crescut de alergii si leziuni ulcerative ( => teguminete
umede in contact cu saruri de fluor)

129. Care sunt motivele pentru care, actualmente, specialiştii afirmă că în perioada de
mineralizare pre-eruptivă prezenţa sistemică a fluorului conferă dintelui cea mai mare cario-
rezistenţă? – 5 min

Actioneaza prin formarea cristalelor de fluorapatita care sunt de 10 ori mai rezistente la atacul acid ca
cele de hidroxiapatita, au stabilitate chimica mai mare, mai uniforme, au talie mai mare => dinti cu
morfologie mai putin retentiva si mai acido-rezistenti
* Influenteaza benefic si calitatile cristalelor de hidroxiapatita => talie mai mare, mai acido-rezistente
* Reducerea ionilor de carbonat/ citrat de sodiu de la acest nivel (care perturba procesul de cristalizare)
* Favorizeaza procesul de epitaxie, contribuind la accelerarea procesului de hidroliza. Daca viteza de
hidrolizare este scazuta => formarea unor cantitati suplimentare de brusite si a cristalelor de octofosfat
de calciu care confera structurii dure solubilitate acida crescuta.

130. Care sunt mecanismele prin care fluorul acţionează cario-static în perioada de maturare
posteruptivă (primi doi ani posteruptivi) şi apoi întreaga viaţă? – 5 min ~~~ IDEM 86

131. În cazul copiilor sub 6 ani pentru a reduce frecvenţa fluorozelor dentare care sunt măsurile
de recomandat? – 2 min

Copiilor sub 6 ani li se recomanda utilizarea de pasta de dinti cu fluor speciale, folosirea sa fie
monitorizata de parinti, iar cantitatea de pasta de dinti sa fie asemenea unui bob de mazare.

132. Care sunt afecţiunile sistemice care răspund favorabil la tratamentele cu fluoruri? – 1 min

Efecte benefice la nivelul focarului de fractura si mai ales la pacientul cu osteoporoza ( pt ca fluorul
produce cresterea nr de osteoblasti in zona de fractura)
* Se pare ca fluorul din apa potabila prezinta un efect benefic si in prevenirea bolilor cardio-vasculare
dar mai trebuiesc facute cercetari in acest domeniu

133. Care sunt principale metode de fluorizare sistemică? – 2 min

-apa potabila fluorizata artificial sau natural

-tablete si solutii cu fluor
-sarea de bucatarie fluorurata
-laptele si sucurile naturale fluorurate

18
 134. Care este cea mai sigură şi mai ieftină metodă de fluorizare sistemică? – 1 min

Fluorizarea apei potabile

135. Care este metoda sistemică alternativă fluorizării prin apă potabilă? – 1 min

Folosirea sarii de bucatarie fluorurate

136. Care este nivelul optim de fluor din apa potabilă recomandat, în 1962, de Serviciul de
Sănătate Publică din Satatele Unite şi legat de diferenţele de climă şi care este ultima
recomandare? – 2 min

 Pentru tarile cu clima temperata - 1 ppm F

 Pentru tarile cu clima rece - 1,2 ppm F
 Pentru tarile cu clima calda - 0,7 ppm F
 Nivelul optim este de 1 mg Fl/litru

137. Studiile au concluzionat că la 1 ppm F în apa potabilă obţinem cele mai mari beneficii
dentare şi anume? – 1 min

-cele mai mari reduceri in frecvente cariei dentare

-cele mai reduse procente de fluoroza dentara blanda

138. Care sunt suprafeţele dentare care beneficiază de cea mai redusă scădere a indicelui de
carie (cca 51%)? – 1 min

Incidenta cariilor radiculare este cu 50% mai redusa si a dintilor temporari

139. Care sunt beneficiile populaţiilor legat de fluorizarea sistemică prin apă potabilă? – 5 min

In zonele cu apa fluorurata copiii de varsta scolara sunt indemni la carie intr-un raport de 6/1,
comparativ cu cei din zonele ce nu beneficiaza de apa fluorurata. Fluorizarea apei combinata cu celelalte
masuri preventive a redus prevalenta cariei cu cca 75%, in general, si chiar cu 90% pentru suprafetele
aproximale. In cazul adultilor si al varstnicilor rezidenti in zonele cu apa fluorurata, beneficiile sunt
comparabile cu cele mentionate anterior. Principalii beneficiari ai fluorizarii apei potabile sunt copiii si
adolescentii, dar beneficii se inregistreaza si in cazul adultilor, la care se constata scaderi ale frecventei
cariei coronare dar si a celei radiculare.
S-a stabilit ca, in urma fluorizarilor efectuate corect, indicii de carie s-au redus cu 30-39% la dentitia
temporara, cu 11-38% la dentitia mixta, iar la cea permanenta cu 13-35%.
In alte sutdii se confirma faptul ca s-a redus prevalenta cariei la adulti si la varstnici, consemnandu-
se cresteri apreciabile ale concentratiei fluorului la nivelul cementului radicular, util in profilaxia cariei
radiculare.
In cazul pacientului care beneficiaza inca de la nastere de apa fluorurata, constatam:
 La nivelul dintilor permanenti, o reducere a nr. de leziuni carioase cu 40-65%
19
  Incidenta cariilor radiculare este cu 50% mai redusa; la grupa de varsta 65-84+ ani se constata
scaderi ale procentului de carii radiculare, cu 67% la barbati si 61% la femei
 La fel se intampla si in cazul dintilor temporari ( 50% )
 In scadere este si nr. dintilor extrasi
 La adultul cu varsta cuprinsa intre 20 si 44 de ani, constatam cu 60% mai putine carii sau, altfel
spus, in localitatile care nu beneficiaza de apa fluorurata constatam de 7 ori mai multe edentatii
 Si boala parodontala este influentata, la aceasta contribuind imbunatatirea densitatii osoase, prin
care creste rezistenta osului alveolar la actiunea factorilor locali.
 De peste 30 de ani la tratarea osteoporozei se foloseste fluorura de sodiu in doze apreciabile, de
pana la 15 mg zilnic, modalitate prin care se scade si riscul producerii fracturilor de col femural

140. Care sunt dinţii cei mai favorizaţi (cario-rezistenţi) din punct de vedere al fluorizărilor
sistemice prin apă potabilă? – 1 min

Frontalii,in particular cei maxilari

141. În caz de fluorizare prin apă potabilă boala parodontală este influienţată? Şi dacă da cum?
– 2 min

Indirect, si boala parodontala este influentata ,la aceasta contribuind imbunatatirea densitatii osoase ,prin
care creste rezistenta osului alveolar si la actiunea factorilor locali.

142. Care sunt beneficiile necuantificabile ale fluorizărilor prin apă potabilă şi nu numai? – 2
min

Reducerea incidentei cariei, efecte benefice in boala parodontala prin imbunatatirea densitatii osoase,
printr-un nr redus de carii si dinti extrasi => scade cantitatea de placa acumulata, in tratarea osteoporozei
se foloseste fluorura de sodiu.

143. Care sunt problemele ridicate de fluorizarea sistemică prin apă potabilă (legat de sistemul
de distribuire a apei)? – 2 min

Costuri mari legate de constructia initiala a uzinei de distributie centralizata a apei si greutatile
consemnate in mentinerea constanta a concentratiei optime a fluorului la valori de maxim 1ppm F de-a
lungul celor 24h

144. Care este cea mai mare problemă de rezolvat în cazul fluorizării apei potabile? – 1 min

Costuri mari legate de constructia initiala a initiala a uzinei de distributie centralizata a apei si greutatile
consemnate in mentinerea constanta a concentratiei optime a fluorului la valori de maxim 1ppm F de-a
lungul celor 24h (nu stiu sigur daca asta e dar altceva nu am gasit)

20
 145. După legislaţia americană, la ce valoare maximă a fluorului trebuie redusă concentaţia lui
în apa fluorurată natural (defluorizarea apei potabile) pentru efecte negative minime? – 1 min

<4 ppmF . Peste aceasta val apa necesita un proces de defluorizare

146. În caz de concentraţie mare de fluor în apa potabilă legislaţia americană recomandă
defluorurarea ei, la valori de maxim 3,9 ppm F, defluorizare care se poate efectua variat. Care
sunt aceste proceduri? – 2 min

-prin amestecul cu apa fara fluor

-metode chimice prin tratarea cu oxid de calciu(var), cu compusi de Mg(dolomita) sau cu suflat de
aluminiu (alaun) , cu care fluorul se leaga stabil si nu mai poate fi absorbit
-prin fluorizare extremporanee : se comercializeaza sticle cu fluor, prevazute cu picurator. Din 10
picaturi se obtine 1 mg F / litru de apa

147. Ce înţelegeţi prin fluorizarea extemporane a apei potabile? – 2 min

Pentru zonele in care nu exista sisteme de distributie centralizata a apei fluorurate.In acest scop se
comercializeaza sticle care contin solutii cu fluor , prevazute cu picurator , incat 10 picaturi -1 mg F la
litru de apa

148. Fluorizarea apei potabile din şcoli? – 3 min

Pentru copiii din zone care nu beneficiaza de apa fluorizata distribuita centralizat, s-a introdus apa
fluorizata la nivelul scolilor. Copiii beneficiau de aceasta dupa varsta de 5-6 ani, 5 zile pe saptamana,
cca 8 ore/zi. Pe aceasta cale s-au obtinut reduceri ale incidentei cariei dentare de 39% la scolarii de 12
ani, unde apa a fost fluorizata la 5 mgF/l.
S-a observat in plus ca fluoroza dentara usoara este redusa, iar pincipalele beneficii apar la nivelul
suprafetelor dentare aproximale.
In alta parte cantitatea de fluor la litrul de apa a fost de 6,3 ppmF, inregistrandu-se la grupa de varsta
de peste 12 ani o scadere a indicelui de carie de 47,5%.
S-a stabilit si concentratia optima pentru aceasta posibilitate de fluorizare a apei, la 5-6 ppm F, la
costuri de 1.5$ de persoana/an, dar pentru care beneficiile sunt evidente.

149. Care sunt avantajele fluorizării apei potabile din şcoli pe lângă reducerea frecvenţei cariei
dentare? – 2 min

 scaderea indicelui de carie

 este redusa fluoroza usoara

21
 150. Metodele de fluorizare sistemică alternative fluorizării prin apă potabilă recomandate
copiilor şi adolescenţilor se indică? – 2 min

-administrarea de fluor prin intermediul solutiilor si tabletelor fluorurate , a sarii de bucatare , a laptelui
sau sucurilor de fructe

151. Alternative sistemice la fluorizarea prin apă potabilă – tabletele şi soluţiile fluorurate. – 5
min

Solutiile cu fluor sunt indicate copilului mic (pana la varsta de 2 ani) sub forma de picaturi. Ele se
administreaza direct in gura sau odata cu alimentele consumate.
Tabletele sunt indicate peste aceasta varsta si, obligatoriu, numai acelora care pot sa le suga si sa le
inghita, fara riscul de a se ineca. Tabletele se pot administra si prin dizolvarea lor in alimentele
consumate. Exista solutii si tablete cu fluor care contin vitamine. Obiectii: preparatele contin o cantitate
fixa de fluor, nu s-a evidentiat o imbunatatire a efectelor prin aceasta combinatie, de ce sa administram
un produs scump copilului care nu necesita aport suplimentar de vitamine.
Tabletele de fluor se comercializeaza in 3 variante: de 0,25 mg, 0.50 mg si 1 mg F. Continutul unui
flacon de tablete cu fluor este astfel calculat incat sa nu provoace decesul copilului, in cazul in care
acesta consuma accidental intreaga cantitate existenta.
Fluorizarea prin tablete se recomanda copiilor de la nastere sau de la 6 luni pana la varsta de 14 si
chiar 16 ani.
Ele se indica in functie de varsta si greutatea persoanei, cat si de concentratia fluorului in apa potabila
a localitatii de resedinta. Tableta se administreaza seara la culcare, dupa periajul de seara. Copilul este
sfatuit sa mestece si sa plimbe tableta prin gura timp de 1 min, dupa care fluidul oral rezultat se inghite.
In final, i se cere pacientului ca, timp de 30 de min sa nu clateasca, sa nu bea si sa nu manance.
Indicatii:
 De la nastere pana la 10 kg greutate: 0.25 mg F
 Pt o greutate de 10-15 kg : 0.50 mg F
 Pt o greutate de 15-20 kg: 0.75 mg F
 Peste 20 kg: 1 mg F
In programele scolare de sanatate administrarea incepe de la gradinita (5 ani) si continua zilnic pana
cand copilul implineste varsta de 14-16 ani.

152. Care sunt obiecţiile ADA cu privire la produsele gen Poilvifluor, de fluorizare sistemică a
dinţilor? – 2 min

Obiectii:
 preparatele contin o cantitate fixa de fluor,
 nu s-a evidentiat o imbunatatire a efectelor prin aceasta combinatie,
 de ce sa administram un produs scump copilului care nu necesita aport suplimentar de vitamine

153. Căror copii recomandăm fluorizare sistemică cu soluţii fluorurate şi cum se administrează
ele? – 2 min

Copilului mic (pana la 2 ani) sub forma de picaturi. Se administreaza direct in gura sau odata cu
alimentele consumate

22
 154. Căror pacienţi recomandăm fluorizare sistemică prin intermediul tabletelor cu fluor? – 2
min

De la nastere sau de la 6 luni pana la 14 chiar 16 ani, obligatoriu, numai celor care pot sa le suga si sa le
inghita, fara riscul de se ineca. Se pot administra si prin dizolvarea lor in alimentele consumate

155. În funcţie de ce şi care sunt indicaţiile date în caz de administrare a tabletelor cu fluor? – 2
min

In functie de varsta si de greutatea persoanei, cat si de concentratia fluorului din apa potabila a
localitatii de resedinta. Se recomanda administrarea la culcare, dupa periajul de seara. Copilul este
sfatuit sa mestece si sa plimbe tableta prin gura 1 min, ingerare, 30 min sa nu clateasca, bea , manance.

156. În cazul grupei de vârstă 6 luni - 3 ani, copiii care sug la sân o perioadă mai îndelungată,
iar în apa potabilă a localităţii concentraţia de fluor este de sub 0,3 ppm F se recomnandă sau nu
administrarea de fluor şi dacă da cât? – 1 min

Da.0,25mg

157. Pentru localităţile cu climă temperată şi cu un conţinut de maxim 0,4 ppm F în apa
potabilă se poate recomanda un suplimet de fluor după o anumită schemă şi anume? – 2 min

 De la nastere pana la 10 kg greutate: 0.25 mg F

 Pt o greutate de 10-15 kg : 0.50 mg F
 Pt o greutate de 15-20 kg: 0.75 mg F
 Peste 20 kg: 1 mg F

158. Fluorizarea sistemică prin intermediul tabletelor cu fluor poate să fie şi parte a
programelor şcolare de sănătate. În ce constă acest program de sănătate? – 2 min

Incepe de la gradinita (5 ani) si continua zilnic pana cand copilul implinste 14-16 ani
-nu impovareaza activitatea parintelui,administrarea fiind realizata prin antrenarea cadrelor didactice sau
voluntarilor
-supravegherea igienistei dentare

159. Care este principalul dezavantaj al administrării tabletelor de fluor? – 1 min

Grija parintelui care trebuie seara de seara, ani de zile sa dea copilului tableta de fluor

160. Care este alternativa sistemică pentru fluorizarea prin apă potabilă? – 1 min

Fluorizarea cu sarea de bucatarie

23
 161. Fluorizarea sistemică prin sare de bucătărie a fost propusă pentru prima dată în Elveţia,
1948, pentru a realiza prevenirea a două afecţiuni ce prezentă o prevalenţă importantă în
această ţară. Care sunt aceste afecţiuni? – 1 min

Caria dentara si gusa tiroidiana

162. În situaţia unui consum exagerat de sare de bucătărie fluorurată pacientul va putea să
prezinte intoxicaţie acută cu fluor? – 1 min

Riscul de intoxicatie acuta cu fluor este exclus in acest caz, deoarece chiar si in cazul consumului unei
cantitati apreciabile de sare, se va produce mai intai intoxicatia cu clor si, mult dupa aceea, cea cu fluor.

163. În ce ţări europene este larg folosită fluorizarea prin intermediul sării de bucătărie? – 1
min

 Elvetia  Brazilia
 Franta  Columbia
 Costa Rica  Ungaria
 Jamaica  Finlanda
 Germania  Spania, Mexic

164. Alternative sistemice la fluorizarea prin apă potabilă – sarea de bucătărie, cu avantaje şi
dezavantaje. – 5 min

Avantaje:
 Procentul redus de fluoroza dentara generata
 Exista posibilitatea ca individul sa poata alege intre sarea de bucatarie si cea fluorurata
 Costul redus, calculul facut in Elvetia sau in Finlanda stabilind un pret de 0,012 $ / kg sare

Dezavantaje:
 Consumul diferit de sare, specific, in functie de varsta, sex, etc
 Se face reclama unui produs, clorura de sodiu, care, din cauza bolilor generale generate ( HTA,
cardiopatii, etc) este contraindicata, sau se indica intr-un consum moderat

165. Pentru efecte comparabile cu folosirea apei potabile fluorizate de cât fluor în sarea de
bucătărie este nevoie şi care sunt sărurile de fluor folosite? – 1 min

La 1 kg sare: 5 mg iodura de potasiu si 90 mg fluorura de sodiu , apoi 250 mg fluorura de sodiu si,
recent 350mg

166. Care sunt avantajele folosirii sării de bucătărie fluorurată în profilaxia carie dentare? – 3
min

Avantaje:
 Procentul redus de fluoroza dentara generata

24
  Exista posibilitatea ca individul sa poata alege intre sarea de bucatarie si cea fluorurata
 Costul redus, calculul facut in Elvetia sau in Finlanda stabilind un pret de 0,012 $ / kg sare

167. Care sunt dezavantajele folosirii sării de bucătărie fluorurată în profilaxia carie dentare? –
2 min

Dezavantaje:
 Consumul diferit de sare, specific, in functie de varsta, sex, etc
 Se face reclama unui produs, clorura de sodiu, care, din cauza bolilor generale generate ( HTA,
cardiopatii, etc) este contraindicata, sau se indica intr-un consum moderat

168. Care este indicile de carie DMF-T, la grupa de vârstă 4-6 ani, în caz de fluorizare sistemică
cu sare de bucătărie comparativ cu cel înregistrat prin consum de apă potabilă? – 2 min

De la 6-2,8 comparativ cu 1,4

169. Câte metode de fluorizare sistemică se recomandă unui individ (în acelaş timp) pentru un
efect cario-protector maxim? – 1 min

Se indica aplicarea unei singure metode de fluorizare sistemica, indiferent de problemele pacientului,
eficienta fiind maxima.

170. La ce vârste şi în ce momente recomandăm fluorizare locală? – 1 min

La orice varsta in functie de nevoile de moment ale individului

171. În caz de fluorizare locală ce cristale se formează la suprafaţa coroanelor clinice dentare? –
1 min

Cristale de fluorohidroxiapatita

172. Pentru pacientul de orice vârstă şi indiferent de incidenţa cariei care sunt sursele primare
de fluor? – 1 min

Apa potabila fluorurata, sarea de bucatarie fluorurata ca alternativa principala la apa potabila fluorurata,
laptele sau sucurile naturale.

173. În cazul pacientului cu risc moderat sau crescut la carie care sunt sursele suplimentare de
fluor? – 2 min

Sisteme de fluorizari locale profesionale sau nu. ????

25
 174. În cazul copilului sub 6 ani fluorizarea locală profesională se realizează numai cu un singur
tip de produs. Care este acesta? – 1 min

Lacuri (varnish-uri).

175. Peste vârsta de 6 ani, care este metoda de fluroizare profesională cea mai recomandată şi
cu ce tip de produse (consistenţa lor)? – 1 min

APF (fluoroortofosfatul acidulat) – gel. ??

176. Care sunt obiectivele fluorizărilor locale? – 1 min

-stimularea remineralizarii suprfetelor dentare demineralizate

-prevenirea cariei dentare
-desensibilizare dentinara

177. Care dintre metodele de fluorizare locală nu sunt parte a programelor comunitare de
sănătate publică? – 1 min

Metodele de fluorizare locala profesionala

178. Metodele de fluorizare locală profesionale sunt sau nu, parte a programelor comunitare
de sănătate publică? – 1 min

Nu

179. În cazul cariilor de biberon o posibilitate de tratament este şi fluorizarea. Care este
soluţia de tratament şi vârsta de la care se poate realiza? – 1 min

Fluorizarea este permisa numai dupa 2 ani

180. Care sunt indicaţiile fluorizării locale profesională? – 4 min

1. la dintii permanenti, in primii 2 ani posteruptiv

2. la dentita de lapte cand tratam caria de biberon, fluorizarea numai dupa 2 ani
3. cand observam explozii de carii sau multiple zone de demineralizare
4. la purtatorul de aparate ortodontice
5. la pacientii cu xerostomie
6. la cei cu supraprotezari
7. cu suprafete radiculare expuse
8. persoane cu dizabilitati
9. pacientul cu hipersensibilitate dentinara
10. postdetartraj, de rutina
26
 11. cand apa potabila nu exista sau exista cantitati reduse de F si individul nu beneficiaza de
alte metode de fluorizare

181. Care sunt motivele pentru care se recomandă ca fluorizarea locală profesională să se
facă în 4 şedinţe succesive, efectuate la 2-7 zile, contactul soluţiilor fluorurate fiind de
maximum 4 min? – 3 min

Cele 3 sisteme de fluorizare: fluorura de sodiu, fluorura de staniu si fluoroortofosfatul

acidulat produc la suprafata smaltului fluorura de Ca care se acumuleaza si determina noi reactii,
cu eliberare de ioni de fluor. Acestia pot inlocui ionii hidroxil de la nivelul cristalului de
hidroxiapatita si genereaza cristale noi, de fluorhidroxiapatita pe de-o parte, sau se pierd in
grosimea P.D. si in fluidul bucal, pe de alta parte. S-a constatat ca fluorura de Ca initial formata se
pierde rapid in fluidul bucal, in primele 24 de ore. Pierderea continua si in urmatoarele 15 zile, dar
intr-un ritm mai lent. Acest lucru impune refacerea fluorizarilor locale, in acest interval, pentru ca
la suprafata smaltului sa ramana o cantitate suficienta de ioni de fluor liberi, care sa modifice
favorabil structurile dentare de suprafata si pe cele prezente in cavitatea orala.

182. Prin fluorizare locală fluorul penetrează structurile de suprafaţă formându-se cristale
de fluorhidroxiapatită. Pe ce adâncime penetrează fluorul structurile dentare pe această cale
în primii 2 ani posteruptivi şi cât după această perioadă? – 1 min

In primii 2 ani posteruptiv: 20-30 µm

Dupa aceasta perioada: 5-10 µm

183. Care este vârsta de la care putem aplica tehnici de fluorizare locală profesională? – 1
min

2 ani

184. Fluorizarea locală profesională implică un protocol anume de respectat. Care sunt
etapele parcurse, timpul de contact sau indicaţiile finale date pacientului? – 2 min

Indiferent de metoda de aplicare nu este obligatoriu sa se efectueze detartraj si periaj profesional,

aceste proceduri fiind indicate numai in cazul pacientilor cu tatru sau coloratii dentare exogene dure
(impermeabile pt fluor).
Obligatoriu inaintea procedurii se efectueaza periaj profesional.
Pacientul trebuie informat cu privire la scopul fluorizarilor locale, la limitele lor, dar si asupra
faptului ca ele reprezinta doar o parte a programelor preventive, care cuprind obligatoriu controlul zilnic
al PD si disciplinarea regimului alimentar.
Urmeaza aplicarea sub izolare a preparatelor cu fluor, acestea se mentin in contact cu dintii 30 s- 4
min.

185. Un produs pentru fluorizare locală profesională este şi cel care conţine fluorură de
sodiu. În ce concentraţie există fluorura de sodiu, la ce pH şi sub ce forme se
comercializează? – 1 min

27
pH 7
Sub forma de: solutie , gel, spuma, lac

186. Produsele de fluorizare locală profesională sub formă de lac conţin numai un anumit
sistem de fluorizare. Care este acesta şi la ce concentraţii a substanţei active se
comercializează aceste produse? – 1 min

Varnish cu fluorura de sodiu neutra. Lacul cu NaF 1,7% in rasini vascoase care contin 8mgF/ml de
produs sau NaF5% in rasini vascoase ce contin 25 mgF/ml produs

187. Produsele sub formă de lac (varnish) cu fluorură de sodiu 5% câţi ppm F conţin? – 1
min
25 mgF/ml produs

188. Care este principalul dezavantaj pentru care, actualmente, fluorura de staniu nu se mai
utilizează ca produs de fluorizare locală profesională? – 1 min

-in timp apar precipitate albe ,vizibile ce reprezinta particule de hidroxid, si apoi oxid de staniu
-apar colorari brune persistente la nivelul stratului dentar demineralizat si nu numai
-prezinta gust amar, metalic
-solutia se utilizeaza doar proaspat preparata

189. APF-ul (acidulated phosphat fluoride) este un sistem de fluorizare locală profesională.
Ce conţine ca substanţe componente, la ce concentraţie a ionilor de F, la ce pH eficient şi sub
ce forme se comercializează? – 2 min

Amestec de fluorura de sodiu 2% acid fluorhidric 0,34% si acid ortofosforic 0,98%

Se comercializeaza sub forma de gel, spuma si solutie la o concentratie a ionilor de F de 1,23%
sau 12,3 ppm F, pH de 3-3,5

190. Ce înţelegeţi prin termenul de tixotropie discutat cu privire la gelurile folosite în

fluorizări locale? – 1 min

gelul devine lichid atunci cand asupra lui se exercita o presiune –stres

191. Care sunt avantajele principale ale utilizării produselor de fluorizare locală
profesionale sub formă de spumă (foams)? – 2 min

-reducerea cantitatii ionilor de F, cu pastrarea concentratiei substantei

-se previne producerea fluorozei dentare

28
 192. Fluorizarea locală profesională la copilul cu carioactivitate intensă începe la 2 ani şi se
termină la vârsta de 15-16 ani, perioadă în care se fac 2 aplicări pe an de produse fluorurate.
Ce produse fluorurate sunt recomandate în funcţie de vârstă? – 1 min

Între 2 şi 6 ani se indică lacuri cu fluor iar apoi dupa 6 ani preparatul preferat este APF-ul.

193. În cazul căror pacienţi contraindicăm utilizarea produselor de fluorizare locală cu APF
(acidulated phosphat fluoride) şi de ce. – 2 min

Persoanelor care prezinta:

-restaurari dentare din portelan sau compozit-se produc suprafete poroase
-obturatii din glass-ionomeri (apar supraf poroase)
-implanturi din titan (creste coroziunea)

194. În caz de fluorizare locală profesională când se recomandă detartraj şi periere

profesională. În caz de periere profesională cu ce se face şi care este motivul? – 2 min

Aceste proceduri se utilizeaza numai in cazul pacientilor ce prezinta tartru sau colorari exogene
dure,vdeoarece asemenea depozite nu sunt permeabile pt ionii de fluor.
Periajul profesional se realizeaza cu cupe din cauciuc si paste abrazive si se efectueaza inaintea
fluorizarii locale profesionale.
Chiar daca placa nu se indeparteaza in totalitate, se produce o concentrare a ionilor de F prin care
se imbunatateste sanatatea dentara

195. În caz de fluorizare locală pacientul trebuie informat cu privire la câteva aspecte. Care
sunt acestea? – 2 min

-scopul fluorizarilor locale

-limitele lor
-si asupra faptului ca el reprezinta doar o parte a programelor preventive ce cuprind obligatoriu
controlul zilnic al PD si disciplinarea regimului alimentar

196. În cazul adultului care necesită fluorizare locală profesională care este intervalul de
timp după care pacientul este rechemat pentru fluorizare şi câte aplicaţii se fac? – 2 min

In cazul adultului se recomanda utilizarea seriilor de 4 aplicatii urmate de reviniri la 3, 6 si 12 luni

pt aplicatii de intretinere cand se pot efectua una sau mai multe aplicatii in functie de nevoile de
moment.

197. Cînd realizăm fluorizare locală de ce trebuie să avem grijă ca pacientul să stea cu capul
cât mai vertical posibil? – 1 mi

Pentru a preveni prelingerea spre fundul gatului si inghitirea produsului fluorurat.

29
 198. Care sunt metodele de florizare locală profesională şi care este cea mai eficientă
metodă? – 2 min

Fluorura se poate aplica profesional ,prin:

-badijoare
-intermediul conformatoarelor
-ionoforeza (cea mai eficienta)

199. Conformatoarele indicate la fluorizările locale trebuie să îndeplinească anumite cerinţe.

Care sunt acestea? – 3 min

-sa fie de unica folosinta sau sterilizabile

-sa protejeze gelul, fara a permite inghitirea lui
-sa existe intr-o gama diversificata de marimi, pentru individualizare
-sa fie rezistente, flexibile, permitand gelului a patrunda in spatiul interdentar
-sa aiba un pret de cost acceptabil

200. Conformatoare personale (individuale) din ce materiale sunt confecţionate, căror

pacienţi le indicăm şi ce recomandăm la sfârşitul utilizării? – 2 min

Sunt confectionate din:

1.placi de plolivinil
2.materiale termoplastice

Sunt recomandate: pacientilor cu cario-activitate intensa si sunt indicate fluorizarilor locale

efectuate pacientilor la domiciliu
La sfarsitul utlizarii se recomanda spalarea deoarece este reutilizabil.

201. Când recomandăm pacienţilor fluorizare locală profesională în conformatoare, ce

cantitate de produs se recomandă, particularizând pentru adult şi copil? – 2 min

Dupa ce pacientul si-a periat dintii si a scuipat cat mai mult din fluidul oral, dintii de fluorizat sunt
uscati. Pentru adult, in conformator se aplica 2 ml gel, pentru o arcada, sau 5 ml gel pt ambele arcade
(gelul umple conformatorul pe 40% din capacitatea totala, sau complet, in cazul produselor sub forma de
spuma – foam). In cazul copilului mic se indica pentru ambele arcade 4 ml gel (conformatorul este
umplut 30% cu gel sau in totalitate cu spuma).

202. Care sunt avantajele utilizării lacurilor fluorurate, ca metodă de fluorizare locală
profesional? – 2 min

-contin cantitati mari de F , peste 20 000 ppm

-se recomanda aplicari efectuate la 3-6 luni
-siguranta metodei doarece riscul reactiilor toxice e minim
-priza rapida
-cantitati necesare reduse
30
-contact indelungat cu structurile dentare
-priza obtinuta in prezenta salivei

203. Ce conţin, la ce concentraţii, principala indicaţie, accidente posibile şi măsurile de

urgenţă luate în cazul utilizării produselor de fluorizare locală profesională sub formă de lac
(varnish). – 4 min

Lacurile fluorurate pot contine, in functie de produs:

DURAPHAT: fluorura de sodiu 5%
DURAFLUOR: fluorura de sodiu 5%
FLUOR PROTECTOR: difluorosilan 1%
CAVITY SHIELD: fluorura de sodiu 5%
BIFLUORID: fluorura de sodiu 2,7% si fluorura de Ca 2,9%
Pot aparea, exceptional, reactii alergice de contact (chiar edeme) sau crize astmatiforme avand legatura
cu solventii din LF (colofoniu). Pentru a evita producerea reactiilor alergice, se recomanda ca aceste
preparate sa nu fie aplicate si pe tesut gingival sangerand; iar in caz de alergie substanta aplicata se
indeparteaza de urgenta.

204. În cazul aplicării lacurilor fluorurate pe lângă indicaţiile clasice date pacientului de a
nu clăti, bea sau mânca timp de 30 min ce alte indicaţii mai dăm acestui pacient? – 1 min

Timp de 4 ore sa nu se perie pe dinti si sa evite consumul de alimente dure in acea zi (24h), iar
periajul se realizeaza din a 2 a zi.

205. Lacurile fluorurate pentru fluorizare locală profesională se indică, în principal, la două
categorii de pacienţi. Care sunt aceştia? – 1 min

-copilului mic sub 4 ani pentru profilaxia si tratatrea cariei de biberon mai ales in zona frontalilor,
dar se poate fluoriza si intreaga arcada
-la copiii cu risc crescut de carie

206. Care este ritmul de aplicare a lacurilor fluorurate, cel mai indicat, la copilul mic (după
experienţa Scandinavă)? – 1 min

2 aplicari pe an

207. În cazul aplicării lacurilor fluorurate care sunt efectele nedorite posibile şi ce se indică
în sens preventiv? – 2 min

Reactii alergice de contact (chiar edeme) si cateva crize astmatiforme avand legatura cu solventii din
lacurile pe baza de fluor (colofoniu). Pentru a evita producerea reactiilor alergice, se recomanda ca
aceste produse sa nu fie aplicate si pe tesutul gingival sangerand, iar in caz de alergie, substanta aplicata
se indeparteaza de urgenta.

31
 208. În caz de aplicare a lacurilor fluorurate este posibilă producerea reacţiilor alergice.
Cum trebuie procedat pentru a evita reacţiile alergice şi ce trebuie întreprins în cazul
producerii lor? – 1 min

Pt evitarea reactiilor alergice , aceste preparate nu se aplica pe suprafete gingivale sangerande

In caz de reactii alergice, preparatul se indeparteaza de urgenta

209. Care este metoda de fluorizare locală profesională cea mai eficientă dar greu de aplicat
în colectivităţi? – 1 min

Ionoforeza

210. Ionoforeza ca metodă de fluorizare locală profesională. – 4 min

Aceasta posibilitate de fluorizare topica profesionala reprezinta cea mai eficienta metoda locala de
prevenire a cariei dentare. Sub actiunea curentului electric continuu de intensitate mica, ionii de fluor
sunt fortati sa penetreze in profunzime tesuturile dentare. Principiul metodei se bazeaza pe legea
respingerii ionilor cu aceeasi sarcina electrica si atragerea celor de sarcina electrica contrara, ionul de
fluor, fiind incarcat negativ, este respins de electrodul incarcat negativ si este fortat sa patrunda in
profunzimea structurilor dentare. Prin ionoforeza un nr mare de ioni de fluor penetreaza structurile
dentare pe intreaga suprafata a coroanei clinice, penetrand inclusiv la nivelul suprafetelor aproximale.
Pentru ionoforeza se utilizeaza solutii de fluorura de sodiu 1% si APF 1.4% . Aceste solutii sunt
aplicate in conformatoare speciale, care contin bureti de unica utilizare si care urmeaza sa fie conectate,
prin intermediul unor linguri metalice, la sursa de curent electric. Sursa de corent continuu poate sa fie
reprezentata de o simpla baterie electrica.
Ionoforeza este o metoda de fluorizare locala profesionala eficienta, insa este scumpa si greu de
aplicat in colectivitati.
***Wilson demonstreaza ca prin acest mecanism dintii vor contine dupa ionoforeza de 2 4 ori mai
multi ioni de fluor si comparativ cu cei fluorizati local prin celelalte metode si de 20 30 de ori mai
multi ioni de fluor comp cu dd lotului martor care nu au suportat fluorizari.

211. Când efectuăm ionoforeză ce preparate cu fluor folosim şi la ce concentraţii? – 1 min

Fluorura de sodiu 1%
APF1,4%

212. Cum pot fi aplicate produsele de autofluorizare de către pacient la domiciliu? – 2 min
Fluorizarea locala se poate efectua si personal de fiecare dintre noi la domiciliu.In acest scop s-au
fabricat o serie de produse care se comercializeaza sub forma de :
a)paste de dinti
b)apa de gura
c)geluri
Asemenea produse cu fluor se applica prin:
-periere
-clatire
-prin intermediul conformatoarelor individuale sau de unica utilizare
-irigari orale
32
Indicarea variatelor posibilitati de autofluorizare se face in concordanta cu nevoile de moment ale
pacientului si acestea sunt recomandate pt a suplimenta efectele fluorizarilor generale sau pe cele locale
profesionale.

213. (mai discutam!) Produsele pentru autofluorizare se indică în funcţie de nevoile de

moment ale pacientului. În asemenea situaţii produsele pentru autofluorizare pot reprezenta
un supliment de fluor în cazul în care pacientul a beneficiat şi de alte metode de fluorizare.
Care sunt acestea? – 1 min

-paste de dinti
-apa de gura
-geluri

214. Căror pacienţi nu li se recomandă pastele de dinţi profilactice cu fluor? – 1 min

Studiile arata ca prin utilizarea pastelor de dinti cu fluor de doua ori pe zi timp nelimitat se obtine o
scadere a incidentei cariei dentare cu cca 15-30 % si in plus se realizeaza refacerea structurilor
dentare cu continut crescut de fluor de la suprafata coroanelor dentare care se pierd ,prin uzura si
abraziunea produse prin periere si nu numai.
Pastele de dinti cu fluor NU SUNT INDICATE Copiilor sub 2 ani. In cazul pacientilor cu
cariogenitate moderata sau cu carii agresive ele se indica pt perierea dintilor de cateva oi pe zi. Se
pot folosisi anumite geluri fluorurate special fabricate.

215. Căror pacienţi le indicăm perierea dinţilor mai mult de 2 ori/zi cu paste de dinţi
profilactice cu fluor? – 1 min

In cazul pacientilor cu cariogenitate moderata sau cu carii agresive ele se indica pt perierea dintilor
de cateva oi pe zi. Se pot folosisi anumite geluri fluorurate special fabricate.

216. Care sunt indicaţiile gelurilor fluorurate special destinate a fi folosite după perierea
dinţilor - chiar şi - cu paste de dinţi fluorurate? – 2 min

Pt suplimentarea pe moment a nevoilor de fluorse pot admin zilnic prin periere anumite geluri ce
contin:fluorura de sodiu 1,1% la ph neutru si 5000ppm F si fluorura de staniu 0,4% intr-o baza de
glicerina cu 1000ppm F.Sunt indicate o data pe zi seara la culcare dp ce pacientul si a efectuat
periajul si curatirea interdent cu dental floss.SE INDICA:
-post detartraj
-la nivelul dintilor cu hipersensibilitate
-la pacientii cu aparate ortodontice fixe, inclusiv o perioada dupa indepartarea lor
-la pacientii care au fost supusi iradierilor in zona cap-gat
!!!!!IN EUROPA SE MAI FOLOSESTE ELMEX PROTECTOR (aminofluoruri si fluorura de Na
incorporate intr un lac de poliuretan autopolimerizabil. O data pe sapt in contact de2 3 min cu dintii
urmand apoi perierea.

33
 217. DISCUTABIL!!Gelurile fluorurate indicate după perierea obişnuită efectuată cu paste
de dinţi se constituie într-o alternativă la folosirea? – 1 min

Apei de gura?
ELMEX PROTECTOR?

218. Ce conţin, mai frecvent, gelurile de fluorizare locală şi la ce concentraţii, pH

(autofluorizare – folosite după perierea dinţilor chiar şi cu paste de dinţi fluorurate)? – 1 min

Fluorura de sodiu 1,1% la pH neutru si 5000ppm F

Fluorura de staniu 0,4% intr o baza de glicerina cu 1000ppm F

219. Gelurile de autofluorizare indicate după efectuarea periajului personal când şi cum se
indică? – 2 min

Se indica in concordanta cu nevoile de moment ale pacientului si acestea sunt recomandate pentru a
suplimenta efectele fluorizarilor generale sau pe cele locale profesionale.

220. Din punct de vedere al substanţelor active din ce se compune produsul Elmex
Protector? – 1 min

Amestec de aminofluoruri si fluorura de Na incorporate intr-un lac de poliuretan autopolimerizabil

-Gelul se aplica cu periuta de dinti o data pe saptamana.El ramane in contact cu dintii timp de 2-3
minute urmand ca la sf intervalului sa se realizeze si perierea lor.Aminele fluorurate reduc solubilitatea
smaltului si usureaza prin prop lor tensioactivvce fixarea fl la supraf smaltului.
-aminele fluorurate sunt cel mai eficiente la nivelul dentinei dezgolite comparativ cu lacurile fluorurate

221. Care sunt avantajele utilizării aminelor fluorurate în preparatele destinate profilaxiei?
– 2 min
Reduc solubilitatea smaltului si usureaza, prin proprietatile lor tensioactive, fixarea F la suprafata
smaltului dentar.
Sunt cele mai eficiente la niv dentinei dezgolite , comparativ cu lacurile fluorurate.

222. Dintre aminele fluorurate şi lacurile cu fluor care sunt mai active la nivelul dentinei
dezgolite? – 1 min

Reduc solubilitatea smaltului si usureaza, prin proprietatile lor tensioactive, fixarea F la suprafata
smaltului dentar.
Sunt cele mai eficiente la niv dentinei dezgolite , comparativ cu lacurile fluorurate.

34
 223. Din punct de vedere al planului de tratament preventiv apele de gură pot fi
recomandate? – 2 min

In mod normal clatirea orala cu apa de gura fluorurata reprezinta parte integranta a programelor de
profilaxie primara individuala, ea alaturandu-se eforturilor zilnice facute de pacient pentru indepartarea
PD.
Apele de gura fluorurate nu se recomanda copiilor sub 6 ani, indivizilor care, din variate motive, nu
se pot clati – si nu se substituie masurilor de control al PD. Datorita continutului alcoolic obisnuit,
aceste ape de gura nu se recomanda copiilor si alcoolicilor.

224. Apele de gură fluorurate NU se recomandă? – 1 min

-copiilor sub 6 ani

-indivizilor care nu se pot clati
-alcoolicilor

225. Care sunt indicaţiile utilizării apelor de gură fluorurate? – 3 min

Pacientilor:
-cu dentitie mixta si pe durata adolescentei,perioada de risc maxim la carie
-cu arii multiple de demineralizare
-care prezinta retractii gingivale,sau dupa tratamente parodontale pt profilaxia cariei radiculare
-care prezinta explozii de carii ,indiferent daca locuiesc in zone cu sau fara apa fluorizata
-care participa la programe scolare preventive
-care nu reusesc sa isi mentina igiena orala acceptabila
-cu aparate ortodontice , protetice, reabilitari orale complexe care prezinta multiple retentii artificiale
-cu xerostomie de cauze variate de la iradierea cap gat pana la administrare de medicamente ce produc
scaderea secretiei salivare
-cu hipersensibilitate dentinara
-cu coroane de acoperire cu limita de preparatie supragingivala

226. Cele mai bune rezutate se obţin prin clătirea cu ape de gură fluorurate efectuate în primii 2
ani posteruptivi dar clătirea, pentru această categorie de vârstă se extinde cât? – 2 min
Scaderea incidentei cariei dentare cu 30 40 % pt supraf dentare netede ,dar mai modesta pt supraf
dentare anfractuoase-sant foseta (in general)

-cele mai bune rezultate se obtin in dintilor recent erupti,insa programele preventive de fluorizare trebuie
sa continue de-a lungul adolescentei pt a aduce beneficii si molarilor 2 si 3;beneficii prezinta si indivizii
rezidenti in regiuni cu apa potabila fluorizata
-scade incidenta cariei la dentitia temporara si la scolarii din ciclul primar cu cca 42,5%

227. Care ape de gură fluorurate sunt preferate? – 1 min

Sunt preferate apele de gura destinate clatirilor o data pe zi, mai ales cele sub forma de solutie apoasa (se
evita cele cu continut alcoolic mare)

228. Daţi exemplu de apă de gură cu fluor de folosit o dată pe zi. – 1 min
35
Apa de gura cu fluorura de Na 0,05% contine 0,025% ioni de fluor sau 250 ppmF.Sunt recomandate
clatiri o data pe zi,dupa efectuarea periajului de seara .Pacientul se clateste cu 5ml solutie (continutul
unei lingurite) timp de 1 minut dupa care scuipa.De aceea pacientul nu clateste,nu bea,nu mananca
timpp de 30min.NU: copii sub 6 ani,nu pot clati sau scuipa,si nu se inghit.

229. La ce pacienţi contraindicăm clătirea gurii cu ape de gură cu fluorură de sodiu 0,05%? – 2
min

copiilor sub 6 ani si pacientilor cu diferite incapacitati, care nu se pot clati sau nu pot scuipa.

230. Care ape de gură cu fluor se poate indica în clătiri zilnice dar şi pentru a realiza fluorizare
sistemică? – 1 min

.Apa de gura cu APF 0,044% (fluoro-orto-fosfat acidulat)-contine 440 ppmF .Se recomanda in clatiri
zilnice cat si pentru fluorizare sistemica in cazul indivizilor care nu beneficiaza de apa potabila
fluorizata,cand dupa clatire fluidul oral rezultat se inghite,PACIENTI CU CARII AGRESIVE

231. Care sunt principalele indicaţii ale apelor de gură cu APF 0,044%? – 2 min

Apa de gura cu APF 0,044% se recomanda atat in clatiri zilnice, cat si pt fluorizarea sistemica, in cazul
indivizilor care nu beneficiaza de apa potabila fluorizata, cand dupa clatire fluidul oral rezultat se
inghite. De regula se recomanda pacientilor cu carii agresive.

232. Care este apa de gură care se indică în fluorizări locale colective? – 1 min
(ape de gura eliberate cu prescriptie medicala)
Apa de gura cu prescriptie medicala: apa de gura cu fluorura de Na 0,2% contine 900 ppmF, contine cca
1 mgF/ml solutie
-larg folosita in sua in programe preventive de baza si este recomandata in colectivitati –scoli numai la
copiii claselor primare cei mari fiind greu de motivat.se indica in clatiri saptamanale 5 ml solutie,la copil
sau 10 ml solutie la adolescent timp de 1 min.
-se obtin reduceri ale incidentei cariei cu 35%

233. Câte mg F la ml soluţie conţine apa de gură cu fluorură de sodiu 0,2%? – 1 min

Apa de gura cu fluorura de Na 0,2% contine cca 1mgF/ml solutie.

234. Când indicăm clătiri cu ape de gură cu fluorură de sodiu 0,02%, dimineaţa recomandăm
clătirea gurii înainte de masă. De ce? – 1 min
Apa de gura cu fluorura de sodiu 0 02 care se indica in clatiri de 2ori pe zi dupa efectuarea periajelor de
seara si dimineata contine 0 1 mg F/ml solutie.

Dimineata, clatirea se indica inainte de masa, astfel incat la nivelul PD restante sa se acumuleze ioni de
fluor, care sa determine coborarea pH-ului critic de demineralizare.

36
 235. Care sunt indicaţiile autoaplicărilor de geluri fluorurate? – 2 min

–persoanelor de orice varsta, care prezinta carii aggressive situate in smalt sau la nivelul cementului
radicular
-celor cu xerostomie avansata provocata de diferite cauze,in principal iradieri in zona cap-gat
-la prevenirea cariei sub supraprotezari
-celor cu hipersensibilitate radiculara
Gelurile pt autofluorizare se folosesc o data pe zi seara la culcare .Inainte fluorizarii se recomanda ca
pacientul sa isi efectueze controlul corect al placii prin periaj si curatire interdentara cu floss.

236. Gelurile fluorurate indicate pentru autoaplicări ce conţin? – 1 min.

fluorura de Na 1,1% sau APF 0,5%

237. Cum se folosesc gelurile fluorurate indicate pentru autoaplicări? – 3 min

Gelurile pentru autofluorizare se folosesc o data pe zi, seara, la culcare. Inaintea fluorizarii, se
recomanda ca pacientul sa-si efectueze controlul correct al placii, prin periaj dentar si curatire
interdentara cu dental floss-ul.
Fluorizarea locala se realizeaza in conformatoare din polivinil dar pot fi utilizate si conf de unic
folosinta cand adaptarea lor este acceptabila.In fiecare conformator se pun cate 5 pic de gel stiindu se ca
fiecare picatura contine 0 1 ml sau 0 1 ppm F. Se incearca sa se usuce gura scuipand cat mai mult fluid
oral si apoi conform incarcat cu gel se aplica pe arcada de fluorizat..pe durata flurizarii capul se tine cat
mai vertical pentru a preintampina scurgerea si inghitirea gelului. Contact cu dintii de max 4 min iar
apoi fluideul se scuipa.
-pacientul nu clateste nu mmananca nu bea timp de 30 min.

238. Apele de gură sau pastele de dinţi cu fluor prezintă un efect sinergic cu materialele de
obturat cu eliberare de fluor. Care sunt aceste materiale? – 1 min

ceramica, compozit, glass ionomeri

239. Care este modalitatea de fluorizare locală a structurilor dentare care se poate recomanda
tuturor pacienţilor indiferent de riscul cariogen? – 1 min

Cea mai eficienta metoda si ieftina este fluorizarea sistemica prin apa potabila fluorizata iar pentru
populatia globului care traieste in zone lipsite de retele de apa potabila, fluorizarea se va face prin
intermediul sarii de bucatarie fluorizata.

240. DE REVAZUT PAGINA 284.!!!Care metodă de fluorizare locală este de preferat

(individuală sau colectivă) şi de ce? – 1 min

este de preferat fluorizarea colectiva deoarece este mai putin costisitoare (pentru a stapani cresterea
incidentei cariei dentare si mai ales pentru a preveni consecintele evoultiei ei)

37
 657.Care sunt motivele pentru care realizăm sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare şi ce
presupune acest procedeu? – 2 min

Statistic , se constata ca la nivelul santurilor si fosetelor coronare se inregistreaza 2/3 din nr total al
cariilor dentare.In plus studiile efectuate arata ca vulnerabilitatea la carie este de 8 ori mai mare pentru
zona santurilor si fosetelor coronare comparativ cu suprafetele dentare netede chiar daca primele
reprezinta doar 12 % din totalul suprafetelor. Numarul mare de carii la nivelul santurilor si fosetelor
comparativ comparativ cu suprafetele dentare netede a determinat gasirea unor proceduri preventive
specifice. Procedeul presupune turnarea in aceste zone a unor materiale plastice, fluide, care
penetrand fosetele si santurile coronare le umplu - deretentivizandu-le. Prin intarirea materialului plasat
se obtine un „sigiliu” care permite protejarea dintelui.
-materialele care au dat satisfactie au fost rasinile diacrilice si cimenturile glass ionomer.

658.Ce înţelegeţi prin termenul de ameloplastie. – 1 min

In Europa pt prima data in 1895 wilson propune protejarea zonei santurilor si fosetelor coronare
prin aplicarea anumitor cimenturi.In 1929 bodecker propune oo alta abordare recomandand largirea
fisurilor ocluzale prin frezare in ideea usurarii curatirii si a deretentivizarii acestor zone,procedeu numit
ameloplastie. Ideea a fost rapid abandonata datorita pierderilor imp de substanta detnara sanatoasa chiar
mai mult decat in cazul efectuarii in acestor zone a unor mici cavitati, plus timpul consumat si durerea
pacientului.

659.Ce intelegeti prin termenul de odontomie profilactica?

Hyat propune realizarea la nivelul molarilor de 6 ani a unor obturatii mici care sa protejeze santurile si
fosetele inainte de aparitia cariilor dentare .

660.Care au fost materialele utilizate la sigilarea santurilor si fosetelor coronare si care sunt acelea
folosite astazi/?
-in acest sens s-au incercat o serie de substante de la cianoacrilati la poliuretani
-cele care au dat o mare satisfactie au fost rasinile diacrilice si cimenturile glass ionomer.
Rezultatele favorabile s au datorat si adeziunii superioare dovedite de aceste ulime materiale dentare
datorita contributiei aduse de buonocore care a propus cresterea suprafetei dentare de retentie prin
demineralizarea acida a suprafetelor coronare de acoperit.

661.Care sunt indicaţiile sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min

 dintii cuspidati ale caror santuri si gropite coronare sunt adanci si retentive
 fetele palatinale ale frontalilor maxilari care prezinta un cingulum proeminent si au
foramen caecum prezent
 dintii pacientilor care prezinta vulnerabilitate crescuta la carie, indiferent de varsta, pacineti
carora urmeaza sa li se aplice aparate ortodontice, in special fixe
 dintii adultilor care sufera de xerostoie severa indusa de medicamentos sau, mai ales,
post-iradiere in zona cap-gat ( la acestia apare o forma speciala de carie „caria de iradiere”
localizata in vf de cuspid sau la nivelul marginii incizale a frontalilor)
 dintii care prezinta carii incipiente, limitate in smalt, in zona gropitelor si a fisurilor
coronare
 dintii sigilati anterior , care au pierdut materialul de sigilare mult mai rapid decat s-a dorit,
si care vor fi supusi din nou operatiilor de sigilare.

38
662. Care sunt momentele optime pentru realizarea sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare şi care
este regula de bază? – 3 min

Pentru dentitia temporara, varsta de 3-4 ani,

apoi perioada de 6-7 ani pt sigilarea molarului I permanent
si perioada de 11-13 ani pt sigilarea molarului II si a premolarilor permanenti.
REGULA GENERALA: este de a sigila fosetele si fisurile coronare in primii 2 ani posteruptiv ( cat
mai aproape de momentul eruptiei ) cand vulnerabilitatea la carie a dintiilor recent erupti este maxima ,
cand dintii isi continua si isi desavarsesc procesul de mineralizare posteruptiva
In ceea ce priveste sigilarea molarului 1 permanent aceasta este obligatorie si se poate argumenta prin
vulnerabilitatea lui crescuta la carie de aprox 50 % in primul an si de 80% in al doilea an posteruptiv.

663. Care este dintele care trebuie sigilat obligatoriu şi de ce? – 2 min

Molarul I permanent datorita vulnerabilitatii sale crescute la carie, aproximativ 50% in primul an si de
80% in cel de-al doilea an posteruptiv.

664. Care sunt contraindicaţiile sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min

 dintele care prezinta proces carios evolutiv pe una din fetele aproximale
 dintele care prezinta santuri si fosete putin adanci si neretentive, la care nu se inregistreaza
intreruperi ale suprafetei de smalt
 dintele care prezinta leziuni ocluzale profunde
 dintele care prezinta deja obturatii ocluzale
 pacinetul care prezinta o igiena orala si una alimentara precara
 pacientul necooperant

665. Care sunt avantajele aplicării sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min
 nu actioneaza invaziv asupra dintelui
 nefiind o interventie dureroasa este larg acceptata de pacienti
 conditionarea acida actioneaza in smalt pe o profunzime de maximum 30 um, absolut
nepericulos pentru sanatatea componentelor pulpare
 in caz de desprindere, sau in zonele demineralizate acid si neacoperite cu material de
sigilare , remineralizarea se produce rapid prin mecanisme naturale, salivare
 in caz de desprindere a materialului de sigilare , dintele se poate resigila fara probleme.

REVENIRE 660. Enumeraţii materialele de sigilat folosite în ultimile decenii, materialul cel
mai indicat şi alternativa aleasă? – 2 min

 Initial : poliuretanii si cianoacrilatii

 Rasini compozite tip bis GMA (cele mai bune rezultate)
 Cimenturile glass ionomer
Compozitele : principalele materiale de sigilare folosite in practica:
 Prima generatie , compozite polimerizabile cu lumina ultravioleta
 A 2-a , compozite autopolimerizabile
 A 3-a cele fotopolimerizabile cu lumina , deci in spectrul vizibil

39
 666.Pe ce adancime actioneaza acidul pe durata conditionarii acide?
-conditionarea acida actioneaza in smalt pe o profunzime max de 30 um,absolut nepericulos pt
sanatatea componentelor pulpare.

!!!!DE REV.667. Care sunt criteriile de îndeplinit pentru ca un sigilant să fie ideal? – 3 min

-realizeaza o adeziune prelungita la nivelul smaltului

-sa fie compatibil cu tesuturile orale
-procedura de aplicare sa fie simpla
-sa curga singur la o vascozitate redusa pentru a umple cele mai mici fisuri
-sa prezinte o solubilitate redusa in conditiile cavitatii orale

668.Câte tipuri de răşini compozite s-au folosit de-a lungul timpului şi caracteristicile fiecărui tip –
dezvoltaţi subiectul. – 5 min

Generatii de sigilanti:
-prima generatie, compozite polimerizabile cu lumina ultravioleta
-a doua, compozitele autopolimerizabile
-a treia, cele fotopolimerizabile cu lumina albastra in spectru vizibil
-a patra si a cincia generatia, presupune ca inaiantea plasarii sigilantului saaplicam un
bonding agent, folosit ca primer
-a sasea generatie foloseste un proces de autodemineralizare. In aceasta situatie aditivul
autopolimerizant se aplica pe zona de sigilat pentru 15 s urmand sa fotopolimerizam pentru
alte 20 s

DE ADAUGAT DIN SLIDE!

669. După felul umpluturii câte tipuri de materiale compozite pentru sigilare avem? – 3 min
Compozitele folosite la sigilarea santurilor si fosetelor ,dupa tipul umpluturii sunt :
 Cu umplutura anorganica(microparticule de sticla sau cuart). Umplutura face ca sigilantii sa fie
mai rezistenti la abraziune si uzura , insa vascozitatea este mai mare
 Fara umplutura anorganica( nu necesita adaptare ocluzala)
 Cu umplutura care elibereaza constant fluor( realizeaza remineralizarea cariilor incipiente
prezente in adancimea fisurilor sigilate). Asemenea sigilanti cu eliberare de fluor prezint
proprietati antimicrobiene,anticarioase,si prin utilizarea lor se reduce frecventa leziunilor
carioase secundare.

670.După tipul polimerizării câte tipuri de materiale compozite pentru sigilare avem? Avantaje,
caracteristici. – 3 min

 Cu priza la rece (autopolimerizabile/chimic polimerizabile) – sunt reprez prin 2 componente care

se amesteca pt producerea prizei.
Avantaje: nu necesita echipamente speciale

40
 Dezavantaj: timpul de lucru limitat
 Fotopolimerizabile – Avantaje : 1.timp de lucru practic nelimitat,deoarece intarirea materialului
se produce dupa ce incepe fotopolimerizarea.
2.Timp scurt de polimerizare:20 30 sec sau dupa indicatiile
fabricantului
-Dezavantaje : Pret crescut al lampii de fotopolimerizare, al ochelarilor si
ecranului de protectie.

AMBELE LA FEL DE RETENTIVE.

671.Care sunt avantajele şi dezavantajele sigilanţilor chimic polimerizabili? – 1 min

-sunt sigilantii cu priza rece,reprezentate de doua componente care se amesteca pt
producerea prizei.
Avantaje: nu necesita echipamente speciale
Dezavantaj: timpul de lucru limitat

672.Care sunt avantajele şi dezavantajele sigilanţilor fotopolimerizabili? – 2 min

-sunt sigilantii foto
Fotopolimerizabile – Avantaje : timp de lucru practic nelimitat,deoarece intarirea materialului se
produce dupa ce incepe fotopolimerizarea
Timp scurt de polimerizare:20 30 ,sau dupa fabricant
-Dezavantaje : Pret crescut al lampii de fotopolimerizare, al ochelarilor si
ecranului de protectie.

673.Care sunt motivele pentru care este obligatoriu să purtăm ochelari şi ecrane de protecţie
pe durata polimerizării compozitelor fotopolimerizabile? – 2 min
Expunerea ochiului direct la lumina cu lungime de unda de 400-500 nm poate afecta retina , prin lezarea
ei termica , afectandu-se functionarea fotoreceptorilor retinieni, si creste predispozitia pentru producerea
cataractei. In acest sens exista sisteme de protectie a ochilor precum ochelarii si scuturile de protectie
care reduc intensitatea luminii incidente.

674.Astazi ,care este lungimea de unda produsa de variatele lampi de fotopolimerizare?

400-520 nm,plasata in domeniul vizibil
-cu toate ca polimerizarea este produsa de lumina lampii reactia de polimerizare se prelungeste cu cca 24
ore de la initierea ei.
-timpul de 20 30 sec sau dupa fabricant
-subst care initiaza procesul de fotopolimerizare este de regula o camforchinona

675.Discutand despre culoarea materialelor de sigilare,ce culoare doresc pacientii ,la fel si medicul
dentist si de ce?
-dupa culoare,compozitele pt sigilare pot fi transparente,opacesau colorate(alb,galben,roz)
-de obicei pacientul preffera materialele transparente,in timp ce medicul le prefera pe cele colorate pt o
identificare mai rapida
!!! indiferent de culoare ele prezinta o buna adeziune

676.Care sunt motivele pt care expunerea ochiului profesionist si nu numai trebuie prevenita de
expunerea la lumina lampii de fotopolimerizare?

41
Expunerea ochiului direct la lumina cu lungime de unda de 400-500 nm poate afecta retina , prin lezarea
ei termica , afectandu-se functionarea fotoreceptorilor retinieni, si creste predispozitia pentru producerea
cataractei. In acest sens exista sisteme de protectie a ochilor precum ochelarii si scuturile de protectie
care reduc intensitatea luminii incidente

677.Cand este obligatoriu sa lucram la 4 maini,in cazul realizarii de sigilari si care sunt
argumentele?
-exista o serie de reguli de baza de stiut si respectat in cazul sigilarii:
1.dintii fiecarei hemiarcade sunt sigilati separat
2.se lucreaza ergonomic la 4 maini .ajutorul asistentei este indispensabil mai ales pe durata aplicarii
materialelor chimic polimerizabile.procedandu se astfel se obine un control mai eficient al umezelii si se
castiga timp
3.succesul depindede respectarea cerintelor fiecarei etape de lucru si de mentinerea unui camp operator
perfect uscat pe durata etapelor de plasare a sigilantului
4.se resoecta ind fabricantului

678.Cand realizam sigilarea santurilor si fosetelor coronare iar dintele nu prezinta depozite
dentare care este recomandarea practica?
Pregatirea dintelui presupune indepartarea depozitelor si a resturilor organice la nivelul santurilor si
fosetelor coronare de sigilat pt a favoriza conditionarea acida si penetrarea sigilantului cat mai in
profunzime.Obligatoriu tartrul si coloratiile locale se indep prin periaj prof sau prin frecare cu vf sondei.
-in cazul pacientilor care nu prezinta depozite dentare dure,se indica numai perierea personala a zonei si
curatarea profesionala cu ajutorul sondei.

679.Izolarea câmpului operator prin intermediul digăi este recomandă într-o serie de situaţii
clinice atunci când realizăm sigilări şi nu numai. Care sunt acestea şi cât timp trebuie să
rămână izolat dintele? – 2 min
Pentru o adeziune perfecta dintele de sigilat trebuie sa ramana perfect izolat pe toata durata sigilarii,deci
pana la realizarea prizei materialului de sigilare.Cea mai eficienta izolare este realizata cu ajutorul
digai,indicata mai ales :
 Diga este indicata mai ales cand ne propunem sa izolam intr-o singura sedinta mai multi dinti
 In cazul pacientilor cu salivatie abundenta, la cei cu mobilitate accentuata a limbii, cei cu
planseul bucal ridicat
Diga nu se aplica in cazul unui dinte incomplet erupt
Dintele trebuie sa ramana perfect izolat pe toata durata sigilarii, deci pana la realizarea prizei
materialului de sigilare.

680.In ce situatie clinica cand efectuam sigilare nu se indica aplicarea digai?

 Diga este indicata mai ales cand ne propunem sa izolam intr-o singura sedinta mai multi dinti
 In cazul pacientilor cu salivatie abundenta, la cei cu mobilitate accentuata a limbii, cei cu
planseul bucal ridicat
Diga nu se aplica in cazul unui dinte incomplet erupt!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Dintele trebuie sa ramana perfect izolat pe toata durata sigilarii, deci pana la realizarea prizei
materialului de sigilare.

681.Cum obiectivăm clinic un gravaj acid corect? – 2 min

42
 Conditionarea acida se indica in vederea obtinerii unor microretentivitati in smalt prin care se
creste suprafata de adeziune mecanica oferita sigilantului.Aplicarea acidului ajuta si la
decontaminarea suprafetei de smalt (antimicrobiant) si in plus la reducerea tens superificiale prin
care se fav umectabilitatea.
Obiectivarea unui gravaj acid corect este aparitia petei albe cretoase , care se observa dupa ce am refacut
izolarea si am uscat suprafetele demineralizate.Uscarea se face timp de 15 20 sec dupa refacerea izolarii
fara a contamina cu fluid orall suprafetele demineralizate.

682.Care sunt argumentele pt care se realizeaza inainte sigilarilor conditionare acida?

- Conditionarea acida se indica in vederea obtinerii unor microretentivitati in smalt prin care se
creste suprafata de adeziune mecanica oferita sigilantului.Aplicarea acidului ajuta si la
decontaminarea suprafetei de smalt (antimicrobiant) si in plus la reducerea tens superificiale a
suprafetelor dentarede sigilar prin care se fav umectabilitatea.

683.Care sunt avantajele si dezavantajele oferite de produse acide sub forma de solutie si sub
forma de gel folosite in cazul sigilarilor?
-acid sub forma lichida,de gel,semi gel
-toate formele de prezentare contin acid fosforic la concentratii cuprinse intre 15-50%
-fiecare dintre acestea ofera anumite avantaje .astfel acidul sub forma de solutie ofera o buna
umectabilitate ,dar este greu de controlat ca suprafata conditionata,in timp ce acidul sub forma de gel
este usor de vizualizat dar este mai greu de indepartat prin spalare.
!!!TIMPUL de deminerealizare acida a suprafetelor dentare variaza intre 15 si 60 secunde in functie si
de indicatiile produsului insa de obicei conditionarea dureaza 20 30 sec atat pt dd temp cat si pt cei
permanenti si se lungeste cu 15 sec in cazul dd fluorizati.

684.In ce situatie clinica legat de sigilari se recomanda prelungirea timpului de conditionare acida
cu cca 15 sec?
--in cazul dd fluorizati\

685.Când sigilăm cu compozite chimic polimerizabile, dintr-o tranşă de material câţi dinţi putem
să sigilăm şi de ce? – 1 min

Cand folosim materiale chimic polimerizabile putem realiza dintr o transa de material sigilarea a
Maxim 2 dinti, depunerea materialului facandu-se doar pe durata perioadei de fluiditate maxima .
In acest caz este nevoie de asistent , care prepara materialul in timp ce medicul mentine uscat
campul operator.

686.Cand la sigilare utilizam materiale fotopolimerizabile eventual sub izolare cu diga cand
dinti putem sigila dintr odata?
-cu materiale compozite fotopolimerizabile putem realiza dintr o data si sub izolare cu diga
sigilarea dintilor unei hemiarcade

687.În cazul în care sigilarea efectuată se desprinde de pe dinte atunci când încercăm îndepărtarea
ei folosindu-ne de sondă, care este atitudinea clinică? – 1 min
Adaptarea ocluzala se realizeaza numai dupa ce s-a produs priza materialului si dupa ce am incercat
desprinderea lui,prin introducerea sondei la marginea materialului de sigilat.Daca acesta de desprinde se
trece la refacerea sigilarii.Cand si a doua oara se desprinde refacerea sigilarii se amana pt o saptamana
perioada necesara remineralizarii pe cale naturala a suprafetelor demineralizate acid.

43
688.Când, unde şi cu ce realizăm adaptarea ocluzală a sigilărilor realizate cu variatele tipuri de
materiale special fabricate pentru sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min

Adaptarea ocluzala se realiz numai dupa ce s-a produs priza materialului si dupa ce am incercta
desprinderea lui prin introducerea sondei la marginea materialului de sigilat.
-Incepe cu controlul prezentei excesului de material in spatiul interdentar, prin incercarea de introducere
a dental floss-ului ( cand exista exces se indeparteaza cu un instrum manual de detartraj,de ex freza de
mirt).
Apoi, cu ajutorul hartiei de articulatie , evidentiem plusurile, care sunt indepartate prin frezare.
Adaptarea ocluzala se practica numai cand materialul compozit folosit este de umplutura anorganica.
-in cazul in care materialul de umplutura este fara umplutura anorganica ,adaptar
ea ocluzala nu se efectueaza,obtinandu se natural prin masticatie si uzura.
!!!!la sf,recomandam fluorizarea dd sigilati ,procedeu prin care obtinem remineralizarea str dent
demineralizate acid si neacoperite cu material si in plus completteaza preventia la nivelul
suprafetelor dentare neafect de sigilare.

689.In ce situatie nu este necesara adaptarea ocluzala dupa ce realizam sigilare santuri si fosete?
-in cazul in care materialul de umplutura este fara umplutura anorganica ,adaptar
ea ocluzala nu se efectueaza,obtinandu se natural prin masticatie si uzura.

690.Care sunt motivele pt care la sf sigilarii treb sa realizam fluorizarea struct dentare?
!!!!la sf,recomandam fluorizarea dd sigilati ,procedeu prin care obtinem remineralizarea str dent
demineralizate acid si neacoperite cu material si in plus completteaza preventia la nivelul
suprafetelor dentare neafect de sigilare.
.
691.In cazul anumitor dinti mentinerea sigilarii este mai indelungata ca in cazul altora. Care este
ordinea eficientei?
-controlul mentinerii sigilarii se face la fiecare 6luni.desi materialul de sigilare se poate pierde,de
obicei,el se mentine in profunzimea santurilor si fosetelor,realizand la acest nivel o prevenire eficienta a
cariei dentare.
-cand consideram ca refacerea sigilarii este necesara,ea se poate realiza fara retineri\
-studiile realiz asupra mentinerii in timp,a sigilantului arata ca cea mai buna retentie se obtine la nivelul
dintilor recent erupti,la molarul de 6 ani,comparativ cu cel de 12 ani,la cei mandibulari,comparativ cu
cei maxilari. In plus,s a observat ca dintii sigilati care au pierdut materilul de sigilare sunt mai rezistenti
la carie ocluzara comparativ cu cei care nu au fost sigilati.
-cauzele principale ale pierderii materialului sunt imperfectiunile tehnicii,precum si stresul masticator.
-see considera de succes sigilarea care rezista peste 6 7 ani
-studiile arata ca prin sigilare, se obtine o reducere a incidentei cariei ocluzale cu cca 65 80%

692.După cât timp de la realizare o sigilare menţinută se consideră de succes? – 1 min

-see considera de succes sigilarea care rezista peste 6 7 ani
-studiile arata ca prin sigilare, se obtine o reducere a incidentei cariei ocluzale cu cca 65 80%

693.Care sunt comparaţiile făcute între sigilările efectuate cu compozite şi cele cu cimenturi glass
ionomer şi care sunt cele mai importante avantaje prezentate de ultimile? – 4 min
44
-exista cimenturi glass ionomer produse special pt sigilare.
-comparandu le cu compozitele , cimenturile glass ionomer prezinta o rezistenta mai scazuta la uzura
insa par sa permita o retentie mai buna,chiar chimica si fara a necesita o conditionare prealabila a
tesuturilor acoperite.insa,prin cond supraf dentare cu o solutie de acid poliacrilic 10%,se obtine o
reducere a tens superificiale si o mai buna adaptare a sigilantului la supraf de smalt.chiar daca se pierd
mai repede,cimenturile ramase pe fundul fisurilor si al fosetelor sunt suficente pt o protectie
indelungata.deci,punctele slabe ale cis sunt rezistenta mai mica la uzura si vascozitate,comparativ cu
rasinile diacrilice.de asmenea studiile arata ca umplerea cu glas ionomer a fisurilor mai inguste de
200um este dificila.
-intr un studiu efect recent se constata ca dp 3 ani de la realizare,aproape 90 %din sigilarile efectuate cu
glass ionomer,s au pierdut complet, in timp ce pierderile celor efectuate cu materiale compozite au fost
de doar 10 %.
-un avantaj al glass ionomer este faptul ca ele elibereaza fluor o perioada de timp indelungata,mecanism
prin care scade susceptibilitatea la carie a tesuturilor aflate in contact.
-prin studiile intreprinse de fross se arata ca cimenturile glass ionomer autopolimerizabile prezinta o
eliberare mai masiva de ioni de fluor,comparativ cu cele fotopolimerizabile.

!!!N-AM GASIT IN CARTE!694.In cazul in care la sigilare utilizam cimenturi glass ionomer se
recomanda conditionarea suprafetelor dentare cu solutie de acid poliacrilic 10%. Care sunt
motivele?

695.In cazul sigilarii cu cimenturi glass ionomer studiile arata ca umplerea fisurilor si a fosetelor
coronare este dificila sub o anummita dimensiune. Care?
-200 um

696.Care dintre cimenturile glass ionomer de sigilare prezintă o eliberare mai masivă de ioni de
fluor? Cele auto sau cele fotopolimerizabile. – 1 min

autopolimerizabile

697.La ce se referă sintagma sigilarea ca metodă alternativă la terapia clasică?si in ce situatii

clinice se propune folosirea ei? – 3 min

Pentru a respecta principiul profilactic al economiei de substanta , pe durata efectuarii cavitatilor si a

timpului chirurgical , dupa regulile lui Black se recomanda efectuarea de combinatii intre preparariile
clasice ale cavitatiilor si sigilarea restului de santuri si de fosete, neafectate de procesul carios.

-ideea economiei de substanta fost introdusa in 1978 de simonsen .ea se poate aplica in cazurile clinice
in care la nivelul santurilor si fosetelor intalnim carii punctiforme. In consecinta se realizeaza cavitatati
mici siexereza dentinei ramolite in totalitate si obturrarea lor cu materiale compozite dupa regulile
terapiei nepreparate chrirugical sa fie sigilate.

-S-a stabilit ca atunci cand avem dubii in diagnosticarea cariei dentare si , pentru a preveni evolutia ei
este recomandabil sa sigilam.

698.Se spune ca atunci cand avem dubii in diagnosticare cariei sa sigilam. Ce se constata
dpdv clinic,microbiologic si radiologic la un nr de ani de la efectuarea sigilarii?
-????stoparea evolutiei proceselor carioase resspective,in conditiile in care sigilarea si a
pastrat integritatea.chiar si in cazul sigilarii leziunilor carioase evidente,cu dentina afectata,se

45
constata dupa 3 5 ani de la sigilare reducerea populatiei microbiene sau chiar incativarea
bacteriologica.
699.În ce constă TEHNICA ART şi în ce condiţii se aplică? – 4 min

Reprezinta o metoda de tratament indicata tarilor subdezvoltate , in care tratatamentul stomatologic

adecvat nu se poate asigura din cauza dotarilor insuficiente. In aceste tari in care regimul alimentar
modern a patruns inaintea masurilor profilactice,rezult a fost o prevalenta crescuta a cd iar singura
posibilitate de tratament a fost extractia.
Intr-o asemenea situatie se recomanda ca pana in momentul in care este posibil un tratament corect,
leziunile carioase profunde sa fie curatate de rentina ramolita, cu ajutorul instrum de mana. Dentina este
indepartata mai ales de la nivelul peretilor lat ai cav carioase, lasand spre camera pulpara un strat de
dentina suficient de gros. Astfel pregatita cav este conditionata timp de 10 s cu o solutie de acid
poliacrilic , dupa care cavitatea se spala si se usuca.
Urmeaza aplicarea de ciment glass ionomer autopolimerizabil, cu priza rapida,direct. cu degetul
inmanusat si care va necesita numai adaptare ocluzala.
Tehnica da rezultate bune in cazul cav de cls I, III, dar poate fi folosita si la cls II, unde nu este necesara
refacerea punctului de contact.

700.Cand devine obligatorie sigilarea santurilor si fosetelor coronare?

-SIGILAREA ESTE OBLIGATORIE LA PACIENTII CUPRINSI IN GRUPA DE RISC
CRESCUT LA CARIE SI LA MOLARII DE 6 ANI.

701.Definiti educatie pentru sanatate. - 2 min

Reprezinta un proces activ si complex de comunicare interumana,individuala sau colectiva,prin care se

realizeaza un transfer de informatii cu privire la modalitatile de mentinere a sanatatii,informatii care au
ca scop insusirea de deprinderi si comportamente sanogene.Educatia pentru sanatate oro-dentara
reprezinta procesul de influentare pozitiva a comportamentului indivizilor,in sensul pastrarii sanatatii si
de dezvoltare a atitudinilor pozitive fata de acesta.Scopul educatiei este de a adopta practici si un stil de
viata sanatos,de a crestere a stimei de sine si a calitatii vietii

702.Care sunt implicaţiile educaţiei pentru sănătate ca prioritate a activităţilor medicale? – 1 min?

Astazi educatia pentru sanatate se consituie intr-o problema prioritara a activ medicale , cu largi
implicatii economice,sociale si politice.

703.Care sunt scopurile pentru care educaţia pentru sănătate se impune? – 1 min

-scopul educatiei este de a adopta practici si un stil de viata sanatos,de crestere a stimei de sine si a
calitatii vietii

704.Care sunt obiective educaţiei pentru sănătate în medicina dentară? – 4 min

-popularizarea de cunostinte cu privire la cauzele producerii principalelor afectiuni dentare cat si a

modalitatilor de prevenire
-necesitatea ingrijirii sustinute a organismului,incepand din prima copilarie
-intelegerea valorii reale a costurilor tratamentelor curative,in raport cu beneficiile lor reduse

46
-invatarea regulilor corecte de igiena dentara si orala,prin care se limiteaza evolutia afectiunilor din sfera
de activitate stomatologica

705..Educarea colectivă dă cele mai bune rezultate. Care este grupa de vârstă la care efectul
educaţional este maxim? – 1 min
Forma de educare colectiva(mai ales la scolari,grupul tinta fiind intre 10 si 19 ani ) este preferata
datorita rezultatelor bune,obtinute rapid.
O.M.S considera ca promovarea sanatatii este eficienta cand cand este facuta in locul unde oamenii
traiesc ,muncesc,etc..
--in ceea ce priveste educatia individuala ea reprezinta etapa cea mai dificila a profilaxiei primare
deoarece necesita timp dar si intelegerea pacientului.

706. Comparativ cu cea colectiva,educarea individuala este mai dificila. De ce?

Vezi 705

707.Care sunt sursele de informare în educaţia pentru sănătate şi care sunt caracteristicile
mesajului transmis de aceste surse? – 3 min

-sursele de informare sunt multiple.sunt impartite astfel:

1.surse primare-sunt repr de specialisti:gradat,ei fiind profesorii universitari si cercetatorii in
domeniu,apoi medicii dentisti,in primul cand cei din scoli sau in alte tari chiar medicii deneralisti-
pediatri
2.surse secundare-sunt repr. de la mass-media la colegii de scoala sau serviciu,implicand aici
educatorii,invatatorii,profesorii si parintii
-mesajele transmise prin aceste surse trebuie sa fie sinergice si coordonate

247.În întocmirea şi prezentarea unui mesaj preventiv care sunt recomandările făcute de
specialişti? Ce fel de argumente şi formulări folosim. –1 min?

In prezentarea mesajului este recomandabil sa utilizam argumente si formulari pozitive . Este foarte
important ca persoana care comunica informatiile sa fie responsabila , sa aibe o formare in domeniul
medical si sa se afle in slujba umanitaii. Etica discursului se bazeaza pe respectarea audientei,
responsabilitatea cunostiintelor despre subiect, obiectivitatea informatiei

248.În procesul de educare individuală se recomandă să se înceapă cu un interviu prin care

profesionistul constată? – 1 min

-in cazul edicatii individuale,recomandarile sunt ca procesul sa inceapa cu un interviu prin care
profesionistul evalueaza nivelul cunostintelor si importanta data de individ practicilor preventiei primare

249.Procesul educativ efectuat în practica stomatologică de ce trebuie să ţină cont, în primul rând,
şi cum se desfăşoară el? – 2 min

Acest proces educativ va tine cont de varsta si se desfasoara continuu, variat si cu multa diplomatie. Se
impune ca mesajul transmis sa fie permanent optimizat si in functie de modificarile aparute in societatea
de educat.
47
250.Care sunt cerinţele de respectat, cu scopul unei reuşite maxime, a acţiunii de educare
individuală? – 3 min

Reusita actiunii de educare individuala poate fi asigurata prin respectarea anumitor cerinte:
-distanta la care sta profesionistul fata de pacient trebuie sa fie de cca. 1m,pentru a crea un climat de
confidentialitate
-cei doi stau fata in fatampozitie in care expresia fetelor celor doi poate fi reciproc studiata
-dialogul se efectueaza intr-o zona a cabinetului sau intr-o alta incapere,ambele special amenajate,si fara
ca pacientul sa fie asezat in fotoliul dentar
-profesionistul trebuie sa se exprime cu claritate,intr-un vocabular simplu(recomandabiul fiind cel folosit
intr-un ziar popular) si in concordanta cu nivelul educatiei individului
-medicul orienteaza discutia astefl incat sa suscite interesul pacientului
-se vor alterna expunerile noi cu rezumarea cunostintelor anterior comentate
Pentru un randament educational maxim,se recomanda ca,dupa etapa de prim contact si de
constientizare si moticare a pacientului,sa urmeze cea a demonstratiilor practice,apoi cea de repetare si
consolidare a cunostintelor acumulare

251.Care este limbajul recomandat atunci când realizăm educarea pacienţilor? – 1 min

Profesionistul trebuie sa se exprime cu claritate , intr-un vocabular simplu ( recomandabil fiind cel
folosit intr-un ziar popular) si in cocordanta cu nivelul de educatie al individului.

252.În cadrul educaţiei pentru sănătate cum trebuie să fie mesajul transmis? – 1 min

Mesajul transmis trebuie sa fie permanent optimizat si in functie de modificarile aparute in societatea de
educat, ultilizam argumente si formulari pozitive.

253.Care sunt factorii complementari de care trebuie să ţină cont profesionistul în elaborarea
mesajelor educaţionale? – 3 min

In compunerea mesajului educational,profesionistul trebuie sa tina seama de o serie de factori

complementari cum ar fi:
-apartenenta sociala a pacientului
-atitudinea microgrupurilor sau a grupurilor populationale,fata de o anumita problema
-profilul psihologic al celor implicati
-capacitatea pacientului de a decodifica mesajul transmis de a-l integra in practica

254.De ce lipsa de inters manifestată de unii pacienţi cu privire la explicaţiile educative trebuiesc
notate în fişa pacientului? – 1 min

48
Lipsa de interes manifestata de unii pacienti trebuie consemnata in fisa clinica,prin care specialistul
poate sa se apere ,in cazul in care pacientul il da in judecata,cerand daune pentru nereusita tratamentelor
efectuate

718.Daţi definiţia clasică a cariei dentare (HARNDT). – 2 min

Proces cronic distructiv care evolueaza fara fenomene inflamatorii tipice,care provoaca necroza
tesuturilor dentare dure,si in final infectarea pulpei.

719.Care este definiţia cariei dentare acceptate astăzi? – 2 min

Proces dinamic,complex si continuu de alternanta a proceselor de demineralizare si remineralizare,care

au loc la nivelul structurilor dure dentare.Deminerealizarea fiziologica se produce ca urmare a actiunii
prelungite a acizilor produsi la nivelul placii dentare prin metabolism microbian,otet sau bauturi
racoritoare..
-procesele de remineralizare se produc prin reprecipitarea sarurilor minerale acumulat5e la interfata
placa -dinte

720.Cercetările au evidenţiat conexiunile existente între infecţiile cronice orale şi unele afecţiuni
cronice sistemice. Daţi 3 exemple. – 1 min

Infectiile cronice sistemice cu punct de plecare oral apar de obicei la pacientii imunocompromisi.
Diseminarea microorganismelor orale in fluxul sanguin este frecventa si la mai putin de 1 minut dupa o
procedura la nivelul cavitatii orale, organismele din locurile infectate pot ajunge la inima, plamani si
sistemul capilar periferic. Exemple de afectiuni sistemice asociate cu infectii orale: bolile
cardiovasculare, pneumonia bacteriana, diabet zaharat, greutate mica la nastere.

721..Cât timp trece de la prima demineralizare produsă pe suprafeţele dentare netede până când
clinic, obiectivăm pata albă cretoasă? – 1 min

Clinic s-a stabilit ca de la initierea demineralizarilor produse pe suprafetele dentare netede si pana la
aparitia petei albe cretoase trece o perioada de 6-9 saptamani

259.Care sunt leziunile care definesc etapa revervibilă a proceselor carioase? – 1 min

Apar leziuni de subsuprafata,sau in situ si apoi o pata alba cretoasa.

260.Cât timp trece, în funcţie de variatele situaţii clinice, până când se formează caria cavitară
sau ireversibilă (evaluare clinică şi radiologică)? – 4 min

Pana cand apare caria cavitara adica etapa evolutiva care necesita tratament curativ,trece de obicei o
lunga perioada de timp estimata pentru caria localizata pe suprafetele dentare netede la cca 24 luni de la
prima demineralizare sau la 6 luni pentru cariile agresive,acute.
In cazul cariilor localizate pe suprafete interdentare timpul scurs pana cand leziunea devine vizibila prin
radiotransparenta inregistrata pe radiografiile cu film muscat,este de cca 9 luni sau mai mult.

49
261.Cariile în etapa lor reversibilă pot să se vindece. Datorită căror factori/tratamente este
posibilă această evoluţie? – 2 min

S-a stabilit ca respectivele leziuni se vindeca spontan-prin interventia sistemelor naturale salivare,in
principal,la care se poate adauga favorabil si instituirea tratamentelor specifice preventiei primare.

262.În cât timp se pot vindeca (remineraliza) leziunile de carie incipiente (reversibile) şi care
este efectul episoadelor de scădere a pH-ului oral? – 2 min

Viteza de remineralizare a leziunilor carioase reversibile poate fi mai mare sau mai mica in functie de
anumiti factori precum:
 structura tesuturilor dure dentare afectate,
 stadiul si caracteristicile leziunilor,
 natura si grosimea peliculei dobandite,
 carcteristicile placii microbiene,
 fluxul si compozitia salivei,
 dieta,
 prezenta fluorului.
Perioada de reversibilitate a procesului carios este cuprinsa intre 6 si 24 de luni. Scaderea pH-ului oral
duce la demineralizarea smaltului, cu aparitia petei albe cretoase care poate evolua spre o leziune
cavitara ireversibila.

263.Termenul de carie dentară se adresează unei multitudini de aspecte clinice eterogene şi

anume? – 2 min

-de la carie activa la carie stationara,de la carie coronara la carie radiculara,de la starea preclinica de
carie inclusiv pata alba cretoasa la cea cavitara,de la caria primara la cea secundara.

264.Care tip de carie este specifică adultului sau altfel spus, nu se regăseşte la dentiţia de lapte? –
1 min

La adult in proportie de 40-76-% dintre cariile prezente sunt stationare-aspect clinic neintalnit la copii si
la dentitia temporara.

265.Care sunt ariile specifice coroanelor dentare unde descoperim obişnuit carii dentare? – 4
min

In mod obisnuit intalnim carii dentare in 4 suprafete specifice ale coroanelor dentare si anume:
-in zona santurilor si fosetelor coronare.cariile se descopera atat la nivelul suprafetei ocluzale a dintilor
cuspidati cat si la nivelul cingulumului dintilor frontali
-in zona suprafetelor coronare netede.Diferentiem cariile de pe suprafetele dentare expuse(v si o) de cele
ale suprafetelor aproximale
-in zona radacinilor,cand este afectat cementul suprafetelor radiculare expuse

50
-cariile secundare sau recurente,situate la interfata dinte- obturatie.aparitia cariilor secundare repr un
motiv obiectiv de refacere a obturatiei.

734. În cazul leziunii carioase incipiente, a petei albe cretoase cu ce facem diagnosticul difenţial şi
care este atitudinea clinică? – 2 min

In cazul leziunilor de carie incipiente si al petei albe cretoase,in special diagnosticul diferential se face
cu fluoroza dentara blanda,care apare clinic tot ca o pana alba cretoasa dar care se descopera de regula
incizal sau la nivelul varfului cuspizilor dintilor laterali”dinti in capete ninse”.In plus constatam la
palparea petei albe cretoase ,ca leziune de carie incipienta,o suprafata rugoasa -se contraindica palpare
;in timp ce la palparea celei din fluoroza suprafata palpata este neteda.

!!!!!735.Care este principalul microorganism care iniţiază procesul carios şi care este cel care
favorizează evoluţia lui? – 1 min
Dpdv. al evolutiei procesului carios se inregistreaza 3 etape microbiene
-prima etapa infectarea primara cu streptococ s, mutans

-a doua etapa estea cea de acumuluare locala la nivelul placii dentare a streptococilor s mutans si a altor
microorganisme acidurice spre un nivel patologic-modificare microbiana ce are drept consecinta
ecologica locala mentinerea unui ph acid.
-ultima etapa estea aceea de producere a demineralizarilor si a cavitatilor carioase in smalt

736.Din punct de vedere microbiologic în ce constă prevenţia primară? – 2 min

Preventia primara se refera la prevenirea transmiterii streptococilor S.mutans intrafamilial si la masurile

de prevenire instituite,prin care se incearca sa se obtina intarzierea transferului lor,de la mama la nou-
nascut si la copilul mic.

Pentru colonizare,streptococii au nevoie ,la nivelul cavitatii orale de prezenta unor suprafete dure,la care
sa adere.S-a stabilit clar ca in relatia nou-nascut si streptococ ,sursele de infectare sunt pers din jur,care
participa la ingrijirea copilului,in principal,mama acestuia.Cand la nivelul florei microbiene
orale a mamei exista o concentrare mare in streptococi S mutans,microorganismul se transmite masix si
contribuie la cresterea riscului cariogen al copilului in cauza.
Colonizarea masiva de s mutans este influentata si de alti factori precum:
-consumul frecvent de alimente indulcite cu zahar la care se adauga o anumita morfologie dentarea cat si
a arcadelor dentare retentive in mod natural
-prezenta in masura suficienta a microorganismelor antagoniste,a imunoglobbulinelor si a aglutininelor
salivare
-nivelul ph ului oral
Cu cat streptococii mutans vor coloniza mai masiv si de timpuriu cav orala cu atat riscul de carie al
individului este mai mare,atat pt dentitia temporara cat si pt cea permanenta.

737. Înainte de apariţia primilor dinţi în cavitate orală Streptococii mutans sunt o prezenţă
constantă sau nu? – 1 min

S-a stabilit ca inaintea eruptiei primului dinte temporar,Streptococul S mutans nu reprezinta un

colonizator permanent al cavitatii orale.
+736

51
738.Care este proportia genotipului de s mutans identice transmis de la mama si de la nou
nascut?
/??prin multiple studii s-a stabilit ca de regula copiluk preia s mutans de la mama prin contacte intime
repetate. In acest sens li si caufield constata ca genotipurile de s mutans identificate la copiii mici
studiati sunt identice cu celel ale propriilor mame intr o proportie de 71 % .daca la fete aceasta
specificitate creste la 88 % la baieti ea a fost de numai 53 %
-ig materne se transfera prin placenta si lapte.

739.Chiar daca genotipuri identice de s m cu ai mamei sunt mai mult identificate la fete
comparativ cua cea intalnita la baieti,totusi riscul de carie este mai mare in cazul baietilor. Cu cat
este mai mare acest risc la baieti comparatic cu cel de la fete?
Un motiv al similitudinii intre s m gasiti la mame si la copiii lor este acela ca imunoglobulinele materne
se transfera prin placenta si lapte corespunzator transmiterii specifice imune iar pe de alta parte
colonizarea specifica se produce datorita contactuilui intim si frecvent cu mama si apoi incetarii
alaptarii. In niciunul dintre caszuri nu s a constatat o potrivire intrree genotipurile copiilor si cele ale
tatilor si nici intre soti.

740. Colonizarea cavităţii orale cu streptococi mutans se produce mai ales într-o anumită perioadă
după naştere. Care este această perioadă şi cum se numeşte? – 2 min

In mod natural,prevalenta streptococilor S mutans creste odata cu inaintarea in varsta a individului,dar si

cu numarul suprafetelor dentare erupte.S-a stabilit ca este mult mai susceptibil copilul mic la colonizarea
cu streptococ mutans,perioada cea mai favorabila fiind cuprinsa intre lunile 19-31 de viata.Aceasta
perioada este numita sin acest punct de vedere ,,fereastra infectioasa,,.

? n am gasit o in studenti 741. Când la băieţi şi fete descoperim acelaş genotip al streptococilor S.
mutans ca cel de la aceeaşi mamă la care sex vom înregistra risc cariogen şi cu cât mai mare? – 2
min

Copilul preia S.M de la mama prin contacte intime repetate. Genotipurile de S.M identificate la copiii
mici studiati sunt identice cu cele ale propriilor mame, intr-o proportie de 71%. La fete, aceasta
specificitate creste la 88%, iar la baieti numai 53%.

???741. În mod normal, cât reprezintă streptococii şi lactobacilii din totalul microorganismelor
prezente la nivelul florei microbiene din fluidul oral şi de la nivelul P.D.? – 1 min

mai putin de 1% din totalul microorganismelor prezente in saliva si la nivelul pd.

742. Cum stările prelungite de aciditate orală favorizează îmulţirea cu precădere a

microorganismelor acidurice, studiile arată că vom întâlni în principal, şi Streptococi mutans care
se pot înmulţi şi prezintă activitate metabolică şi la anumite pH-uri. Care sunt acestea? – 1 min

Aciditatea produsa de s mutans poate atinge ph uri de 4,4 cu mult sub ph ul critic de demnineralizare a
struct dure dentare,. Ei inca se pot inmulti la un ph de 5 si continua sa produca acid la un ph sub 4,5
-prezinta o viteza remarcabila de producere a acizilor ,streptococii producand in 24 de ore tot atata acid
cat produc lactobacilii in 3 6 zile
52
743.Lactobacilii sunt unii dintre microorganismele cele mai tolerante la pH-uri acide. La ce pH îşi
menţine încă activitatea metabolică şi ce înţelegeţi prin termenii de acidogen şi aciduric? – 2 min
Lactobacilii sunt bacterii acidogene si acidurice.Ele se intalnesc in numar mare la pacientul cu
numeroase procese carioase active fie ca acestea sunt primare,ori secundare.
Lactobacilii isi mentin activitatea metabolic chiar si la pH-uri sub 3.
Acidogen=da nastere unui acid
Aciduric=???????!!!!!!

744.. Cât reprezintă Streptococii mutans din totalul microorganismelor prezente la nivelul P.D. la
copilul cu carii de biberon şi cât reprezintă ei la pacientul copil cu cario-activitate redusă? – 1 min
-la copilul cu carii de biberon=30%
-la pacientul copil cu cario-activitate redusa=

745. Unde se acumulează de regulă, microorganismele acidurice şi acidogene la nivelul coroanelor

dentare? – 1 min

la nivelul fisurilor coronare sau in spatiile interdentare

746. Pe ce se focalizează intervenţiie prevenţei terţiare? – 1 min

se focalizeaza pe stoparea evolutiei procesului carios incipient, obtinuta prin initierea terapiei
remineralizante. Pe aceasta cale se incearca vindecarea leziunilor reversibile existente.

Placa acumulata si aportul frecvent de carbohidrati favorizeraza metsbolismul microbian si producerea

de acizi organici in special de acid lactic.==> se obtine o scadere importanta a ph ului de la nivelul
fluidului placii timp in care protonii difuzeaza in smalt favorizand demineralizarea, pana cand la nive
supraf coronare netedde apar primele semne clinice de demineralizare pata cretoasa,trec aprox 6 9 spt.
747. Care este rolul prezenţei reţelei de smalţ hipomineralizat de la nivelul lui?– 2 min

Chiar daca smaltul este cel mai dur, el prezinta un grad de porozitate. Porozitatea este data de reteaua lui
hipomineralizata care formeaza canale de difuzare, ce-I permit sa fie permeabil in ambele sensuri, pentru
o serie de molecule mici sau pentru diferiti ioni anorganici.

751. Permeabilitatea smalţului în ambele sensuri presupune trecerea unor particule. În cât timp
traversează iodul radioactiv şi molacula de apă structurile dure dentare? – 2 min

Iodul radioactive strabate dintele dinspre cavitatea orala spre pulpa dentara si este detectat in tiroida
dupa 5 ore. Apa poate traversa dintele, cu o viteza de 0,1 mm/ora.

752. Cum este mineralizarea smalţului dinţilor temporari, cât este grosimea lui şi cât de repede
progresează leziunea carioasă comparativ cu aceleaşi aspecte constatate la dinţii permanenţi? – 2
min

In cazul dintilor temporary, mineralizarea este mai redusa, inclusiv la nivelul structurii interprismatice,
iar grosimea lui este la jumatate, comparative cu cea a dintilor permanenti. De asemenea, s-a dovedit ca
53
leziunea carioasa la dintii temporari progreseaza de 1,5 ori mai rapid, comparative cu evoultia la cei
permanenti.

753. Cât de lungă este perioada de reversibilitate a leziunii carioase incipiente? – 1 min

Cuprinsa intre 6-24 de luni

754. Cu ce este comparată demineralizarea produsă la nivelul cristalului de hidroxiapatită şi unde

se produce mai întâi, în centru sau la perieferia lui? – 1 min

La nivelul cristaluluid e hidroxiapatita, se constata ca demineralizarea se produce in doua etape, mai

intai in central si apoi la periferia lui, procesul fiind comparat cu un creion, demineralizarea avand loc
initial la nivelul minei, adica in centru.

755. In situ, unde se produce pierderea de substanţă anorganică şi la ce adâncime? – 1 min

Silverstone constata in situ ca pierderea de substanta anorganica se produce in suprafata smaltului,

demineralizarea avand loc la o adancime de 10-100 µm si la nivelul porului smaltului, al retelei
hipomineralizate. Acest stadiu a fost numit leziune de subsuprafata.

756. Dintre ionii de magneziu, carbonat, calciu sau fosfat, de la nivelul cristalelor de apatită care
sunt primii demineralizaţi? – 1 min

Magneziu, carbonat, calciu, fosfat

757. Ce se produce, în timp, prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobândită? – 2 min

Prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobandita, in timp, se produce neutralizarea acizilor iar
prin reprecipitarea ionilor anorganici acumulati se produce remineralizarea structurilor dentare afectate.

758. După foarte mulţi specialişti când se consideră că leziunea reversibilă de carie devine
ireversibilă? – 1 min

Concomitent cu avansarea in profunzime a demineralizarii , are loc si distrugerea proteinelor de la

nivelul matricei organice a porului.
In aceste conditii , smaltul de suprafata incepe sa se prabuseasca si apare cavitatea carioasa franca, care
va necesita tratament curativ, ea reprezinta etapa ireversibila a evolutiei procesului carios.

759. Care sunt factorii care influienţează remineralizarea? – 2 min

–structura tesuturilor dure dentare afectate
-stadiul si caracteristicile leziunilor
-natura si grosimea peliculei dobandite
-carcateristicile placii microbiene
-fluxul si compozitia salivei
54
-dieta
-prezenta fluorului

55