„Statuile, monumentele [i l\ca[urile de odihn\ ale eroilor [i martirilor neamului sunt pentru trupul ]\rii, ca

[i icoanele din casele noastre.“ NICOLAE IORGA

EROII NEAMULUI
Periodic de educa]ie patriotic\ [i cinstire a eroilor neamului
Anul V, Nr. 3-4 (17-18), Ia[i, decembrie 2013

Maria, Unica Regin\

a Rom=niei Unite
Cred c\ este nimerit s\ folosesc aici un aforism la care ]in
foarte mult: „~n via]\ e[ti ceea ce faci. ~n moarte e[ti doar
ceea ce r\mâne“. Este o fericire pentru mine de a dedica ire-
versibil acest moment Unicei Regine a românilor aduna]i `n
aceea[i ]ar\. Este o fericire pentru mine de a putea m\rtu-
risi cum am `ngenuncheat lâng\ lespedea funerar\ de pia-
tr\ alb\ de la Curtea de Arge[ `n chiar ziua Adormirii Mai-
cii Domnului, când ochii au cules literele locului ei de na[te-
re: East Well. Doamne, mi-am zis, cum de ai f\cut Tu (!) ca
Cea care avea s\ fie `ntruparea binelui nostru, s\ O (!) fi z\-
mislit chiar `n „R\s\ritul cel Bun“ din inima Apusului bri-
tanic! Ce destin superb a fost atât de m\gulitor cu poporul
meu de a-i fi trimis o asemenea r\splat\, spun eu, de mult
binemeritat\! Am avut superbe Doamne de }ar\ al\turi de
voievozi [i principi ilu[tri. Prea fericite fie numele Mariei lui
{tefan cel Mare, al doamnei Stanca cea schivnic\ [i p\str\-
toare a trupului lui Mihai Vod\ Viteazul Unificatorul, [i al
domnei Elena Cuza, urcat\ pe tronul unit lâng\ Alexandru
Ioan, `ntâiul Principe! Ele sunt temelia iubitoare a acestui
neam, proorocind prin jertfa lor smerit\ M\re]ia Reginei
Tuturor Românilor! Aceste rânduri nu se vor doar un re-
member evocator [i nici o „summa cum laude“, a[a cum este
de a[teptat s\ o fac\, pe bun\ dreptate, majoritatea celor
care au [ansa de a scrie despre eveniment `n aceast\ nobil\
carte. ~mi doresc explicit s\ se `n]eleag\ de ce Ea este apar-
te. Pentru c\ Ea este [i explica]ia viitorului nostru. Regina
Maria este simbolul net\g\duit al demnit\]ii unei dinastii
cu adev\rat regale, pentru care menirea [i `mplinirea dato-
riei reprezint\ suprema virtute! Maria, Regina Tuturor Ro-
mânilor, s-a m\rturisit a fi un om ca to]i ceilal]i, dar care se
deosebe[te de ceilal]i tocmai prin con[tiin]a menirii sale,
aceea de a se dedica ]\rii sale, pentru c\ România a fost }a-
ra Ei! O venerez pe Regina Mea, Maria, Unica Regin\ a Ro-
mâniei Unite. Pentru c\ alta nu am avut. Carol, fie [i al doi-
lea, a fost un desfrânat care s-a compl\cut `n concubinaje
ordinare. Mihai nici n-a avut timp s\-[i aleag\ regin\, pen-
tru-c\ s-a predat lui Stalin `n numele unei cauze doar de el
[tiute! Dup\ plecarea Mariei, România a r\mas orfan\ de
regin\! Poate de aceea a fost dat\, pe rând, la orfelinatele
Europei fasciste sau, mai apoi, comuniste! Maria nu a l\sat
doar o inim\ testament, un castel de Balcic mo[tenire sau
un jurnal de via]\ spre aducere aminte. Maria, prin]esa de
Kent, n\scut\ la East Well, a l\sat un ordin permanent. Un
ordin al Unicei Regine a României Unite: „P\stra]i }ara!!“.
Dup\ trei sferturi de secol de la plecarea Sa, ordinul este `n
vigoare. Români! Regina v\ cere s\ p\stra]i }ara! Pentru c\
este [i }ara Ei, `n numele c\reia s-a s\vâr[it din via]\, du-
cându-[i menirea pân\ la cap\t... Fi]i suverani, supunându-
v\ ordinului Suveranei Noastre Unice!
Pân\ la cap\t Soldat al }\rii,
Dr. Mircea CHELARU

A 69-a Aniversare de la Eliberarea Clujului, la 11 Octombrie 1944, de Ziua Sfântului Apostol Filip
~n B\t\lia de Eliberare a Clujului, Armata
a 4 - a Român\, comandat\ de generalul de
Corp de Armat\ Gheorghe Avramescu, a ela-
borat Ordinul de Opera]ii nr. 10, la 8 octom-
brie 1944, ora 6.00. Opera]ia a cuprins trei e-
tape: Prima etap\, de la 22 septembrie la 5 oc-
tombrie, a doua, de la 5 octombrie la 9 oc-
tombrie [i a treia etap\, de la 9 octombrie la
11 octombrie 1944. Luptele au durat trei zile.
Au `nceput la 9 octombrie, ora 9.10, [i au du-
rat pân\ `n dup\ amiaza zilei de 11 octom-
brie, orele 12.00 - 13.00. ~n interiorul ora[ului
nu s-au dat lupte deosebite. Clujul a fost eli-
berat printr-o manevr\ dubl\ `nv\luitoare a
trupelor române cu Diviziile 18; 9 [i 21 Infan-
terie, pe dreapta, iar Diviziile 2 Munte [i 1
Cavalerie, pe stânga. Au participat [i Diviziile
4 [i 93 Infanterie din Corpul 104 sovietic. Co-
mandantul Corpului 6 Armat\ Român, care a
eliberat Clujul, era generalul Filip Agricola.
S\ spunem c\ aceast\ Victorie a fost un oma-
giu pe care l-au adus subordona]ii, Coman-
dantului lor, de ziua lui, Sfântul Apostol Fi-
lip! Armata a 4 - a participat cu un efectiv de
12.861 militari, pierzând `n lupte, circa 3.500
de oameni. Greul luptelor l-au dus osta[ii ro-
mâni, `nregistrând pierderi triple, fa]\ de cei
sovietici. La 11 Octombrie 1944, Clujul a fost
eliberat pentru a doua oar\, de Armata Ro-
mân\: Prima dat\ a fost eliberat la 11/24 De-
cembrie 1918, de c\tre Divizia 7 Infanterie,
comandat\ de generalul Constantin Necul-
cea, din care f\ceau parte maiorii Gheorghe
Avramescu [i Nicolae D\sc\lescu, viitori co-
mandan]i ai Armatei a 4-a Române.
Omagiem pe eroi, pe veterani, eroi `n via]\,
pe vârstnicii de azi, care [i-au adus contribu-
]ia la aceast\ Victorie, la Victoria final\, din
25 Octombrie 1944, la realiz\rile existente
azi, pentru care merit\ recuno[tin]a Autorit\-
]ilor, a cet\]enilor.
Aniversarea este un nou moment de unire
`n idei, `n sim]\minte [i `n fapte bune, azi, a
românilor, pentru `nf\ptuirea Planurilor de
Ac]iune ale Autorit\]ilor, cu obiectivele [i m\-
surile pentru integrarea `n UE, pentru refor-
marea Statului, `n binele românilor [i Româ-
niei, `ncepând cu dezvoltarea subsistemelor
societ\]ii române[ti, cu punerea `n oper\ a
Pactului Na]ional pentru Educa]ie, a Proiec-
tului „Respect total `n [coli, `n `ntreaga comu-
nitate [i societate“.
~n semn de `nalt\ cinstire, la 9 Mai 1996,
Autorit\]ile Locale, `mpreun\ cu Comanda-
mentul Armatei a 4-a „Transilvania“, au `n\l-
]at [i au dezvelit, `n Piata „Avram Iancu“, din
Cluj-Napoca, Monumentul „Glorie Osta[ului
Român“.
Felicit\m pe to]i Veteranii de R\zboi - Eroi
`n via]\ [i vârstnicii pentru faptele lor m\re]e
`n binele neamului românesc!
Col. (ret) ing., ec. Nicolae C. Grosu
2 Rom=nia este numele lui Eminescu. (NICHITA ST|NESCU)
Canibalismul provocat de sovietici
Este binecunoscut faptul c\ foamea din
1947 a fost un rezultat al deciziilor [i ac]iuni-
lor regimului sovietic. Oricât s-a str\duit is-
toriografia comunist\ s\ dea vina pe o conse-
cin]\ a fascismului [i a „secetei din 1945 -
1946“, ea n-a izbutit s\ justifice politica anti-
na]ional\ [i antiuman\ a regimului stalinist
`n a[a-numita Republic\ Sovietic\ Socialist\
Moldoveneasc\.
~n 1946, când de acum mureau de foame
zeci de mii de basarabeni, industria alimenta-
r\ din RSSM a dep\[it planul anului 1946 la
fabricarea untului cu 33,2 la sut\, a uleiului -
cu 39,5, a c\rnii - cu 32,5, a conservelor - cu
101,9 procente. Acest lucru `l afl\m din sursa
oficial\ - gazeta „Moldova Socialist\“ din 28 ia-
nuarie 1947. Este evident c\ aceste produse a-
limentare proveneau din produc]ia sechestrat\
de la ]\rani [i se exporta `n URSS `n timp ce
produc\torii din Moldova mureau de foame.
Cu regret, ceea ce vreau s\ v\ prezint dep\-
[e[te cu u[urin]\ orice film de groaz\: Anul
1947 - Canibalism `n socialism. La dispozi]ia
cititorului punem câteva documente extrase
dintr-un dosar al Procuraturii RSSM din acel
an. Toate documentele acestui dosar poart\
men]iunea: SECRET [i STRICT SECRET.
(sursa:Arhiva Na]ional\ a Republicii Moldova,
Chi[in\u, fond 3 085, inventar 1, dosar 129).
Canibalismul `n RSSM era un secret de
stat. Era categoric interzis de a vorbi sau scrie
despre cruzimea NKVD-i[tilor [i activi[tilor
sovietici care luau toate rezervele de hran\ ale
b\[tina[ilor, m\turându-le podurile... Nu ve]i
g\si nici o gazet\ sau revist\ sovietic\ din acei
ani `n care s\ se men]ioneze, cel pu]in statis-
tic, cazurile multiple de canibalism. Secretul
de stat era p\strat cu stricte]e. Nu voi face un
comentariu pentru documentele pe care le pun
la dispozi]ia cititorilor, subiectul fiind pe `n]e-
lesul fiec\ruia.
Este destul de dificil de vorbit despre cani-
balism. Cu atât mai mult despre canibalism `n
Basarabia, `n Estul Europei. Nu `n Africa [i
nici `n Amazonia, ci la Chi[in\u, Orhei, B\l]i,
Cahul etc. E foarte greu de imaginat c\ `n a-
ceast\ provincie româneasc\ (ocupat\ de ru[i
`n 1940 f\r\ nici un foc de arm\, re`ntoars\ `n
patrimoniul na]ional-statul de c\tre Mare[alul
Ion Antonescu pentru o scurt\ perioad\, 1941-
1944, apoi reocupat\ de sovietici), existau case
„sigilate“, pe ele fiind afi[at\ inscrip]ia „To]i
au murit“. E foarte greu de imaginat c\ `n a-
ceast\ parte a Moldovei copiii erau vâna]i pe
str\zi, adu[i `n case, omorâ]i [i mânca]i!
STRICT SECRET 009-2 24/13.II.47
Procurorului General
al URSS tov. Gor[enin C.P.
Raport special „Despre situa]ia grea
a popula]iei din RSS Moldoveneasc\“
Prin prezentul [raport], consider de datoria
mea s\ v\ informez despre urm\toarele:
Din cauza secetei [i a neroadei, `n Republi-
c\ s-au creat condi]ii extrem de dificile privind
situa]ia alimentar\, care au adus complica]ii
popula]iei, `ndeosebi de la sate. ~n consecin]\ -
`mboln\viri de distrofie `n mas\, cre[terea
mortalit\]ii [i a cazurilor de canibalism.
Din informa]ia netotalizat\, pân\ la 5 fe-
bruarie 1947 `n Republic\ s-au `nregistrat 213
000 bolnavi de distrofie, dintre care copii de
vârst\ pân\ la 4 ani - 39 000, de la 4 la 14 ani
- 33 000 oameni. Au fost instalate 14 000 pa-
turi `n bar\ci temporare. ~n total au decedat 9
000 oameni.
Num\rul bolnavilor [i al deceda]ilor cre[te
din zi `n zi. De exemplu, de la 1 februarie pân\
la 5 februarie num\rul bolnavilor de distrofie
a crescut cu 24 000 de oameni; `n aceste cinci
zile au decedat 2 000 oameni.
Au fost depistate 34 cazuri de canibalism
(certificatele cu descrierea am\nun]it\ se ane-
xeaz\). Republica a primit un ajutor conside-
rabil din partea guvernului URSS.
Au fost date dispozi]ii procurorilor jude]eni,
or\[ene[ti [i raionali de a controla cum a fost
`mp\r]it acest ajutor destinatarilor.
(Documente [ocante)
}inând cont de situa]ia creat\ `n Republi-
c\, din zi `n zi cre[te criminalitatea: banditis-
mul, furturile, omorurile [.a.
To]i procurorii au primit dispozi]ii pentru a
activiza lucrul cu crimele nedescoperite. Drept
consecin]\ a situa]iei, s-au supra`nc\rcat `nchi-
sorile [i celulele de arest preventiv ale mili]iei.
La 6 februarie 1947 a fost adoptat\ o hot\-
râre a Biroului CC al PC (b)M, `n care se men-
]ioneaz\ cre[terea criminalit\]ii `n leg\tur\
cu problema alimentar\ [i au fost preconizate
m\suri de acordare a ajutorului organelor
MAI din partea organelor de partid [i sovietice
[i chiar a popula]iei pentru ap\rare [i pentru
intensificarea luptei cu criminalitatea.
Aceste lucruri am avut de relatat. Anex\ pe
6 file.
Procurorul RSS Moldovene[ti-cconsilier
judiciar de Stat, Colesnic
Certificat despre cazuri de cannibalism
`n Republic\ c\tre 10 februarie 1947
Jude]ul Chi[in\u
1. La 23 decembrie, anul 1946, locuitorii sa-
tului Mile[tii Mici, raionul Chi[in\u, Stici Eu-
dochia Constantinovna, n\scut\ `n 1910, mol-
doveanc\, [i Popov Vera Ivanovna, n\scut\ `n
1914, moldoveanc\, `n complicitate au t\iat [i
`ntrebuin]at ca hran\ pe fiica lui Stici, Stici
Maria Petrovna, `n vârst\ de 10 ani. Au avut
inten]ia de a o t\ia pentru acest scop [i pe fiica
lui Popov, iar apoi pe a doua fiic\ a lui Stici -
Nina, de 14 ani, dar ultima a figit din cas\.
Stici [i Popov sunt bolnave de distrofie.
2. La 17 ianuarie, anul 1947, `n satul Cara-
cui, raionul Kotovsk, ]\ranca s\rac\ {ve] E.E.
a plecat la punctul de repartizare a produselor
l\sând acas\ copiii: Serghei de 11 ani, Maria, de
8 ani, Vasile de 5 ani [i Vasilisa de 2 ani. ~n lip-
sa mamei, fiul mai mare, Serghei, a omorât-o pe
sora sa de 2 ani, iar p\r]ile moi ale corpului le-
a fiert [i le-a mâncat cu ceilal]i copii. To]i copii
sunt bolnavi de distrofie de gradul 2 [i 3; ante-
rior, ei mâncaser\ carne de pisici [i câini.
3. La 20 ianuarie, anul curent, locuitoarele
satului Minjir, raionul Bujor, Mangurcean Ni-
na Antonovna [i Grincovscaia Axinia Antonov-
na s-au `n]eles `ntre ele [i l-au r\pit pe b\ie]e-
lul }âr[in Denis, de 9 ani, apoi l-au adus acas\
la ele, l-au t\iat [i l-au mâncat. Mangurcean
N. A. [i Gruncovsacia A. A., n\scute `n 1917 [i,
respectiv ,1925, moldovence, au fost arestate.
4. La 22 ianuarie 1947, locuitorii satului
Mile[ti, raionul Kotovsk, {carevnea Stepan
Stepanovici, n\scut `n 1912, moldovean, ]\ran
s\rac, `n complicitate cu sora sa, Graur Anas-
tasia Feodorovna, `n vârst\ de 48 de ani, au o-
morât-o pe fiica ultimei de 3 ani[ori, Parasco-
via, [i au mâncat-o. Peste câteva zile, cu ace-
la[i scop, {carevnea a omorât-o pe sora sa,
Graur A. F. ~n ianuarie curent, {carevnea a a-
dus `n casa sa patru cadavre de adolescen]i,
dintre care unul l-a consumat drept hran\, al-
tul l-a dat lui {carevnea Vera Antonovna, care
locuie[te `n vecin\tate cu ea, iar dou\ cadavre
ale unor feti]e, `ntre vârste de 7-10 ani, le-a t\-
iat `n buc\]i [i le-a dus `n satul Cigherleni. ~n
afar\ de acestea, tot la el `n cas\ a fost g\sit
cadavrul unui adolescent de 14 ani f\r\ cap,
mâini [i picioare, ascuns `n sob\, fiind `nvelit
cu ni[te haine. {carevnea este s\n\toas\ fizic,
a primit deseori ra]ie alimentar\, pe care, par-
]ial, o vindea, {carevnea a fost arestat\.
5. La 27 ianuarie 1947, locuitorul satului So-
fia, raionul Bujor, Cazac Pavel Vasilevici, n\s-
cut `n 1904, `n complicitate cu fiul s\u Alexan-
dru, n\scut `n 1931, [i cet\]eanul Petruhin -
1933 au invitat `n casa lor pe adolescentul Cris-
tea Va[cu Horolovici, n\scut `n 1934, l-au t\iat
[i consumat ca hran\. Cazac a fost arestat.
6. La 28 ianuarie curent, adolescentul de 15
ani, Romanciuc Semion Gavrilovici, `ntor-
cându-se de la pia]\ din satul Bujor, a hot\rât
s\ `nopteze la cunoscu]ii s\i, Romanciuc Ivan
Vasilevici, `n vârst\ de 15 ani, [i fratele lui Ro-
manciuc Grigore Vasilevici, de 12 ani, care
tr\iau `mpreun\ cu mama lor, Romanciuc Ma-
ria Dmitrevna, `n vârst\ de 40 ani, ]\ranc\ s\-
rac\. Noaptea, fra]ii Romanciuc l-au omorât
pe Romanciuc Semion [i l-au mâncat.
7. La 24 ianuarie curent, locuitorii satului
Mile[tii Mici, jude]ul Chi[in\u, Chihai Con-
stantin Alexandrovici, n\scut `n 1927, ]\ran
mijloca[, [i Andronache Nadejda Andreevna,
n\scut\ `n 1930, au invitat-o `n casa lui An-
dronache pe vecina Petra[cu Parascovia Pav-
lovna, o feti]\ n\scut\ `n 1940, au t\iat-o `n
buc\]i cu scopul de a o `ntrebuin]a `n hran\.
Chihai [i Andronache au fost aresta]i.
8. La 25 ianuarie curent, locuitorii s\tucu-
lui Tresteni, jude]ul Chi[in\u, Caracuian Gri-
gorii Andreevici, n\scut `n 1903, ]\ran mijlo-
ca[, l-a t\iat pe fiul s\u, Iacob, n\scut `n 1933,
[i l-a mâncat `mpreun\ cu toat\ familia. Cara-
cuian a fost arestat.
Jude]ul Cahul
1. La 19 decembrie 1946, `n satul Cazaclia,
raionul Taraclia, locuitorii Terzinov Ivan Pe-
trovici, Terzinova Parascovia Dmitrievna [i
Caramane] Elena Ivanovna l-au omorât [i l-au
mâncat pe copilul lui Caramane], `n vârst\ de
6 luni, [i pe fiul lui Pruceanu (membru al so-
vietului s\tesc), `n vârst\ de 8 ani[ori. Famili-
ile Terzinov [i Caramane] au fost arestate.
2. La 23 decembrie 1946, `n satul Taraclia,
raionul Taraclia, cet\]eana Randopula M. I.,
n\scut\ `n anul 1919, bulg\roaic\ s\rac\, la
21 decembrie 1946 a n\scut un copil, iar la 23
decembrie 1946 l-a omorât [i l-a mâncat. Ran-
dopula a fost arestat\.
3. ~n satul Baurci, raionul Congaz, cet\]ea-
nul Ialanin Andrei Ivanovici, n\scut `n 1916,
g\g\uz, cu acordul so]iei sale, la 7 februarie
1947, [i-a t\iat propria fiic\, `n vârst\ de 6
ani, [i a mâncat-o. Ialanin a fost arestat.
4. ~n satul Be[alia, raionul Congaz, cet\]ea-
na Topal Elena Petrovna, n\scut\ `n 1922, `m-
preun\ cu sora sa, Zinaida Petrovna, n\scut\
`n 1913, la 3 februarie au mâncat cadavrul ce-
t\]encei Celac Anghelina Cazimirovna.
5. ~n satul Be[alia, raionul Congaz, cet\]ea-
nul Cogan Ilia Grigorievici, n\scut `n 1921, a
`ntrebuin]at pentru prepararea salamului ca-
davrul lui Gantatova Elena Stepanovna, `n
vârst\ de 45 de ani.
6. ~n aceea[i localitate, la 26 ianuarie
1947, cet\]eanul Ciacu Gheorghii Gheorghie-
vici, n\scut `n 1912, ]\ran s\rac, g\g\uz, a
t\iat-o pe fiica sa, n\scut\ `n 1940, [i a con-
sumat-o `n calitate de mâncare. La 28 ianua-
rie, tot acest individ l-a t\iat pe fiul s\u, `n
vârst\ de 5 ani, o parte din carne a mâncat-o,
iar alta a `ncercat s-o vând\ la pia]\ dar a
fost arestat.
7. ~n satul Chiret-Lunga, ]\ranul Colpacci
Andrei Constantinovici [i so]ia sa, la 3 ianu-
arie, au consumat `n alimenta]ie cadavrul fi-
ului lor, Niil, n\scut `n 1945, care murise de
distrofie; iar la 9 ianuarie, tot ei au mâncat
cadavrul mamei, Colpacci Feodora, `n vârst\
de 65 de ani; iar la 11 ianuarie l-au t\iat pe
tat\l s\u Colpacci Constantin Constantino-
vici, `n vârst\ de 70 de ani [i l-au mâncat.
Colpacci a fost arestat.
8. ~n satul Tomai, la 2 ianuarie, a murit ]\-
ranul Carabacjac Piotr Petrovici, n\scut `n
1896. So]ia sa, Carabacjac Maria Dmitrievna,
n-a `nmormântat cadavrul, ci l-a consumat ca
hran\. Carabacjac a fost arestat\.
9. Tot `n aceast\ localitate, ]\ranul Cim-
poie[ Vladimir Ivanovici, n\scut `n 1919, [i
so]ia sa, Cimpoie[ Ana Ivanovna, n\scut\ `n
1923, au mâncat cadavrul mamei sale care
decedase. Familia Cimpoie[ a fost internat\
la spital.
10. La 20 ianuarie, `n satul Be[alma, raio-
nul Congaz, la cimitir au fost re]inu]i g\g\uzii
b\[tina[i Antonova Maria Vasilievna, Boico A-
nastasia Haralampievna [i Topal Parascovia,
care dezgropau cadavre [i le t\iau `n buc\]i `n
scopul de a fi `ntrebuin]ate ca hran\. Re]inu]ii
s-au dovedit a fi distrofici.
11. ~n satul Taraclia, raionul Taraclia, ado-
lescentul Poslor Ivan Dmitrievici, `n vârst\ de
13 ani, bulgar, cu acordul mamei sale, Poslor
Stepanida, a t\iat-o pe sora sa, `n vârst\ de [a-
se ani[ori, [i au `ntrebuin]at-o ca hran\. Poslor
a fost arestat.
Erroii neamului
12. ~n satul Cazaclia, raionul Taraclia, ce-
t\]eanul g\g\uz Mantanal A. V. n-a `nmor-
mântat cadavrele fratelui [i sorei sale, ci le-a
folosit `n alimenta]ie. Mantanal a fost arestat.
13. ~n satul Barceac, raionul Congaz, cet\-
]eanul Drogol G. G., n\scut `n 1923, moldo-
vean, n-a `nmormântat corpul ne`nsufle]it al
copilului de 3 ani, ci l-a consumat drept hran\.
Drogol a fost arestat.
14. La 10 ianuarie `n satul Taraclia, raionul
Baimaclia, de distrofie au murit Cugureanu
D.S. [i Cugureanu I.S. Sovietul s\tesc a `ncre-
din]at `nmormântarea acestora Mariei Ichizli
[i feciorilor acesteia, Dmitri, n\scut `n 1927, [i
Alexandru, n\scut `n 1931. Ichizli Dmitri [i
Alexandru au `ngropat unul din cadavre, iar
pe cel\lat l-au t\iat `n buc\]i [i l-au adus aca-
s\, unde l-au mâncat. Cei din familia Ichizli
sunt bolnavi de distrofie.
15. ~n satul Vulc\ne[ti, raionul Vulc\ne[ti,
cet\]eanul Anghi[ Constantin, n\scut `n 1899,
a omorât [i consumat ca hran\ pe fiica sa de
patru ani [i pe o fat\ de 18 ani, Dernilova Na-
dejda, care anterior lucrase servitoare la osp\-
t\ria uniunii de consum Vulc\ne[ti.
16. La 28 ianuarie, `n satul Coliba[, raionul
Vulc\ne[ti, {chianu Ilie [i-a omorât propria fii-
c\, Ecaterina, `n vârst\ de 12 ani [i a mâncat-o.
Jude]ul Bender
1. La 12 ianuarie 1947, `n satul Avdarma,
raionul Comrat, Iazadji Nadejda, n\scut\ `n
1907, provenit\ dintr-o familie de culaci, cu a-
jutorul fiicei sale Elena, n\scut\ `n 1930, au
t\iat o feti]\ de [apte ani, Grec A., [i au mân-
cat-o. Ambele au fost arestate.
2. La 25 ianuarie anul curent, `n satul Dez-
gije, raionul Comrat, a murit de sl\biciune To-
pal Evdochia, `n vârst\ de 40 de ani, de etnie
g\g\uz\, [i cei trei copii ai s\i, `ntre vârste de
2-10 ani. Cadavrele au stat `n cas\ cinci zile.
Vecina decedatei, Deli Ana, `n v\rst\ de 42 de
ani, a furat cadavrul feti]ei de 2 ani, l-a t\iat
`n buc\]i [i l-a `ntrebuin]at ca hran\.
3. La 26 ianuarie anul curent, la locuitorul
satului Volontirovca {arov Grigore, n\scut `n
anul 1929, care este foarte s\rac, a venit o fe-
ti]\ de 11 ani [i i-a cerut pâine. {arov [i sora
sa, {arov Ludmila, n\scut\ `n 1926, au omo-
rât-o pe fat\, au t\iat-o `n buc\]i [i au mâncat-o.
Fra]ii {arov au fost aresta]i.
4. La 29 ianuarie, `n satul Ursoaia, raionul
C\u[eni, a decedat de subnitri]ie [i sl\biciune
Bolgaru Agafia. La 20 ianuarie fiicele sale, Bol-
garu E.P., n\scut\ `n 1926, [i Bolgaru A. P.,
n\scut\ `n 1931, au t\iat de la cadavru p\r]ile
moi [i le-a preparat pentru a fi mâncate.
5. La 23 ianuarie, anul curent, `n satul Sa-
daclia, raionul Roman, Cardarar Ioana, n\scu-
t\ `n 1906, `n complicitate cu sora sa, au omo-
rât pe fiul ei de [ase ani, l-au t\iat `n buc\]i,
pe care l-au pus la fiert pentru a fi consumate
ca hran\. Cardarar este de na]ionalitate ]igan-
c\. Avere [i p\mânt nu are. Duce un mod de
via]\ nomad. Ca pedeaps\ ele au primit 120
kg de `ndemniza]ii alimentare.
6. La 14 februarie anul curent, Lunga Ma-
ria, n\scut\ `n 1912, locuitoare a localit\]ii
Romanovca, jude]ul Chi[in\u, v\duv\, a t\-
iat cadavrul surorii sale, care decedase la
vârsta de 12 ani, [i a `ntrebuin]at-o `n cali-
tate de hran\.
7. La 10 februarie, `n casa lui {erpu Leonid,
n\scut `n anul 1912, originar [i locuitor al sa-
tului Taraclia, raionul C\inari, a fost depistat
cadavrul t\iat `n buc\]i al unui copil, Uranda,
n\scut `n 1935, pe care {tepu la 9 februarie
curent l-a chemat `n cas\, l-a omorât [i preg\-
tit pentru consuma]ie.
Jude]ul B\l]i
La 30 ianuarie anul curent, locuitorii satului
Glinjeni, raionul Chi[c\reni, Marineac Pavel,
n\scut `n anul 1918, a invitat la el acas\ pe ce-
t\]eanca Malarciuc Maria, n\scut\ `n anul
1928, pe care a [trangulat-o, a t\iat-o `n buc\]i
pentru a fi preparat\ [i consumat\ ca hran\.
Marineac [i so]ia sa sunt bolnavi de distrofie de
gradul I. So]ii Marineac au fost aresta]i.
Jude]ul Orhei
La 13 ianuarie 1947, `n satul Furceni, ra-
ionul Orhei, a decedat cet\]eanca }ulan Ana.
(continuare `n pagina 3)
 Erroii neamului
Con]inutul Actului Unirii
~n numele poporului Basarabiei, Sfatul
}\rii declar\: Republica Democratic\ Moldo-
veneasc\ (Basarabia) `n hotarele ei dintre
Prut, Nistru, Dun\re, Marea Neagr\ [i ve-
chile grani]e cu Austria, rupt\ de Rusia a-
cum o sut\ [i mai bine de ani, din trupul ve-
chii Moldove. ~n puterea dreptului istoric [i
dreptului de neam, pe baza principiului ca
noroadele singure s\-[i hot\rasc\ soarta lor
de azi `nainte [i pentru totdeauna se une[te
cu Mama sa, România.
Aceast\ unire se face pe urm\toarele
baze:
Sfatul }arii actual r\m`ne mai departe
pentru rezolvarea [i realizarea reformei a-
grare, dup\ nevoile [i cererile norodului.
Aceste hot\r`ri se vor recunoa[te de Guver-
nul român.
Basarabia `[i p\streaz\ autonomia pro-
vincial\, av`nd un Sfat al }\rii (Diet\), ales
pe viitor prin vot universal, egal, direct [i se-
cret, cu un organ `mplinitor [i administra]ie
proprie.
Competen]a Sfatului }\rii este: a) votarea
bugetelor locale; b) controlul tuturor or-
ganelor zemstvelor [i ora[elor; c) numirea tu-
turor func]ionarilor administra]iei locale
prin organul s\u `mplinitor, iar func]ionarii
`nal]i sunt `nt\ri]i de Guvern.
Recrutarea armatei se va face, `n prin-
cipiu, pe baze teritoriale.
Legile `n vigoare [i organiza]ia local\
(zemstve [i ora[e) r\m`n `n putere [i vor pu-
tea fi schimbate de Parlamentul român nu-
mai dup\ ce vor lua parte la lucr\rile lui [i
reprezentan]ii Basarabiei.
Respectarea drepturilor minorit\]ilor din
Basarabia.
Doi reprezentan]i ai Basarabiei vor intra
`n Consiliul de Mini[tri român, acum de-
semna]i de actualul Sfat al }\rii, iar pe vii-
tor lua]i din s`nul reprezentan]ilor Basara-
biei `n parlamentul român.
Basarabia va trimite `n Parlamentul ro-
mân un num\r de reprezentan]i propor]ional
cu popula]ia, ale[i pe baza votului universal,
egal, direct [i secret.
Toate alegerile din Basarabia pentru vo-
loste, sate, ora[e, zemstve [i Parlament se
vor face pe baza votului universal, egal, se-
cret [i direct.
Libertatea personal\, libertatea tiparului,
a cuv`ntului, a credin]ei, a adun\rilor [i toa-
te libert\]ile ob[te[ti vor fi garantate prin
Constitu]ie.
Toate c\lc\rile de legi, f\cute din motive
politice `n vremurile tulburi ale prefacerilor
din urm\, sunt amnistiate.
Basarabia, unindu-se ca fiic\ cu Mama sa
România, Parlamentul român va hot\r` con-
vocarea ne`nt`rziat\ a Constituantei, `n care
vor intra propor]ional cu popula]ia [i repre-
zentan]ii Basarabiei, ale[i prin vot universal,
egal, direct [i secret, spre a hot\r` `mpreun\
cu to]ii `nscrierea `n Constitu]ie a principii-
lor [i garan]iilor de mai sus.
Tr\iasc\ Unirea Basarabiei cu România,
de-a pururea [i totdeauna.
Canibalismul provocat de sovietici
(urmare din pagina 2)
A doua zi, noaptea, vecinul acesteia, Gasper
A., n\scut `n 1899, a intrat `n casa decedatei,
a t\iat de pe cadavru carnea, a adus-o acas\ [i,
`mpreun\ cu so]ia sa, au fiert-o [i au consu-
mat-o drept hran\. Peste câteva zile Gasper a
decedat de distrofie.
Raionul Grigoriopol
~n raionul Grigoriopol (malul stâng al Nis-
trului), `n satul {ipca, Bulat Aculina, n\scut\
`n 1910, celibatar\, la 24 decembrie 1946, la
ora 7 diminea]a, l-a t\iat `n buc\]i, cu toporul,
pe fiul s\u de opt ani, apoi l-a fiert [i l-a mân-
cat. Bulat a fost arestat\. Crima s\vâr[it\ a
recunoscut-o.
Din informa]ia acestui certificat rezult\ c\
pân\ la 10 februarie 1947 au avut loc 34 cazuri
de canibalism.
Aceste cazuri au loc `n toate jude]ele Repu-
blicii, `n afar\ de Soroca [i unul din raioanele
din stânga Nistrului.
Pre[edintele Sfatului }\rii, I. Incule]
Secretarul Sfatului }\rii, I. Buzdugan
Membrii Sfatului ]\rii care au votat
Unirea
Din cei 135 de deputa]i prezen]i, 86 au vo-
tat `n favoarea Unirii, 3 au votat `mpotriv\,
iar 36 s-au ab]inut, 13 deputa]i fiind absen]i.
Citirea rezultatului a fost `nso]it\ de aplauze
furtunoase [i strig\te entuziaste „Tr\iasc\
Unirea cu România!“.
Cei care au votat pentru Unire, pe 9 apri-
lie 1918 (27 martie stil vechi) (dup\ nume,
v`rst\, profesie, grup etnic, jude]):
1. Nicolae Alexandri, 60, ziarist, Hotin/Chi[i-
n\u
2. Elena Alistar-Romanescu, 42, medic, Ceta-
tea Alb\/Chi[in\u
3. Alexandru Baltaga, 55, preot, Orhei
4. Constantin Bivol, 33, ]\ran, Chi[in\u
5. Teodor B`rc\, 24, `nv\]\tor, Chi[in\u
6. Teodosie B`rc\, 23, ]\ran, Soroca
7. Vladimir Bodescu, 50, avocat, Chi[in\u
8. Vladimir Bogos, 24, student, Chi[in\u
9. Nicolae Bosie-Codreanu, 32, inginer, Hotin
10. {tefan Botnarciuc, 43, ]\ran, ucrainian,
B\l]i
11. Ignatie Budi[teanu, 30, ]\ran, B\l]i
12. Ilarion Buiuc, 27, ]\ran, Orhei
13. Gheorghe Buruian\, 33, cooperatist, Chi-
[in\u
14. Ion Buzdugan, 30, `nv\]\tor, Orhei/B\l]i
15. Anton Caraiman, 38, ]\ran, Orhei
16. Grigore Cazacliu, 26, student, Soroca
17. Ion Cazacliu, 48, func]ionar public, Soroca
18. Vladimir Cazacliu, 29, student, Soroca
19. Dimitrie C\r\u[, 25, student, Soroca
20. Vasile Cerescu (Cior\scu), 31, ]\ran, Chi-
[in\u
21. Nicolae Cern\u]eanu, 26, soldat, Hotin
22. Nicolae Cernov, rus, Tighina
23. Afanasie Chiriac, 27, ]\ran, Dub\sari/Ti-
ghina
24. Vladimir Chiorescu, 30, cooperatist, Chi-
[in\u
25. Vasile Cijevschi, 37, ofi]er de armat\,
Tighina
26. Nicolae Ciornei, 25, ]\ran, Cahul
27. Pavel Coc`rl\, 24, artizan, Orhei
28. Ion Codreanu, 39, ]\ran, Soroca
29. Ion Costin, 35, avocat, Chi[in\u
30. Ion Creang\, 24, `nv\]\tor, Dub\sari/Ti-
ghina
31. Anton Crihan, 25, student, B\l]i
32. Dumitru Dragomir, 28, ]\ran, Cetatea
Alb\
33. Dumitru Dron, 25, student, Orhei/B\l]i
34. Felix Dutkiewicz, polonez, Lublin / Chi[i-
n\u
35. Boris Epure, 36, func]ionar public, Chi[i-
n\u/B\l]i
36. Pantelimon Erhan, 34, profesor, Tighina
37. Vasile Gafencu, 30, ]\ran, B\l]i
38. Simion Gale]chi, Soroca
39. Andrei G\in\, 33, ]\ran, Orhei
40. Vasile Ghenzul, 35, func]ionar public, Chi-
[in\u
Ancheta privind aceste dosare e realizat\
de organele MAI, iar, `n unele cazuri, de an-
chetatorii Procuraturii.
Conform dispozi]iei Ministerului Aface-
rilor Interne al RSS Moldovene[ti, to]i cei
`nvinui]i de canibalism vor fi escorta]i `n
ora[ul Chi[in\u, `n ~nchisoarea nr. 2. Pe
multe dosare, ancheta s-a `ncheiat, dar, din
cauz\ c\ mul]i `nvinui]i sunt bolnavi de dis-
trofie `n form\ acut\, nu avem posibilitatea
de a-i escorta `n `nchisoare, fapt care re]ine
[`mpiedic\] trimiterea lor `n judecat\ `n
[edin]e `nchise ale Judec\toriei Supreme a
RSSM. La 11.02.1947 primele trei dosare au
fost trimise spre examinare Judec\toriei
Supreme.
Procurorul adjunct al RSSM pentru dosare
speciale
Consilier judiciar de stat, clasa III (semnat)
Drugobi]ki
Suntem datori a ap\ra na]ionalitatea [i drepturile noastre. (N. B|LCESCU)
41. Alexandru Groap\, 38, func]ionar public,
B\l]i
42. Nicolae Grosu, 27, student, Chi[in\u
43. Pantelimon Halippa, 34, ziarist, Soroca
44. Teodor Her]a, Orhei
45. Ion Ignatiuc, 25, ]\ran, B\l]i/Chi[in\u
46. Ion Incule], 35, profesor, Chi[in\u
47. Teofil Ioncu, 32, func]ionar public, Orhei
48. Vasile Lascu, 60, ziarist, Chi[in\u
49. Mihail Macule]chi, 56, ]\ran, Orhei
50. Dimitru Marchitan, 32, ]\ran, B\l]i
51. Gheorghe Mare, 36, profesor, Cahul/Ceta-
tea Alb\
52. Nicolae M\m\lig\, 38, ]\ran, Chi[in\u
53. Vasile M`ndrescu, 29, ]\ran, Orhei
54. Dumitru M`rza, 23, profesor, Hotin
55. Mihail Minciun\, 32, ]\ran, Orhei
56. Alexandru Moraru, 37, ]\ran, Hotin
57. Anatolie Moraru, 23, ]\ran, Hotin
58. Zamfir Munteanu, Ismail
59. Gheorghe N\stase, 22, `nv\]\tor, Soroca
60. Teodor Neaga, 37, profesor, Chi[in\u
61. Constantin Osoianu, 32, ]\ran, B\l]i
62. Efimie Palii, 37, ]\ran, Soroca
63. Ion Pasc\lu]\, 25, soldat, B\l]i
64. Gherman P`ntea, 24, `nv\]\tor, B\l]i
65. Ion Pelivan, 40, avocat, Chi[in\u/B\l]i
66. Petru Picior-Mare, 30, func]ionar public,
B\l]i
67. Chiril Sberea, 27, inspector, Cahul
68. Andrei Scobioal\, 32, profesor, B\l]i
69. Nicolae Secar\, 24, profesor, Soroca/Chi[i-
n\u
70. Timofei Silistaru, 23, ofi]er de armat\,
Ismail/Tighina
71. Elefterie Sinicliu, 22, ]\ran, Orhei
72. Nicolae Soltuz, 60, ]\ran, Soroca
73. Chiril Spinei, 34, ]\ran, Soroca
74. Gheorghe Stavrii, 35, ]\ran, Cahul
75. Constantin Stere, 54, profesor, Soroca
76. Iacov Sucevan, Chi[in\u
77. Nicolae Suruceanu, 28, ofi]er de armat\,
Chi[in\u
78. Teodor Suruceanu, 52, ]\ran, Chi[in\u
79. Gheorghe Tudor, 33, `nv\]\tor, B\l]i
80. Ion Tudose, 33, ]\ran, Orhei/B\l]i
81. Grigore Turcuman, 26, ]\ran, Soroca
82. Vasile }an]u, 35, profesor [colar, Chi[in\u
83. Leonida }urcan, 23, func]ionar public,
Soroca/Chi[in\u
84. Teodor Uncu, 34, func]ionar public, Orhei
85. Ion Valu]\, 24, student, B\l]i
86. Vitalie Zubac, 23, ofi]er, Ismail
Voturi `mpotriva Unirii:
1. {tefan Balmez, 35, func]ionar public, bul-
gar, Chi[in\u
2. Arcadie Osmolovschi, ucrainean
3. Mihail Starenki, ucrainian
Ab]ineri de la vot:
1. Philipp Almendingher, 50, ]\ran, german,
Cetatea Alb\
2. Zaharia Boc[an, 49, ]\ran, B\l]i
3. Gheorghe Brinici, 30, ]\ran, ucrainean,
B\l]i
12 februarie 1947
***
Este cazul, desigur, s\ conchidem c\ foa-
metea care s-a ab\tut asupra Basarabiei o
dat\ cu venirea Armatei Ro[ii [i instalarea
Puterii sovietice au inaugurat una dintre
cele mai `ngrozitoare pagini din istoria basa-
rabenilor. Num\rul mor]ilor [i al distrofi-
cilor cre[tea necontenit. Conform datelor co-
lectate de organele de ocrotire a s\n\t\]ii,
dac\ la 25 decembrie 1946 erau `nregistra]i
`n RSSM 53 mii de bolnavi de distrofie, ulte-
rior, la 1 februarie 1947, num\rul lor crescu-
se pân\ la 190 mii.
~n timpul foametei din anii 1945 - 1947 `n
RSSM au decedat, doar din motive de subali-
menta]ie, peste 200 mii de oameni.
Alexandru Moraru (Chi[in\u)
3
4. Gavril Buciu[can, 29, `nv\]\tor, Orhei
5. Nichita Budnicenco (Vilnicenco), 36, ]\ran,
ucrainean, B\l]i
6. Vasile Covali, ucrainean
7. Alexei Culeva, 43, ]\ran, probabil bulgar,
Ismail
8. Petre Culcev, 47, ]\ran, bulgar
9. Vasile Curdinovschi, 46, profesor, Poltava
10. Dragomir Diaconovici
11. Serghei Donico-Iord\chescu, Chi[in\u
12. Ion Dumitra[cu, 28, ]\ran, Orhei
13. Ion Harbuz, 31, func]ionar public, Chi[i-
n\u
14. Alexandru Greculoff, rus
15. Isac Gherman, 60, avocat, evreu, Chi[in\u
16. Andrei Krupenski, ucrainean, Chi[in\u
17. Constantin Iurcu, 34, ]\ran, Hotin
18. Eugen Kenigschatz, 58, avocat, evreu,
Chi[in\u;
19. Teodor Kiriloff, 37, avocat, bulgar, Ismail
20. Ivan Krivorukoff, 42, muncitor, rus,
Tighina
21. Samuel Lichtmann, 60, func]ionar public,
evreu
22. Alexander von Loesch, german
23. Vladimir Lineff, 39, profesor, rus
24. Petre Mani]chi, 35, `nv\]\tor, rus
25. Dimitru Maldor, bulgar
26. Cristo Misircoff, 43, profesor, bulgar,
Ismail
27. Teodor Moldovan
28. Iacob Nagorneac, 39, ]\ran, ucrainean,
Hotin
29. Teodor Nichitiuc, 35, inspector, ucrainean,
Cahul
30. Petre Poliatenciuk, 36, func]ionar public,
ucrainean, Podolia
31. Gheorghe Ponomareff, probabil rus
32. Ion Popa, 28, ]\ran, B\l]i
33. Mihail Savenco, ucrainean
34. Moise Slutski, 62, doctor, evreu, Chi[in\u
35. Vladimir }`ganco, 31, inginer, rus
36. Eftimie Vizitiu, 37, ]\ran, Soroca
Absen]i de la sesiune:
1. Bajbeuk-Melicoff, 45, inspector, armenan,
Orhei
2. Ion Ceornega, 40, ]\ran, Ismail
3. Teodor Corobcean, 37, cooperatist, Soroca
4. Ioan Her]a, 34, ]\ran, Chi[in\u
5. Gutman Landau, 40, func]ionar public,
evreu
6. Anton Novacoff, bulgar
7. Anton Rugin\
8. Kalistrat Savciuc, ucrainian
9. Gheorghe S`rbu
10. Teodor Stanevici, 51, judec\tor, rus,
Chi[in\u
11. Mendel Steinberg, evreu
12. Gheorghe Tcepciu
13. Alexandru }urcan, 32, ]\ran, Soroca
INVITA}IE
Asocia]ia Na]ional\ „Cultul Eroilor“ Filia-
la jude]ean\ Ia[i, cu sediul `n Bulevardul Ca-
rol I, nr. 7, (Cercul Militar) v\ invit\ `n fie-
care s\pt\mân\, `n zilele de mar]i [i joi, `ntre
orele 10 00 - 12 00 s\ participa]i la activit\]ile
organizate.
A[tept\m propuneri de `mbun\t\]ire a
planului de m\suri privind cultivarea dragos-
tei [i ata[amentului fa]\ de ]ar\ [i revigo-
rarea cultului eroismului românesc. Rela]ii la
tel. 0723/ 633199.
Consiliul Director al ANCE - filiala Ia[i
Colectivul de redac]ie
Ionel PINTILII - director;
Ioan TIMOFTE - redactor;
Veronica LUCA - culegere computerizat\;
Andreea TOMA - tehnoredactare
Publica]ie editat\ de Filiala Ia[i a
Asocia]iei Na]ionale „Cultul Eroilor“
Tel: 0723 633199; 0722 463232
E-m
mail: ionelpintilii@yahoo.com
Distribuire gratuit\
4 Neamul este etern prin cultul eroilor. (NICOLAE IORGA)
Celebrarea Zilei Armisti]iului la Ia[i
~n fiecare an, pe 11 noiembrie `n `ntreaga
lume se celebreaz\ Ziua Armisti]iului, data `n-
cheierii Primului R\zboi Mondial. La 11 no-
iembrie 1918, `n apropierea ora[ului francez
Compiegne, `n p\durea cu acela[i nume, lâng\
localitatea Rethondes, s-a semnat armisti]iul
dintre Puterile Antantei [i Germania, care pu-
nea cap\t primei mari conflagra]ii mondiale.
La Ia[i, de Ziua Armisti]iului au participat
ambasadorul Fran]ei `n România, Excelen]a
Sa Philippe Gustin, ata[atul militar francez,
colonelul Jean-Mare Lavalée, prefectul jude]u-
lui Ia[i, ing. Romeo Olteanu, pre[edintele Con-
siliului Jude]ean, dr.ing. Cristian Mihai A-
domni]ei, viceprimarul municipiului Ia[i, ing.
Mihai Chirica, comandantul garnizoanei Ia[i,
general dr. Vasile Roman, col.(r) ing. Ioan Ti-
mofte, pre[edintele A.N.C.E. „Regina Maria“
Ia[i, reprezentan]i ai administra]iei locale, mi-
litari, veterani de r\zboi etc. La Monumentul
Eroilor Francezi din Cimitirul Eternitatea au
`nceput ceremoniile militare cu depuneri de
coroane [i jerbe de flori. Cavoul eroilor francezi
ai primului r\zboi mondial (ofi]eri [i solda]i,
femei din cadrul personalului medical) este `n-
cununat de efigia `n bronz a Crucii de R\zboi,
1914-1918. Ceremoniile militare au continuat
la statuia generalului francez Henri Berthelot
(1861-1931), situat\ `n zona Teatrului Na]io-
25 Octombrie 2013 s\rb\torim
ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI!
Se `mplinesc 62 de ani, de când, prin Decre-
tul nr.125, din 20. 07.1951, Prezidiul Marii A-
dun\ri Na]ionale a declarat Ziua de 2 Octom-
brie, pentru prima oar\, ca „Ziua For]elor Ar-
mate ale R.P.R“. S\rb\torim 54 de ani, de
când, prin Decretul nr.381, din 01.10.1959, Zi-
ua For]elor Armate a fost mutat\ pe data de
25 Octombrie. Miercuri, 25 Octombrie 1944,
Armata Român\ [i-a `ndeplinit misiunea sa.
Singurul obiectiv strategic na]ional, realizat e-
fectiv de Armata Român\ pe câmpul de lupt\,
a fost recunoscut juridic `n Art. 2 al Tratatului
de Pace dintre România [i Puterile Aliate [i A-
sociate, `ncheiat la 10 februarie 1947. Andrei
Mure[anu spunea: „Dee când exist\ istooria, pu-
teereea dee via]\ a unui stat s-aa manifeestat `ntoot-
deeauna prin t\ria bra]eeloor salee armatee“. Ac]iu-
nile militare din Octombrie 1944 s-au `nscris
`n Opera]ia strategic\ „Debre]in“, executat\
de c\tre Frontul 2 Ucrainean , `n care, din 7
septembrie 1944, din Ordinul Mare[alului Ro-
dion Malinowschi, au intrat Armatele 1 [i 4
Române [i Corpul 1 Aerian Român, f\r\ [tirea
Guvernului Român [i a Marelui Stat Major.
Fâ[ia de ofensiv\ a Armatei a 4-a era ma-
rea depresiune, dintre Carpa]ii R\s\riteni [i
ramura Nordic\ a celor Apuseni, cunoscut\ `n
terminologia militar\ ca „Poarta Some[ului“,
ac]ionând pe direc]ia general\ Ludu[, Bon]ida,
Jibou, Carei. La 3 septembrie 1944, Coman-
dantul Armatei a 4-a, Generalul de Corp de
Armat\( azi, General Locotenent), Gheorghe
Avramescu, a sosit la Sibiu [i a preluat respon-
sabilitatea operativ\ `n Transilvania, cu misi-
unea de a ac]iona `n zona de la Est de linia Si-
biu-Alba Iulia-Gil\u-Zal\u-S\cuieni. Aici Ge-
neralul [i-a umplut sufletul, de amintirea Vic-
toriei de la {elimb\r, din 28 Octombrie 1599,
repurtat\ de Marele Voievodul Mihai Vitea-
zul, care semnifica Unirea Transilvaniei cu
}ara Românesc\. {i a avut [i acela[i destin. O-
fensiva s-a desf\[urat `ntre 9 [i 25 Octombrie
1944, `n 3 etape: 1). 9-13 Octombrie: Corpul 6
Armat\ (C.6.A.), comandat de generalul Filip
Agricola a dezl\n]uit ofensiva la 9 Octombrie,
ora 9.10. La 11 Octombrie a eliberat Clujul, de
Ziua Sfântului Filip. ~n seara de 12 octombrie:
Divizia „Tudor Vladimirescu“ a p\truns `n o-
ra[ul Oradea Mare, dinspre sud-vest, [i `n coo-
perare cu Divizia 337 Infanterie Sovietic\, l-au
cur\]at de trupele fasciste. 2). 14-20 Octom-
brie: urm\rirea inamicului prin Poarta Some-
[ului [i ruperea pozi]iilor de ap\rare din Mun-
]ii L\pu[, Meze[ [i F\get. 3). 21-25 Octombrie:
nal „Vasile Alecsandri“. Ca [ef al misiunii mili-
tare franceze `n România, a contribuit la reor-
ganizarea armatei române `n prim\vara anu-
La 25 Octombrie 1944, Corpul 6 Armat\ cu Di-
viziile: 9; 18; 3 [i 21 Infanterie, `nt\rit cu De-
ta[amentul Blindat al Armatei, a nimicit ina-
micul din zona Carei, [i l-a silit s\ p\r\seasc\
ora[ul, `n care au intrat osta[ii Regimentelor
34 [i 40 Infanterie, din Divizia 9 Infanterie
„M\r\[e[ti“ , care au arborat Drapelul Tricolor
Românesc, deasupra Prim\riei Ora[ului Ca-
rei. Dup\ ce trupele de la aripa dreapt\ a Cor-
pului 2 Armat\ (D.11.I.,D.8 Cavalerie Purta-
t\), printr-o eficace manevr\ `nv\luitoare au
obligat pe inamic, amenin]at cu `ncercuirea, s\
p\r\seasc\ ora[ul, Divizia 133 sovietic\ a in-
trat `n Satu-Mare. Astfel, la 25 Octombrie, ora
9.30, Unit\]ile Române au dep\[it frontiera
Româno-Maghiar\, urm\rind inamicul `n-
frânt, `ncepând participarea la eliberarea Un-
gariei. Comandantul Armatei a 4-a, generalul
Gheorghe Avramescu, `n Ordinul de Zi nr. 104
din 25.10.1944, ar\ta: „La cheemareea ]\rii peen-
tru deezroobireea Ardeealului, rupt prin Dicctatul
dee la Vieena, a]i r\spuns cu `nsuflee]iree [i cree-
din]\ `n izbânda dreept\]ii neeamului Roomâ-
neescc. Tineeri [i b\trâni a]i poornit spree hootareelee
sfintee alee Patrieei [i cu pieepturilee voastree a]i f\-
cut z\gaz dee nee`nfrânt du[[manului caree voia
s\ ajung\ la Carpa]i /../ Zdroobit dee foocul n\-
prasnicc al artileerieei [i dee neeconteeniteelee voastree
asalturi, inamiccul a foost izgoonit din Ardeealul
sccump. Peestee veaccuri ve]i fi sl\vvi]i, voi, ofi]eeri
[i osta[[i caree a]i elibeerat Ardeealul“. Marele
Stat Major a dat un Comunicat special, `n care
ar\ta: „~n Noord-V Vestul Transilvvanieei trupeelee
roomânee, `n stâns\ leeg\tur\ cu celee soovieeticce,
au elibeerat ora[[elee Careeii Mari [i Satu-M Ma-
ree,…
… deezroobind `ntreeaga Transilvvaniee“. Minis-
trul dee r\zbooi a dat, la 26 Occtoombriee, „Ordinul
geeneeral“: „Osta[[i! Ardeealul Sfânt, leeag\n
sccump al roomânismului, furat printr-u un odioos
dicctat, /…
…/ a reevenit azi, prin lupt\ dreeapt\ [i
jeertf\ vreednicc\, la Patria din caree a foost rupt“.
Amintim c\, R\zboiul Sfânt al României, a `n-
ceput `n ziua de Duminic\, 22 Iunie 1941, da-
torit\ anex\rii Basarbiei, Nordului Bucovinei,
}inutului Her]a, de c\tre URSS, dup\ ultima-
tumurile din 26 - 27 iunie 1940 , `n urma Pac-
tului Ribbentrop - Molotov, anexa secret\, la
acesta, din 23 august 1939. ~n cartea din care
am luat aceste date, „Veeteeranii pee drumul o-
nooareei [i jeertfeei“, scris\ de Asocia]ia Na]ional\
a Veteranilor de R\zboi se arat\ c\:“ La ulti-
meelee luptee dee la Careei [i Satu-MMaree au particci-
pat Mari Unit\]i [i Unit\]i din tooatee ]inuturilee
]\rii“./……/ „Cât deespree particcipareea Armateei
lui 1917. Dup\ trecerea `n revist\ a Deta[a-
mentului de onoare [i intonarea Imnurilor na-
]ionale ale Fran]ei [i României, s-au rostit alo-
Roomânee la acc]iuni militaree dinccoloo dee grani]eelee
]\rii, atât `n Est, cât [i `n Veest,/… …/ expliccareea
ei treebuiee c\utat\ `n conjuncctura pooliticco-m mili-
tar\ din accelee peeriooadee [i `n leegilee dee neet\g\-
duit alee r\zbooaieeloor dee coali]iee,/… …/ pootrivvit
princcipiiloor arteei militaree, inamiccul treebuiee ur-
m\rit pân\ la `nfrângeereea lui tootal\ „. Stea c\-
l\uzitoare le-a fost lupt\torilor - spun vetera-
nii, ace[ti `ngeri vii pe p\mânt, eroi ai Româ-
niei - credin]a `n Dumnezeu, dragostea de }a-
r\, caracterul drept al r\zboiului, sprijinul po-
pula]iei [i m\iestria comandan]ilor de a re-
zolva problemele tactice [i operative ce li s-au
pus. Veteranii transmit genera]iilor care vin,
`ndemn de `n]elepciune [i râvn\ neobosit\
pentru refacerea complet\ a hotarelor Româ-
niei, `n mod pa[nic, cu respectarea Consti-
tu]iei, a legilor }\rii, `n context European [i
Mondial. Omagiem eroii neamului din toate
timpurile, de la traci, geto-daci, de la Burebis-
ta, Deceneu, Decebal [i pân\ azi. Avem toat\
recuno[tin]a fa]\ de eroi [i veteranii de r\zboi-
eroi `n via]\. ~i s\rb\torim, azi, la 111 ani, de
când, prin Decretul dat de Regele Carol I, la 29
aprilie 1902, a fost instituit titlul de Veteran
de r\zboi. De atunci [i pân\ acum au c\zut la
datorie peste 2 milioane de eroi ai României
Mari. Eminescu a definit eroismul românilor:
„~n fireea meea a mai r\mas un gr\untee dee opti-
mism, deesigur moo[teenit dee la str\moo[i /.../ opti-
mism `nsuflee]it dee paginilee m\ree]ee sccrisee cu
sângeelee s\u dee noobil poopoor roomâneescc, m\ `n-
deeamn\ s\ urcc calvvarul viee]ii mai u[[or“. Fap-
tele eroilor se cuvin a fi generalizate prin cu-
vintele lui Eminescu: „Crist a `nvins cu litera
de aur a adev\rului [i a iubirii, {tefan cu spa-
da cea de fl\c\ri a dreptului. Unul a fost liber-
tatea, cel\lalt ap\r\torul evangheliei ei.“/.../
„Reprezentantul libert\]ii, martirul omenirii
l\n]uite, Crist“.... „Tot ce lumea a visat mai
mare, tot ce abnega]iunea a legiuit mai nobil,
tot ce pune pe om al\turi cu omul: Liberta-
tea!“.. „Un Isus Cristoos e Hooreea r\stignit pee
cruda rooat\“, spuneea mareelee pooet Adrian P\-
uneesccu `n Mootivv Poopular.
Despre eroi, marele istoric Nicolae Iorga a-
r\ta, c\ sunt: „Ceei ce facc ceva caree `ntreece oricce
margini alee datoorieei, [i caree g\seescc c\ fapteelee
loor sunt atât dee naturalee, `nccât reefuz\ oricce a-
preecieeree [i oricce r\splat\“. Eroii sunt stâlpii
na]iunii, sunt r\d\cinile identit\]ii neamului
nostru `n istorie. Cultul eroilor neamului tre-
buie s\ fie o `ndatorire sfânt\ a fiec\rui cet\-
]ean, dar [i o component\ de baz\ a procesului
Eroii neamului
cu]iuni referitoare la semnifica]ia evenimentu-
lui de rememorare a rela]iilor franco-române
din perioada 1916-1918 [i importan]a armisti-
]iului pentru istoria mondial\. Ambasadorul
Fran]ei a conferit distinc]ii la doi militari ro-
mâni care au desf\[urat misiuni `n teatrul de
opera]ii din Afganistan, al\turi de militarii
francezi: colonelul Florin Cre]u (Batalionul
631 Tancuri Bac\u) [i c\pitanul Romulus Pa-
nait (Flotila 95 Aerian\ Bac\u). Au fost depu-
se coroane [i jerbe de flori la bustul ilustrului
general francez, iar ceremonia s-a `ncheiat cu
defilarea g\rzii de onoare [i a muzicii militare.
Seara, la Muzeul Unirii, `n Sala Dublei Ale-
geri, ambasadorul francez a asistat la confe-
rin]a [i prezentarea de carte a lui Michel Rou-
ssin, Pe urmele generalului Berthelot, ap\ru-
t\ `n 2013 la editura Guéna Barley. Eveni-
mentul a fost organizat de Ambasada Fran]ei
`n România, Institutul Francez din Ia[i [i
Complexul Muzeal Na]ional „Moldova“ [i a ur-
m\rit s\ prezinte locurile pe unde a trecut, a
lucrat [i a tr\it generalul Berthelot, francezul
care a iubit România mai mult decât românii.
Aceasta s-a v\zut prin toat\ activitatea pe
care a avut-o, pe parcursul a mul]i ani, `n ]ara
noastr\.
Col.(r) Ionel Pintilii
complex de educare a tineretului, a cet\]enilor
patriei. Exprim\m cele mai potrivite cuvinte
v\duvelor [i orfanilor de r\zboi, v\duvelor de
veterani, pentru to]i aceea care au avut de su-
ferit de pe urma ororilor r\zboiului: invalizi [i
mutila]i de r\zboi, refugia]i, str\muta]i, ex-
pulza]i [i deporta]i. Avem, de asemenea, toat\
recuno[tin]a pentru persoanele de vârsta a
treia [i a patra, care si-au adus contribu]ia,
sus]inând frontul, cu tot ceea ce a fost necesar
pentru Victoria de la 25 Octombrie 1944 - ZI-
UA ARMATEI ROMÂNIEI.
Armata este o [coal\ a eroismului, spiritu-
lui de sacrificiu, [i a educa]iei. Armata noastr\
`[i `ndepline[te rolul `n cadrul NATO. Din
1830, an al `nfiin]\rii Armatei Române moder-
ne, Armata s-a perfec]ionat continuu, [i-a `n-
deplinit misiunea care i-a fost `ncredin]at\.
Dup\ R\zboiul de Independen]\, din 1877-
1878, Armata a participat la manifest\rile pri-
lejuite de Ziua ~n\l]\rii Domnului, devenit\
dup\ Primul R\zboi Mondial -Ziua Eroilor.
Domnitorul Principatelor Române Unite,
Alecsandru Ioan I - (colonelul Alecsandru Ioan
Cuza), a `nceput opera de centralizare admi-
nistrativ\ a Principatelor Române Unite, Mol-
dova [i Valahia, chiar cu unificarea Armatelor
celor dou\ Principate. La 24 Ianuarie 1862,
Parlamentul, constituit dintr-oo singur\ Came-
r\, a votat ca Principatele Române Unite s\ se
numeasc\ ROMÂNIA. ~n anul 2013 celebr\m
a 151-a a aniversare a ROMÂNIEI [i a Ministe-
rului Ap\r\rii Na]ionale. De-a a lungul anilor
Ministerul Ap\r\rii Na]ionale s-a a mai numit
Ministerul Ost\[esc, Ministerul For]elor Ar-
mate, Ministerul Ap\r\rii. ~n cartea „ISTO-
RIA ROMÂNIEI“, Compendiu, Institutul Cul-
tural Român, Cluj-Napoca, 2004, pag. 503-
505, autori coordonatori, acad.prof.univ.dr.
Ioan Aurel Pop [i prof.univ.dr. Ioan Bolovan,
respectiv rector [i prorector ai Universit\]ii
Babe[ - Bolyai, secretar de redac]ie Tudor S\-
l\gean, director al Muzeului Etnografic al
Transilvaniei, se arat\: „Proogramul dee reefoor-
mee a cuprins reeorganizareea Armateei `n primul
rând, avvând `n vedeeree c\ era doomeeniul pee caree
`l cunoo[teea, pooatee, cel mai binee, dar [i neecesita-
teea urgeent\ dee a `nt\ri capaccitateea dee ap\raree
a ]\rii, Doomnitoorul Unirii a accordat o ateen]iee
speecial\ Armateei, ateen]iee conccreetizat\ `ntr-u un
compleex dee m\suri: unificcareea celoor doou\ o[tiri,
reeorganizareea `ntreegului sisteem dee instruiree,
(continuare `n pagina 8)
 Eroii neamului
1 decembrie 1918 - Marea Unire, f\urirea
României Mari, la 95 de ani
Despre Marea Unire de la 1 Decembrie
1918, un colectiv de istorici din Cluj - Napo-
ca, `n frunte cu dl. acad. prof. univ.dr. Ioan-
Aurel Pop, `n prezent rector al Universit\]ii
Babe[ Bolyai [i dl. prof. univ.dr. Ioan Bolo-
van-prorector, coordonatori ai c\r]ii „Isto -
ria României Compendiu“, (1) precizeaz\:
„România a intrat `n Primul R\zboi Mon-
dial pentru a elibera teritoriile române[ti a-
flate sub ocupa]ia Austro-Ungariei.
Prin Tratatul din 4 august 1916, cele pa-
tru mari puteri ale Antantei au recunoscut
dreptul istoric al României asupra acestor
teritorii“.
La dreptul istoric, conferit de faptul, c\ `n
acest spa]iu a avut loc etnogeneza româneas-
c\ [i au fiin]at secole de-a rândul forma]iuni
statale medievale române[ti, trebuie ad\u-
gat faptul c\ la `nceputul secolului al XX-lea,
românii-de[i fuseser\ supu[i unei intense
dezna]ionaliz\ri-formau majoritatea /.../.
Pe plan interna]ional, ac]iunea pentru u-
nire a Basarabenilor a fost favorizat\ de
Declara]ia drepturilor popoarelor din Rusia
(care prevedea drepturile popoarelor la au-
todeterminare), iar cea a Ardelenilor [i Bu-
covinenilor, de Declara]ia `n 14 puncte a
pre[edintelui SUA, W. Wilson, `n care se
sus]inea necesitatea unei dezvolt\ri auto-
nome a popoarelor asuprite din Austro-Un-
garia /…/.
Cronologia faptelor dovede[te profunda
dorin]\ de unire a românilor, de la elite pâ-
n\ la locuitorii mun]ilor, mo]i, o[eni, b\-
n\]eni [i mul]i al]ii.~n condi]iile r\zboiului,
s-au desf\[urat numeroase ac]iuni pentru
unire ale românilor afla]i `n „lumea liber\“.
~n aprilie 1918 s-a constituit la Paris Co-
mitetul Na]ional al Românilor din Transil-
vania [i Bucovina, sub pre[edin]ia lui Tra-
ian Vuia. ~n iunie, s-a format `n Italia Co-
mitetul de ac]iune al Românilor din Tran-
silvania, Banat [i Bucovina, condus de Si-
mion Mândrescu. ~n aceea[i lun\, la
Washington, s-a `nfiin]at Liga Na]ional\
Român\, condus\ de V. Stoica. Desf\[ura-
rea accelerat\ a evenimentelor de pe fron-
turi, ac]iunile popoarelor din Imperiul Aus-
tro-Ungar s-au r\sfrânt [i asupra români-
lor. La 29 septembrie/12 octombrie, Confe-
rin]a Comitetului Executiv al Partidului Na-
]ional Român a adoptat, la Oradea, o Decla-
ra]ie prin care se exprima dorin]a na]iunii
române din Ungaria [i Ardeal de a-[i hot\r`
soarta `n urma unei adun\ri na]ionale. Ide-
ea a fost reluat\ `n discursul lui Al. Vaida-
Voevod din Parlamentul de la Budapesta, `n
ziua de 5/18 octombrie 1918 (1).
La 18/31 octombrie 1918, la Budapesta, a
fost constituit Consiliul Na]ional Român
Central (C.N.R.C.), numit apoi [i Sfatul Na-
]ional, având ca pre[edinte pe {tefan Cicio-
Pop. Acesta a fost momentul declan[\rii re-
volu]iei na]ionale `n ]inuturile din Arcul
Carpatic [i pân\ la Tisa. La `nceputul lunii
noiembrie,C.N.R.C. [i-a mutat sediul la
Arad. Din 2 noiembrie s-a trecut la crearea
de consilii na]ionale, or\[ene[ti , comunale,
ca [i a g\rzilor na]ionale (civice). La 2 no-
iembrie, la Cluj, a fost ales Senatul Na]io-
nal Român din Ardeal, `n frunte cu dr.
Amos Frâncu. La 11 noiembrie 1918, la A-
rad, au fost puse bazele Comandei Supreme
a G\rzilor Na]ionale Române, cu un Stat
Major, `n frunte cu maiorul Alexandru
Vlad. C.N.R.C. [i-a luat numele de Marele
Sfat al Na]iunii Române, [i a lansat la 5/18
noiembrie 1918, un vibrant apel-protest:
„ C \ t r e p o p o a r e l e l u m i i “ (19 noiembrie
1918), prin care na]iunea româna se adresa
opiniei publice interna]ionale spre a-i le-
gitima concep]ia politic\ [i a o sprijini `n re-
alizarea sa efectiv\, iar `n `ncheiere, con]i-
nea ideea unirii „pe vecie“, cu România.
La 7/20 noiembrie, s-a hot\rât convoca-
rea Adun\rii Na]ionale, `n ziua de du-
Ziua Na]ional\ a României
minic\, 18 noiembrie /1 Decembrie 1918 [i
s-a hot\rât c\ `naintea `nceperii Adun\rii
Na]ionale se vor face rug\ciuni `n cele dou\
Biserici din Alba-Iulia, cea ortodox\ r\s\ri-
tean\ [i cea greco-catolic\. „Istoria ne chea -
m\ la fapte“ se ar\ta `n Convocator. „Veni]i
la Alba- Iulia! .
Alegerea delega]ilor s-a realizat `n adu-
n\ri populare, fiind ale[i reprezentan]i ai
tuturor categoriilor sociale, care urmau s\
prezinte adeziunea la unirea cu România.
Marea Adunare Na]ional\ a fost consti-
tuit\ sub pre[edin]ia lui Gheorghe Pop de
B\se[ti. La Alba Iulia, `n 18 nov./1 Dec.
1918, cei 1.228 delega]i/deputa]i, de drept
sau ale[i, au hot\rât unirea cu România.
Rezolu]ia de unire, prezentat\ de Vasile
Goldi[, la ora 12.00, a fost votat\ `n unani-
mitate [i a fost primit\ cu un mare entuzi-
asm de cei peste 100.000 de români prezen]i
la Alba-Iulia. Maniera democratic\ `n care
s-a hot\rât unirea, participarea masiv\ a
popula]iei de pe `ntregul teritoriu unit cu
România, confer\ o not\ de specificitate is-
toriei românilor, `n anul 1918.
Privind Unirea de la 1 Decembrie 1918,
prin Decretul-Lege, publicat `n „Monitorul
Oficial“, din 13/26 decembrie 1918, s-a con-
sfin]it: LEGEA asupra UNIREI TRANSIL-
VANIEI, BANATULUI, CRI{ANEI, S|T-
MARULUI {I MARAMURE{ULUI CU VE-
CHIUL REGAT AL ROMÂNIEI, ratificat\
de REGELE FERDINAND I: „}inuturile
cuprinse `n hot\rârea Adun\rii Na]ionale
de la Alba-Iulia, de la 18 noiembrie/1 De-
cembrie 1918 sunt [i r\mân de-a pururea u-
nite cu Regatul României“.(3)
Ziarul „ALBA-IULIA“, din 20 noiembrie -
3 decembrie 1918, Edi]ie special\, a scris
despre „Unirea Românilor din Transilvania,
Banat [i }ara Ungureasc\ cu România.
Marea Unire a `nceput prin Unirea Ba-
sarabiei cu România, la 27 martie/9 aprilie
1918.
„Decretul regal, dat `n Ia[i, la 27 mar-
tie/9 aprilie 1918 de promulgare a actului
Unirii Basarabiei cu România, a fost publi-
cat `n „Monitorul Oficial“, num\rul 8, din
10 aprilie 1918“. (2)
Despre Unirea Basarabiei, a Bucovinei [i
a Transilvaniei cu România presa vremii a
dat publicit\]ii aceste m\re]e evenimente.
Astfel, Ziarul „Tribuna“, din 30 martie
1918, a transmis vestea, despre: „ Unirea
Basarabiei cu România, la 27 martie 1918,
Ziua cea Mare a Unirei.. Dezbaterile din
Sfatul }\rii. Tedeum-ul - Actul Unirei“.
Marele patriot, acad. prof. univ. dr. Oni-
sifor Ghibu a scris despre S\rb\torirea
Zilei de 27 martie 1918, `n satul Bute[ti, sa-
tul natal al familiei subsemnatului, s\rb\-
torire organizat\ de c\tre `nv\]\torul satu-
lui, secretar, diriginte, director al {colii,
Constantin S. Grosu, tat\l subsemnatului,
din cartea „BUTE{TI vino [i vezi“de prof.
Iulius Popa, Ed. LITERA, 2004, Chi[in\u.
„Joi, 28 Noiembrie 1918, Congresul Ge-
neral al Bucovinei, `n numele suveranit\]ii
na]ionale a hot\rât: UNIREA NECONDI-
}IONAT| {I PE VECIE A BUCOVINEI,
~N VECHILE EI HOTARE PÂN| LA CE-
REMU{, COLACIN {I NISTRU, CU RE-
GATUL ROMÂNIEI“ (2).
„Decretul- lege, din 18 decembrie 1918,
cu privire la Unirea Bucovinei cu România
a fost publicat `n „Monitorul Oficial“, nr.
217, din 19 decembrie 1918“ (2).
Ziarul „Glasul Bucovinei“, din 29 noiem-
brie 1918, a anun]at despre „Cea mai mare
s\rb\toare a Bucovinei. ~mplinirea visului
de aur“, prin Hot\rârea Congresului Na]io-
nal al românilor din Bucovina care a procla-
mat, la Cern\u]i, la 15/28 noiembrie 1918,
Unirea Bucovinei cu România.
La 11 decembrie Consiliul Dirigent lansa
un apel „C\tre Na]iunea Român\“. La
P\m=ntul are pre]ul mor]ilor ce s-aau cobor=t `n el. (N. IORGA)
11/24 decembrie 1918 prin Decretul-Lege
nr. 3631 se consfin]ea Marea Unire.
La 1/14 decembrie 1918, o delega]ie, `n
frunte cu Vasile Goldi[ [i Al.Vaida-Voevod,
Miron Cristea, Iuliu Hossu, s-a deplasat la
Bucure[ti, pentru a prezenta, Actul Unirii,
regelui Ferdinand [i Guvernului, punându-
se temeliile re`ntregirii Statului Na]ional.
S-a instituit un Mare Sfat Na]ional, pre-
zidat de Gheorghe Pop de B\se[ti, un Comi-
tet Executiv numit Consiliu Dirigent al
Transilvaniei, Banatului [i }inuturilor ro-
mâne[ti din Ungaria, `n frunte cu Iuliu Ma-
niu, cu sediul la Sibiu, care a fiin]at pân\ `n
toamna anului 1919.
„Unirea de la 1 Decembrie 1918 are o se-
rie de tr\s\turi specifice: armata român\
nu a fost prezent\ la Alba Iulia;/…/ solida-
ritatea na]ional\ a func]ionat la cel mai
`nalt nivel; alegerea celor 1.228 de delega]i
a fost f\cut\ printr-o procedur\ democrati-
c\;/…/ actul istoric de la 1 Decembrie a avut
un caracter plebiscitar; prevederile Rezolu-
]iei de unire demonstreaz\ maturitatea [i
europenismul elitei politice române[ti, care
a hot\rât Unirea cu România, cu gândul u-
nei convie]uiri pa[nice cu minorit\]ile, care
pân\ `n clipa Unirii apar]inuser\, prin et-
nie, opresorului de la Viena sau Budapes-
ta“.(1)
Des\vâr[irea unit\]ii na]ional-statale `n
anul 1918, prin integrarea noilor provincii
unite, [i crearea României Mari sau a Ro-
mâniei Re`ntregite a avut consecin]e multi-
ple, pe mai multe planuri:
1. Teritorial: România, cu o suprafa]\ de
295.049 km.p., reprezenta 2,52%, din su-
prafa]a Europei, ocupând locul al 10-lea `n-
tre ]\rile din Europa.
2. Popula]ia: Marea Unire a avut ca ur-
mare aproape dublarea popula]iei, de la 7.9
milioane locuitori, la 14.669841 locuitori,
devenind a opta din Europa dup\ m\rimea
popula]iei.
3. România `n rela]iile interna]ionale:
România s-a pronun]at pentru men]inerea
grani]elor [i ap\rarea p\cii. Guvernul Ro-
mân s-a situat al\turi de democra]iile occi-
dentale. România s-a preocupat de recu-
noa[terea pe plan interna]ional a Unirii din
1918 [i pentru ap\rarea integrit\]ii teri-
toriale.
4. Economic: A avut urm\ri deosebit de
importante.
5. Via]a cultural\, educa]ia [i [tiin]a: S-a
trecut la organizarea institu]iilor de cultu-
r\, `nfiin]area radioului [.a., s-au intensifi-
cat leg\turile cu cultura occidental\. Bucu-
re[tiul era supranumit „ Micul Paris“. Deja
`n anul 1930, circa 70 % dintre or\[eni [i
circa 50 % dintre s\teni erau [tiutori de
carte. O pleiad\ de personalit\]i de mare
valoare s-au afirmat `n ]ar\ [i `n str\in\ta-
te `n multe domenii ale [tiin]ei [i culturii,
ca: Henri Coand\, Nicolae Paulescu, Con-
stantin I.Parhon, Nicolae Iorga, Vasile Pâr-
van, Gheorghe I. Br\tianu, Mircea Eliade,
Nicolae Titulescu, George Enescu, Constan-
tin Brâncu[i [.a.
6. Militar: A cunoscut o cre[tere deose-
bit\ a capacit\]ii de ap\rare a Patriei.
Este, credem, necesar s\ men]ion\m ceea
ce spunea Poetul na]ional Mihai Eminescu:
„ Cucerirea Moldovei [i Munteniei de români
nu este o supunere a altor popoare, ci orga -
nizarea economic\, social\ [i politic\, pe ca -
re o dau ]\rii lor `n cursul veacurilor “.
Pentru a dovedi necesitatea solidarit\]ii,
a coeziunii românilor de pretutindeni, a
respectului reciproc prezent\m ceea ce spu -
nea Constantin C. Arion, Ministru de Ex-
terne `n Guvernul Al. Marghiloman: „Obi[-
nuitul scandal zilnic“ din Parlament, mai
mult, dezbinarea oamenilor politici,- perce-
put\, `n unele momente tensionate ca o dis-
cordie,- nu a `ncetat nici dup\ `nf\ptuirea
5
idealului de unitate na]ional\,- cel mai
`nalt moment din istoria poporului român-o
sublim\ apoteoz\“/.../
Dar si dup\ Unirea Principatelor Româ-
ne, ideea unirii `ntre fra]i reiese din urm\-
toarele:
~n Parlamentul României, Barbu Catar-
giu-Prim-ministru, la 11 decembrie 1861, a-
[adar cu 57 de ani `n urm\, când, de fapt s-
a rostit pentru prima oar\ cuvântul Româ-
nia, a spus: „/.../ Nu este destul unirea `ntre
]\rile surori; ne trebuie [i unirea `ntre fiii
ei /.../ A[a numai vom p\stra locul nostru
`ntre na]iile Europei, unde ne afl\m de as-
t\zi `nscri[i. /.../“ Pe drapelul nostru, `nain-
tea c\ruia s\ fim to]i `ngenunchia]i, s\ scri-
em ast\zi: Toate pentru ]ar\, nimic pentru
noi! S\ tr\iasc\ România! (Na]iunea , nr.
175, (641), anul XIII, 20-26 noiembrie 2002,
pag. 11)
La sfâr[itul anului 1918, dup\ 825 de zi-
le de la declan[area r\zboiului de eliberare,
un milion de români puseser\ via]a lor la
temelia edificiului na]ional.
Marea Unire a fost `nf\ptuit\ [i pecetlu-
it\ dup\ o sfânt\ lupt\ mare.
„Delega]ii României, dr. I. Cantacuzino
[i N. Titulescu, au semnat la Trianon Tra-
tatul cu Ungaria, prin care era recunoscut\
unirea de la Alba-Iulia. /…/ Tratatele de pa-
ce din anii 1919-1920 au o uria[\ importan-
]\ pentru Români. Marile puteri au recu-
noscut hot\rârile de Unire de la Chi[in\u,
Cern\u]i, [i Alba-Iulia, precum [i contribu-
]ia [i jertfele României pentru victoria An-
tantei `n Primul R\zboi Mondial „.(1)
Tratatul de Pace de la Trianon, din 4 iu-
nie 1920 i-a dat consacrarea interna]ional\.
Sunt potrivite reflec]iile poetului na]ional
Mihai Eminescu, care a ridicat pe Voievozi,
Eroi [i Lupt\tori la nivel de Divinitate, sim-
bolizându-i prin Sf. Voievod {tefan cel Mare,
astfel: /.../ Crist a `nvins cu litera de aur a a-
dev\rului [i a iubirei, {tefan cu spada cea de
fl\c\ri a dreptului. Unul a fost libertatea,
cel\lalt ap\r\torul evangheliei ei“.
Pentru actualizare ar\t\m c\, aniversa-
rea actului istoric al Marii Uniri, presupu-
ne [i eviden]ierea `ndatoririlor genera]iilor
de azi [i de mâine, a[a dup\ cum spunea M.
Eminescu: /.../.“ ~ns\ genera]iunea ce cre[te
(genera]ia tân\r\ de azi-n.n.) are [i ea dato-
rii de `mplinit, precum le are fiecare gene-
ra]iune, ce se `n]elege pe sine `ns\[i, [i e
lesne de presupus c\ membrii ei, `ndat\ ce
au cunoscut r\ul, au cugetat [i la remedii
contra lui /.../.“; „O `ntrunire ca aceasta /.../
ar putea s\ constituie [i altceva decât nu-
mai o serbare pentru glorificarea trecutului
nostru [i c\, cu o ocaziune atât de favora-
bil\ `n felul s\u, am putea s\ ne gândim
mai serios asupra problemelor ce viitorul ni
le impune cu atâta necesitate. Viitorul `ns\
e continuarea, `n cazul cel mai bun, rectifi-
carea trecutului /.../.“; „Nu restabilirea tre-
cutului; stabilirea unei st\ri de lucruri on-
este [i sobre, iat\ ]inta la care se m\rgine[-
te oricine din noi /.../.“; „Se cere /.../ munc\,
echitate [i adev\r!“(4).
Este potrivit s\ prezent\m [i cuvintele
lui Avram Iancu: „Libertate, egalitate, fr\-
]ietate /…/ Fra]ilor! Crede]i-ne nou\ c\ noi
prealuminat vedem [i prea hot\rât credem,
c\ /…/ maghiarul de existen]\ [i viitor nu
poate vorbi f\r\ român, nici românul f\r\
maghiar“ /…/. „Libertate, egalitate, fr\]ie-
tate, aceste principii sânt deviza noastr\, a-
cestea tezaurul [i cel mai sfânt obiect, pen-
tru care [i cu care tr\im /…/ `ns\ aceste
principii le pretindem de la oricine,/…/“
‚(Din Scrisoare - manifest proclamând liber-
tatea [i independen]a na]ional\. Dat `n
Câmpeni, 15 iulie 1849, Avram Iancu, pre-
fect.) (3)
Col. (r) ing.,ec. Nicolae C. Grosu
6 Totul apar]ine patriei, c=nd ea este `n primejdie. (DANTON)
Ierarhi [i domni (IV): Biserica Moldovei `n secolul XIV-XV
~n primul episod al seriei de articole ne-am
oprit la cel dint`i `ntâist\t\tor duhovnicesc al
Moldovei, Sf. Ierarh Iosif I (1398-1415, †1438,
m-rea Neam]) din neamul domnului Alexan-
dru cel Bun, precizând condi]iile istorice `n ca-
re a avut loc instalarea [i ridicarea Bisericii la
rangul de Mitropolie. Cronologia domnilor
Moldovei de la `nceputurile statului:Bogdan I
(1363-1367), La]cu (1367-1375), Petru I Mu[a-
tinul (1375-1391), Roman I (1391-1394), {te-
fan I (1394-1399), Alexandru cel Bun (1400-
1432). Primele ctitoriri sunt plasate `n vremea
lui Drago[ Desc\lec\torul care adus o biseric\
de lemn din Maramure[ [i a instalat-o la Volo-
v\] (1342), Bogdan I a `ntemeiat m\n\stirea
Bogdana la R\d\u]i (1359-1365) [i avea s\ `n-
temeieze `n jurul ora[ului Baia, pe domeniul
s\u schitul Bogd\ne[ti pe la 1365 [i care mai
târziu se va numi Râ[ca, La]cu va construi bi-
serica catolic\ din Siret (ante 1371) [i Sf. Trei-
me a M-rii Neam], Petru I va `ntemeia biserica
Mir\u]i din Suceava (1374-1390), m\n\stirile
Neam], Bistri]a `n jurul anilor 1390, {tefan I
ctitore[te M\n\stirea Probota Veche la 2 iulie
1398, Alexandru cel Bun va ctitori Moldovi]a
1402 [i Humorul 1415.
Biserica de lemn din Volov\] - cea mai ve-
che de acest fel din Europa Vechea biserica din
lemn de la Volov\], „Intrarea in Biserica a
Maicii Domnului“, construit\ `n anul 1353 de
c\tre Drago[ Vod\, a fost mutat\ de c\tre
Sfântul {tefan cel Mare, cu mult\ pio[enie, `n
cimitirul de la M\n\stirea Putna, `n anul
1468 la M\n\stirea Putna, aproape de ctitoria
sa domneasc\. Nicolae Costin (1660-1712), ca-
re, `n „Letopise]ul }\rii Moldovei de la zidirea
lumii pân\ la 1601“, constata cel pu]in dou\ a-
dev\ruri incontestabile: c\ la Putna exista, cu
mult `naintea redact\rii „Letopise]ului“ sau, o
biserica de lemn despre care b\trânii afirmau
ca Drago[ a construit-o la Volov\] [i c\ {tefan
cel Mare a construit la Volov\] o biserica din
piatr\, despre care aceeia[i b\trâni afirmau c\
a fost ridicat\ pe locul celei dintâi, intre anii
1500-1502.
M\n\stirea Bogdana la R\d\u]i (1359-
1365) Loca[ul, sfin]it `n 1364, avea s\ fie ne-
cropola domnitorilor moldoveni, de la Bogdan
I, pân\ la Alexandru cel Bun. Mai exact, `n bi-
serica M\n\stirii Bogdana, `n naos, `[i dorm
somnul de veci Bogdan I, La]cu, {tefan I, Ro-
man I, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun,
[i Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. ~n pro-
naosul bisericii se afla 3 morminte: al Doam-
nei Stana, so]ia lui Bogdan al III-lea [i mama
lui {tef\ni]\ Vod\, [i mormântul Anastasiei,
fiica lui La]cu. ~naintea u[ii pronaosului se g\-
se[te piatra de mormânt a episcopului Ioani-
chie, mort la 1504.
Schitul Bogd\ne[ti ridicat `n jurul anului
1365 de Bogdan I [i care va cunoa[te o perioa-
d\ de `nflorire timp de aproape un secol, dup\
care intr\ `n declin [i a suferit la `nceputul se-
colului XVI, prin 1510 [i 1513. ~ntre cele dou\
campanii t\t\ra[ti se situeaz\ `ntemeierea
schitului Râ[ca de c\tre Bogdan III.
Din tinere]e, Sf. Ierarh Iosif I, [i-a `nchinat
via]a lui Hristos `n ob[tea M\n\stirii Neam],
unde a deprins frica de Dumnezeu [i buna ne-
voin]\ a vie]ii duhovnice[ti de la cuvio[ii c\lu-
g\r de aici. Apoi, f\cându-se preot, a ajuns e-
gumen la Neam]. La propunerea domnului Pe-
tru I Mu[atinul a fost hirotonit episcop al Ce-
t\]ii Albe de mitropolitul Haliciului, Antonie.
Ins\ nu st\ mult aici [i este chemat ca mitro-
polit al Moldovei (Via]a Sf. Ierarh Iosif I).
Explicam `n acela[i prim articol c\ momen-
tul nominaliz\rii este `ntre 1381-1399, ceea ce
explic\ tergivers\rile Patriarhiei Ecumenice [i
trimiterea de ierarhi greci (Teodosie, Ieremia,
Mitropolitul de Mitilene [i Mitropolitul Mihail
al Betleemului). Dar Patriarhia Ecumenic\,
refuzând s\-l recunoasc\ [i ivindu-se mare
tulburare `n Biseric\, smeritul mitropolit Iosif
s-a retras din scaun la M\n\stirea Neam] [i a-
poi la Bistri]a. Mai pe urm\ se stabile[te la „o
m\n\stire, la Boi[tea, lâng\ Târgu Neam], un-
de a fost chilia vl\dic\i Iosif [i unde sunt c\lu-
g\ri]e“, cum se aminte[te `n documentul de la
{tefan II-lea dat la Vaslui `n iunie 1446 (CDM,
I, nr. 79, p. 30).
Ctitorii, M\n\stiri, Cultur\, Sfin]i ocrotitori
Biserica Trei Ierarhi.
Schi]\ de Auguste Raffet
De aici, `n]eleptul mitropolit pov\]uia cu
curaj Biserica Moldovei greu `ncercat\, `nv\]a
[i ap\ra dreapta credin]\ `mpotriva prozelitis-
mului catolic, hirotonea preo]i, sf\tuia pe
domn [i era tuturor p\rinte sufletesc. Se spu-
ne despre dânsul c\ a luat parte chiar la unge-
rea ca domn `n cetatea Sucevei a lui Alexan-
dru cel Bun, `n anul 1400.La 26 iulie 1401, cu
vrerea lui Dumnezeu [i cu st\ruin]a bunului
domn Alexandru I Mu[at, mitropolitul Iosif a
fost recunoscut de Patriarhia din Constantino-
pol ca p\rinte [i `ntâist\t\tor pe scaunul Mi-
tropoliei Moldovei. Timp de aproape 15 ani a
p\storit `n tihn\ turma lui Hristos, rânduind
bine cele duhovnice[ti [i chivernisind cu price-
pere cele biserice[ti, ca un bun econom al casei
lui Dumnezeu.(Via]a Sf.Ierarh Iosif I).
Alegerea sa „chir Iosif este localnic, om al lo-
cului nostru“ a ini]iat o lung\ tradi]ie care va fi
respectat\ concretizându-se chiar `n hot\rârea
unui sinod local din secolul al XVIII-lea, ce pre-
vedea ca scaunul vl\dicesc s\ fie ocupat doar de
ierarhi români. La 1 ianuarie 1752, mitropolitul
Iacob Putneanul al Moldovei convoca un sinod la
Ia[i care decreta: „Fiind dar obiceiu [i `ntru a-
ceast\ de Dumnezeu p\zit\ ]ar\, mitropoli]i [i
episcopi din str\ini s\ nu se fac\, f\r\ numai
din p\mânteni, care obicei din desc\lec\tura ]\-
rii [i pân\ acum, a[a s-a urmat [i s-au p\zit [i
niciodat\ altul str\in nu s-au `ntâmplat s\ fi
fost primit la p\storia vreunui scaun“.
Una din primele m\n\stiri zidite `n Moldo-
va este Neam]ul, `n vremea domnului `ntregi-
tor „de la Carpa]i la Mare“, Petru I Mu[atinul
care a f\cut sub Muntele Chiriacului o biserica
alb\ la jum\tatea secolului XIV.~nceputurile
acestei „Lavre a Modovei“ se datoreaz\ con-
cursului ucenicilor forma]i de Sf. Nicodim de
la Tismana [i `ntemeiaz\ un schit care a r\-
mas `n tradi]ia locului. Faptul c\ `n ultimele
scrisori patriarhale numele episcopului Mele-
tie nu mai era amintit ne face s\ `n]elegem c\
`ntre timp murise.
1402-Sunt aduse de la Cetatea Alb\ la Su-
ceava moa[tele Sfântului Ioan cel Nou.
Mucenic din secolul al XIV-lea care a p\ti-
mit `n Cetatea Alb\, Sfântul Ioan cel Nou de la
Suceava a fost canonizat de evlavia popular\
[i cinstit drept cel dintâi ocrotitor al moldove-
nilor. Cea dintâi grija a sa a fost s\ sf\tuiasc\
pe Alexandru cel Bun, nepotul s\u, s\ aduc\
la Suceava moa[tele Sfântului Mucenic Ioan
cel Nou, ca protector al ]\rii [i mângaiere a po-
porului binecredincios. Apoi, `nsu[i mitropoli-
tul a mers cu mare alai, cu preo]i [i cu mult
popor, `n frunte cu `nsu[i voievodul, de au `n-
tâmpinat sfintele moa[te mai jos de Ia[i, la lo-
cul numit „Poiana Vl\dic\i“ [i le-au a[ezat cu
mare cinste `n biserica Mir\u]ilor din capitala
Moldovei. Dup\ cum precizeaz\ Misail C\lu-
g\rul `ntr-un adaos la cronica lui Grigore Ure-
che, „`n al 2 an al domnii lui, fiind mai intreg
[i mai cu minte decât cei trecu]i `naintea dom-
nii lui [i multu tr\gând [i râvnind spre folosul
sufletului s\u, adus-au cu mare cheltuiala sa,
den ]ar\ p\gân\, sfintele mo[tii a marelui mu-
cenic Ioan Novii [i li-au pus `ntr-a sa svânt\
cetate, ce este `n ora[ul Sucévii, cu mare cinste
[i pohval\, de a ferirea domnii sale [i paza sca-
unului s\u“.
Argint\ria de la racla Sf. Ioan cel Nou este
format\ din12 pl\ci de argint gravate de me[-
teri locali `n vremea lui Alexandru cel Bun
(1400-1432), care `nf\]i[eaz\ scene din muce-
nicia sfântului. Ele au fost a[ezate pe racla din
lemn de chiparos `n care se p\streaz\ moa[te-
le. Pl\cile sunt lucrate `n tehnica au repoussé,
ele fiind legate `ntre ele prin benzi fine de fili-
gran de argint cu motive florale.
Cu acest prilej, Grigore }amblac, care a r\-
mas `n Moldova pân\ `n 1404 [i care se intitu-
la „monahul [i presbiterul marii biserici a Mol-
dovlahiei“, scrie `n limba slavon\ P\timirea
sfântului [i sl\vitului mucenic Ioan cel Nou,
care a fost martirizat la Cetatea Alb\, ar\tând
c\ domnul a trimis „un boier cu oaste s\ aduc\
la dânsul, cu mare cinste, vrednicul de slav\
trup (...), pe care `l `ntâmpin\ cu to]i demnita-
rii s\i [i cu mult popor dintre cre[tini [i cu ar-
hierei [i cu tot clerul cu f\clii [i cu t\mâie [i cu
mir binemirositoare“. Aceast\ scriere este con-
siderat\ ca „prima oper\ original\ a literaturii
române `n limba slavon\“ [i „singura via]\ de
sfânt compus\ `n slavone[te pentru români“,
p\strat\ pân\ la noi `n textul ei original.
Zilele de pr\znuire a sfântului au fost stabi-
lite tot de Biserica moldovean\. Cea mai veche
dintre zilele de cinstire a sfântului mucenic es-
te 24 iunie, pomenirea Na[terii Sfântului Ioan
Botez\torul, amintit\ `n secolul al XVI-lea.
Cazania Sfântului Mitropolit Varlaam, ap\ru-
t\ la Ia[i `n 1643, arat\ c\ Sfântul Ioan de la
Suceava se pomenea joi, dup\ Rusalii. Letopi-
se]ul }\rii Moldovei al lui Grigore Ureche a-
minte[te c\ sfântul se pr\znuie[te „miercuri [i
joi `n s\pt\mâna Rusaliilor“. Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române a hot\rât, `n 1950,
ca Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava s\ fie
pomenit `n ziua de 2 iunie, ca amintire a minu-
nii salv\rii cet\]ii Sucevei din anul 1622. (arti-
col de Alexandru Briciu, Ziarul Lumina, Joi,
04 Martie 2010)
Tot `n ace[ti ani, evlaviosul mitropolit Iosif
a re`nnoit aproape `n `ntregime ctitoria p\rin-
]ilor s\i din M\n\stirea Neam], c\reia i-a in-
chinat cel mai de pre] odor, Icoana Maicii
Domnului F\c\toare de minuni din Lidda, pe
care o primise `n dar din Bizan]. Icoana a fost
pictat\ `n anii 665 de viitorul patriarh Gher-
man, iar pe spate se afl\ Icoana Sf.M.Mc.
Gheorghe [ezând pe tron cu balaurul sub pici-
oare. ~n perioada iconoclasmului Icoanele au
fost duse la Roma [i se vor `ntoarce la Bizan]
`n vremea patriarhului Metodie( 843-847) [i
vor r\mâne pân\ la dona]ia ~mp\ratului Ioan
al VIII-lea Paleologul. De asemenea, a sf\tuit
Erroii neamului
pe domn s\ zideasc\ din nou dou\ frumoase
m\n\stiri, Bistri]a (1402) [i Moldovi]a, ca l\-
ca[uri de rug\ [i de ve[nic\ odihn\.
La 7 ianuarie 1407, mitropolitul Iosif une[-
te cele dou\ M\n\stiri voievodale, Neam] si
Bistri]a, [i numeste egumen peste ele pe uce-
nicul s\u, arhimandritul Dome]ian, „ca s\ fie
aceste m\n\stiri nedesp\r]ite una de alta,
pentru c\ sunt amândoua ale vl\diciei mele“.
Tot la `ndemnul s\u, egumenul Dome]ian a
scris vestitul Pomelnic al M\n\stirii Bistri]a,
care se p\streaz\ pân\ ast\zi, [i prime[te `n
dar icoana Sfintei Ana de la Manuel Paleolo-
gul. Asemenea [i la celelalte M\n\stiri, Probo-
ta, Bogdana si Moldovi]a, rânduie[te stare]i
buni [i poart\ grija de to]i - de c\lug\ri, de si-
ha[tri, de preo]i, de popor [i de tot sfatul ]\rii
- ca un adevarat p\rinte al tuturor ce era.
Focar de cultur\ [i art\ medieval\ româ-
neasc\, necropol\ a ctitorului [i a doamnei sa-
le Ana, aici se va dezvolta o [coal\ de miniatu-
r\ condus\ de caligraful [i c\rturar Gavriil
Uric din mâinile c\ruia a ie[it Tetraevanghel
`n 1429 din porunca doamnei Marina [i care
face parte din Biblioteca Bodleiana. Urma[ii
s\i au fost Ghervasie [i Teodor M\ri[escu, ca-
re au oferit m\n\stirilor voievodate „odoare“
m\iestrite cu ornamente [i care constituiau a-
tât bibliotecile particulare, de chilie, cât [i bi-
blioteca de ob[te, administrat\ de un bibliote-
car cu binecuvântarea stare]ului. ~n 1424 se
caligrafiaz\ la M\n\stirea Neam]u, `n limba
slavon\, Omiliile lui Grigore de Nazianz, care
atest\ `nceputurile activit\]ii lui Gavriil Uric,
vestit caligraf [i miniaturist român, `ntemeie-
tor de [coal\ artistic\ autohton\, `n spirit bi-
zantin, cu profunde [i ample ecouri `n pictura
mural\ [i miniaturistic\ a secolului al XV-lea
din Moldova.
1408 - 1409 Se `nfiin]eaz\ Episcopia orto-
dox\ de Roman,
1413, iulie 6 Este atestat\ documentar,
pentru prima oar\, Episcopia ortodox\ din R\-
d\u]i. 1415 Alexandru cel Bun d\ruie[te zu-
gravilor Nichita [i Dobre dou\ sate pe Dr\sli-
vi]a, reprezentând pre]ul zugr\virii a dou\ bi-
serici, „una din Târgul Romanului [i alta, care
va fi voia domnului“. Faptul relev\ pre]uirea
de care se bucura acest me[te[ug artistic `n
Moldova `nc\ de pe vremea sa. 1415- retrage-
rea din scaun [i `nchinovirea la m\n\stirea
Neam] „unde a fost chilia lui vl\dica Iosif“, a-
jungând la adânci b\trâne]i, evlaviosul mitro-
polit Iosif, cel dintâi p\rinte al Moldovei. 1415-
1428 - Macarie, mitropolitul Moldovei dup\ a-
firma]iile istoricului {tefan S.Gorovei. 1418,
noiembrie 2 Moare doamna Ana, so]ia lui Ale-
xandru cel Bun, al c\rei mormânt de la M\-
n\stirea Bistri]a va fi `mpodobit mai târziu de
{tefan cel Mare cu o lespede funerar\ sculpta-
t\ `n decora]ii fitomorfe. 1420-1429 este fonda-
t\ m\n\stireaVi[nev\], ulterior C\priana.
1427 (aproximativ) Alexandru cel Bun donea-
 Erroii neamului
z\ M\n\stirii Bistri]a un pre]ios epitrahil,
brodat cu 16 icoane pr\znicare [i dou\ portre-
te votive reprezentând chipul voievodului [i al
doamnei sale Marina. ~n inscrip]ia de pe acest
epitrahil, Alexandru cel Bun se intitula - ca [i
tat\l s\u - „autocrator“, adic\ independent,
singur st\pânitor „al `ntregii Moldovlahii [i al
Paratalassiei“ (adic\ al p\mânturilor din nor-
dul M\rii Negre). Aceast\ oper\, de o mare va-
loare artistic\ [i documentar\, a disp\rut `n
timpul primului r\zboi mondial, fiind cunos-
cut\ acum numai din reproduceri [i descrieri.
1427 August 18 Alexandru cel Bun „`nt\re[te“
ocina fra]ilor H\rman [i Ia]cu, d\ruindu-le,
totodat\, satul Voitinel din apropierea Putnei,
„unde este casa lor [i unde este [i m\n\stirea
lor“, ceea ce atest\ - cu certitudine - c\ prin a-
ceste locuri exista o via]\ monahal\ anterioa-
r\ fund\rii M\n\stirii Putna de c\tre {tefan
cel Mare. 1432, ianuarie 1 Moare Alexandru
cel Bun, fiind `nmormântat la M\n\stirea Bis-
tri]a, ctitoria sa. 1438- trecerea la cele ve[nice
a primului mitropolit al Moldovei, `ngropat la
m\n\stirea Bistri]a.
Succesorii mitropolitului Iosif I pân\ la
1453 sunt greci, a[a cum precizam `n finalul
primei p\r]i, dup\ p\rerea istoricului [i genea-
logstului {tefan Gorovei [i amintim pe cei ap\-
ru[i `n documente interne: 1415-1428-Macarie,
1445 - „mitropolitul chir Calist de la Roman“,
1447-1453: „r\posatul Visarion“ [i Ioachim.
~n intervalul dintre anii 1432-1457 [tirile
despre ierarhii moldoveni sunt lacunare [i a-
bia de la 1455 putem vorbi de restabilirea con-
tinuit\]ii ierarhiei, dup\ periada zbuciumat\
a celor 20 ani de tulbur\ri politice, r\zboaie
fratricide terminate cu `nl\turarea fratelui
sau unchiului.
Cucerirea Constantinopolului de c\tre turci
`n 1453 a determinat plecarea ultimului mi-
tropolit grec, Ioachim, ceea ce `nsemna autor-
cefalia fa]\ de Constaninopolul supus Por]ii.
~n cele ce urmeaz\ vom `nf\]i[a cercet\rile
istoricului Liviu Pilat de la Facultatea de Isto-
rie a Universit\]ii ie[ene despre BISERIC| {I
PUTERE ~N MOLDOVA, publicate `n „Anale-
le Putnei“, I, 2005
Cercet\torul Liviu Pilat precizeaz\ c\ la 7
iunie 1455, apare men]ionat, pentru prima da-
t\, `n fruntea sfatului domnesc, mitropolitul
Theoctist [i c\ „Al\turi de mitropolit, apare, `n
sfat, [i arhimandritul Eustatie de la Bistri]a, e-
gumenul cu rangul cel mai `nalt din Moldova.
Acesta este men]ionat [i la 2 iulie 1455, prezen-
]a sa la Suceava fiind consemnat\ chiar [i la 15
august, `n ziua Adormirii Sfintei N\sc\toare de
Dumnezeu, zi `n care se s\rb\torea hramul
M\n\stirii Bistri]a. Abia dup\ aceast\ dat\ se
renun]\ la men]ionarea arhimandritului, la 20
august figurând doar mitropolitul Theoctist.
Sprijinul pe care Puterea `l acord\ Bisericii,
`nl\turând `n felul acesta orice nemul]umire
care poate s\ apar\ `n plan intern, mi se pare
cât se poate de evident. Consider c\ acesta este
mesajul pe care `l transmite prezen]a mitropol-
itului `n fruntea sfatului domnesc.“
~n aprilie 1457 noul domn {tefan cel Mare
ruga pe Dositei, arhiepiscopul Ohridei s\ tri-
mit\ pe cineva din partea sa `n Moldova pen-
tru hiritonirea mitropolitului. R\spunsul va
veni `n octombrie când este trimis Macarie,
mitropolitul Ungrovlahiei [i episcopii locali.
Mitropolitul Theoctist I (1455-11486)
Cercet\torul Liviu Pilat afirm\ c\ Theoc-
tist I este men]ionat `n intervalele 1457-1464
ca singurul ierarh ortodox din Moldova. Aceas-
ta `nseamn\ c\ situa]ia Bisericii moldovene
era una destul de critic\, ea aflându-se `n im-
posibilitatea de a-[i asigura succesiunea ierar-
hic\; potrivit dreptului canonic, hirotonisirea
unui episcop trebuia f\cut\ `n prezen]a a cel
pu]in doi ierarhi. Situa]ia era, `n fond, [i mai
grav\ pentru c\ aceast\ succesiune nu putea
fi rezolvat\ `n felul `n care se procedase la hi-
rotonisirea lui Theoctist, ceea ce ar fi `nscris
momentul respectiv `ntr-o tradi]ie. {i aceasta
pentru c\, a[a cum am ar\tat mai sus, `n
1459, Patriarhia de Peci fusese desfiin]at\ [i,
oricum, intrase [i ea sub control turcesc. Toto-
dat\, frecventele apari]ii ale lui Theoctist `n
}ara de Jos arat\ faptul c\ acesta se `mp\r]ea
`ntre scaunul de la Suceava [i cel de la Roman,
purtând grija ambelor eparhii.
Aceast\ situa]ie impunea g\sirea unei solu-
]ii. Or, un moment favorabil a ap\rut dup\ 5
iulie 1463, data c\s\toriei lui {tefan cu Evdo-
chia de Kiev. Aceast\ leg\tur\ matrimonial\
a putut media o rela]ie cu Mitropolia de Kiev,
care, la rându-i, rupsese leg\tura cu Patriar-
hia ecumenic\. ~ns\, numirea unui nou ierarh
nu se putea face f\r\ consultarea reprezentan-
]ilor principalelor m\n\stiri din Moldova, `n
special a celor patru mari centre monastice, `n
ordine ierarhic\, Bistri]a, Neam], Moldovi]a [i
Probota. Un document din 12 septembrie 1464
constituie, `n opinia mea(n.n- alui Liviu Pilat),
prima atestare a `ntrunirii soborului Bisericii
moldovene. Aparent, este vorba de rezolvarea
unei chestiuni administrative a Mitropoliei.
„Cu voia tuturor marilor noastre m\n\stiri
din Moldova [i cu to]i c\lug\rii lor“, mitropoli-
tul Theoctist vinde un sat al Mitropoliei lui
Toader Prodan. Printre martorii acestei tran-
zac]ii apar mai multe fe]e biserice[ti: „episco-
pul nostru chir Tarasie de Târgul de Jos“ [i e-
gumenii Teodor de la Bistri]a, Ioasaf de la
Neam], Anastasie de la Moldovi]a [i Stahie de
la Probota. Prezen]a acestora, la Suceava, `n-
tre dou\ mari s\rb\tori (Sfânta Maria Mic\ [i
~n\l]area Sfintei Cruci), doar pentru a fi mar-
tori la o tranzac]ie funciar\ este neverosimil\,
prin urmare actul deja men]ionat pare a fi e-
fectul [i nu cauza ce a determinat `ntrunirea
soborului. Or, acest fapt m\ determin\ s\ cred
c\ acesta este momentul hirotonisirii lui Tara-
sie pentru Mitropolia de Roman. Urm\toarea
serie documentar\ acoper\ intervalul 1465-
1473. Caracteristica principal\ a acestei serii
este prezen]a deas\ `n documente a mitropoli-
tului Theoctist, al\turi de care, `n unele situa-
]ii, apare [i ierarhul de la Roman. Tarasie apa-
re doar `n documentele emise la Roman [i Su-
ceava, aici mai cu seam\ `n lunile aprilie [i
septembrie 1465. Surprinz\toare este prezen-
]a sa, la Suceava, la 11 aprilie 1465, `n Joia
Mare, ca martor la cump\rarea unui sat pen-
tru Mitropolia Sucevei.~n rest, prezen]a, pen-
tru aceast\ lun\, se plaseaz\ dup\ Pa[ti, mai
precis `n intervalul dintre Pa[ti [i ~n\l]are.
Pentru luna septembrie, prezen]a la Suceava
se constat\ spre jum\tatea acestei luni. Astfel,
`n 1466 `l `ntâlnim la 15 septembrie, a doua zi
dup\ ~n\l]area Crucii, cum o spune [i docu-
mentul, [i la 10 septembrie 1471, când {tefan
face o danie M\n\stirii Putna. Apari]ia sa `n
jurul acestei date nu este deloc `ntâmpl\toare.
Conform unei hot\râri adoptate la Sinodul al
patrulea, `n fiecare eparhie, anual, trebuia s\
se `ntruneasc\ soborul: „s\ se adune mitropo-
litul, to]i episcopii, cu toat\ eparhia lor de
dou\ ori `ntr-un an“.
Data primului sobor a fost fixat\ la Dumi-
nica Vame[ului [i Fariseului, a 33-a dup\ Ru-
salii (ianuarie-februarie) 1464, iar cel de-al
doilea la ~n\l]area Cinstitei Cruci, la 14 sep-
tembrie, urmând ca la aceste soboare „de toate
lucrurile biserice[ti [i ale oamenilor a se `ntre-
ba [i `ndrepta toate“. A[adar, apari]iile lui Ta-
rasie la Suceava, `n jurul datei de 14 septem-
brie, trebuie legate de participarea sa la cel de-
al doilea sobor anual al Bisericii Moldovei, as-
pect care ar fi r\mas necunoscut dac\ nu ar fi
existat aceste men]iuni documentare. Surprin-
z\toare este, `ns\, prezen]a lui Tarasie la Su-
ceava la 14 octombrie 1473, unde asist\ la o
judecat\ asupra unei omucideri.Dar ziua de 14
octombrie, `n calendarul ortodox, este dedicat\
Sfintei Mucenice Paraschiva, hramul purtat
de biserica mitropolitan\ din Roman. 1473 ca
[i 1465 sunt doi ani importan]i ai domniei lui
{tefan cel Mare, or, este foarte probabil ca pre-
zen]a lui Tarasie la Suceava, `n dou\ momente
`n care el ar fi trebuit s\ se afle la Roman, s\
fi fost solicitat\ chiar de domn.
Un alt aspect care se observ\ este alternan-
]a titlurilor de mitropolit [i episcop `n cazul lui
Tarasie. Scaunul mitropolitan de la Roman a
fost `nfiin]at de Patriarhia ecumenic\, `n ca-
drul provinciei ecleziastice a Moldovlahiei, su-
bordonat scaunului de Suceava [i având doar o
jurisdic]ie arhiepiscopal\. ~n plan simbolic, a-
ceast\ pozi]ie se traducea prin dreptul ierar-
hului de la Roman de a purta pateri]\ arginta-
t\ `n eparhia sa, iar la Suceava cârj\ simpl\
ca [i a celorlal]i episcopi. ~nseamn\, a[adar, c\
Tarasie era considerat mitropolit, atunci când
se afla la Roman [i simplu episcop când se afla
la Suceava. Acest fapt este ilustrat [i de docu-
mente. ~n documentele emise la Suceava, Ta-
rasie este numit mereu episcop [i men]ionat
dup\ mitropolitul Theoctist. ~ns\, atunci când
domnul i se adreseaz\ lui Tarasie, el folose[te
formula „acestui adev\rat mitropolit al nos-
tru, chir Tarasie, de târgul Roman. Un docu-
ment emis la Roman, cu data de 10 august
1470, la câteva zile dup\ s\rb\toarea Schim-
b\rii la Fa]\, zi important\ pentru ora[ul Ro-
man, o nou\ scrisoare adresat\ fostului logo-
Bunului patriot [i fumul ]\rii sale i se pare dulce mirositor. (C. STAMATE)
f\t Mihail, `n care apare [i credin]a mitropoli-
]ilor: „credin]a [i sufletul mitropolitului nostru
de Suceava, chir Theoctist, [i credin]a [i sufle-
tul mitropolitului domniei mele de târgul Ro-
man, chir Tarasie“.
Totu[i, soborul Bisericii moldovene se va `n-
truni `n anul urm\tor, cu ocazia sfin]irii M\-
n\stirii Putna, la 3 septembrie 1469. Impor-
tan]a sa nu const\ doar `n realizarea unui an-
samblu de arhitectur\ f\r\ egal, `n Moldova,
pân\ la acea dat\, ci [i `n apari]ia unui nou
centru de cultur\, fapt cu implica]ii serioase `n
cadrul procesului de acumulare cultural\. ~n
cadrul acestui proces, este antrenat\ [i o nou\
genera]ie de c\lug\ri nem]eni, al c\rei rol se e-
viden]iaz\, `n ceea ce Emil Turdeanu a numit
foarte frumos „bifurcarea curentului de cultu-
r\“. „Zidurile Putnei erau `nc\ `n lucru când
{tefan a poruncit s\ se porneasc\ munca pen-
tru `nzestrarea l\ca[ului cu c\r]ile cuvenite.
Datoria trebuiau s-o `mplineasc\ pisarii de la
Neam], de unde venea primul arhimandrit,
Ioasaf, [i unde o veche tradi]ie cultural\ `[i a-
r\tase roadele“. Ulterior, Ioan Ivan [i Scarlat
Porcescu au observat c\ acest Ioasaf, trecut la
Putna, era de fapt chiar egumenul de la
Neam]. S-a observat c\ rangul de arhimandrit
este rezervat, pân\ `n vremea lui {tefan cel
Mare, doar egumenului de la Bistri]a, domnia
marelui domn marcând extinderea rangului [i
pentru egumenul M\n\stirii Putna, `n persoa-
na celui care fusese egumenul M\n\stirii
Neam], Ioasaf ~n opinia mea (n.n- alui Liviu
Pilat), utilizarea acestui titlu este legat\ de fo-
losirea celor dou\ biserici ca necropole dom-
ne[ti, fapt care `i confer\ egumenului de acolo
o anume preeminen]\.
Sfântul Ierarh Leontie episcop de R\d\u]i
(numit 1472- mort la 1504)
Lavrentie ieromonahul a tr\it la sfâr[itul
veacului al XIV-lea [i prima parte a celui de-al
XV-lea, `n zona R\d\u]iului, la M\n\stirea
Laura. A fost unul dintre c\lugarii cu via]\ a-
leas\, fiind considerat sfânt, `nc\ din timpul
vie]ii, de cei care `l cautau pentru a-i cere sfa-
tul, la m\n\stirea Laura. Dupa `nfiin]area
scaunului episcopal de la R\d\u]i `n timpul lui
Alexandru cel Bun (1400-1432), smeritul mo-
nah Lavrentie a primit cinstea episcopatului.
M\n\stirea Laura a fost l\sat\ `n grija celui
mai destoinic ucenic al s\u, nimeni altul decât
binecunoscutul Daniil Sihastrul, sf\tuitorul
voievodului {tefan cel Mare si Sfânt. Spre b\-
trâne]e, vl\dica Lavrentie s-a retras din scau-
nul episcopal, pentru a duce via]\ de schimnic
(cea mai `nalt\ consacrare monahal\), noul
s\u nume fiind Leontie. Dup\ moarte, trupul
s\u a r\mas neputrezit [i, atât datorit\ amin-
tirii r\mase `n mintea credincio[ilor, cât [i fai-
mei moa[telor sale de a fi f\c\toare de minuni,
a fost cinstit foarte curând dupa trecerea la
Domnul ca sfânt, la data de 1 iulie. ~n iunie
1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne a hot\rât canonizarea oficial\ a Sfântu-
lui Leontie. Data pomenirii sale a fost p\stra-
t\ la 1 iulie, dupa vechea tradi]ie.
Despre `ncadrarea temporal\ a lui Ioani-
chie, episcop de R\d\u]i.,la 25 aprilie 1472,ne
vorbe[te acela[i istoric Liviu Pilat: „De aceea,
cred c\ `nceputurile Episcopiei de R\d\u]i tre-
buie c\utate `ntre primele m\suri legate de or-
ganizarea ecleziastic\ a Moldovei. Cum `n ac-
tele patriarhale, din perioada conflictului,
sunt men]iona]i doi episcopi, Iosif [i Meletie,
m\ `ndoiesc c\ cineva poate considera c\cei
doi `mp\r]eau acela[i scaun episcopal. Lipsa
unui titular, pe parcursul perioadei bizantine,
a cufundat `n uitare acest scaun bisericesc, `n-
s\ numirea unui titular, la 1472, a reprezentat
solu]ia salvatoare pentru Biserica Moldovei.
Formula cu trei ierarhi oferea posibilitatea de
reglementare a succesiunii, f\r\ a mai fi nece-
sar\ prezen]a unui ierarh apar]inând unei alte
Biserici. Ulterior, ca o m\sur\ suplimentar\
de precau]ie, `n aceast\ schem\ a fost integrat
[i episcopul de Vad. ~n acest mod, s-a creat tra-
di]ia succesoral\ pe care o vedem func]ionând
atât de bine la 1558, atunci când, prin moartea
episcopilor Macarie [i Gheorghe, scaunele de
la Roman [i R\d\u]i au r\mas vacante“.
~ncepând cu 1486-1488 sunt men]iona]i
Gheorghe, mitropolitul Sucevei `mpreun\ cu
episcopul Ioanichie de R\d\u]i [i Vasile urmat
de Tarasie `n scaunul de la Roman( CDM, I,
paginile 52, 56, 58,nr.168, 185, 191).
La sf`r[itul secolului XV, la 13 noiembrie
1498 `ntr-un document dat la Hârl\u este
men]ionat „sfatul mitropolitului chir Theoctist
II, `mpreun\ cu Tarasie al Romanului. (CDM,
7
I, pagina 73, nr. 250), fost egumen de Neam] [i
care avea s\ confere, prin actul ungerii, legiti-
mitate [i protec]ie sacr\ copilului de nou\ ani,
{tef\ni]\ Vod\, urcat pe tron - caz unic `n isto-
ria Moldovei pân\ la acel moment -, [i tot el
pare s\ fi jucat rolul hot\râtor [i `n `nsc\u-
narea lui Petru Rare[. Spre o asemenea idee
trimit [i cuvintele episcopului Macarie, referi-
toare la personalitatea mitropolitului din
1528: „a adormit `ntru Domnul, la adânci b\-
trâne]e, cel care ungea pe domni [i `nv\]\torul
Moldovei, mitropolitul chir Theoctist“.
M\n\stirea Putna
Prima m\n\stirea ridicat\ de {tefan cel
Mare a fost Putna c\reia i-a ar\tat apoi o grij\
deosebit\. Construc]ia a `nceput la 10 iulie
1466, iar sfin]irea s-a f\cut la 3 septembrie
1470. Slujba fiind s\vâr[it\ `n prezen]a dom-
nitorului [i a sfetnicilor lui de c\tre mitropoli-
tul Teoctist I, episcopul Tarasie al Romanului
[i un sobor de preo]i, episcopi [i diaconi. M\n\-
stirea a devenit gropni]\ domneasc\, aici fiind
`nmormânta]i domnitorul ctitor, so]iile sale
Maria de Mangop [i Maria Voichi]a, fii s\i
Bogdan, {tefan, Bogdan cel Orb, Maria, nepo-
tul {tef\ni]\ Vod\ [i prima so]ie a lui Petru
Rare[, Maria. Toate mormintele au pietre fu-
nerare frumos sculptate [i `mpodobite. ~n prid-
vor a fost `nmormântat mitropolitul Teoctist I.
{tefan a f\cut m\n\stirii Putna numeroase
danii care au fost apoi `nt\rite printr-un hri-
sov dat la 2 februarie 1503.
De numele acestei m\n\stiri se leag\ fere-
c\tura capului Sf.Ierarh Ghenadie realizat\ `n
1488 din porunca domnului: „Io, {tefan voie-
vod, din mila lui Dumnezeu, domn al }\rii
Moldovei, a ferecat acest cap al P\rintelui nos-
tru Ghenadie [i s-a pus `n M\n\stirea Putna,
`n anul 6996(1488), mai 1“ [i despre nu [tim
nimic altceva. Sfin]enia sa s-a ar\tat `n minu-
nea vindec\rii unui frate iconar `n anul 1995,
pe al c\rui piept a fost pus ferec\tura [i `n trei
vise succesive i-au ap\rut Sf.Ierarh `n ve[min-
te arhiere[ti, apoi doar toiagul, pentu ca la cel
de-al treilea s\ apar\ `mpreun\ cu Sf. Voievod
{tefan cel Mare [i Sf. Ierarh Ilie Iorest. (M\-
n\stiri Ortodoxe nr.1- Putna)
M\n\stirea Vorone]
Este a doua ctitorie a lui {tefan cel Mare [i
dup\ pisanie m\n\stirea a fost ridicat\ `n câ-
teva luni de la 26 mai-14 septembrie 1488. Pe
locul acesteia mai `nainte a fost o m\n\stire
de lemn [i tradi]ia spune c\ aici [i-ar fi avut
chilia Daniil Sihastru care l-a `mb\rb\tat pe
domnitor. Aceast\ m\n\stire impresioneaz\
pân\ azi [i este de o valoare artistic\ remarca-
bil\ prin picturile sale exterioare lucrate din
1547 din ini]iativa mitropolitului Grigorie Ro[-
ca [i acestei m\n\stiri domnitorul i-a f\cut
numeroase danii.
Alte ctitorii -M\n\stirea Sfântul Ilie de lân-
g\ Suceava 1488, Schitul P\tr\u]i 1487, bise-
rica nou\ la Tazl\u 1496-1497, o biseric\ la
m\n\stirea Neam], o clopotni]\ cu paraclis la
m\n\stirea Bistri]a 1498, o nou\ biseric\ la
m\n\stirea Dobrov\] 1503-1504.
Biserici de mir - Sfântul Ioan din Vaslui
1490, Sfântul Nicolae din Ia[i 1491-1492,
Sfântul Gheorghe din Hârl\u 1492, Borze[ti
1493-1494, Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel din
Hu[i 1494, Sfântul Nicolae din Dorohoi 1495,
Pop\u]i din Boto[ani 1496, R\zboieni 1496,
Sfântul Ioan din Piatra-Neam] 1497, Reuseni
1503-1504. Prof. Andi Da[chievici
Bibliografie selectiv\:
Prof. Andi Da[chievici, Domni [i ierarhi `n
}\rile Române, Eroii Neamului, anul IV, nr. 3
(14), Ia[i, noiembrie 2012, p. 3
Simion Florea Marian, Sântul Ioan cel Nou
de la Suceava, schi]\ istoric\ Litotipografia
Carol Gobl, Bucure[ti, 1895 CDM, Bucu-
re[ti,1965, vol. I
{tefan S. Gorovei, ~ntemeierea Moldovei.
Probleme controversate, Editura AL.I.Cuza,
1997, p.105-130
Alexandru Briciu, Ziarul Lumina, Joi, 04
Martie 2010
Marcel T\n\sachi, Dolhasca Istoric\. Con-
tribu]ii la o monografie, Ia[i, Editura Pim,
2012, p.253
Liviu Pilat BISERIC| {I PUTERE ~N
MOLDOVA, „Analele Putnei“, I, 2005, 1, p.
133-150.
Colec]ia de Agostini M\n\stiri Ortodoxe nr.
1 - Putna, nr. 3 - Vorone]; nr. 7 - Neam]; Nr. 8
- Moldovi]a; nr. 19 - Humor; nr. 23 - Bistri]a de
Neam]; nr. 34 - R\[ca; nr. 40 - Sf. Ioan cel Nou
de la Suceava
8 Rom=nia eroic\ - memoria monumentelor Eroii neamului

La Ia[i de „Ziua Armatei Române“

La Monumentul Regimentului 7 Ro[iori din fa]a Cercului
Militar Ia[i s-a desf\[urat ceremonialul aniversar organizat
de Garnizoana Ia[i. Dup\ oficierea unei slujbe de pomenire a
eroilor de c\tre un sobor de preo]i ai Arhiepiscopiei Ia[i, au
rostit alocu]iuni prefectul jude]ului Ia[i, ing. Romeo Olteanu,
vicepre[edintele Consiliului Jude]ean Ia[i, ec. Victor Chiril\,
viceprimarul municipiului Ia[i, ing. Mihai Chirica [i coman-
dantul Garnizoanei Ia[i, g-ral bg.dr. Vasile Roman. ~n acor-
durile „Imnului Eroilor“ au depus coroane de flori reprezen-
tan]ii administra]iei publice jude]ene [i locale [i ai Garni-
zoanei Ia[i. Ceremonialul a luat sfâr[it cu defilarea unor uni-
t\]i militare din Garnizoana Ia[i. ~n `ncheierea festivit\]ii
fanfara garnizoanei Ia[i a `ncântat asisten]a cu un program
variat de mar[uri [i melodii. „Ziua Armatei Române“ a avut
loc [i sub semnul altei rezonante anivers\ri: relocarea Monu-
mentului Regimentului 7 Ro[iori `n fa]a Cercului Militar
Ia[i. Pe placa de marmur\ din fa]a monumentului este ur-
m\toarea inscrip]ie: „Monumentul Regimentului 7 Ro[iori `n
memoria eroilor din Primul r\zboi mondial. ~n\l]at -1929-
Cazarma S\r\rie. Str\mutat-25 octombrie 2013 cu sprijinul
Consiliului Jude]ean Ia[i, Asocia]ia Cultul Eroilor [i al Gar-
nizoanei Ia[i“. Este un obelisc de piatr\, pe al c\rui soclu se
afl\ inscrip]ionat urm\torul text: „1916-1919. Eroilor din Re-
gimentul Ro[iori „Cuza Vod\“, ofi]eri, plutonieri, sergen]i,
brigadieri mor]i `n r\zboiul de `ntregire a neamului“. Pe cele
patru laturi ale monumentului sunt scrise numele a 147 de
eroi care, `ntre 1916-1919, au luptat de la Nistru [i pân\ din-
colo de Tisa. Salvarea acestei opere comemorative de r\zboi
de la distrugere si uitare ne face s\ fim `n continuare demni
de `nainta[ii no[tri [i `mpreun\ s\ facem urbea `n care tr\im
o mândrie pentru noi [i urma[i.

Col.(r) ing. Ioan Timofte - Pre[edintele A.N.C.E.

„Regina Maria“ Jud. Ia[i

Cinstirea eroilor la Ia[i

Ziua de 13 iunie 2013 a reprezentat un mo-
ment de pomenire [i evocare a tuturor eroilor
neamului nostru românesc „din toate timpuri-
le [i din toate locurile, jertfi]i pe câmpurile de
lupt\, `n lag\re [i `n `nchisori, pentru ap\ra-
rea patriei [i a credin]ei str\mo[e[ti, pentru
`ntregirea neamului [i pentru libertatea [i
demnitatea noastr\“. Ceremonialurile milita-
re [i religioase dedicate Zilei Eroilor au `nce-
put la orele 12,00 dup\ ce clopotele de pretu-
tindeni au r\sunat `n memoria `nainta[ilor
no[tri jertfi]i `n lupta pentru neam, pentru ]a-
r\ [i pentru credin]a ortodox\. ~n cimitirul „E-
ternitatea“ din Ia[i s-au depus coroane [i jerbe
de flori la monumentele eroilor români din cele
dou\ conflagra]ii mondiale, la mormântul sub-
locotenentului Bogdan Hâncu, decedat `n ur-
ma unui atentat din Irak, la cimitirile militari-
lor ru[i, francezi [i germani. Ceremonii simila-
re s-au desf\[urat la „Cimitirul eroilor evrei
din primul r\zboi mondial“, la „Monumentul
eroilor români“ de la biserica Sf. Nicolae din desf\[urat un Te-Deum [i s-au depus coroane Roznovanu“ din comuna Victoria, jude]ul Ia[i, militare pentru re`ntregirea neamului româ-
Copou, la monumentul „Vulturul“ din Bucium de flori la troi]a care str\juie[te somnul bravi- ridicat `n anul 1991 pentru cinstirea eroilor, fi- nesc, a hotarelor ]\rii [i pentru p\strarea cre-
[i la Monumentul Eroilor din Galata, precum lor no[tri `nainta[i. ~n localit\]ile unde nu e- liala ie[ean\ a Asocia]iei Na]ionale Cultul E- din]ei str\bune.
[i la cimitirile eroilor de la Spitalul Socola [i xist\ deocamdat\ monumente sau troi]e `nchi- roilor „Regina Maria“, Uniunea Veteranilor de
din comuna Rediu. Manifest\rile au continuat nate eroilor, slujba de pomenire a fost s\vâr[i- R\zboi [i a urma[ilor veteranilor, autorit\]ile
la „Cimitirul eroilor români din al Doilea R\z- t\ fie `n curtea bisericii, fie `n cimitirul parohi- locale au organizat manifest\ri prilejuite de Col(r) ing. Ioan Timofte - Pre[edintele
boi Mondial“ din comuna Le]cani unde, s-a al. ~n ziua de 24 iunie, la Monumentul „Stânca `mplinirea a 72 ani de la `nceputul ac]iunilor A.N. Cultul Eroilor „Regina Maria“ Ia[i

25 Octombrie 2013 s\rb\torim ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI!

(urmare din pagina 4)
l\rgireea bazeei dee reecrutaree, aduccereea unoor mi-
siuni militaree franccezee, trimiteereea la studii `n
Fran]a a unoor ofi]eeri roomâni, dootareea cu arma-
meent moodeern a infanteerieei [i artileerieei, `nfiin-
]areea unoor manufaccturi peentru prooduccereea ar-
mameentului [i muni]ieei [.a.“. Men]ion\m c\
Marele Domnitor Alecsandru Ioan I, la sfâr[i-
tul Domniei, scria ~mp\ratului Napoleon al
III-lea, c\ are o armat\ de 40.000 de oameni (o
armat\ regulat\ de 20.000 de militari, 12 .000
de gr\niceri [i 8.000 de doroban]i), dotat\ cu
pu[ti [i tunuri moderne, fabricate `n Fran]a.
Aceste for]e au reprezentat nucleul Armatei cu
care ROMÂNIA [i-a câ[tigat Independen]a `n
R\zboiul din anii 1877-1878. Dup\ Unirea
Principatelor Române, `nf\ptuit\ de Colonelul
Alexandru Ioan Cuza, sunt semnificative afir-
ma]iile lui Barbu Catargiu, Prim-ministru, `n
Parlament, la 11 Decembrie 1861,când de fapt
s-a rostit pentru prima oar\, oficial, cuvântul
România: „ ...Nu estee deestul unireea `ntree ]\rilee
suroori; nee treebuiee [i unireea `ntree fiii ei....A[[a
numai vom p\stra loocul noostru `ntree na]iilee
Euroopeei, undee nee afl\m dee ast\zi `nsccri[[i. Pee
Drapeelul noostru, `nainteea c\ruia s\ fim too]i `n-
geenuncchia]i, s\ sccrieem ast\zi: Tooatee peentru ]a-
r\, nimicc peentru nooi! S\ tr\iascc\ Roomânia!“ A-
niversarea [i comemorarea presupun eviden]i-
erea [i a `ndatoririlor genera]iilor de azi [i de
mâine: /..../ „~ns\ geeneera]iuneea ce cree[tee (geenee-
ra]ia tân\r\ dee azi-n n.n.)) aree [i ea datoorii dee `m-
plinit, preecum lee aree fieecaree geeneera]iunee, ce see
`n]eeleegee pee sinee `ns\[[i, [i e leesnee dee preesupus
c\ meembrii ei, `ndat\ ce au cunoosccut r\ul, au
cugeetat [i la reemeedii contra lui“.... „O `ntruni-
ree... ar puteea s\ constituiee [i altcceva deecât nu-
mai o seerbaree peentru gloorificcareea treecutului
noostru [i c\, cu o ocaziunee atât dee favvorabil\ `n
feelul s\u, am puteea s\ nee gândim mai seerioos a-
supra proobleemeeloor ce viitoorul ni lee impunee cu
atâta neecesitatee. Viitoorul `ns\ e continuareea,
`n cazul cel mai bun, reectificcareea treecutului“...
„Nu reestabilireea treecutului; stabilireea uneei
st\ri dee luccruri oneestee [i soobree, iat\ ]inta la ca-
ree see m\rginee[tee oriccinee din nooi“....“ See ceree...
muncc\, echitatee [i adeev\r“. (Mihai Eminescu.
Scrieri esen]iale. Vol 4 Coresponden]\. Ed.
Fortuna 2003). Familia, {coala, Armata [i Bi-
serica sunt pilonii pe care se sprijin\ sacrul e-
dificiu al Cultului Eroilor Neamului. ~n anul
1918, `ntr-un moment de r\scruce al istoriei
noastre, Lucian Blaga, spunea: „~]i ieert peesimi-
smul; `ntr-u un singur caz, nu!; când e vorba dee
viitoorul neeamului t\u, c\cci a fi peesimist `n pri-
vin]a viitoorului neeamului t\u, `nseeamn\ a fi
tr\d\toor dee neeam“. Exemplare sunt cuvintele
lui Alexandru Odobescu: „Roomânia va deeveni o
]ar\ vreednicc\ dee geeniul [i dee mareea inim\ a roo-
mâniloor“. (Muncitorul Român, mai 1851).
Col. (rtr) ing., ec. Nicolae C. Grosu