Baza Date Semio Med I

Sem I
1. Durerea de cauza hepatica poate avea urmatoarele cauze cu exceptia:

a. Cancerul hepatic
b. Hepatita cronica
c. Abcesul hepatic
d. Ficatul de staza
e. Pileflebita
2. Hemoragia digestiva superioara se poate manifesta prin:

a. Hematemeza/melena
b. Epistaxis
c. Gingivoragii
d. Hematurie
e. Hemoptizie
3. Valoarea limitei superioare a glicemiei este:

a. 100 mg/l
b. 1 g%
c. 100 mg%
d. 8 g/l
e. 10 g/l
4. Următorul element clinic NU este un simptom al unei boli:

a. dispneea de efort
b. durerea anginoasă
c. cefaleea
d. icterul sclerotegumentar
e. greaţa
5. Următorul element NU este un semn clinic de boală:

a. cianoza
b. vertijul
c. steluţele vasculare
d. halux valgus
e. exoftalmia
6. Care din urmatoarele afirmatiile urmatoare referitoare la socul apexian este FALSA:
a. normal se observa in spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara
b. in pleurezia dreapta socul apexian este deplasat spre stanga
c. lipsa socului apexian este intotdeauna patologica
d. in hipertrofia ventriculara stanga socul apexian se deplaseaza in jos si in afara (stanga)
e. Socul apexian este dificil de palpat la persoanele obeze.
7. Anamneza cuprinde urmatoarele elemente, cu EXCEPTIA:
a. antecedentele personale
b. antecedentele heredo colaterale
c. conditiile de viata si munca
d. epicriza
e. motivele internarii
8. Antecedentele eredocolaterale trebuie să precizeze întotdeauna:

a. bolile semnificative prezente la membrii familiei pacientului
b. profesia rudelor apropiate
c. bolile pacientului diagnosticate anterior
d. grupa sangvină a rudelor de gr.I
e. locul naşterii rudelor bolnavului
9. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la durerea din angina pectorala este FALSĂ?
a. de obicei dureaza cateva minute.
b. are sediul retrosternal.
c. se accentueaza la miscarile respiratorii.
d. cedeaza la nitroglicerina.
e. este declansata de conditii care cresc lucrul inimii
10. Debutul bolii este acut in urmatoarele afectiuni

a. viroze respiratorii
b. bronsiectazii
c. tuberculoza pulmonara
d. fibroza pulmonara
e. cancer pulmonar
11. Urmatoarele afectiuni digestive sunt mai frecvente la femei, cu EXCEPTIA:

a. cancerul gastric
b. diskineziile biliare
c. ciroza biliara primitiva
d. litiaza biliara
e. cancerul vezicii biliare
12. Următoarele sunt cauze de hematemeza, cu EXCEPŢIA:

a. cancer esofagian
b. sindromul Mallory-Weiss
c. varicele esofagiene
d. ulceratiile ileale
e. ulcerul gastric.
13. Cianoza de cauză pulmonară:

a. predomină la extremităţi;
b. este rece;
c. dispare prin frecarea lobului urechii;
d. nu apare la nivelul mucoasei bucale şi limbii;
e. este caldă, nemodificată de frecarea lobului urechii.
14. Complexul QRS are următoarele caracteristici, cu o EXCEPŢIE:

a. reprezintă depolarizarea ventriculară
b. reprezintă depolarizarea atrială şi ventriculară
c. are durata normală până în 0,11 sec.
d. deflexiunile pozitive ale complexului sunt denumite R, R’
e. deflexiunea negativă care precede unda R este numită unda q
15. Poziţia în „cocoş de puşcă” este întâlnită în:

a. agiocardiopatii congenitale cianogene;
b. spondilita ankilopoietică;
c. bronşiectazii;
d. diverticuli duodenali voluminoşi;
e. meningita bacilară.
16. Icterele hepatocelulare se întâlnesc în următoarele afecţiuni, cu EXCEPŢIA:

a. ciroza hepatică;
b. hepatita epidemică;
c. hepatita cronică etanolică;
d. hepatita cronică toxică;
e. litiaza coledociană.
17. Urmatoarea afirmatie despre compozitia varsaturilor este FALSA:
a. in stenoza pilorica varsaturile sunt abundente si cu resturi alimentare
b. in staza duodenala varsaturile au caracter bilios
c. in stenoza pilorica varsaturile au caracter bilios
d. varsaturile cu continut sangvin pot aparea in boala ulceroasa
e. in cetoacidoza diabetica au miros de acetona.
18. Colica renală prezintă următoarele caracteristici cu o EXCEPŢIE:

a. debutul – brusc, nocturn
b. intensitate – lovitură de pumnal
c. localizare – lombar
d. iradiere – tipic ascendentă
e. durată – minute, ore.
19. Unghiile hipocratice NU se întâlnesc în următoarea afecţiune:

a. bronsita acuta
b. fibroză pulmonară
c. cancer bronhopulmonar
d. cardiopatii congenitale cianogene
e. endocardita bacteriană subacută
20. Inelul pericornean Kayser-Fleischer se întâlneşte în:

a. glaucom
b. la persoanele de vârstă înaintată
c. ciroza hepato-lenticulară Wilson
d. boala sclerelor albastre
e. hipercalcemie
21. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la gerontoxon este adevărată ?

a. Se mai numeste inel senil
b. Apare in boala Wilson
c. Reprezintă depunerea de fier pericornean
d. Apare la vârste tinere
e. Se identifică la examenul fundului de ochi
22. Decubitul controlateral este adoptat de pacientii cu urmatoarea afectiune:

a. pneumonie lobara
b. tuberculoza pulmonara
c. abces pulmonar
d. bronsiectazie
e. pleurezie
23. Pruritul apare în următoarele afecţiuni, cu EXCEPŢIA:
a. ciroza biliară primitivă;
b. migrena;
c. litiaza coledociană;
d. diabetul zaharat;
e. parazitoze
24. Cianoza este rezultatul creşterii cantităţii de hemoglobină redusă în sângele capilar peste:
a. 2 g%
b. 5 g%
c. 8 g%
d. 9 g%
e. 11 g%
25. Escara este o:

a. infectie cutanată streptococică
b. forma de gangrenă
c. alergie cutanată
d. hemoragie cutanată
e. consecinţa leziunilor de grataj la pacienţii cu prurit
26. Aspectul sputei “peltea de coacaze” este caracteristic:

a. pneumoniei
b. chistului hidatic
c. neoplasmului bronho-pulmonar
d. tuberculozei pulmonare
e. bronsiectaziei.
27. Raportat la caracteristicile toracelui astenic, care dintre următoarele afirmaţii NU este adevărată:
a. se constată ”scapulae alatae”
b. unghiul xifoidian este ascuţit
c. spatiile intercostale sunt ingustate
d. diam. antero-post<diam transversal
e. are aspect in clopot
28. Edemul Quincke este un edem caracterizat prin următoarele CU EXCEPŢIA:

a. este un edem alergic
b. se însoţeşte de prurit
c. rezultă datorită creşterii permeabilităţii capilare
d. este persistent
e. are debut acut
29. Erizipelul este o:

a. infectie acută bronho-pulmonară
b. alergie cutanată de contact
c. boală autoimună
d. infectie streptococică cutanată
e. infectie stafilococică cutanată
30. Toracele emfizematos se caracterizeaza prin:

a. aspect globulos
b. coaste verticalizate
c. spatii intercostale micsorate
d. forma conica
e. unghi xifoidian ascutit.
31. Urmatoarea afirmaţie despre unda P normală pe electrocardiogramă este adevărată:

a. unda P reprezintă depolarizarea atrială
b. durata normală a undei P este cuprinsă între 0,12-0,20 sec.
c. unda P reprezintă repolarizarea atriilor
d. amplitudinea normală a undei P este mai mare de 5 mm
e. între sfârşitul undei P şi începutul complexului QRS se descrie intervalul PR
32. Urmatoarele afirmatii despre varsaturile centrale sunt adevarate, cu o EXCEPTIE:
a. nu sunt precedate de greata
b. se insotesc de efort de varsatura
c. apar in afectiuni insotite de hipertensiune intracraniana
d. au un caracter exploziv
e. nu se insotesc de efort de varsatura
33. Următoarea afirmaţie despre disfagie este FALSA:

a. poate fi selectiva, pentru solide
b. disfagia inalta se poate insoti de refluarea nazala a alimentelor si salivei
c. disfagia are intotdeauna un caracter benign
d. printre cauzele de disfagie se numara afectiunile neuromusculare
e. trebuie diferentiata de “globus histericus”.
34. Melena:
a. are origine rectosigmoidiana
b. are aspect negru, lucios, ca pacura
c. se poate datora consumului de sfecla rosie, spanac sau preparate cu fier
d. reprezinta exteriorizarea de sânge digerat prin vărsătură
e. este un scaun moale, de culoare rosie-aprinsa.
35. Antecedentele personale fiziologice trebuie să precizeze următoarele informaţii, cu EXCEPŢIA:

a. vârsta de instalare a menopauzei
b. tulburările ciclului menstrual
c. bolile părinţilor şi fraţilor pacientului
d. vârsta de instalare a menstruaţiei (menarha)
e. numărul şi evoluţia sarcinilor
36. Aspectul clinic al edemului cardiac NU include:

a. sediul iniţal decliv
b. culoarea cianotică
c. caracter matinal la debut
d. se poate generaliza la anasarcă
e. este dureros cînd se instalează rapid

a. hematemeza
b. epistaxis
c. gingivoragii
d. hematurie
e. hemoptizie
38. Cistalgia prezintă următoarele caracteristici cu o EXCEPŢIE:

a. este o durere de origine vezicală
b. este localizată în epigastru
c. poate iradia în gland
d. se însoţeşte de tenesme vezicale
e. se poate asocia cu cistite, litiază vezicală
39. Sindromul hemoragipar se caracterizeaza prin:

a. parestezii
b. acufene
c. crize anginoase
d. echimoze
e. gingivita
40. Urinile hipercrome se întâlnesc în următoarele situaţii, cu EXCEPŢIA:

a. ingestie scăzută de lichide
b. transpiraţii, vărsături
c. regim hiperproteic
d. diabet insipid
e. mioglobinurie
41. Hemoragiile au ca expresie urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a. dungi Trousseau
b. vibice
c. purpura
d. echimoze
e. epistaxis
42. Edemul reprezintă:

a. acumularea de lichide în articulaţii
b. acumularea de lichide în ţesutul celular subcutanat şi piele
c. acumularea de lichide în pleură şi peritoneu
d. expresia unui consum exagerat de apă la subiecţi anterior sănătoşi
e. retenţia de lichide datorită creşterii presiunii coloid-osmotice
43. Care dintre următoarele afecţiuni hematologice este mai frecvent diagnosticată la vârstnici:
a. anemia hemolitica
b. hemofilia
c. anemia Biermer
d. leucemia acută
e. purpura Henoch Schonlein
44. Valoarea limitei superioare a bilirubinei normale este:
a. 1 mg%
b. 1 g%
c. 2,5 mg%
d. 100 mg/l
e. 10 g/l
45. Matitate la percuţie NU se constată în:

a. atelectazie;
b. pneumonie
c. pleurezie;
d. emfizem pulmonar;
e. infarct pulmonar.
46. Care dintre urmatoarele simptome reprezinta o tulburare de mictiune:

a. poliuria
b. anuria
c. disuria
d. nicturia
e. oliguria
47. Caniţia reprezintă:

a. incăruntirea părului
b. caderea părului
c. creşterea excesivă a părului
d. friabilitate exagerată a părului
e. mici insule lipsite de păr, de formă rotundă
48. Modificările fiziologice ale sânilor în timpul sarcinii cuprind, cu o EXCEPŢIE:

a. mameloane retractate;
b. mameloane hiperpigmentate;
c. areole hiperpigmentate;
d. hipertrofie mamară;
e. accentuarea desenului venos superficial.
49. Printre tipurile de facies NU este inclus:

a. faciesul addisonian
b. faciesul cushingoid
c. faciesul exuberant
d. faciesul mitral
e. faciesul mixedematos
50. Dintre cauzele deficitului ponderal NU face parte:

a. sindromul Pickwick
b. un aport alimentar insuficient
c. stenoza pilorică
d. neoplazii terminale
e. diabet zaharat dezechilibrat
51. Paloarea tegumentelor se poate întâlni în următoarele situaţii cu EXCEPŢIA:

a. hemoragii digestive inferioare
b. cancer gastric
c. sindrom Cushing
d. deficitul de vitamina B12
e. mixedem
52. Gangrena constă în:

a. hipervascularizatia unui segment de membru
b. congestia tegumentelor si ţesuturilor moi
c. necroza tegumentelor si ţesuturilor moi
d. infecţie fungică tegumentară
e. fibroza ţesutului subcutanat
53. Bradicardia reprezinta:

a. frecventa cardiaca <60 batai/min
b. frecventa cardiaca între 60 şi 80 batai/min
c. frecventa cardiaca >100 batai/min
d. batai neregulate ale inimii
e. niciuna dintre variantele de mai sus
54. Edemul carenţial este:

a. cianotic
b. dureros
c. iniţial decliv
d. nu asociază anasarcă
e. produs prin hipoproteinemie
55. Următoarele afirmaţii referitoare la epilepsia generalizată sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:

a. uneori este precedată de aură
b. se însoţeşte de suspendarea cunoştiinţei
c. se manifestă prin convulsii tonico-clonice
d. se manifestă prin convulsii ale unui membru cu păstrarea cunoştiinţei
e. asociaza incontinenţă urinară în timpul crizei
56. Dispneea de tip obstructiv apare in:

a. Fibroza pulmonară
b. corp strain traheal
c. pneumonii
d. pneumotorax
e. pleurezii
57. Care dintre următorii termeni NU reprezintă un simptom?

a. greaţa;
b. durerea;
c. exoftalmia;
d. palpitaţiile;
e. inapetenţa.
58. Care din următoarele boli debutează insidios?

a. tahicardia paroxistică;
b. cordul pulmonar cronic;
c. infarctul de miocard;
d. pancreatita acută;
e. pneumotoraxul traumatic.
59. În tulburările respiratorii obstructive probele funcţionale respiratorii evidenţiază:

a. reducerea volumului rezidual
b. scăderea raportului VEMS/C.V.
c. creşterea ventilaţiei maxime/minut
d. reducerea capacităţii vitale
e. creşterea ventilaţiei maxime/minut
60. Zgomotul I cardiac se datoreaza:

a. inchiderii valvei aortice
b. inchiderii valvei mitrale
c. inchiderii valvei pulmonare
d. deschiderii valvei aortice
e. deschiderii valvei mitrale
61. Faciesurile roşii includ, cu o EXCEPŢIE:

a. faciesul pletoric;
b. faciesul mixedematos;
c. faciesul cushingoid;
d. faciesul lupic;
e. rubeoza diabetică.
62. Hemoptizia se deosebeşte de hematemeză prin:

a. simptomul de acompaniament care exteriorizează sângele;
b. nuanţa de roşu a conţinutului exteriorizat;
c. caracterul aerat al sângelui;
d. este precedată de tuse;
e. toate de mai sus.
63. În paralizia de nerv facial apar următoarele, cu o EXCEPŢIE:

a. trăsăturile feţei sunt deviate spre partea bolnavă;
b. lagoftalmie;
c. hipotonie musculară cu ştergerea şanţurilor nazo-geniene pe partea bolnavă;
d. nu poate umfla obrazul şi nici fluiera;
e. globul ocular deviază în sus şi înafară atunci când încearcă să închidă ochiul.
64. Accentuarea vibraţiilor vocale apare în:

a. pleurezie;
b. pneumotorax;
c. pahipleurită;
d. infarct pulmonar;
e. bronşită cronică fără asocierea emfizemului.
65. NU reprezintă contraindicaţie pentru puncţia pleurală:

a. sindroamele hemoragice severe;
b. pleurezie cu lichid în cantitate mare;
c. erizipel toracic;
d. psihopatie;
e. refuzul bolnavului.
66. Polakiuria reprezinta:

a. cresterea volumului urinar peste 2 litri/24 ore
b. dificultatea de a urina
c. senzatia de mictune urgenta
d. pierderea involuntara de urina
e. mictiuni frecvente fara corelare cu volumul urinar
67. Cea mai frecventa cauza de colica renala este:

a. litiaza renala
b. pielonefrita cronică
c. glomerulonefrita cronică
d. infarctul renal
e. administrare de citostatice
68. Asimetria pulsului periferic apare in:

a. coarctatia de aorta
b. disectia de aorta
c. cateterismul cardiac efectuat anterior
d. toate de mai sus
69. La palpare, rinichi mariti de volum se gasesc in următoarele afecţiuni, cu EXCEPŢIA:

a. Pielonefrita cronică
b. hidronefroza
c. tumori renale
d. rinichi polichistic
e. rinichi unic congenital
70. Dintre explorarile radiologice fac parte,cu EXCEPTIA:

a. radioscopia
b. radiografia
c. bronhoscopia
d. bronhografia
e. tomografia
71. Pulsul Corrigan este :
a. săltăreţ şi depresibil.
b. parvus et tardus.
c. apare in hipertensiunea arterială.
d. puls anacrot.
e. puls paradoxal
72. Palpitatiile reprezinta:

a. cresterea frecventei cardiace
b. scaderea frecventei cardiace
c. perceperea constienta a batailor inimii de catre pacient
d. batai cardiace neregulate
e. cresterea debitului cardiac
73. Următoarea adenopatie NU are tendinţă la fistulizare:

a. adenopatia din sifilis;
b. adenopatia tuberculoasă;
c. limfadenita acută;
d. adenopatiile din limfogranulomatoza inghinală benignă;
e. adenopatia din tromboflebita membrului inferior.
74. Caracteristic pentru durerea precordiala din angina pectorala este că:
a. dureaza mai putin de 20 de minute
b. nitroglicerina nu amelioreaza durerea
c. dispare la efort
d. este accentuate de tuse
e. are caracter de intepatura
75. Cornajul este:

a. şuierat expirator specific astmului bronşic;
b. zgomot produs de trecerea aerului printr-o bronşie stenozată;
c. retracţie inspiratorie a părţilor moi din regiunea supra- şi subclaviculară caracteristică afecţiunilor
obstructive ale căilor aeriene superioare;
d. deformarea claviculei şi coastelor în emfizemul pulmonar;
e. zgomot produs de trecerea aerului printr-o bronşie dilatată (în bronşiectazie).
76. Care din următoarele elemente caracterizează ralurile subcrepitante:

a. Se aud numai în expir
b. Se modifică cu tusea
c. Nu se modifică de la o respiraţie la alta
d. Apar în pneumonie
e. Au origine traheală
77. Următoarea afirmatie referitoare la claudicatia intermitenta este adevarata:

a. apare in tromboflebita profunda
b. apare in tromboflebita superficială
c. durerea este accentuata de pozitia sezanda
d. cand obstructia este pe artera femurala, durerea apare la nivelul moletului
e. durerea este accentuate de tuse
78. Valoarea limitei inferioare a hemoglobinei normale este:
a. 13 g%
b. 10 g%
c. 13 mg%
d. 12 g/l
e. 13 g/l
79. Paloarea tegumentelor se poate întîlni in urmatoarele situaţii cu EXCEPŢIA:

b. cancer gastric
c. sindrom Cushing
e. mixedem

e. consecinţa unei miocardite
81. Pseudocianoza NU este caracterizată de:

a. hemoglobinurie
b. methemoglobinemie
c. coloraţia albăstruie a tegumentelor şi mucoaselor dar fără modificarea concentraţiei de
hemoglobină redusă
d. sulfhemoglobinemie
e. poate apare după tratament cu sulfamide

a. cianotic
b. dureros
c. iniţial decliv
83. Murmurul vezicular este accentuat în:

a. pleurezie;
b. pneumonie;
c. pneumotorax;
e. panicul adipos toracic accentuat
84. Următoarea definiţie caracterizează simptomul:

a. manifestare obiectivă şi reproductibilă a unei boli
b. manifestare subiectivă a bolii ce poate fi analizată cantitativ cu exactitate
c. manifestare patologică resimţită şi relatată subiectiv de bolnav
d. manifestare a unei boli pe care medicul o obiectivează cu ajutorul simţurilor sale (văz, auz, miros)
e. parametru umoral exprimat în unităţi de măsură recunoscute de Sistemul Internaţional
85. Anamneza condiţiilor de viaţă şi muncă NU include:

a. precizarea statusului de fumător
b. anamneza consumului de alcool
c. consemnarea profesiei pacientului şi a expunerii profesionale la noxe
d. întrebări despre stilul de viaţă al bolnavului (sedentar, activ)
e. detalierea evoluţiei sarcinilor unei paciente
86. Edemul din insuficienţa cardiacă globală se caracterizează prin:

a. este pufos
b. lasă uşor godeu
c. este întotdeauna alb
d. ese localizat iniţial la faţă
e. lasă cu greutate godeu
87. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?

a. febra continuă este întâlnită în bronşiectazii
b. febra ondulantă se caracterizează prin 2 sau mai multe episoade febrile distincte cu durata de 5-6
zile şi perioade de afebrilitate de 2, 4 sau 5 zile
c. febra hectică este caracteristică septicemiilor şi tuberculozei cavitare
d. febra ondulantă se întâlneşte în pneumonia pneumococică
e. febra de tip invers se întâlneşte în boala Hodgkin
88. Următoarele sunt cauze de cefalee CU EXCEPŢIA:

a. tumori cerebrale
b. ulcerul duodenal
c. cordul pulmonar cronic
d. hipertensiunea arteriala
e. presbiţie
89. Despre semnul Babinski sunt adevărate următoarele, cu EXCEPŢIA:

a. poate apărea la efectuarea reflexului cutanat plantar
b. se excită marginea internă a plantei
c. se excită marginea externă a plantei
d. pozitiv în sindroamele piramidale
e. în mod normal apare flexia degetelor
90. Dintre semnele obiective din sindromul meningean NU face parte:

a. redoarea cefei
b. semnul Brudzinski
c. semnul Kernig
d. exoftalmia bilaterală
e. disociaţia puls-temperatură
91. Hipotiroidia se caracterizează prin următoarele cu o EXCEPTIE:
a. Scaderea secretiei de hormoni tiroidieni
b. scădere în greutate
c. infiltrţie cutaneo-mucoasă
d. absenta treimii externe a sprincenelor
e. apatie, somnolenţă
92. Degetele lungi şi subţiri pot fi asociate cu:

a. poliarta reumatoida
b. reumatism articular acut
c. Sdr. Marfan
d. psoriazis
e. ciroză hepatică
93. Respiratia Kussmaul apare in urmatoarele afectiuni:

a. meningita
b. acidoza metabolica
c. septicemie
d. ateroscleroza cerebrala
e. tumori cerebrale.
94. Hipersonoritatea pulmonara se constata in:

a. pneumonie
b. atelectazie
c. emfizem subcutanat toracic
d. pneumotorax
e. pleurezie.
95. Sindromul de hepatocitoliza presupune determinarea următoarelor analize, cu EXCEPTIA:

a. TGP
b. TGO
c. lacticdehidrogenaza
d. colesterolul
e. sideremia
96. Ritmul sinusal pe ECG este caracterizat prin:
a. undă P pozitivă în majoritatea derivaţiilor, ce precede complexul QRS
b. ritm neregulat, cu complexe QRS de morfologie diferită în aceeaşi derivaţie
c. absenţa undelor P
d. unde P negative în derivaţia DII, DIII şi aVF
e. unde P pozitive care apar după complexele QRS, la intervale fixe
97. Poliuria tranzitorie poate apare in urmatoarele circumstante cu o EXCEPTIE:

a. fiziologică – aport scăzut de lichide, frig
b. post epilepsie
c. angină pectorală
d. pneumonie
e. faza poliurică IRA
98. Sincopa NU are ca şi caracteristică:
a. Pierderea de scurtă durată a conştienţei
b. Reducerea circulaţiei cerebrale
c. Produsă de scăderea bruscă a TA
d. Frecventă în blocul atrio-ventricular total
e. Frecventă la persoane cu sindrom de suprasolicitare
99. Exoftalmia bilaterală este caracteristică:

a. Hipertiroidiei
b. Tumorilor retroorbitare
c. Sindromului Claude Bernard Horner
d. Tumorilor hipofizare
e. Hipertensiunii arteriale
100. Faciesul mixedematos este caracterizat prin:
a. alungirea diametrului vertical al feţei;
b. buze subţiri, cu microstomie;
c. privire “vie”, speriată;
d. absenţa treimii externe a sprâncenelor;
e. microglosie.
101. Eritemul nodos NU se caracterizează prin:

a. localizare cu predilecţie pe faţa anterioară a gambelor;
b. fiecare nodul este înconjurat de piele sănătoasă;
c. poate apărea în diverse alergii;
d. poate apărea în tuberculoză;
e. se produce prin hiperexcitabilitatea nervilor vasomotori.
102. Creşterea permeabilităţii capilare este mecanismul principal în:

a. edemul cardiac;
b. edemul hepatic;
c. edemul Quincke;
d. edemul limfatic;
e. edemul nefrotic.
103. Care dintre următoarele modificări constatate la examenul mâinii nu este caracteristică pentru ciroza
hepatică alcoolică ?
a. eritem palmar;
b. contractură Dupuytren;
c. noduli Heberden;
d. leuconichie;
e. degete hipocratice.
104. Care dintre următoarele afecţiuni NU se însoţeşte de durere toracică?

a. pneumonie pneumococica
b. bronşită cronică;
c. pleurezie;
d. pneumotorax;
e. sindrom Tietze.
105. Sputa în astmul bronşic NU prezintă:

a. cristale birefringente;
b. cristale Charcot-Leyden;
c. corpi Creola;
d. spirale Curschmann;
e. eozinofile;
106. Afecţiunile de tip restrictiv se caracterizează spirografic prin:

a. scăderea capacităţii vitale;
b. creşterea volumului rezidual;
c. scăderea raportului VEMS/CV;
d. toate de mai sus;
e. numai răspunsurile a) şi b) sunt corecte.
107. În care dintre următoarele afirmaţii vibratiile vocale sunt accentuate ?

a. obezitate
b. pneumonie
c. pleurezie
d. pneumotorax
e. pahipleurită
108. Papula reprezinta:

a. o leziune depresionată a tegumentului
b. o modificare de culoare a tegumentului
c. o leziune cu diametru >3cm
d. o proeminenţa situată puţin deasupra planului pielii

e. o leziune elementară cu conţinut lichidian.
109. Valoarea normala a numarului de trombocite este:
a. 50 000 – 100 000 / mm3
b. 150 000 g/dl
c. 4000 – 9000 / mm3
d. 4,5 – 5 milioane / mm3
e. 150 000 – 350 000 / mm3

110. Dintre cauzele hematuriei fac parte, cu EXCEPTIA:
a. boala Rendu Osler
b. litiaza renala
c. cancerul renal
d. sindromul Peutz Jegers

e. glomerulonefrite acute si cronice
111. Splenomegalia poate apare in urmatoarele afectiuni:
a. leucemie mieloida cronica
b. poliglobulie esentiala
c. anemie hemolitica
d. ciroza hepatica
e. toate cele de mai sus

112. Dintre cauzele eozinofiliei NU face parte:
a. astmul bronsic
b. urticaria
d. boala Hodgkin
e. parazitozele intestinale
113. Termenul de anizocitoza semnifica:
a. modificari de forma ale eritrocitelor
b. modificari de volum ale eritrocitelor

c. modificari de culoare ale eritrocitelor
d. prezenta granulatiilor intraeritrocitare
e. nici una din cele enuntate
114. Clapotajul gastric este caracteristic pentru:
a. ulcer gastric necomplicat;
b. gastrite;
c. stenoza pilorica;
d. boli inflamatorii intestinale;
e. colica biliara.
115. Wheezing-ul este:
a. respiratie suieratoare
b. caracteristic obstructiei cailor respiratorii mici
c. ca un “mieunat de pisica”
d. tipic crizei de astm bronsic

116. Dintre manifestările cutaneo-mucoase ale bolilor hepatice fac parte:
a. diminuarea pilozităţii axilare şi pubiene la femei, şi pectorale la bărbaţi;
b. ginecomastia la bărbaţi;
c. eritemul palmar şi plantar;
d. „steluţele vasculare”;
e. toate de mai sus
117. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatomegalie este adevărată ?

a. Hepatomegalia poate aparea numai în afecţiuni maligne
b. Examenul obiectiv in caz de hepatomegalie trebuie sa cupinda palparea marginii inferioare si
percutia pentru stabilirea limitei superioare
c. Consistenţa ficatului este moale în ciroze
d. Hepatomegalia se consemnează daca marginea inferioară a ficatului nu depăşeşte nivelul rebordului costal
e. În hepatomegalia din ficatul cardiac suprafaţa ficatului este neregulată.
118. Care dintre următoarele afirmaţii este FALSĂ ?

a. halucinaţiile auditive sugerează o afecţiune psihiatrică severă;
b. disociaţia siringomielitică implică pierderea sensibilităţii termice şi profunde şi conservarea
celei tactile şi dureroase;
c. tumora de glomus carotid este mobilă orizontal;
d. crizele Jacksoniene nu se însoţesc de pierderea conştienţei;
e. în coma vigilă sensibilitatea dureroasă este păstrată.
119. Matitate la percuţie NU poate apărea în:

a) atelectazie;
b) pneumonie;
c) pleurezie;
d) emfizem pulmonar;
e) infarct pulmonar.
120. Coloraţia icterică devine vizibilă atunci când nivelul plasmatic al bilirubinei depăşeşte:
a) 2,5 – 3 mg %;
b) 2,5 – 3 mg / L;
c) 1 mg %;
d) 25 – 30 mg %;
e) nu se corelează cu nivelul plasmatic al bilirubinei.
121. Diminuarea transmiterii vibratiilor vocale apare in:
a. caverne tuberculoase
b. pneumonii
c. pleurezii
d. bronsiectazii
e. fibroze pulmonare
122. Ralurile bronsice sau uscate sunt:

a. subcrepitante
b. crepitante
c. cavernoase
d. alveolare
e. ronflante
123. De regula intalnim durere in:
A. fibroza pulmonara
B. astm bronsic
C. bronsita cronica
D. emfizem pulmonar
E. pleurezie acuta
124. Cresterea sonoritatii pulmonare se intalneste in:

A. emfizem subcutanat
B. pleurezie
C. astm bronsic intercritic
D. pneumonie
E. pneumotorax
125. Zgomotele ascultatorii normale sunt:

A. suflul tubar laringo-traheal si murmurul vezicular
B. ralurile crepitante si subcrepitante
C. suflul pleuretic
D. ralurile sibilante si ronflante
E. frecatura pleurală
126. Lichidul pleural poate fi hemoragic in, cu exceptia:

A. cancer pulmonar
B. traumatism toracic
C. transudat
D. infarctul pulmonar
E. pleurezia tbc
127. Asociati urmatoarele tipuri de tuse cu bolile in care se pot intalni:

1. metalica
2. matinala (toaleta bronsiilor)
3. vesperala
4. uscata (seaca)
5. bitonala
A. tbc pulmonar
B. paralizie de recurent
C. pneumotorax
D. bronsita cronica
E. pleurezii
a) 1-A, 2-B, 3-C, 4-D, 5-E
b) 1-C, 2-D, 3-A, 4-E, 5-B
c) 1-B, 2-C, 3-D, 4-E, 5-A
d) 1-E, 2-D, 3-C, 4-B, 5- A
e) 1-D, 2-E, 3-A, 4-B, 5-C
128. Asociati tipurile de sputa cu afectiunile in care se pot intalni:

1. sputa perlata
2. sero-muco-purulenta
3. ruginie
4. peltea de coacaze
5. fetida
A. abces pulmonar
B. cancer bronsic
C. pneumonie pneumococica
D. astm bronsic
A. bronsiectazie
a) 1-D, 2-E, 3-C, 4-B, 5-A
b) 1-A, 2-B, 3-C, 4-D, 5-E
c) 1-E, 2-D, 3-C, 4-B, 5- A
d) 1-B, 2-C, 3-D, 4-E, 5-A
e) 1-D, 2-E, 3-A, 4-B, 5-C
129. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Zgomotul I este adevarata:

a. Are tonalitate inalta
b. Are o durata scurta , sub 0.10 sec
c. Are intensitatea maxima la varful sternului
d. Corespunde deschiderii valvelor mitrale si tricuspide
e. Are debut si sfarsit net
130. Urmatoarea afirmatie referitoare la ZIII este adevarata:
a. Este intotdeauna audibil la persoanele normale
b. Este un zgomot telediastolic
c. Este un zgomot sistolic
d. Se aude la aprox 0.15 sec dupa Z II
e. Este produs de deschiderea sigmoidelor aortice
142. Următoarea afirmatie referitoare la Z IV este adevarata:

a. Aparitia sa la copii are semnificatie patologica
b. Este un zgomot protodiastolic
d. Este un zgomot telediastolic
e. Este produs de închiderea mitralei
131. Radiologia cordului poate releva următoarele, cu EXCEPŢIA:
a. modificarea dimensiunilor siluetei cardiace
b. prezenţa protezelor valvulare metalice
c. elemente caracteristice diagnosticului de infarct miocardic
d. pericardita
e. modificări de forma a cordului caracteristice in valvulopatiile mitrale şi aortice
132. Durerea din angina pectorala :

a. Dureaza cateva secunde.
b. Are sediul retrosternal.
c. Se accentueaza la miscarile respiratorii.
d. Cedeaza la nitroglicerina dupa o ora.
e. Este declansata de conditii care scad activitatea inimii.
133. Următoarea afirmaţie despre hematemeza este falsă:

a. poate avea aspect “in zaţ de cafea”
b. poate fi cu sânge roşu, amestecat cu cheaguri
c. este intotdeauna precedata de un efort de tuse
d. poate aparea in caz de efractie variceala
e. necesita examen endoscopic.
134. Următoarea afirmaţie despre disfagie este falsă:

a. reprezintă senzaţia de arsură retrosternală
b. reprezinta dificultatea de a inghiti
c. disfagia are intotdeauna o cauza malignă
d. printre cauzele de disfagie se număra tulburările motorii esofagiene
e. face parte din sindromul esofagian.
135. Examenul radiologic pe gol al abdomenului poate pune în evidenţa următoarele modificari cu o
EXCEPTIE:
a. imagini hidroaerice în ocluzia intestinala
b. prezenta de aer in cavitatea peritoneala in caz de perforaţie a unui organ cavitar (pneumoperitoneu)
c. prezenţa ulcerului gastric necomplicat
d. corpi straini radioopaci din tubul digestiv
e. calcificari pancreatice
136. Anuria prezintă următoarele caracteristici cu o excepţie:
a. diureza < 100-150 ml/ 24 h
b. nu este exclusiv patologică
c. caracter tranzitoriu – IRA
d. caracter definitiv – IRC
e. apare în GNA
137. Polakiuria prezintă următoarele caracteristici cu o excepţie:

a. se caracterizează prin micţiuni frecvente fără raport direct cu volumul urinar / 24h
b. se caracterizează prin efort la micţiune
c. poate fi cauzată de DZ, diabetul insipid
d. poate fi cauzată de tumori, cistite
e. poate fi cauzată de adenom de prostată
138. Manevra Glenard se caracterizează prin următoarele cu o excepţie:

a. este monomanuală
b. bolnavul este pozitionat în decubit lateral
c. se recomandă la persoanele slabe
d. se recomandă inspir profund inaintea palparii
e. bolnavul este pozitionat în decubit dorsal
139. Manifestarile clinice ale sdr. anemic sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. oboseala
b. bradicardie
c. cefaleea
d. vertijul
e. dispnee la efort
140. Sindromul infectios se exprima prin:
a. epistaxis
b. astenie
c. hematurie
d. acufene
e. febra
141. Leucocitoza fiziologica apare in:
a. hemoragia acuta
b. reumatismul articular acut
c. in sarcina
d. in septicemii
e. in boala Hodgkin
142. Obisnuit, manifestarile hemoragice apar la valori ale trombocitelor sub:
A. 450.000/mm3
B. 150.000/mm3
C. 100.000/mm3
D. 70.000/mm3
E. 50.000/mm3
143. Timpul de sangerare este un test global de apreciere a:

A. Fazei finale a coagularii
B. Fibrinolizei
C. Numai a timpului vascular al hemostazei
D. Numai a timpului plachetar al hemostazei
E. Timpului vascular si plachetar al hemostazei
144. Proba garoului apreciaza:

A. Timpul plasmatic al hemostazei
B. Timpul vascular al hemostazei
C. Fibrinoliza
D. Faza finala a coagularii
E. Sensibilitatea cutanata
145. Aspectul de hipersegmentare a nucleului granulocitelor este caracteristic:

a. Anemiilor feriprive
b. Anemiilor posthemoragice
c. Anemiilor megaloblastice
d. Anemiilor hemolitice
e. Tuturor formelor de anemii
159. În care din următoarele situaţii este percepută fluctuenţă la palparea ţesutului celular subcutanat:
a. Emfizem subcutanat;
b. Obezitate;
c. Lipom;
d. Abces;
e. Flegmon.
146. La percuţia căror structuri este întâlnită sonoritatea timpanică:

a. Abdomen;
b. Muşchi;
c. Ficat,splină;
d. Plămân;
e. Procese de condensare pulmonară.
147. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la ortopnee sunt adevărate ?

a. Este o atitudine forţată;
b. Bolnavul stă la marginea patului sprijinit pe mâini;
c. Este întâlnită în crizele de astm bronşic şi cardiac, insuficientă cardiacă;
d. O parte din sângele care stagnează în mica circulaţie trece decliv.
e. Toate variantele de mai sus sunt corecte.
148. Faciesul parkinsonian se caracterizează prin:
a. Inexpresivitate;
b. Expresie de blândeţe;
c. Congestie facială;
d. Aspect somnoros;
e. Ochi înfundaţi în orbite.
149. Tipul constituţional astenic se caracterizează prin:

a. Predominanţa dimensiunilor transversale în raport cu cele verticale;
b. Cap rotund, gât scurt şi gros;
c. Torace bombat;
d. Incidenţă crescută a cardiopatiei ischemice,DZ, litiazei biliare;
e. Incidenţă crescută a schizofreniei.
150. Următoarele afecţiuni hematologice pot determina apariţia pruritului, exceptând:

a. Leucemie limfatică cronică;
b. Leucemia mieloidă cronică;
c. Limfomul Hodgkin;
d. Poliglobulia esenţială;
e. Anemia feriprivă.
151. În care din următoarele afecţiuni sunt întâlnite pete mici, de culoare brun-violacee localizate peribucal:
a. Vitiligo;
b. Sindromul Peutz-Jegers;
c. Boala von Recklinghausen;
d. hemocromatoza;
e. Boala Addison.
152. Boala Basedow are următoarea simptomatologie, CU EXCEPTIA:

a. Guşă;
b. Exoftalmie;
c. Tremurături ale extremităţilor, iritabilitate;
d. Somnolenţă;
e. Tahicardie.
153. Sindromul Cushing se manifestă de regulă prin, CU EXCEPŢIA:

a. Facies în lună plină, de aparentă sănătate;
b. Vergeturi;
c. Hipertensiune arterială
d. Osteoporoză;
e. hiperpigmentarea tegumentelor.
154. Hipertiroidia se caracterizează prin următoarele cu o excepţie:

a. hipersecreţie de hormoni tiroidieni;
b. guşă (tiroidă palpabilă)
c. exoftamie unilaterală
d. tremurături ale extremităţilor
e. iritabilitate, scădere în greutate
155. Degetele hipocratice sunt întâlnite în următoarele afecţiuni, exceptând:

a. Angiocardiopatii congenitale cianogene;
b. Ulcerul gastric
c. Boala Crohn;
d. Poliglobulii;
e. Cancer pulmonar.
156. Circulaţia venoasă colaterală superficială de tip porto-cav este întâlnită în:
a. Hepatita cronică inactivă;
b. Adenopatii mediastinale;
c. Tromboza venei porte;
d. Tromboza venei cave superioare;
e. Tromboza venei cave inferioare.
157. Foaia de observatie clinica nu este un document:

a. Medical
b. Artistic
c. Stiintific
d. Clinic
e. Juridic
158. Semiologia medicală se ocupă cu studiul:

a. afecțiunilor medicale și chirurgicale
b. semnelor şi simptomelor bolilor
c. tratamentului bolilor
d. metodelor de examinare paraclinică a bolnavilor
e. unei jumătăţi dintre afecţiunile cunoscute
159. Anamneza rezultă din:

a. consultarea documentelor medicale anterioare ale pacientului
b. examenul clinic obiectiv
c. discuţia cu bolnavul sau aparţinătorii
d. analizele de laborator ale pacientului
e. documentele de trimitere ale bolnavului
160. În care dintre situaţiile enumerate mai jos, se poate obţine anamneza de la pacient:
a. Când bolnavul este comatos
b. Când bolnavul este orb
c. Când bolnavul este oligofren sever
d. Când bolnavul are vârsta de o lună
e. Când bolnavul refuză colaborarea.
161. Epicriza reprezintă:
a. examenul obiectiv scris în FO
b. epitaful bolnavului
c. prognosticul bolnavului
d. punctul culminant al FO
e. concluzia rezumativă a FO completată cu recomandări la externare
162. Foaia de observatie nu include:

a. date antropometrice despre pacient
b. curba termică
c. examenul aparatului locomotor
d. aspiraţiile socio-profesionale ale pacientului
e. valoarea TA
163. Foaia de observatie clinică generală trebuie să cuprindă următoarele, cu excepția:

a. datele de identificare ale pacientului
b. anamneza
c. explorările paraclinice
d. epicriza cu recomandări la externare
e. evoluţia pacientului la domiciliu după externare
164. Circulatia venoasă colaterală superficială nu apare atunci când exista un obstacol pe:
a. Vena portă
b. Vena cava superioară
c. Venele pulmonare
d. Vena cava inferioară
e. Vena poplitee
165. Degetele hipocratice nu se intâlnesc în:

a. Boala Crohn
b. Bronşiectazie
c. Neoplasm bronho-pulmonar
d. Endocardita infecţioasă subacută
e. Reumatismul articular acut
166. Cianoza periferică este:

a. Caldă
b. Interesează limba şi mucoasa bucală
c. Dispare la masajul lobulului urechii
d. Se datorează unor afecţiuni pulmonare sau cardiace
e. Predomină la nivelul abdomenului
167. Cianoza centrala se poate întâlni în următoarele circumstanţe, cu excepţia:

a. Stenoza arterei pulmonare
b. Defectul septal ventricular
c. Pneumonie
d. Arteriopatia obliterantă cronică a membrelor inferioare
e. Cord pulmonar cronic
168. Edemul renal NU este:

a. De culoare alb-palidă
b. De consistenţă moale
c. Iniţial matinal
d. Dureros
e. Se poate generaliza

a. Cianotic
b. Dureros
c. Iniţial decliv
d. Nu asociază anasarcă
e. Produs prin hipoproteinemie
170. Edemul endocrin din hipotiroidie se caracterizează prin:

a. Coloraţie albă
b. Dureros
c. Localizat exclusiv decliv
d. Secundar hipersecreţiei de glucocorticoizi
e. Lasă godeu
171. Edemul limfatic se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

a. Apare în compresiuni ale vaselor limfatice
b. Mecanismul de producere include mai ales factori hormonali
c. Poate fi alb, dur şi nedureros
d. Poate fi roşu, dur, dureros
e. Poate apare în leucemii
172. Edemul pulmonar acut se caracterizează prin următoarele, CU EXCEPŢIA:

a. Este expresia unei insuficienţe ventriculare stîngi acute
b. Este o mare urgenţă medicală
c. Lasă godeu
d. Prezenţa de raluri subcrepitante bazal bilateral
e. Ortopnee
173. Cefaleea reprezintă:

a. Durere de cap
b. Durere de cap asociată cu simptome neurologice
c. Un simptom absent în meningită
d. Expresia exclusivă a unei patologii neurologice sau cardio-vasculare
e. Un simptom care poate fi trecut cu vederea
175. Hipersudoraţia nu este specifică:

a. Bolilor infecto-contagioase
b. Hipotiroidiei
c. Bolii Parkinson
d. Comei hipoglicemice
e. Reumatismului articular acut
176. Curbele febrile caracterizează

a. Evoluţia naturală a unor boli febrile indiferent de etiologie
b. Evoluţia sub tratament a unor boli febrile
c. Exclusiv bolile infecto-contagioase
d. Bolile neoplazice
e. Colagenozele
177. Adenopatiile infecţioase stafilococice se caracterizează prin:

a. Ganglioni mari, nedureroşi
b. Ganglioni mici, dureroşi, bilateral, simetric
c. Ganglioni confluenţi, duri
d. Ganglioni întotdeauna fistulizaţi
e. Ganglioni dureroşi, localizaţi în teritoriul de drenaj limfatic
178. O ginecomastie unilaterală, dură, fixă pe planurile profunde, nedureroasă, sugerează:

a. O reacţie secundară la Spironolactonă
b. Un element clinic frecvent întâlnit în cirozele hepatice
c. Un neoplasm mamar
d. O mastită inflamatorie
e. O tumoră mamară benignă
179. Care dintre următorii termeni nu reprezintă un semn clinic?

a. polakiuria;
b. ginecomastia;
c. cianoza;
d. suflul sistolic;
e. matitatea abdominală.
180. Foaia de observaţie reprezintă un document ştiinţific deoarece:

a. cuprinde bilanţul clinic şi paraclinic;
b. cuprinde datele care susţin diagnosticul pozitiv şi justifică măsurile terapeutice;
c. susţine expertiza atunci când bolnavul este obiectul unei situaţii penale;
d. permite prelucrarea analitică şi statistică a datelor;
e. furnizează argumente logice, fundamentate pe datele din literatura de specialitate, atunci când există o
situaţie de malpraxis.
181. Care dintre următoarele boli este mai frecventă la bărbaţi?
a. stenoza mitrală;
b. infecţiile urinare;
c. boala Basedow;
d. boala Addison;
e. litiaza biliară.
182. Care dintre următoarele afecţiuni este specifică vărstnicilor?

a. reumatismul articular acut;
b. ulcerul duodenal;
c. emfizemul pulmonar;
d. scarlatina;
e. colonul iritabil.
183. Boli cu predispoziţie ereditară sunt:

a. stenoza mitrală;
b. hemofilia;
c. tuberculoza;
d. hepatita virală;
e. diabetul zaharat.
184. Care din următoarele afirmaţii este falsă?

a. antecedentele heredocolaterale fac parte din istoricul bolii actuale;
b. antecedentele personale patologice nu fac parte din istoricul bolii actuale;
c. avorturile se menţionează la secţiunea de antecedente personale fiziologice;
d. bolile contagioase condiţionate de agregarea familială sunt incluse în antecedentele heredocolaterale;
185. Istoricul bolii actuale cuprinde?

a. modul de debut al bolii;
b. cronologia simptomelor;
c. internările anterioare;
d. evoluţia simptomelor;
186. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?

a. submatitatea reprezintă un amestec de sonoritate şi matitate;
b. sonoritatea timpanică se constată la percuţia toracelui;
c. auscultaţia cu stetoscopul este o metodă indirectă;
d. percuţia digito-digitală este o metodă indirectă;
e. sunetul mat are tonalitate înaltă şi intensitate mică;
187. Care din următoarele afirmaţii referitoare la faciesul mitral este adevărată?
a) prezintă cianoza pomeţilor şi buzelor;
b) cianoza dispare la masarea lobulului urechii;
c) asociază hiposudoraţie;
d) asociază hiperpilozitate facială;
e) răspunsurile c) şi d) sunt corecte.

a. în acromegalie predomină creşterea de volum a mandibulei deoarece acesta este singurul os incomplet
osificat la adult;
b. în sindromul Raynaud cianoza alternează cu paloarea deoarece afecţiunea evoluează în crize;
c. faciesul cushingoid asociază hiperpilozitate şi varicozităţi ale pomeţilor;
d. placardul eritematos în lupus cuprinde nasul şi pomeţii;
e. faciesul vultuos asociază herpes nazo-labial.
189. Faciesul din sclerodermie prezintă, cu o excepţie:

a. piele întinsă;
b. buze subţiri;
c. nas turtit;
d. expresie blajină, de blândeţe;
e. microstomie.
190. Sindromul Pickwick presupune următoarele, cu o excepţie:

a. obezitate;
b. somnolenţă;
c. insuficienţă respiratorie;
d. apariţie numai la vârstnici;
e. apariţie la bărbaţi.
191. Vergeturile apar în următoarele situaţii, cu o excepţie:

a. obezitate;
b. scădere rapidă în greutate;
c. boala Addison;
d. sarcină;
e. sindrom Cushing.
192. Cauze de ulcer perforant plantar sunt:

a) arterita Bürger;
b) artrita metatarsienelor;
c) ateroscleroza;
d) diabetul zaharat;
e) emboliile arteriale.
193. Degetele hipocratice se intâlnesc în:

a) tuberculoză;
b) pneumonie;
c) steatoză hepatică;
d) anemie posthemoragică acută;
e) toate de mai sus
194. Cauze de virilism pilar sunt:

a) boala Adison;
b) mixedemul;
c) alopecie;
d) boala Basedow;
e) boala Cushing;
195. În edemul carenţial principalul mecanism este:

a) hipoalbuminemia;
b) hiperaldosteronismul;
c) creşterea presiunii hidrostatice;
d) blocarea drenajului limfatic;
e) creşterea permeabilităţii capilare.
196. Edemul cardiac cronic este, cu o excepţia:

a) cianotic;
b) simetric;
c) moale;
d) nedureros
e) decliv.
197. Care din următoarele situaţii se pot însoţi de sincopă?

a) adenomul de prostată;
b) diabetul zaharat;
c) stenoza aortică;
d) hemoragia digestivă superioară;
e) toate de mai sus.
198. Febra remitentă apare în:

a) febră tifoidă;
b) malarie;
c) sifilis;
d) septicemie;
d) bruceloză.
199. Sindromul Claude Bernard Horner prezintă următoarele elemente:

a. enoftalmie;
b. ptoză palpebrală;
c. mioză;
d. scăderea secreţiei lacrimale;
e. roseaţa pometelui de partea afectată.
200. Iluziile sunt:

a. percepţii false, fără obiect de perceput;
b. întotdeauna patologice;
c. pot apare la persoanele sănătoase (confuzie);
d. reprezentate, la cirotici, de obnubilare;
e. patognomonice pentru psihoza maniaco-depresivă.
201. Fobia este:

a. o idee obsesivă dublată de anxietate;
b. o idee falsă pe care bolnavul o trăieşte ca adevărată;
c. o stare de teamă continuă, fără obiect;
d. teama de spaţii închise;
e. repulsia faţă de persoanele de acelaşi sex.
202. Mersul târât apare în:

a. leuconevraxită;
b. sindrom cerebelos;
c. boală Parkinson;
d. isterie;
e. tabes.
203. Reflexul palmo-mentonier apare în:

a. afecţiuni extrapiramidale;
b. sindrom piramidal;
c. sindrom de secţiune a cordoanelor laterale;
d. contractura muşchiului sternocleidomastoidian;
e. acromegalie.
204. Reflexul Argyll-Robertson:

a. apare în scleroza în plăci;
b. face parte din sindromul Claude Bernard Horner;
c. constă în pierderea reflexului pupilar de acomodare la distanţă şi păstrarea celui fotomotor;
d. este mai evident la bolnavii cu insuficienţă aortică;
e. niciunul de mai sus.
205. Mişcările involuntare cuprind, cu o excepţie:

a. miocloniile;
b. clonusul;
c. ticurile;
d. convulsiile;
e. fasciculaţiile.
206. Paralizia centrală de nerv facial se deosebeşte de cea periferică prin:

a) semnul Charles Bell prezent;
b) nu dispare la masajul lobului urechii;
c) bolnavul poate încreţi fruntea;
d) bolnavul poate umfla obrazul;
e) este bilaterală.
207. Miocloniile:
a. dispar în somn;
b. dispar la mişcările voluntare;
c. sunt limitate la fibrele musculare;
d. sunt limitate la grupul muscular care participă la un act profesional;
e. nu produc mişcări ale segmentelor.
208. Trismusul reprezintă:

a. contracţia maseterilor cu imposibilitatea deschiderii gurii;
b. mişcări involuntare ale limbii;
c. subluxaţie mandibulară în tetanos;
d. paralizia de trigemen;
e. tremurături care afectează trei membre.
228. Sindromul sciatic se obiectivează prin:

a) semnul Kernig;
b) manevra Bonnet;
c) proba Barré;
d) semnul Brudzinski;
e) semnul Babinski.
209. Dispnee obstructivă de tip expirator-bradipneic apare în:

a. astm bronşic;
b. pleurezie;
c. edem glotic;
d. pneumonie.
e. tuberculoză.
210. În acidoza diabetică apare respiraţia de tip:

a. Biot;
b. Cheyne-Stokes;
c. Küssmaul;
d. psihotic;
e. blockpnee.
211. Tusea moniliformă:

a. apare în bronşiectazie;
b. este cauzată de paralizia nervului recurent;
c. apare la sfârşitul fiecărui inspir;
d. constă în secuse de durată şi amplitudine egală;
e. este mai frecventă noaptea.
212. Tipurile de spută nu includ:

a. sputa seroasă;
b. sputa muco-purulentă;
c. sputa sero-muco-purulentă;
d. sputa sero-membranoasă;
e. sputa pseudo-membranoasă.
213. Toracele conoid apare:

a. în caz de pleurezie masivă;
b. în ascita voluminoasă;
c. în caz de adenopatie traheo-bronşică voluminoasă în copilărie;
d. la cizmari;
e. la bolnavii cu tuberculoză avansată.
214. Imaginile radiologice hipertransparente pot fi:

a. afecţiuni neoplazice pulmonare;
b. colecţii lichidiene pulmonare
c. cavităţi;
d. niciuna de mai sus;
215. Vomica poate apărea în:

a. cancer pulmonar;
b. abces pulmonar;
c. pleurezie purulentă;
d. hidropneumotorax;
e. bronşita cronică asociată cu ulcer duodenal.
216. Suflul amforic apare în:

a. cavităţile pulmonare mai mari de 6 cm;
b. abcesul pulmonar faza de focar închis;
c. pleureziile închistate sub formă de amforă;
d. pneumotoraxul cu supapă;
e. bronhopneumonie.
217. Pentru proteinuria selectiva sunt valabile urmatoarele afirmatii:

a. este fiziologică
b. are origine tubulară
c. apare în infecţia urinară
d. este constituita din albumine > 85%
e. este constituita din globuline >85%
218. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la corpii birefringenti nu sunt adevarate:
a. se evidentiaza la examenul microscopic obisnuit al sedimentului urinar
b. realizeaza aspectul de cruce de Malta
c. se intilnesc in sdr. nefrotic pur
d. sunt constituiţi din colesterol
e. se intalnesc in toate afectiunile cu lipurie
219. În care dintre următoarele afecţiuni pulmonare debutul este acut ?

a. tuberculoza pulmonară
b. chistul hidatic
c. bronşiectazia
d. embolia pulmonara
e. cancerul pulmonar
220. Care dintre următoarele afecţiuni pulmonare are ca simptom durerea ?

a. pneumotorax
b. astm bronşic
c. bronşită cronică
d. emfizem pulmonar
e. bronşiectazie

c. pneumonii
d. pneumotorax
e. pleurezii

a. emfizem subcutanat
b. astm bronsic în criza
c. astm bronsic intercritic
d. pneumonie
e. pleurezie
223. Leziunile cutanate primare cuprind:

a. macula
b. papula
c. placa
d. bula
e. toate de mai sus
224. Edemul alergic:

a. are ca mecanism predominant creşterea permeabilităţii vasculare
b. predomina la membrele inferioare
c. este albastru-violaceu si rece
d. este persistent, fix
e. este consistent si dur
225. Exoftalmia apare in:

a. hepatita alcoolica
b. ciroza hepatica
c. boala Basedow-Graves
d. thalasemia majora
e. boala Cushing
226. Care dintre urmatoarele afectiuni respiratorii are o instalare brusca:

a. Pneumoconiozele
b. BPOC
c. Neoplasmul bronhopulmonar
d. Pneumotoraxul posttraumatic
e. Bronsiectazia
227. Care dintre urmatoarele afectiuni pleuro-pulmonare are o instalare lent progresiva:
a. Embolia pulmonara
b. Criza de astm bronsic
c. Cancerul bronsic
d. Pneumonia acuta
e. Pneumotoraxul
228. Referitor la sindromul Claude Bernard Horner, NU este adevărat că:

a. Apare in cancerul de virf pulmonar
b. Asociază mioza unilaterala
c. Asociază enoftalmie unilaterala
d. Asociază midriaza unilaterala
e. Ptoza palpebrala unilateral
229. In care dintre urmatoarele afectiuni pulmonare se intilneste durerea toracica?

a. Astmul bronsic
b. Fibrozele pulmonare
c. Emfizemul pulmonar
d. Bronsiectazie necomplicata
e. Pneumonie acuta pneumococica
230. Durerea toracica musculo-scheletica poate avea drept cauza urmatoarele cu exceptia:
a. Nevralgia intercostala
b. Fracturi costale
c. Metastaze osoase vertebrale
d. Hernia de disc toracic
e. Lipoame de perete toracic
231. Angina pectorala se caracterizeaza prin:

a. Durere instala la efort fizic
b. Durere care cedeaza la efort fizic
c. Durere sub formă de înţepătură
d. Are iradiere tipica in membrul superior sting
e. Are caracter pulsatil
232. Polipneea poate fi intilnita in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a. Efort fizic
b. Pneumonie
c. Pleurezie
d. Nevralgie intercostala
e. Astm bronsic
252. Polipneea nu este caracteristica in:

a. Pneumotorax
b. Fracturi costale
c. Edem glotic
d. Bronhopneumonie
e. Infarct pulmonar
253. Dispnee cronica intilnim in urmatoarele situatii cu exceptia:

a. Bronhopneumopatie obstructiva cronica
b. Emfizem pulmonar
c. Fibroze pulmonare
d. Anemie cronica
e. Anemie posthemoragica acuta
254. Dispneea Cheyne Stokes se caracterizeaza prin:

a. Tahipnee regulată
b. Bradipnee regulată
c. Inspir-pauza-expir-pauza
d. Respiratie periodica cu perioade de apnee
e. Weezing
255. Dispneea Kussmaul se caracterizeaza prin:

a. Apare in alcaloze metabolice
b. Inspir-expir-pauza si reluare
c. Apare in acidoza metabolica
d. Tahipnee
e. Bradipnee
256. Dispneea psihogena se caracterizeaza prin:

a. Este o dispnee continua
b. Respiratie ampla urmata de un expir lung ca un oftat
c. Se intilneste in acidoza metabolica
d. Denota afectarea centrului respirator
e. Examenul clinic obiectiv pulmonar este patologic
257. Tusea seaca/uscata se poate intilni in:

a. Pneumotorax
b. Pneumonie
c. Bronsita acuta
d. Bronsiectazie
e. Traheita acuta
258. Tusea cavitara si tusea amforica se pot intilni in urmatoarele afectiuni cu exceptia:
a. Caverne
b. Abcese evacuate
c. Chist hidatic pulmonar evacuat
d. Pneumotorax
e. Bronsiectazie
259. Tusea nocturna este specifica:

a. Bronsiectaziei
b. Pneumoniei
c. Abcesului pulmonar
d. Insuficientei ventriculare stingi
e. Bronsitei cornice
260. Sputa din astmul bronsic se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

a. Este cantitativ redusa
b. Este alba
c. Este perlata
d. Contine mulaje bronsiolare
e. Este hemoptoica
261. Tusea ruginie se intilneste in:

a. Astmul bronsic
b. Pneumonia pneumococica
c. Bronsiectazie
d. Tuberculoza
e. Cancerul pulmonar
262. Tusea ce sedimenteaza in 4 straturi (purulent, seros, mucos, spumos) este caracteristica:
a. Pneumoniei pneumococice
b. Bronsiectaziei
c. Abcesului pulmonar
d. Chistului hidatic pulmonar evacuat
e. Cancerului pulmonary
263. Vomica reprezinta:

a. Evacuarea brusca a unei colectii situate in torace prin efort de tuse
b. Evacuarea continutului gastric prin miscari antiperistaltice
c. Regurgitarea continutului gastric
d. O expectoratie mai abundenta
e. O stare psihica obsesiv-depresiva
264. Hemoptizia reprezinta:

a. Eliminarea de singe proaspat in efort de tuse din caile respiratorii
b. Eliminarea de singe proaspat in efort de varsatura
c. Eliminarea de singe digerat la nivel bucal
d. Singerare de la nivelul cavitatii bucale
e. Singerare din caile aeriene depistabila doar la explorari paraclinice
265. Diagnosticul diferential al hemoptiziei include urmatoarele, cu exceptia:

a. Hematemeza
b. Stomatoragia
c. Hematochezia
d. Gingivoragia
e. Epistaxisul
266. Dintre cauzele hemoptiziei nu face parte:

a. Neoplasmul bronsic
b. Tuberculoza pulmonara
c. Astmul bronsic
d. Bronsiectazia
e. Infarctul pulmonar

a. Stenoza mitrala
b. Traumatismele toracice
c. Supradozarea de anticoagulante
d. Cancerul pulmonar
e. Hipertensiunea arteriala
268. Retractia unui hemitorace se poate intilni in:

a. Pneumonie
b. Pleurezie
c. Atelectazie
d. Pneumotorax
e. Chist hidatic pulmonary
269. Bombarea unui hemitorace se poate intilni in:

a. Pleurezie masiva
b. Atelectazie
c. Pahipleurita
d. Dupa pneumectomie
e. Pericardita constrictiva

a. Aspect globulos
b. Retractia unui hemitorace
c. Bombarea unui hemitorace
d. Bombarea sternului
e. Cifoza dorsala
271. Toracele conoid se caracterizeaza prin:
a. Aspect globulos
b. Forma tronconica cu evazarea bazelor
c. Dilatarea portiunii superioare a toracelui
d. Cifoza dorsala si eversarea rebordului costal
e. Aplatizare antero-posterioara
272. Toracele rahitic nu are:

a. Proeminenta sternala
b. Evazarea bazelor cu aspect tronconic
c. Matanii costale
d. Aplatizare antero-posterioara
e. Sant orizontal Harrison
273. Tirajul reprezinta:

a. Respiratie zgomotoasa
b. Dispnee de tip expirator
c. Un semn clinic intilnit in pleurezie
d. Un semn clinic intilnit in cancerul pulmonar
e. Retractia inspiratorie a spatiilor intercostale
274. Accentuarea vibratiilor vocale se intilneste in:

a. Condensarile parenchimatoase cu bronsie permeabila
b. Obezitate
c. Edem glotic
d. Emfizem pulmonar
e. Pleurezie
275. Hipersonoritatea pulmonara se intilneste in:

a. Emfizemul pulmonar
b. Pleurezie
c. Pneumonie
d. Atelectazie
e. Cancer pulmonar
276. Matitate la percutia plaminului se intilneste in:

a. Astmul bronsic
b. Emfizemul pulmonar
c. Atelectazie
d. Pneumotorax
e. Chist hidatic mare,evacuat, situat superficial
277. Abolirea murmurului vezicular nu se intilneste in:

a. Atelectazie
b. Corp strain intrabronsic
c. Pleurezie masiva
d. Pneumotorax
e. Astmul bronsic
278. Suflul tubar se intilneste in:

a. Proces de condensare pulmonara cu cai libere
b. Pleurezie masiva
c. Pneumotorax sub tensiune
d. Atelectazie prin corp strain intrabronsic
e. Bronsiectazie
279. Ralurile ronflante iau nastere la nivelul:

a. Alveolelor pulmonare
b. Sacilor alveolari
c. Bronsiolelor terminale
d. Bronsiilor mari
e. Pleurei
280. Ralurile sibilante sunt caracterizate prin urmatoarele cu exceptia:

a. Tonalitate inalta
b. Timbru muzical
c. Suieratoare
d. Se percep in inspir si in expir
e. Se percep numai in expir
281. Ralurile subcrepitante se caracterizeaza prin:

a. Sunt suieratoare
b. Se aud doar in inspir
c. Se aud doar in expir
d. Se aud in inspir si in expir
e. Nu se modifica cu tusea
282. Ralurile crepitante se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

a. Se produc prin desprinderea exsudatului alveolar de pe peretii alveolelor
b. Sunt egale ca amplitudine
c. Se aud in inspir
d. Se aud in inspir si expir
e. Au topografie constanta
283. Frecatura pleurala nu se caracterizeaza prin:

a. Se produce prin frecarea celor 2 foite pleurale inflamate
b. Are caracter discontinuu in ciclul respirator
c. Este superficiala
d. Are instabilitate temporala
e. Este modificata de tuse
284. Toracenteza:
a. Este o metoda de investigatie a aparatului respirator neinvaziva
b. Reprezinta punctia pleurala in scop exclusiv diagnostic
c. Reprezinta punctia pleurala
d. Nu trebuie sa depaseasca 2000 ml/sedinta
e. Punctie alba se considera atunci cind se extrage un lichid de culoare alba (transsudat)
285. Un lichid pleural hemoragic se poate constata in urmatoarele afectiuni cu exceptia:

a. Hemotorax
b. Mezoteliom pleural
c. Metastaze pleurale
d. Pleurezie tuberculoasa
e. Anasarca din ciroza hepatica
286. Dintre afectiunile cardio-vasculare urmatoare, care predomina la sexul masculin:

a. Stenoza mitrala
b. Cordul pulmonar cronic
c. Insuficienta venoasa periferica
d. Acrocianoza
e. Sindromul Raynaud
287. Dintre afectiunile cardiovasculare de mai jos, care predomina la sexul feminin:
a. Arterita Burger
b. Insuficienta aortica
c. Arteriopatia obliteranta a membrelor inferioare
d. Prolapsul de valva mitrala
e. Stenoza aortica
288. Astmul cardiac se caracterizeaza prin:

a. Criza de dispnee paroxistica
b. Dispnee cu bradipnee
c. Este o manifestare clinica a insuficientei vantriculare drepte
d. Se intilneste in pericardita constrictiva
e. Pacientul adopta pozitia de clinostatism
289. Durerea de origine cardiaca nu poate apare datorita:

a. Efortului fizic
b. Cresterii concentratiei de oxigen in aerul respirat
c. Spasmului coronarian
d. Trombozei coronariene
e. Expunerii la frig
290. Palpitatiile exprima urmatoarele, cu exceptia:

a. Anomalii de frecventa cardiaca
b. Anomalii de ritm cardiac
c. Perceperea unor variatii ale tensiunii arteriale
d. Volum sistolic crescut
e. Receptarea cenestopata a batailor unui cord normal
291. Pozitia de rugaciune mahomedana de intilneste in:
a. Stenoza mitrala
b. Pericardita exsudativa
c. Criza de angina pectorala
d. Insuficienta ventriculara stinga
e. Insuficienta ventriculara dreapta
292. Pozitia de spectator de vitrina se intilneste in:

a. Cardiopatiile cogenitale cianogene
c. Angina pectorala
d. BPOC
e. Stenoza mitrala strinsa
293. Semnul Harzer reprezinta:

a. Dureri la palpare in hipocondrul drept in afectiunile biliare
b. Pulsatii exagerate ale aortei intr-un anevrism de aorta
c. Pulsatii vizibile in regiunea epigastrica in hipertrofiile ventriculare drepte
d. Refluarea singelui la compresia ficatului cu turgescenta jugularelor
e. Durere la dorsiflexia piciorului
294. Hepatomegalia de staza are ca si caracteristica:

a. Margine anterioara neregulata
b. Consistenta extrem de ferma, pietroasa
c. Asociaza icter obstructiv
d. Asociaza reflux hepato-jugular
e. Diminua la administrarea de nitroglicerina
295. Socul apexian se poate palpa in mod normal in:

a. Spatiul 5 intercostal sting pe linia medioclaviculara
b. Spatiul 5 intercostal sting pe linia axilara anterioara
c. Spatiul 6 intercostal sting pe linia medioclaviculara
d. Spatiul 6 intercostal sting pe linia axilara anterioara
e. Spatiul 4 intercostal sting pe linia medioclaviculara
296. Absenta socului apexian se poate intilni in:

a. Stenoza mitrala
b. Stenoza aortica
c. Infarctul miocardic
d. Anevrismul ventricular
e. Pericardita exsudativa
297. Refluxul hepato-jugular se obtine cu pacientul in:

a. Decubit lateral drept
b. Decubit lateral sting
c. Decubit dorsal
d. Decubit ventral
e. Ortostatism
298. Largirea ariei de matitate cardiaca se poate intilni in:

a. Prolapsul de valva mitrala
c. Infarctul miocardic acut
d. Tromboza coronariana
299. Ascultatia cordului sting este optima in:

a. Apnee postexpiratorie
b. Apnee postinspiratorie
c. Apnee
d. Ortostatism
e. Clinostatism
300. Focarul de ascultatie al aortei este situat in:

a. Spatiul 3 parasternal drept
b. Spatiul 4 parasternal sting
c. Spatiul 2 parasternal drept
d. Spatiul 3 intercostal sting, la 2 cm extern de marginea sternului
e. La baza apendicelui xifoid
301. Focarul de ascultatie al mitralei este situat in:

a. Spatiul 3 parasternal sting
b. Spatiul 4 parasternal sting
c. Spatiul 2 parasternal drept
d. Spatiul 5 intercostal sting pe linia medioclaviculara
e. Spatiul 4 intercostal sting la 2 cm extern de marginea sternului, pe linia medioclaviculara
302. Zgomotul 4 se poate auzi si in mod normal la:

a. Batrini
b. Adulti
c. Copii
d. Pacientii cu insuficienta mitrala
e. Pacientii ci insuficienta aortica
304. Zgomotul de galop reprezinta:

a. Un ritm in 3 timpi
b. Un ritm un 4 timpi
c. Un ritm neregulat
d. Un ritm in 3 sau 4 timpi asociat unei insuficiente cardiace
e. Un ritm in 2 timpi asociat unei insuficiente cardiace
305. Frecatura pericardica are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

a. Caracter discontinuu
b. Superficiala
c. Variabilitate in timp scurt
d. Apare in acumularile mari de lichid in sacul pericardic
e. Naste si moare pe loc
306. Pulsul Corrigan se intilneste in:

a. Insuficienta aortica
b. Stenoza aortica
c. Coarctatia de aorta
d. Persistenta canalului arterial
e. Defectul septal atrial
307. Pulsul parvus et tardus se intilneste in:

a. Stenoza aortica
b. Insuficienta aortica
c. Fistule arterio-venoase
d. Miocardite
308. Semnul Homans reprezinta:

a. Dureri in gamba la extensia piciorului
b. Dureri in gamba la flexia piciorului
c. Dureri in picior la flexia piciorului
d. Dureri in picior la extensia piciorului
e. Dureri in gamba la ridicarea piciorului
309. Simptomul este:

a. Un element obiectiv apărut la un pacient pe parcursul unei boli
b. Un cortegiu de elemente clinice sugestive pentru o anumită boală
c. Un element subiectiv resimțit de pacient
d. Grupare de elemente ce au comun o anumită etiologie
e. Mecanismul de producere a unei boli
310. Semnul în sens semiologic este:

a. Un element subiectiv care-l supără pe pacient
b. Prevestire a unei boli
c. Grupare de simptome care definesc o boală
d. Un element obiectiv constatat de medic sau chiar de pacient
e. Grupare de simptome cu patogenie comună
311. Sindromul este o :

a. grupare de simptome şi semne cu etiologie sau patogenie comună
b. grupare de simptome apartenente aceluiași aparat sau sistem
c. grupare de semne apartenente aceluiași aparat sau sistem
d. boală
e. Un tratament comun pentru mai multe boli
312. Profesia pacientului NU are semnificație în următoarele afecțiuni:
a. Saturnism
b. Silicoză
c. Infarct miocardic acut
d. Hipertensiune arterială
e. Coarctaţia de aortă
313. Anamneza reprezintă:

a. Istoria vieții bolnavului
b. Istoria medicală a bolnavului
c. Date referitoare la suferința bolnavului aşa cum le prezintă acesta la discuția cu medicul
d. Totalitatea afecțiunilor de care a suferit pacientul anterior internării
e. Rezumatul foii de observație
314. Anamneza include următoarele, cu excepția:

a. Motivele internării
b. Starea prezentă
c. Antecedente personale
d. Istoricul bolii
e. Condiții de viață și de muncă
315. Istoricul bolii cuprinde:

a. Consultațiile și tratamentele anterioare
b. Recomandările la externare
c. Condiții de viață și de muncă
d. Starea prezentă
e. Epicriza
316. Dintre atributele durerii nu face parte:

a. Iradirea
b. Sediul
c. Durata
d. Timbrul
e. Caracterul
317. Dintre atributele durerii face parte:

a. Tonalitatea
b. Timbrul
c. Circumstanțele de apariție
d. Intensitatea obiectivată
e. Caracterul timpanic sau netimpanic
318. Sincopa reprezintă o pierdere de cunoștiință:

a. De scurtă durată
b. Definitivă
c. Precede starea de rău astmatic
d. Cu păstrarea normală a circulației cerebrale
e. Pacientul își revine după 30 minute
319. Caracterele semiologice ale durerii vizează următoarele, cu o EXCEPŢIE:

A. Localizarea durerii
B. Factorii de ameliorare
C. Iradierea durerii
D. Descrierea calitativă a durerii (junghi, arsură etc)
E. Măsurarea exactă a intensităţii durerii
320. Următoarea afirmaţie despre febră este FALSĂ:

A. Reprezintă creşterea temperaturii centrale a corpului uman peste 35ºC
B. Se poate determina prin termometrizare la nivel rectal, axilar sau oral
C. Are frecvent cauze infecţioase (virale, bacteriene, parazitare)
D. Febra hectică se caracterizează prin variaţii zilnice mari, de 3-5ºC
E. În boala Hodgkin şi în endocardită apare febra ondulantă
321. Următoarele afirmaţii despre ortopnee sunt adevărate, cu o EXCEPŢIE:

A. Este adoptată frecvent de pacienţii în criza de astm bronşic
B. Sugerează pericardita exsudativă
C. Defineşte poziţia şezândă adoptată de un bolnav, pentru uşurarea respiraţiei
D. Creşte capacitatea cutiei toracice
E. Apare la bolnavii cu insuficienţă cardiacă severă
322. Faciesul din acromegalie are următoarele trăsături, cu o EXCEPŢIE:

A. Macroglosie
B. Retrognatism
C. Arcade sprâncenare proeminente
D. Bose frontale accentuate
E. Prognatism
323. Următoarea afirmaţie despre facies este ADEVĂRATĂ:

A. În pneumonie apar telangiectazii la nivelul pomeţilor
B. În sclerodermie apare eritem „in vespertillo”
C. Sindromul Claude Bernard – Horner produce mioză, ptoză palpebrală şi enoftalmie
D. Faciesul din boala Addison are aspect “în lună plină”
E. Cianoza se localizează predominant la nivel scleral
324. Găsiţi afirmaţia FALSĂ despre modificările oculare:

A. Inelul pericorneean Keyser-Fleischer apare în ateroscleroza sistemică
B. Xantelasma apare sub forma unor placarde galbene, ceroase, la nivelul pleoapelor
C. Lagoftalmia înseamnă lărgirea fantei palpebrale
D. Exoftalmia severă este caracteristică bolii Basedow
E. Edemul palpebral este frecvent în sindromul nefrotic
325. Cianoza este caracterizată prin următoarele afirmaţii, cu o EXCEPŢIE:

A. Cianoza apare ca urmare a creşterii Hb reduse peste 5g/100 ml sînge
B. Cianoza generalizată apare în insuficienţa cardiacă congestivă
C. Localizarea predominant la nivelul degetelor mâinilor şi picioarelor caracterizează acrocianoza
D. Printre cauzele respiratorii frecvente de cianoză se numără BPOC, bronhopneumonii, pneumonii
severe
E. Cordul pulmonar cronic determină apariţia cianozei localizată strict la nivelul toracelui
superior
326. Următoarea afirmaţie despre modificările de culoare a pielii este FALSĂ:

A. Coloraţia brună apare în sarcină (masca gravidică), boala Addison
B. Icterul acompaniază frecvent afecţiunile hepatice
C. În methemoglobinemie, pacientul are o coloraţie portocalie a pielii
D. La bolnavul febril apare adesea eritem la nivelul feţei
E. Hipocromia tegumentelor apare în vitiligo şi albinism
327. Printre afecţiunile ce asociază hipocratism digital NU se numără:

A. Cancerul bronşic
B. Endocardita bacteriană
C. Supuraţiile cronice pulmonare
D. Anemia feriprivă
E. Ciroza hepatică
328. Următoarea afirmaţie despre edeme este FALSĂ:

A. Edemul carenţial apare prin hipoalbuminemie şi scăderea presiunii coloidosmotice
B. Edemul renal are consistenţă moale şi lasă cu uşurinţă godeu
C. Mixedemul se asociază cu infiltraţie cutaneomucoasă, tegumente îngroşate, alb-gălbui
D. Prezenţa edemului se determină clinic prin semnul “godeului”
E. Edemul cardiac se exprimă cel mai bine la nivelul pleoapelor şi buzelor, cu maximum de
intensitate dimineaţa
329. Găsiţi afirmaţia ADEVĂRATĂ despre adenopatii:

A. Ganglionul Virchow Troisier este localizat supraclavicular drept şi semnifică o metastază
carcinomatoasă
B. În leucemii, adenopatia este unilaterală, localizată în jumătatea inferioară a corpului
C. Limfadenopatiile maligne se însoţesc uneori de febră sau subfebrilitate, scădere ponderală şi
alterarea stării generale
D. Adenopatia inghinală cu aspect de „cloşcă cu pui” caracterizează tuberculoza peritoneală
E. Limfoganglionii profunzi sunt localizaţi intracranian, intratoracic şi intraabdominal
330. Examinarea reflexelor aduce următoarele informaţii, cu EXCEPŢIA:

A. Semnul Babinski constă în flexia plantară a halucelui
B. Reflexul cutanat plantar se obţine prin stimularea marginii plantare externe
C. La nivelul membrului inferior putem determina reflexele osteotendinoase rotulian şi achilean
D. Reflexul fotomotor constă în micşorarea pupilei (mioză) prin expunerea la lumină
E. Semnul Babinski este reprezentat de flexia dorsală a halucelui şi răsfirarea “în evantai” a celorlalte patru
degete
331. Găsiţi afirmaţia FALSĂ privitoare la examenul neurologic al pacientului:

A. Proba Romberg testează echilibrul static al bolnavului
B. În pareza de nerv facial apare asimetrie facială, cu devierea comisurii bucale spre partea sănătoasă
C. Manevra Lasegue testează nervul sciatic
D. Redoarea cefei înseamnă imposibilitatea flexiei anterioare a extremităţii cefalice
E. Disociaţia tabetică constă în pierderea sensibilităţii termic-dureroase şi conservarea sensibilităţii
tactile şi profunde
332. Găsiţi afirmaţia ADEVĂRATĂ despre modificările oculare:

A. Lagoftalmia se defineşte ca deschiderea incompletă a fantei palpebrale
B. Anizocoria se referă la contracţia pupilară fiziologică la lumină
C. Inelul pericornean Kayser-Fleischer apare în ateroscleroză şi dislipidemie
D. Edemul palpebral apare în edemul alergic şi renal
E. Enoftalmia reprezintă protruzia globilor oculari în afara orbitei
333. Faciesul în sindromul Cushing are următoarele caracteristici, cu o EXCEPŢIE:

A. Aspect general în „lună plină”
B. Pilozitate facială în exces
C. Hiperpigmentări la nivelul mucoasei bucale şi gingivale
D. Acnee
E. Gâtul scurt şi gros
334. Următoarea afirmaţie despre ralurile ronflante este FALSĂ:

A. Iau naştere la nivelul bronhiilor de calibru mare
B. Iau naştere la nivelul conductului bronhioloalveolar
C. Pot fi modificate de tuse
D. Apar frecvent în BPOC
E. Se datorează mobilizării secreţiilor din lumenul bronşic
335. Principalele modificări ale conformaţiei toracelui NU includ:

A. Toracele emfizematos
B. Toracele cifotic
C. Toracele infundibuliform
D. Toracele conoid
E. Toracele trapezoid
336. Descoperiţi afirmaţia ADEVĂRATĂ despre ralurile crepitante:

A. Iau naştere în alveolele pulmonare
B. Iau naştere în bronşiole
C. Apar tipic în astmul bronşic şi BPOC
D. Dispar după tuse
E. Se ascultă cel mai bine la finalul expirului
337. Durerea anginoasă NU are următoarea caracteristică:

A. Localizare retrosternală
B. Durata peste 30 minute
C. Este declanşată de efort fizic, frig, mese copioase
D. Răspuns favorabil la nitroglicerină sublingual
E. Iradiere pe marginea cubitală a membrului superior stâng
338. Printre cauzele frecvente de hematurie NU se numără:
A. Glomerulonefrita acută
B. Chisturile renale simple
C. Neoplasmul renal
D. Litiaza urinară
E. Traumatismele renale şi uretrale
339. Printre cauzele de nefromegalie NU se numără:

A. Rinichiul polichistic
B. Pielonefrita cronica
C. Hidronefroza
D. Rinichiul unic
E. Amiloidoza
340. Retenţia completă de urină NU se caracterizează prin:

A. Durere hipogastrică
B. Agitaţie, anxietate
C. Senzaţie imperioasă de micţionare
D. Pierdere involuntară de urină la efort
E. Constituirea unui glob vezical
341. Următoarea afirmaţie despre disfagie este FALSĂ:

A. Apare în stenozele esofagiene benigne sau maligne
B. Când este mai accentuată pentru lichide se numeşte disfagie paradoxală
C. Apare în multe afecţiuni neurologice
D. Este definită ca dificultate la deglutiţie
E. Este definită ca durere la deglutiţie
342. Printre cauzele de disfagie NU se numără:

A. Guşa voluminoasă
B. Sclerodermia
C. Spasmul esofagian difuz
D. Poliartrita reumatoidă
E. Achalazia cardiei
343. Următoarele afirmaţii despre durerea abdominală sunt adevărate, cu o EXCEPŢIE:

A. Durerea legată de afecţiunile intestinului subţire este percepută periombilical
B. În afecţiunile hepatice, durerea este resimţită în epigastru şi hipocondrul drept
C. Durerea de origine pancreatică are localizare epigastrică, cu iradiere „în bară”
D. În patologie ulceroasă durerile sunt ritmate de mese
E. durerea biliară se localizează tipic în hipocondrul drept, cu iradiere în flancul şi regiunea
inghinală dreaptă
344. Sindromul hemoragipar se poate manifesta prin următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. Peteşii
B. Hemartroze
C. Epistaxis
D. Melenă
E. Lentigouri periorale
345. În patologia sistemului hematopoietic se pot întâlni următoarele semne clinice, cu o EXCEPŢIE:
A. Splenomegalie
B. Adenopatii
C. Sindrom hemoragipar
D. Hiperpigmentarea brună a pliurilor palmare
E. Gingivită hipertrofică
346. Hemostaza secundară se investighează prin următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. Timpul de coagulare
B. Timpul Quick
C. Fibrinogenul
D. Timpul de trombină
E. Timpul de sângerare
347. Paloarea asociată anemiilor poate avea următoarele caracteristici, cu o EXCEPŢIE:

A. În anemia din endocardita bacteriană are nuanţa „cafe-au-lait”
B. Posthemoragic, bolnavii au o paloare galben „ca paiul”
C. În hemolizele congenitale, bolnavul are o paloare galbenă, subicterică
D. Anemia din insuficienţa renală cronică are o coloraţie palid-murdară, datorită depozitelor de urocromi
E. Paloarea cu tentă cenuşie se întâlneşte în anemiile hemolitice toxice
348. Gasiti varianta corecta:

A. anizocromia reprezinta modificarea de culoare a hematiei
B. modifcarea formei hematiilor duce la policromatofilie
C. variatia numarului hematiilor determina aspectul de poikilocitoza pe frotiu
D. marirea de volum a hematiilor caracterizeaza poliglobulia
E. modificarile de structura duc la aparitia hematiilor “in secera”.
349. La copii se intalnesc mai frecvent:

A. leucemiile cronice
B. anemiile hemolitice congenitale
C. anemiile posthemoragice
D. anemia din colagenoze
E. poliglobulia.
350. Focarele de ascultatie se regasesc la urmatoarele nivele, cu exceptia:

A. pulmonar in spatiul II i.c. stang parasternal
B. tricuspidian in spatiul III i.c. stang parasternal
C. mitral in spatiul V i.c. stang, pe linia medioclaviculara
D. aortic in spatiul II i.c. drept parasternal.
E. tricuspidian pe marginea stanga inferioara a sternului
351. Sindromul ventilator restrictiv nu se caracterizeaza prin:

A. capacitate pulmonara totala scazuta
B. capacitate vitala redusa
C. VEMS normal
D. debit expirator de varf (PEF) normal
E. indice Tiffeneau scazut.
352. Modificarile de culoare ale pielii sunt, cu exceptia:

A. icterul
B. paloare
C. cianoza
D. eritemul
E. escara.
353. Principalele leziuni vasculare cutaneo-mucoase sunt:

A. macula
B. nevii
C. melanomul malign
D. vergeturile
E. purpura.
354. Una din definitii este falsa:

A. hipotricoza = reducerea abundentei invelisului pilar
B. canitia = albirea firelor de par
C. hirsutismul = pilozitate excesiva cu caractere masculine, aparuta la femei
D. hipertricoza = dispozitia normala a pilozitatii la barbati
E. alopecia = caderea parului, congenitala/dobandita, localizata/difuza.
355. Una din corespondente este falsa:

A. mers cosit in hemipareza spastica
B. mers ebrios, in zig-zag, in leziunile cerebeloase
C. mers “leganat”, de “rata” in parapareza
D. mers rigid, cu pasi mici in boala Parkinson
E. mers stepat in paralizia de sciatic popliteu extern
356. Gasiti afirmatia falsa din modificarile ce caracterizeaza poliartrita reumatoida:

A. polidactilie
B. deformare in “butoniera”
C. police “in baioneta”
D. deformatie in “gat de lebada
E. deviatie cubitala a mainii
357. Hipocratismul digital este definit prin urmatoarele, exceptand:

A. unghii concave, in forma de “lingura”
B. degete in “bete de tobosar”
C. creste angulatia dintre unghie si pliul ungheal proximal
D. degete in capat de “maciuca”
E. unghii cu aspect in “sticla de ceasornic”
358. Edemul nu realizeaza:
A. stergerea reliefurilor anatomice
B. descuamare tegumentara
C. marirea de volum a regiunii
D. impotenta functionala a articulatiilor afectate
E. semnul “godeului
359. Gasiti mecanismul ce nu produce edemul:

A. hipoproteinemia
B. cresterea permeabilitatii capilare
C. obstructia drenajului limfatic sau venos
D. hiperaldosteronismul
E. hipoglicemia.
360. Gasiti definitia incorecta:

A. sindromul Peutz-Jeghers asociaza polipozei digestive lentigouri de 1-5 mm cutanat sau mucos
B. vitiligo se caracterizeaza prin prezenta de efelide si nevi pigmentari
C. cloasma este hiperpigmentarea fiziologica a fetei in sarcina
D. melanodermie intensa a tegumentelor si mucoaselor apare in boala Addison
E. albinismul este absenta totala a pigmentului in piele, par si ochi.
361. Cauzele icterului nu sunt:

A. carcinomul ampulei lui Vater
B. coledocolitiaza
C. carotenemia
D. anemie hemolitica
E. hepatita virala
362. Care afirmatii referitoare la simptome sunt adevarate:

a. Are caracter subiectiv
b. Are caracter obiectiv
c. Este perceput doar de medic
d. Este cuantificabil
e. Poate fi evidentiat prin inspectie
363. Foaia de observatie cuprinde urmatoarele parti, cu exceptia:

a. Anamneza
b. Starea prezenta
c. Epicriza
d. Date generale
e. Prognostic
364. Urmatoarea afirmatie referitoare la pozitia de “cocos de pusca” este falsa:

a. Apare in meningita bacilara
b. Apare in colica nefretica
c. Apare in pleurezie
d. Bolnavul este in decubit lateral
e. Coapsele sunt flectate pe abdomen
365. Faciesul in boala Basedow are urmatoarele caracteristici:
a. Are aspect de “spaima inghetata”
b. Are aspect de “luna plina”
c. Este somnolent
d. Tegumentul este infiltrate
e. Pleoapele sunt edematiate
366. Urmatoarele caracteristici sunt specific gerontoxomului, cu exceptia:

a. Are culoare verzuie
b. Apare la persoanele in varsta
c. Apare in hiperlipidemii
d. Apare in ateroscleroza precoce
e. Este arcul senile pericornean
367. Rinofima se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

a. Hipertrofia partilor moi ale nasului
b. Tegumente hiperplaziate
c. Culoratie rosiatica
d. Adenoame sebacee
e. Apare in lues congenital
368. Nanismul hipofizar:

a. Este dizarmonic
b. Faciesul este infiltrat
c. Dezvoltarea psihica este normala
d. Toracele este globulos
e. Limba infiltrateă
369. Cauze de denutritie cu apetit normal:

a. Etilism cronic
b. Infectii severe
c. Hipertiroidie
d. Stenoza esofagiana
e. Parazitoze intestinale
370. Edemul cardiac este:

a. Alb
b. Moale
c. Pufos
d. Lasa ușor godeu
e. Gravitational
371. Edemul carential este:

a. Cianotic
b. Rece
c. Dureros
d. Generalizat
e. Nu lasa godeu
372. Sindromul meningean se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

a. Cefalee difuza
b. Varsaturi in jet
c. Redoarea cefei
d. Fotofobie
e. Greata
373. Atitudinea fortata in “cocos de pusca” se intalneste in:

A. pleurezie
B. angina pectorala
C. meningita bacilara
D. pericardita exudativa
E. torticolis
374. Faciesul caracterizat prin cianoza pometilor, buzelor si nasului, care contrasteaza cu paliditatea
din jur se intalneste in:
A. peritonita
B. stenoza mitrala
C. acromegalie
D. mixedem
E. insuficienta aortica
375. Paloarea galbena “ca paiul” se intalneste in :

A. anemia posthemoragica acuta
B. “cloroza ” tinerelor fete
C. leucemii
D. anemia Biermer
E. mixedem
376. Degetele hipocratice se intalnesc in urmatoarele afectiuni CU EXCEPTIA:

A. hipertensiune arteriala
B. endocardita bacteriana subacuta
C. angiocardiopatii congenitale cianogene
D. cancer pulmonar
E. fibroze plmonare
377. Osteoartropatia hipertrofica pneumica se intalneste in:

A. hepatita cronica
B. ciroza hapatica
C. cancer pulmonar
D. leucemii
E. ulcer duodenal
378. Cianoza centrala se intalneste in urmatoarele afectiuni CU EXCEPTIA:

A. arterita Burger
B. stenoza mitrala
C. stenoza arterei pulmonare
D. defect septal interatrial
E. scleroza arterei pulmonare
379. Care dintre urmatorii factori NU intervin in producerea edemului?

A. scaderea presiunii coloidosmotice
B. hipersecretia de hormon antidiuretic
C. obstructia drenajului limfatic
D. scaderea presiunii hidrostatice
E. cresterea permeabilitatii capilare
380. Febra intermitenta se intalneste in:

A. erizipel
B. malarie
C. supuratii pulmonare
D. Flegmoane
E. septicemia
381. Febra ondulanta se intalneste in:

A. viroze
B. bronsiectazie
C. boala Hodgkin
D. abces pulmonar
E. septicemii
382. Ganglionul Virchow –Troisier se intalneste in :

A. cancerul gastric
B. cancerul hepatic
C. ulcerul duodenal
D. pneumonii
E. mononucleoza infectioasa
383. Sindromul Claude-Bernard-Horner se caracterizeaza prin urmatoarele CU EXCEPTIA:

A. enoftalmie unilaterala
B. mioza
C. ptoza pleoapei superioare
D. se intalneste in cancerul varfului pulmonar
E. exoftalmie unilaterala
384. Inelul Kayser-Fleischer se intalneste in:

A. ateroscleroza
B. boala Wilson
C. hemocromatoza
D. hipertiroidie
E. boala Cushing
385. Ortopneea se intalneste in urmatoarele afectiuni CU EXCEPTIA:
A. edem pulmonar acut
B. astm cardiac
C. insuficienta cardiaca stanga
D. pleurezie
E. astm bronsic
386. Faciesul rotunjit, “in luna plina” , dolofan, cu pometii rosii se intalneste in :
A. boala Parkinson
B. tetenos
C. sindrom Cushing
D. rujeola
E. mixedem
387. Nanismul tiroidian:

A. poate fi urmarea unei meningite contractate in copilarie
B. se caracterizeaza prin pastrarea proportiei intre diferite segmente ae corpului
C. este un nanism disarmonic
D. faciesul are o expresie grava
E. dezvoltarea psihointelectuala este normala
388. Deviatia cubitala a degetelor se intalneste in:

A. poliartrita reumatoida
B. guta
C. spondilita ankilopoietica
D. artrita psoriazica
E. lupus
389. Decubitul lateral se intalneste in:

A. cacerul de pancreas
B. astmul bronsic
C. insuficenta cardiaca
D. pericardita exudativa
E. pleurezie exudativa
390. Dispneea Kussmaul se intalneste in:

A cetoacidoza diabetica
A. tumori cerebrale
B. intoxicatii cu morfina
C. septicemii
D. meningite
391. Expectoratia sero-muco-purulenta se intalneste in:

A. TBC pulmonara
B. Bronsiectazie
C. Abces pulmonar
D. Cancer pulmonar
E. Pneumonie pneumococica
392. Spiralele lui Curshmann se intalnesc in:

A. abces pulmonar
B. pneumonie pneumococica
C. cancer pulmonar
D. astm bronsic
E. infarct pulmonar
393. Diminuarea intensitatii zgomotelor cardiace se intalneste in:

A. hipertiroidism
B. pericardita exudativa
C. sarcina
D. boli psihice
E. effort
394. Bombarea regiunii precordiale poate apare in:

A. pericardita constrictiva
B. pahipleurita
C. pericardita exudativa
D. simfiza pericardica
E. stenoza mitrala larga
395. Intensitatea socului apexian este diminuată în următoarele afecțiuni, cu o excepţie:

A. insuficienta aortica
B. emfizem pulmonar
C. pericardita exudativa
D. obezitate
E. stari de soc
396. Nicturia se intalneste in :

A. IRC cu poliurie
B. Glomerulonefrite acute
C. Pielonefrita acuta
D. Sindrom nefrotic
E. Tumora renala
397. Scaderea densitatii urinare se intalneste in:

A. febra
B. varsaturi
C. insuficienta renala cronica
D. transpiratii abundente
E. diaree
398. Limba depapilata se intalneste in:
A. anemia Biermer
B. insuficienta hepatica
C. anemia hemolitica
D. boli febrile
E. stari de deshidratare
399. Mirosul de acetona al varsaturilor se intalneste in:

A. ocluzie intesinala
B. stenoza pilorica
C. diabet zaharat decompensat
D. fistula gastrocolica
E. staza gastrica
400. Identificarea miscarilor peristaltice gastrice la inspecția abdomenului se intalneste in:

A. gastrita cronica
B. stenoza pilorica
C. ulcer gastric
D. duodenita cronica
E. apendicita acuta
401. Anulocitele se intalnesc in :

A. anemia megaloblastica
B. talasemie
C. intoxicatii cu plumb
D. anemia feripriva
E. anemia posthemoragica acuta
402. Limfopenia se intalneste in:

A. lupus eritematos diseminat
B. tuberculoza
C. mononucleoza infectioasa
D. leucemie limfatica cronica
E. hipertiroidie
403. Valoarea normala a timpului de protrombina Quick este intre:

A. 5-8 secunde
B. 8-10 secunde
C. 12-14 secunde
D. 25- 20 secunde
E. 20-30 secunde
404. Anasarca reprezintă:

a. generelizarea edemelor cu interesarea seroaselor (pleură, pericard, peritoneu)
b. localizarea periorbitară a edemului renal
c. localizarea asimetrică a edemelor declive
d. aspectul de buză de tapir din edemul alergic
e. o tumoră sarcomatoasă a canalului anal
405. Faciesului mixedematos nu îi este caracteristic :

a. Aspectul somnoros;
b. Aspectul infiltrat al tegumentelor, edeme palpebrale;
c. Paloarea feţei
d. Asimetrie facială stânga-dreapta
e. absenţa treimii externe a sprâncenelor;
406. Despre semnul Homans este adevarat ca:

a) este intalnit in artroze
b) este intalnit in tromboflebita profunda
c) este intalnit in tromboflebita superficiala
d) reprezinta aparitia durerii in molet la dorsiflexia piciorului pe gamba
e) reprezinta durere in molet care apare la mers
Grile 1-150
1. Durerea de cauza hepatica poate avea urmatoarele cauze cu exceptia:
a. Cancerul hepatic
b. Hepatita cronica
c. Abcesul hepatic
d. Ficatul de staza
e. Pileflebita

a. Hematemeza/melena
b. Epistaxis
c. Gingivoragii
d. Hematurie
e. Hemoptizie
3. Valoarea limitei superioare a glicemiei este:

a. 100 mg/l
b. 1 g%
c. 100 mg%
d. 8 g/l
e. 10 g/l
4. Următorul element clinic NU este un simptom al unei boli:

a. dispneea de efort
b. durerea anginoasă
c. cefaleea
d. icterul sclerotegumentar
e. greaţa
5. Următorul element NU este un semn clinic de boală:
a. cianoza
b. vertijul
c. steluţele vasculare
d. halux valgus
e. exoftalmia
a. normal se observa in spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara
b. in pleurezia dreapta socul apexian este deplasat spre stanga
c. lipsa socului apexian este intotdeauna patologica
d. in hipertrofia ventriculara stanga socul apexian se deplaseaza in jos si in afara (stanga)
e. Socul apexian este dificil de palpat la persoanele obeze.
7. Anamneza cuprinde urmatoarele elemente, cu EXCEPTIA:

d. epicriza
8. Antecedentele heredocolaterale trebuie să precizeze întotdeauna:

a. bolile semnificative prezente la membrii familiei pacientului
b. profesia rudelor apropiate
c. bolile pacientului diagnosticate anterior
d. grupa sangvină a rudelor de gr.I
e. locul naşterii rudelor bolnavului
9. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la durerea din angina pectorala este FALSĂ?
a. de obicei dureaza cateva minute.
b. are sediul retrosternal.
c. se accentueaza la miscarile respiratorii.
d. cedeaza la nitroglicerina.
e. este declansata de conditii care cresc lucrul inimii
10. Debutul bolii este acut in urmatoarele afectiuni

a. viroze respiratorii
b. bronsiectazii
d. fibroza pulmonara
e. cancer pulmonar
11. Urmatoarele afectiuni digestive sunt mai frecvente la femei, cu EXCEPTIA:

a. cancerul gastric
b. diskineziile biliare
c. ciroza biliara primitiva
d. litiaza biliara
e. cancerul vezicii biliare
12. Următoarele sunt cauze de hematemeza, cu EXCEPŢIA:
a. cancer esofagian
b. sindromul Mallory-Weiss
c. varicele esofagiene
d. ulceratiile ileale
e. ulcerul gastric.
13. Cianoza de cauză pulmonară:

a. predomină la extremităţi;
b. este rece;
c. dispare prin frecarea lobului urechii;
d. nu apare la nivelul mucoasei bucale şi limbii;
e. este caldă, nemodificată de frecarea lobului urechii.
14. Complexul QRS are următoarele caracteristici, cu o EXCEPŢIE:

a. reprezintă depolarizarea ventriculară
b. reprezintă depolarizarea atrială şi ventriculară
c. are durata normală până în 0,11 sec.
d. deflexiunile pozitive ale complexului sunt denumite R, R’
e. deflexiunea negativă care precede unda R este numită unda q
15. Poziţia în „cocoş de puşcă” este întâlnită în:

a. agiocardiopatii congenitale cianogene;
b. spondilita ankilopoietică;
c. bronşiectazii;
d. diverticuli duodenali voluminoşi;
e. meningita bacilară.
16. Icterele hepatocelulare se întâlnesc în următoarele afecţiuni, cu EXCEPŢIA:

a. ciroza hepatică;
b. hepatita epidemică;
c. hepatita cronică etanolică;
d. hepatita cronică toxică;
e. litiaza coledociană.
17. Urmatoarea afirmatie despre compozitia varsaturilor este FALSA:

a. in stenoza pilorica varsaturile sunt abundente si cu resturi alimentare
b. in staza duodenala varsaturile au caracter bilios
c. in stenoza pilorica varsaturile au caracter bilios
d. varsaturile cu continut sangvin pot aparea in boala ulceroasa
e. in cetoacidoza diabetica au miros de acetona.

19. Unghiile hipocratice NU se întâlnesc în următoarea afecţiune:

a. bronsita acuta
b. fibroză pulmonară
c. cancer bronhopulmonar
d. cardiopatii congenitale cianogene
e. endocardita bacteriană subacută

a. glaucom
e. hipercalcemie
21. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la gerontoxon este adevărată ?

a. Se mai numeste inel senil
b. Apare in boala Wilson
c. Reprezintă depunerea de fier pericornean
d. Apare la vârste tinere
e. Se identifică la examenul fundului de ochi
22. Decubitul controlateral este adoptat de pacientii cu urmatoarea afectiune:

a. pneumonie lobara
b. tuberculoza pulmonara
c. abces pulmonar
d. bronsiectazie
e. pleurezie
23. Pruritul apare în următoarele afecţiuni, cu EXCEPŢIA:

a. ciroza biliară primitivă;
b. migrena;
c. litiaza coledociană;
d. diabetul zaharat;
e. parazitoze
24. Cianoza este rezultatul creşterii cantităţii de hemoglobină redusă în sângele capilar peste:
a. 2 g%
b. 5 g%
c. 8 g%
d. 9 g%
e. 11 g%
25. Escara este o:

a. infectie cutanată streptococică
b. forma de gangrenă
c. alergie cutanată
d. hemoragie cutanată
e. consecinţa leziunilor de grataj la pacienţii cu prurit
26. Aspectul sputei “peltea de coacaze” este caracteristic:

a. pneumoniei
b. chistului hidatic
c. neoplasmului bronho-pulmonar
d. tuberculozei pulmonare
e. bronsiectaziei.
27. Raportat la caracteristicile toracelui astenic, care dintre următoarele afirmaţii NU este adevărată:
a. se constată ”scapulae alatae”
b. unghiul xifoidian este ascuţit
c. spatiile intercostale sunt ingustate
d. diam. antero-post<diam transversal
e. are aspect in clopot
28. Edemul Quincke este un edem caracterizat prin următoarele CU EXCEPŢIA:

a. este un edem alergic
b. se însoţeşte de prurit
c. rezultă datorită creşterii permeabilităţii capilare
d. este persistent
e. are debut acut
29. Erizipelul este o:

a. infectie acută bronho-pulmonară
b. alergie cutanată de contact
c. boală autoimună
d. infectie streptococică cutanată
e. infectie stafilococică cutanată

a. aspect globulos
b. coaste verticalizate
c. spatii intercostale micsorate
d. forma conica
e. unghi xifoidian ascutit.
31. Urmatoarea afirmaţie despre unda P normală pe electrocardiogramă este adevărată:

a. unda P reprezintă depolarizarea atrială
b. durata normală a undei P este cuprinsă între 0,12-0,20 sec.
c. unda P reprezintă repolarizarea atriilor
d. amplitudinea normală a undei P este mai mare de 5 mm
e. între sfârşitul undei P şi începutul complexului QRS se descrie intervalul PR
32. Urmatoarele afirmatii despre varsaturile centrale sunt adevarate, cu o EXCEPTIE:
a. nu sunt precedate de greata
b. se insotesc de efort de varsatura
c. apar in afectiuni insotite de hipertensiune intracraniana
d. au un caracter exploziv
e. nu se insotesc de efort de varsatura
33. Următoarea afirmaţie despre disfagie este FALSA:

a. poate fi selectiva, pentru solide
b. disfagia inalta se poate insoti de refluarea nazala a alimentelor si salivei
c. disfagia are intotdeauna un caracter benign
d. printre cauzele de disfagie se numara afectiunile neuromusculare
e. trebuie diferentiata de “globus histericus”.
34. Melena:
a. are origine rectosigmoidiana
b. are aspect negru, lucios, ca pacura
c. se poate datora consumului de sfecla rosie, spanac sau preparate cu fier
d. reprezinta exteriorizarea de sânge digerat prin vărsătură
e. este un scaun moale, de culoare rosie-aprinsa.
35. Antecedentele personale fiziologice trebuie să precizeze următoarele informaţii, cu EXCEPŢIA:

a. vârsta de instalare a menopauzei
b. tulburările ciclului menstrual
c. bolile părinţilor şi fraţilor pacientului
d. vârsta de instalare a menstruaţiei (menarha)
e. numărul şi evoluţia sarcinilor
36. Aspectul clinic al edemului cardiac NU include:

a. sediul iniţal decliv
b. culoarea cianotică
c. caracter matinal la debut
d. se poate generaliza la anasarcă
e. este dureros cînd se instalează rapid

a. hematemeza
b. epistaxis
c. gingivoragii
d. hematurie
e. hemoptizie
38. Cistalgia prezintă următoarele caracteristici cu o EXCEPŢIE:

a. este o durere de origine vezicală
b. este localizată în epigastru
c. poate iradia în gland
d. se însoţeşte de tenesme vezicale
e. se poate asocia cu cistite, litiază vezicală
39. Sindromul hemoragipar se caracterizeaza prin:

a. parestezii
b. acufene
c. crize anginoase
d. echimoze
e. gingivita
40. Urinile hipercrome se întâlnesc în următoarele situaţii, cu EXCEPŢIA:

a. ingestie scăzută de lichide
b. transpiraţii, vărsături
c. regim hiperproteic
d. diabet insipid
e. mioglobinurie
41. Hemoragiile au ca expresie urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a. dungi Trousseau
b. vibice
c. purpura
d. echimoze
e. epistaxis
42. Edemul reprezintă:

a. acumularea de lichide în articulaţii
b. acumularea de lichide în ţesutul celular subcutanat şi piele
c. acumularea de lichide în pleură şi peritoneu
d. expresia unui consum exagerat de apă la subiecţi anterior sănătoşi
e. retenţia de lichide datorită creşterii presiunii coloid-osmotice
43. Care dintre următoarele afecţiuni hematologice este mai frecvent diagnosticată la vârstnici:
a. anemia hemolitica
b. hemofilia
c. anemia Biermer
d. leucemia acută
e. purpura Henoch Schonlein
44. Valoarea limitei superioare a bilirubinei normale este:

a. 1 mg%
b. 1 g%
c. 2,5 mg%
d. 100 mg/l
e. 10 g/l
45. Zona Zoster este o:

a. eruptie veziculară de natură bacteriană pe traiectul unui nerv intercostal
b. afecţiune nedureroasă
c. neuroviroză manifestată ca o eruptie veziculară pe traiectul unui nerv intercostal
d. boala incurabilă
e. afecţiune cronică
46. Matitate la percuţie NU se constată în:

a. atelectazie;
b. pneumonie
c. pleurezie;
e. infarct pulmonar.
47. Care dintre urmatoarele simptome reprezinta o tulburare de mictiune:

a. poliuria
b. anuria
c. disuria
d. nicturia
e. oliguria
48. Caniţia reprezintă:

a. incăruntirea părului
b. caderea părului
c. creşterea excesivă a părului
d. friabilitate exagerată a părului
e. mici insule lipsite de păr, de formă rotundă
49. Modificările fiziologice ale sânilor în timpul sarcinii cuprind, cu o EXCEPŢIE:

a. mameloane retractate;
b. mameloane hiperpigmentate;
c. areole hiperpigmentate;
d. hipertrofie mamară;
e. accentuarea desenului venos superficial.
50. Printre tipurile de facies NU este inclus:

a. faciesul addisonian
b. faciesul cushingoid
c. faciesul exuberant
d. faciesul mitral
e. faciesul mixedematos
51. Dintre cauzele deficitului ponderal NU face parte:

a. sindromul Pickwick
b. un aport alimentar insuficient
c. stenoza pilorică
d. neoplazii terminale
e. diabet zaharat dezechilibrat
52. Paloarea tegumentelor se poate întâlni în următoarele situaţii cu EXCEPŢIA:

b. cancer gastric
c. sindrom Cushing
e. mixedem

e. fibroza ţesutului subcutanat
54. Hiperpilozitatea poate imbraca urmatoarele forme clinice, cu EXCEPTIA:

a. pelada
b. hirsutismul
c. virilismul pilar
d. androgenizarea
e. hipertrichoza
55. Leuconichia se întâlneşte în următoarele situaţii, cu EXCEPŢIA:

a. degerături
b. septicemie
c. albinism
d. tratament îndelungat cu tetraciclină
e. ciroza hepatică
56. Bradicardia reprezinta:

a. frecventa cardiaca <60 batai/min
b. frecventa cardiaca între 60 şi 80 batai/min
c. frecventa cardiaca >100 batai/min
d. batai neregulate ale inimii

a. cianotic
b. dureros
c. iniţial decliv
58. Următoarele afirmaţii referitoare la epilepsia generalizată sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:

a. uneori este precedată de aură
b. se însoţeşte de suspendarea cunoştiinţei
c. se manifestă prin convulsii tonico-clonice
d. se manifestă prin convulsii ale unui membru cu păstrarea cunoştiinţei
e. asociaza incontinenţă urinară în timpul crizei
c. pneumonii
d. pneumotorax
e. pleurezii
60. Care dintre următorii termeni NU reprezintă un simptom?

a. greaţa;
b. durerea;
c. exoftalmia;
d. palpitaţiile;
e. inapetenţa.
61. Care din următoarele boli debutează insidios?

a. tahicardia paroxistică;
b. cordul pulmonar cronic;
c. infarctul de miocard;
d. pancreatita acută;
e. pneumotoraxul traumatic.
62. În tulburările respiratorii obstructive probele funcţionale respiratorii evidenţiază:

a. reducerea volumului rezidual
b. scăderea raportului VEMS/C.V.
c. creşterea ventilaţiei maxime/minut
d. reducerea capacităţii vitale
e. creşterea ventilaţiei maxime/minut
63. Zgomotul I cardiac se datoreaza:

a. inchiderii valvei aortice
b. inchiderii valvei mitrale
c. inchiderii valvei pulmonare
d. deschiderii valvei aortice
e. deschiderii valvei mitrale
64. Faciesurile roşii includ, cu o EXCEPŢIE:

a. faciesul pletoric;
b. faciesul mixedematos;
c. faciesul cushingoid;
d. faciesul lupic;
e. rubeoza diabetică.
65. Hemoptizia se deosebeşte de hematemeză prin:

a. simptomul de acompaniament care exteriorizează sângele;
b. nuanţa de roşu a conţinutului exteriorizat;
c. caracterul aerat al sângelui;
d. este precedată de tuse;
66. În paralizia de nerv facial apar următoarele, cu o EXCEPŢIE:

a. trăsăturile feţei sunt deviate spre partea bolnavă;
b. lagoftalmie;
c. hipotonie musculară cu ştergerea şanţurilor nazo-geniene pe partea bolnavă;
d. nu poate umfla obrazul şi nici fluiera;
e. globul ocular deviază în sus şi înafară atunci când încearcă să închidă ochiul.
67. Accentuarea vibraţiilor vocale apare în:

a. pleurezie;
b. pneumotorax;
c. pahipleurită;
d. infarct pulmonar;
e. bronşită cronică fără asocierea emfizemului.
68. NU reprezintă contraindicaţie pentru puncţia pleurală:

a. sindroamele hemoragice severe;
b. pleurezie cu lichid în cantitate mare;
c. erizipel toracic;
d. psihopatie;
e. refuzul bolnavului.
69. Polakiuria reprezinta:

a. cresterea volumului urinar peste 2 litri/24 ore
b. dificultatea de a urina
c. senzatia de mictune urgenta
d. pierderea involuntara de urina
e. mictiuni frecvente fara corelare cu volumul urinar
70. Cea mai frecventa cauza de colica renala este:

a. litiaza renala
b. pielonefrita cronică
c. glomerulonefrita cronică
d. infarctul renal
e. administrare de citostatice
71. Asimetria pulsului periferic apare in:

a. coarctatia de aorta
b. disectia de aorta
c. cateterismul cardiac efectuat anterior
d. toate de mai sus
72. La palpare, rinichi mariti de volum se gasesc in următoarele afecţiuni, cu EXCEPŢIA:

a. Pielonefrita cronică
b. hidronefroza
c. tumori renale
d. rinichi polichistic
e. rinichi unic congenital
73. Dintre explorarile radiologice fac parte,cu EXCEPTIA:

a. radioscopia
b. radiografia
c. bronhoscopia
d. bronhografia
e. tomografia
74. Pulsul Corrigan este :

a. săltăreţ şi depresibil.
b. parvus et tardus.
c. apare in hipertensiunea arterială.
d. puls anacrot.
e. puls paradoxal
75. Palpitatiile reprezinta:

a. cresterea frecventei cardiace
b. scaderea frecventei cardiace
c. perceperea constienta a batailor inimii de catre pacient
d. batai cardiace neregulate
e. cresterea debitului cardiac
76. Următoarea adenopatie NU are tendinţă la fistulizare:

a. adenopatia din sifilis;
b. adenopatia tuberculoasă;
c. limfadenita acută;
d. adenopatiile din limfogranulomatoza inghinală benignă;
e. adenopatia din tromboflebita membrului inferior.
77. Caracteristic pentru durerea precordiala din angina pectorala este că:
a. dureaza mai putin de 20 de minute
b. nitroglicerina nu amelioreaza durerea
c. dispare la efort
d. este accentuate de tuse
e. are caracter de intepatura

a. glaucom
e. hipercalcemie
79. Cornajul este:

a. şuierat expirator specific astmului bronşic;
b. zgomot produs de trecerea aerului printr-o bronşie stenozată;
c. retracţie inspiratorie a părţilor moi din regiunea supra- şi subclaviculară caracteristică afecţiunilor
obstructive ale căilor aeriene superioare;
d. deformarea claviculei şi coastelor în emfizemul pulmonar;
e. zgomot produs de trecerea aerului printr-o bronşie dilatată (în bronşiectazie).
80. Care din următoarele elemente caracterizează ralurile subcrepitante:

a. Se aud numai în expir
b. Se modifică cu tusea
c. Nu se modifică de la o respiraţie la alta
d. Apar în pneumonie
e. Au origine traheală
81. Următoarea afirmatie referitoare la claudicatia intermitenta este adevarata:

a. apare in tromboflebita profunda
b. apare in tromboflebita superficială
c. durerea este accentuata de pozitia sezanda
d. cand obstructia este pe artera femurala, durerea apare la nivelul moletului
e. durerea este accentuate de tuse
82. Valoarea limitei inferioare a hemoglobinei normale este:
a. 13 g%
b. 10 g%
c. 13 mg%
d. 12 g/l
e. 13 g/l
83. Paloarea tegumentelor se poate întîlni in urmatoarele situaţii cu EXCEPŢIA:

b. cancer gastric
c. sindrom Cushing
e. mixedem

e. consecinţa unei miocardite
85. Pseudocianoza NU este caracterizată de:

a. hemoglobinurie
b. methemoglobinemie
c. coloraţia albăstruie a tegumentelor şi mucoaselor dar fără modificarea concentraţiei de
hemoglobină redusă
d. sulfhemoglobinemie
e. poate apare după tratament cu sulfamide

a. cianotic
b. dureros
c. iniţial decliv
87. Murmurul vezicular este accentuat în:

a. pleurezie;
b. pneumonie;
c. pneumotorax;
e. panicul adipos toracic accentuat
88. Următoarea definiţie caracterizează simptomul:

a. manifestare obiectivă şi reproductibilă a unei boli
b. manifestare subiectivă a bolii ce poate fi analizată cantitativ cu exactitate
c. manifestare patologică resimţită şi relatată subiectiv de bolnav
d. manifestare a unei boli pe care medicul o obiectivează cu ajutorul simţurilor sale (văz, auz, miros)
e. parametru umoral exprimat în unităţi de măsură recunoscute de Sistemul Internaţional
89. Anamneza condiţiilor de viaţă şi muncă NU include:

a. precizarea statusului de fumător
b. anamneza consumului de alcool
c. consemnarea profesiei pacientului şi a expunerii profesionale la noxe
d. întrebări despre stilul de viaţă al bolnavului (sedentar, activ)
e. detalierea evoluţiei sarcinilor unei paciente
90. Cianoza hemoglobinică este rezultatul creşterii cantităţii de hemoglobină redusă în sângele capilar peste:
a. 2 g%
b. 5 g%
c. 8 g%
d. 9 g%
e. 11 g%
91. Edemul din insuficienţa cardiacă globală se caracterizează prin:

a. este pufos
b. lasă uşor godeu
c. este întotdeauna alb
d. ese localizat iniţial la faţă
e. lasă cu greutate godeu
92. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?

a. febra continuă este întâlnită în bronşiectazii
b. febra ondulantă se caracterizează prin 2 sau mai multe episoade febrile distincte cu durata de 5-6
zile şi perioade de afebrilitate de 2, 4 sau 5 zile
c. febra hectică este caracteristică septicemiilor şi tuberculozei cavitare
d. febra ondulantă se întâlneşte în pneumonia pneumococică
e. febra de tip invers se întâlneşte în boala Hodgkin
93. Următoarele sunt cauze de cefalee CU EXCEPŢIA:

a. tumori cerebrale
b. ulcerul duodenal
c. cordul pulmonar cronic
d. hipertensiunea arteriala
e. presbiţie
94. Despre semnul Babinski sunt adevărate următoarele, cu EXCEPŢIA:

a. poate apărea la efectuarea reflexului cutanat plantar
b. se excită marginea internă a plantei
c. se excită marginea externă a plantei
d. pozitiv în sindroamele piramidale
e. în mod normal apare flexia degetelor
95. Dintre semnele obiective din sindromul meningean NU face parte:

a. redoarea cefei
b. semnul Brudzinski
c. semnul Kernig
d. exoftalmia bilaterală
e. disociaţia puls-temperatură
96. Hipotiroidia se caracterizează prin următoarele cu o EXCEPTIE:

a. Scaderea secretiei de hormoni tiroidieni
b. scădere în greutate
c. infiltrţie cutaneo-mucoasă
d. absenta treimii externe a sprincenelor
e. apatie, somnolenţă
97. Degetele lungi şi subţiri pot fi asociate cu:

a. poliarta reumatoida
b. reumatism articular acut
c. Sdr. Marfan
d. psoriazis
e. ciroză hepatică

a. meningita
c. septicemie
99. Hipersonoritatea pulmonara se constata in:

a. pneumonie
b. atelectazie
c. emfizem subcutanat toracic
d. pneumotorax
e. pleurezie.
a. In mod normal se observa in spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara

b. In pleurezia dreapta socul apexian este deplasat spre stanga
c. Lipsa socului apexian este intotdeauna patologica
d. In hipertrofia ventriculara stanga socul apexian se deplaseaza in jos si in afara (stanga)
e. Socul apexian este influentat de pozitia pacientului
101. Sindromul de hepatocitoliza presupune determinarea următoarelor analize, cu EXCEPTIA:

a. TGP
b. TGO
c. lacticdehidrogenaza
d. colesterolul
e. sideremia
102. Ritmul sinusal pe ECG este caracterizat prin:

a. undă P pozitivă în majoritatea derivaţiilor, ce precede complexul QRS
b. ritm neregulat, cu complexe QRS de morfologie diferită în aceeaşi derivaţie
c. absenţa undelor P
d. unde P negative în derivaţia DII, DIII şi aVF
e. unde P pozitive care apar după complexele QRS, la intervale fixe
103. Poliuria tranzitorie poate apare in urmatoarele circumstante cu o EXCEPTIE:

a. fiziologică – aport scăzut de lichide, frig
b. post epilepsie
c. angină pectorală
d. pneumonie
e. faza poliurică IRA

105. Exoftalmia bilaterală este caracteristică:

a. Hipertiroidiei
b. Tumorilor retroorbitare
c. Sindromului Claude Bernard Horner
d. Tumorilor hipofizare
e. Hipertensiunii arteriale
106. Faciesul mixedematos este caracterizat prin:
a. alungirea diametrului vertical al feţei;
b. buze subţiri, cu microstomie;
c. privire “vie”, speriată;
d. absenţa treimii externe a sprâncenelor;
e. microglosie.
107. Eritemul nodos NU se caracterizează prin:

a. localizare cu predilecţie pe faţa anterioară a gambelor;
b. fiecare nodul este înconjurat de piele sănătoasă;
c. poate apărea în diverse alergii;
d. poate apărea în tuberculoză;
e. se produce prin hiperexcitabilitatea nervilor vasomotori.
108. Creşterea permeabilităţii capilare este mecanismul principal în:

a. edemul cardiac;
b. edemul hepatic;
c. edemul Quincke;
d. edemul limfatic;
e. edemul nefrotic.
109. Care dintre următoarele modificări constatate la examenul mâinii nu este caracteristică pentru ciroza
hepatică alcoolică ?
a. eritem palmar;
b. contractură Dupuytren;
c. noduli Heberden;
d. leuconichie;
e. degete hipocratice.
110. Care dintre următoarele afecţiuni NU se însoţeşte de durere toracică?

a. pneumonie pneumococica
b. bronşită cronică;
c. pleurezie;
d. pneumotorax;
e. sindrom Tietze.
111. Sputa în astmul bronşic NU prezintă:

a. cristale birefringente;
b. cristale Charcot-Leyden;
c. corpi Creola;
d. spirale Curschmann;
e. eozinofile;
112. Afecţiunile de tip restrictiv se caracterizează spirografic prin:

a. scăderea capacităţii vitale;
b. creşterea volumului rezidual;
c. scăderea raportului VEMS/CV;
d. toate de mai sus;
e. numai răspunsurile a) şi b) sunt corecte.
113. În care dintre următoarele afirmaţii vibratiile vocale sunt accentuate ?

a. obezitate
b. pneumonie
c. pleurezie
d. pneumotorax
e. pahipleurită
114. Papula reprezinta:

a. o leziune depresionată a tegumentului
b. o modificare de culoare a tegumentului
c. o leziune cu diametru >3cm
d. o proeminenţa situată puţin deasupra planului pielii

e. o leziune elementară cu conţinut lichidian.
115. Valoarea normala a numarului de trombocite este:

a. 50 000 – 100 000 / mm3
b. 150 000 g/dl
c. 4000 – 9000 / mm3
d. 4,5 – 5 milioane / mm3
e. 150 000 – 350 000 / mm3
116. Dintre cauzele hematuriei fac parte, cu EXCEPTIA:

a. boala Rendu Osler
b. litiaza renala
c. cancerul renal
d. sindromul Peutz Jegers

e. glomerulonefrite acute si cronice
117. Splenomegalia poate apare in urmatoarele afectiuni:

a. leucemie mieloida cronica
b. poliglobulie esentiala
c. anemie hemolitica
d. ciroza hepatica
118. Dintre cauzele eozinofiliei NU face parte:

a. astmul bronsic
b. urticaria
d. boala Hodgkin
e. parazitozele intestinale
119. Termenul de anizocitoza semnifica:
a. modificari de forma ale eritrocitelor
b. modificari de volum ale eritrocitelor

c. modificari de culoare ale eritrocitelor
d. prezenta granulatiilor intraeritrocitare
e. nici una din cele enuntate
120. Clapotajul gastric este caracteristic pentru:
a. ulcer gastric necomplicat;
b. gastrite;
c. stenoza pilorica;
d. boli inflamatorii intestinale;
e. colica biliara.
121. Anamneza cuprinde urmatoarele elemente, cu EXCEPŢIA:

d. epicriza
122. Hipotiroidia se caracterizează prin următoarele cu o EXCEPŢIE:

f. Scaderea secretiei de hormoni tiroidieni
g. scădere în greutate
h. infiltraţie cutaneo-mucoasă
i. absenţa treimii externe a sprâncenelor
j. apatie, somnolenţă
123. Wheezing-ul este:

a. respiratie suieratoare
b. caracteristic obstructiei cailor respiratorii mici
c. ca un “mieunat de pisica”
d. tipic crizei de astm bronsic

124. Dintre manifestările cutaneo-mucoase ale bolilor hepatice fac parte:
a. diminuarea pilozităţii axilare şi pubiene la femei, şi pectorale la bărbaţi;
b. ginecomastia la bărbaţi;
c. eritemul palmar şi plantar;
d. „steluţele vasculare”;
e. toate de mai sus

126. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatomegalie este adevărată ?

a. Hepatomegalia poate aparea numai în afecţiuni maligne
b. Examenul obiectiv in caz de hepatomegalie trebuie sa cupinda palparea marginii inferioare si
percutia pentru stabilirea limitei superioare
c. Consistenţa ficatului este moale în ciroze
d. Hepatomegalia se consemnează daca marginea inferioară a ficatului nu depăşeşte nivelul rebordului costal
e. În hepatomegalia din ficatul cardiac suprafaţa ficatului este neregulată.
127. Care dintre următoarele afirmaţii este FALSĂ ?

a. halucinaţiile auditive sugerează o afecţiune psihiatrică severă;
b. disociaţia siringomielitică implică pierderea sensibilităţii termice şi profunde şi conservarea
celei tactile şi dureroase;
c. tumora de glomus carotid este mobilă orizontal;
d. crizele Jacksoniene nu se însoţesc de pierderea conştienţei;
e. în coma vigilă sensibilitatea dureroasă este păstrată.
128. Matitate la percuţie NU poate apărea în:

a) atelectazie;
b) pneumonie;
c) pleurezie;
d) emfizem pulmonar;
e) infarct pulmonar.
129. Coloraţia icterică devine vizibilă atunci când nivelul plasmatic al bilirubinei depăşeşte:
a) 2,5 – 3 mg %;
b) 2,5 – 3 mg / L;
c) 1 mg %;
d) 25 – 30 mg %;
e) nu se corelează cu nivelul plasmatic al bilirubinei.

a. meningita
c. septicemie
131. Diminuarea transmiterii vibratiilor vocale apare in:
a. caverne tuberculoase
b. pneumonii
c. pleurezii
d. bronsiectazii
e. fibroze pulmonare
132. Ralurile bronsice sau uscate sunt:
a. subcrepitante
b. crepitante
c. cavernoase
d. alveolare
e. ronflante
133. De regula intalnim durere in:
A. fibroza pulmonara
B. astm bronsic
C. bronsita cronica
D. emfizem pulmonar
E. pleurezie acuta

A. emfizem subcutanat
B. pleurezie
C. astm bronsic intercritic
D. pneumonie
E. pneumotorax
135. Zgomotele ascultatorii normale sunt:

A. suflul tubar laringo-traheal si murmurul vezicular
B. ralurile crepitante si subcrepitante
C. suflul pleuretic
D. ralurile sibilante si ronflante
E. frecatura pleurală
136. Lichidul pleural poate fi hemoragic in, cu exceptia:

A. cancer pulmonar
B. traumatism toracic
C. transudat
D. infarctul pulmonar
E. pleurezia tbc
137. Asociati urmatoarele tipuri de tuse cu bolile in care se pot intalni:

1. metalica
2. matinala (toaleta bronsiilor)
3. vesperala
4. uscata (seaca)
5. bitonala
A. tbc pulmonar
B. paralizie de recurent
C. pneumotorax
D. bronsita cronica
E. pleurezii
a) 1-A, 2-B, 3-C, 4-D, 5-E
b) 1-C, 2-D, 3-A, 4-E, 5-B
c) 1-B, 2-C, 3-D, 4-E, 5-A
d) 1-E, 2-D, 3-C, 4-B, 5- A
e) 1-D, 2-E, 3-A, 4-B, 5-C
138. Asociati tipurile de sputa cu afectiunile in care se pot intalni:
1. sputa perlata
2. sero-muco-purulenta
3. ruginie
4. peltea de coacaze
5. fetida
A. abces pulmonar
B. cancer bronsic
C. pneumonie pneumococica
D. astm bronsic
A. bronsiectazie
a) 1-D, 2-E, 3-C, 4-B, 5-A
b) 1-A, 2-B, 3-C, 4-D, 5-E
c) 1-E, 2-D, 3-C, 4-B, 5- A
d) 1-B, 2-C, 3-D, 4-E, 5-A
e) 1-D, 2-E, 3-A, 4-B, 5-C
139. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Zgomotul I este adevarata:
f. Are tonalitate inalta

g. Are o durata scurta , sub 0.10 sec
h. Are intensitatea maxima la varful sternului
i. Corespunde deschiderii valvelor mitrale si tricuspide
j. Are debut si sfarsit net
140. Urmatoarea afirmatie referitoare la ZIII este adevarata:

f. Este intotdeauna audibil la persoanele normale
g. Este un zgomot telediastolic
h. Este un zgomot sistolic
i. Se aude la aprox 0.15 sec dupa Z II
j. Este produs de deschiderea sigmoidelor aortice
142. Următoarea afirmatie referitoare la Z IV este adevarata:

a. Aparitia sa la copii are semnificatie patologica
b. Este un zgomot protodiastolic
d. Este un zgomot telediastolic
e. Este produs de închiderea mitralei
141. Radiologia cordului poate releva următoarele, cu EXCEPŢIA:

a. modificarea dimensiunilor siluetei cardiace
b. prezenţa protezelor valvulare metalice
c. elemente caracteristice diagnosticului de infarct miocardic
d. pericardita
e. modificări de forma a cordului caracteristice in valvulopatiile mitrale şi aortice
142. Frecatura pericardica are urmatoarele caracteristici:
a. Se percepe in ambii timpi respiratori (mai bine in inspir).
b. Instabilitate in timp si loc.
c. Se aude mai bine in sistola.
d. Nu iradiaza.
e. Sediul frecvent de ascultatie – parasternal drept.
143. Durerea din angina pectorala :

a. Dureaza cateva secunde.
b. Are sediul retrosternal.
c. Se accentueaza la miscarile respiratorii.
d. Cedeaza la nitroglicerina dupa o ora.
e. Este declansata de conditii care scad activitatea inimii.
144. Următoarea afirmaţie despre hematemeza este falsă:

f. poate avea aspect “in zaţ de cafea”
g. poate fi cu sânge roşu, amestecat cu cheaguri
h. este intotdeauna precedata de un efort de tuse
i. poate aparea in caz de efractie variceala
j. necesita examen endoscopic.
145. Următoarea afirmaţie despre disfagie este falsă:

f. reprezintă senzaţia de arsură retrosternală
g. reprezinta dificultatea de a inghiti
h. disfagia are intotdeauna o cauza malignă
i. printre cauzele de disfagie se număra tulburările motorii esofagiene
j. face parte din sindromul esofagian.
146. Examenul radiologic pe gol al abdomenului poate pune în evidenţa următoarele modificari cu o
EXCEPTIE:
a. imagini hidroaerice în ocluzia intestinala
b. prezenta de aer in cavitatea peritoneala in caz de perforaţie a unui organ cavitar (pneumoperitoneu)
c. prezenţa ulcerului gastric necomplicat
d. corpi straini radioopaci din tubul digestiv
e. calcificari pancreatice
147. Proba Addis-Hamburger este patologica la valori peste:

(a) 1000 hematii/ml/min
(b) 2000 hematii/ml/min
(c) 1000 leucocite/ml/min
(d) 2000 leucocite/ml/min
(e) 3000 hematii sau leucocite/ml/min
148. Anuria prezintă următoarele caracteristici cu o excepţie:

f. diureza < 100-150 ml/ 24 h
g. nu este exclusiv patologică
h. caracter tranzitoriu – IRA
i. caracter definitiv – IRC
j. apare în GNA
149. Polakiuria prezintă următoarele caracteristici cu o excepţie:

f. se caracterizează prin micţiuni frecvente fără raport direct cu volumul urinar / 24h
g. se caracterizează prin efort la micţiune
h. poate fi cauzată de DZ, diabetul insipid
i. poate fi cauzată de tumori, cistite
j. poate fi cauzată de adenom de prostată
150. Manevra Glenard se caracterizează prin următoarele cu o excepţie:

f. este monomanuală
g. bolnavul este pozitionat în decubit lateral
h. se recomandă la persoanele slabe
i. se recomandă inspir profund inaintea palparii
j. bolnavul este pozitionat în decubit dorsal
Usoare
151. Boala Basedow are următoarea simptomatologie, CU EXCEPTIA:
f. Guşă;
g. Exoftalmie;
h. Tremurături ale extremităţilor, iritabilitate;
i. Somnolenţă;
j. Tahicardie.
152. Hipertiroidia se caracterizează prin următoarele cu o excepţie:

f. hipersecreţie de hormoni tiroidieni;
g. guşă (tiroidă palpabilă)
h. exoftamie unilaterală
i. tremurături ale extremităţilor
j. iritabilitate, scădere în greutate
153. Degetele hipocratice sunt întâlnite în următoarele afecţiuni, exceptând:

f. Angiocardiopatii congenitale cianogene;
g. Ulcerul gastric
h. Boala Crohn;
i. Poliglobulii;
j. Cancer pulmonar.
154. Foaia de observatie clinica nu este un document:

f. Medical
g. Artistic
h. Stiintific
i. Clinic
j. Juridic
155. Semiologia medicală se ocupă cu studiul:
f. afecțiunilor medicale și chirurgicale
g. semnelor şi simptomelor bolilor
h. tratamentului bolilor
i. metodelor de examinare paraclinică a bolnavilor
j. unei jumătăţi dintre afecţiunile cunoscute
156. În care dintre situaţiile enumerate mai jos, se poate obţine anamneza de la pacient:
f. Când bolnavul este comatos
g. Când bolnavul este orb
h. Când bolnavul este oligofren sever
i. Când bolnavul are vârsta de o lună
j. Când bolnavul refuză colaborarea.
157. Epicriza reprezintă:

f. examenul obiectiv scris în FO
g. epitaful bolnavului
h. prognosticul bolnavului
i. punctul culminant al FO
j. concluzia rezumativă a FO completată cu recomandări la externare
158. Foaia de observatie nu include:

f. date antropometrice despre pacient
g. curba termică
h. examenul aparatului locomotor
i. aspiraţiile socio-profesionale ale pacientului
j. valoarea TA
159. Foaia de observatie clinică generală trebuie să cuprindă următoarele, cu excepția:

f. datele de identificare ale pacientului
g. anamneza
h. explorările paraclinice
i. epicriza cu recomandări la externare
j. evoluţia pacientului la domiciliu după externare
160. Cianoza centrala se poate întâlni în următoarele circumstanţe, cu excepţia:

f. Stenoza arterei pulmonare
g. Defectul septal ventricular
h. Pneumonie
i. Arteriopatia obliterantă cronică a membrelor inferioare
j. Cord pulmonar cronic
161. Edemul renal NU este:

f. De culoare alb-palidă
g. De consistenţă moale
h. Iniţial matinal
i. Dureros
j. Se poate generaliza
162. Edemul pulmonar acut se caracterizează prin următoarele, CU EXCEPŢIA:

f. Este expresia unei insuficienţe ventriculare stîngi acute
g. Este o mare urgenţă medicală
h. Lasă godeu
i. Prezenţa de raluri subcrepitante bazal bilateral
j. Ortopnee
163. Cefaleea reprezintă:

f. Durere de cap
g. Durere de cap asociată cu simptome neurologice
h. Un simptom absent în meningită
i. Expresia exclusivă a unei patologii neurologice sau cardio-vasculare
j. Un simptom care poate fi trecut cu vederea
164. O ginecomastie unilaterală, dură, fixă pe planurile profunde, nedureroasă, sugerează:

f. O reacţie secundară la Spironolactonă
g. Un element clinic frecvent întâlnit în cirozele hepatice
h. Un neoplasm mamar
i. O mastită inflamatorie
j. O tumoră mamară benignă
165. Care dintre următorii termeni nu reprezintă un semn clinic?

f. polakiuria;
g. ginecomastia;
h. cianoza;
i. suflul sistolic;
j. matitatea abdominală.
166. Istoricul bolii actuale cuprinde?

f.modul de debut al bolii;
g. cronologia simptomelor;
h. internările anterioare;
i. evoluţia simptomelor;
j.toate de mai sus.
167. Care din următoarele afirmaţii referitoare la faciesul mitral este adevărată?
a) prezintă cianoza pomeţilor şi buzelor;
b) cianoza dispare la masarea lobulului urechii;
c) asociază hiposudoraţie;
d) asociază hiperpilozitate facială;
e) răspunsurile c) şi d) sunt corecte.
168. Faciesul din sclerodermie prezintă, cu o excepţie:
f. piele întinsă;
g. buze subţiri;
h. nas turtit;
i. expresie blajină, de blândeţe;
j. microstomie.
169. Vergeturile apar în următoarele situaţii, cu o excepţie:

f. obezitate;
g. cresterea rapidă în greutate;
h. boala Addison;
i. sarcină;
j. sindrom Cushing.
170. Degetele hipocratice se intâlnesc în:

a) tuberculoză;
b) pneumonie;
c) steatoză hepatică;
d) anemie posthemoragică acută;
e) toate de mai sus
171. În edemul carenţial principalul mecanism este:
a) hipoalbuminemia;
b) hiperaldosteronismul;
c) creşterea presiunii hidrostatice;
d) blocarea drenajului limfatic;
e) creşterea permeabilităţii capilare.
172. Mişcările involuntare cuprind, cu o excepţie:

f. miocloniile;
g. clonusul;
h. ticurile;
i. convulsiile;
j. fasciculaţiile.
173. Trismusul reprezintă:

f.contracţia maseterilor cu imposibilitatea deschiderii gurii;
g. mişcări involuntare ale limbii;
h. subluxaţie mandibulară în tetanos;
i. paralizia de trigemen;
j. tremurături care afectează trei membre.
174. Dispnee obstructivă de tip expirator-bradipneic apare în:

f.astm bronşic;
g. pleurezie;
h. edem glotic;
i. pneumonie.
j. tuberculoză.
175. În acidoza diabetică apare respiraţia de tip:

f.Biot;
g. Cheyne-Stokes;
h. Küssmaul;
i. psihotic;
j. blockpnee.
176. Imaginile radiologice hipertransparente pot fi:

f. afecţiuni neoplazice pulmonare;
g. colecţii lichidiene pulmonare
h. cavităţi;
i. niciuna de mai sus;
j. toate de mai sus.
177. În care dintre următoarele afecţiuni pulmonare debutul este acut ?

f. tuberculoza pulmonară
g. chistul hidatic
h. bronşiectazia
i. embolia pulmonara
j. cancerul pulmonar
178. Care dintre următoarele afecţiuni pulmonare are ca simptom durerea ?

f. pneumotorax
g. astm bronşic
h. bronşită cronică
i. emfizem pulmonar
j. bronşiectazie
179. Leziunile cutanate primare cuprind:

a. macula
b. papula
c. placa
d. bula
e. toate de mai sus
180. Edemul alergic:

a. are ca mecanism predominant creşterea permeabilităţii vasculare
b. predomina la membrele inferioare
c. este albastru-violaceu si rece
d. este persistent, fix
e. este consistent si dur
181. Exoftalmia apare in:

a. hepatita alcoolica
b. ciroza hepatica
c. boala Basedow-Graves
d. thalasemia majora
e. boala Cushing
182. Care dintre urmatoarele afectiuni respiratorii are o instalare brusca:

f. Pneumoconiozele
g. BPOC
h. Neoplasmul bronhopulmonar
i. Pneumotoraxul posttraumatic
j. Bronsiectazia
183. Care dintre urmatoarele afectiuni pleuro-pulmonare are o instalare lent progresiva:
f. Embolia pulmonara
g. Criza de astm bronsic
h. Cancerul bronsic
i. Pneumonia acuta
j. Pneumotoraxul
184. Angina pectorala se caracterizeaza prin:

f. Durere instala la efort fizic
g. Durere care cedeaza la efort fizic
h. Durere sub formă de înţepătură
i. Are iradiere tipica in membrul superior drept
j. Are caracter pulsatil
35. Dispnee cronica intilnim in urmatoarele situatii cu exceptia:

f. Bronhopneumopatie obstructiva cronica
g. Emfizem pulmonar
h. Fibroze pulmonare
i. Anemie cronica
j. Anemie posthemoragica acuta
36. Dispneea Cheyne Stokes se caracterizeaza prin:

f. Tahipnee regulată
g. Bradipnee regulată
h. Inspir-pauza-expir-pauza
i. Respiratie periodica cu perioade de apnee
j. Weezing
37. Dispneea Kussmaul se caracterizeaza prin:

f. Apare in alcaloze metabolice
g. Inspir-expir-pauza si reluare
h. Apare in acidoza metabolica
i. Tahipnee
j. Bradipnee
38. Dispneea psihogena se caracterizeaza prin:

f. Este o dispnee continua
g. Respiratie ampla urmata de un expir lung ca un oftat
h. Se intilneste in acidoza metabolica
i. Denota afectarea centrului respirator
j. Examenul clinic obiectiv pulmonar este patologic
39. Tusea seaca/uscata se poate intilni in:

f. Pneumotorax
g. Pneumonie
h. Bronsita acuta
i. Bronsiectazie
j. Traheita acuta
40. Tusea nocturna este specifica:

f. Bronsiectaziei
g. Pneumoniei
h. Abcesului pulmonar
i. Insuficientei ventriculare stingi
j. Bronsitei cornice
41. Sputa din astmul bronsic se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

f. Este cantitativ redusa
g. Este alba
h. Este perlata
i. Contine mulaje bronsiolare
j. Este hemoptoica
42. Hemoptizia reprezinta:

f. Eliminarea de singe proaspat in efort de tuse din caile respiratorii
g. Eliminarea de singe proaspat in efort de varsatura
h. Eliminarea de singe digerat la nivel bucal
i. Singerare de la nivelul cavitatii bucale
j. Singerare din caile aeriene depistabila doar la explorari paraclinice
43. Diagnosticul diferential al hemoptiziei include urmatoarele, cu exceptia:
f. Hematemeza
g. Stomatoragia
h. Hematochezia
i. Gingivoragia
j. Epistaxisul

f. Neoplasmul bronsic
g. Tuberculoza pulmonara
h. Astmul bronsic
i. Bronsiectazia
j. Infarctul pulmonar

f. Stenoza mitrala
g. Traumatismele toracice
h. Supradozarea de anticoagulante
i. Cancerul pulmonar
j. Hipertensiunea arteriala
46. Bombarea unui hemitorace se poate intilni in:

f. Pleurezie masiva
g. Atelectazie
h. Pahipleurita
i. Dupa pneumectomie
j. Pericardita constrictiva

f. Aspect globulos
g. Retractia unui hemitorace
h. Bombarea unui hemitorace
i. Bombarea sternului
j. Cifoza dorsala
48. Toracele conoid se caracterizeaza prin:

f. Aspect globulos
g. Forma tronconica cu evazarea bazelor
h. Dilatarea portiunii superioare a toracelui
i. Cifoza dorsala si eversarea rebordului costal
j. Aplatizare antero-posterioara
49. Hipersonoritatea pulmonara se intilneste in:

f. Emfizemul pulmonar
g. Pleurezie
h. Pneumonie
i. Atelectazie
j. Cancer pulmonar
50. Matitate la percutia plaminului se intilneste in:

f. Astmul bronsic
g. Emfizemul pulmonar
h. Atelectazie
i. Pneumotorax
j. Chist hidatic mare,evacuat, situat superficial
51. Abolirea murmurului vezicular nu se intilneste in:

f. Atelectazie
g. Corp strain intrabronsic
h. Pleurezie masiva
i. Pneumotorax
j. Astmul bronsic
52. Ralurile subcrepitante se caracterizeaza prin:

f. Sunt suieratoare
g. Se aud doar in inspir
h. Se aud doar in expir
i. Se aud in inspir si in expir
j. Nu se modifica cu tusea
53. Un lichid pleural hemoragic se poate constata in urmatoarele afectiuni cu exceptia:

f. Hemotorax
g. Mezoteliom pleural
h. Metastaze pleurale
i. Pleurezie tuberculoasa
j. Anasarca din ciroza hepatica
54. Durerea de origine cardiaca nu poate apare datorita:

f. Efortului fizic
g. Cresterii concentratiei de oxigen in aerul respirat
h. Spasmului coronarian
i. Trombozei coronariene
j. Expunerii la frig
55. Pozitia de spectator de vitrina se intilneste in:

f. Cardiopatiile cogenitale cianogene
g. Pericardita exsudativa
h. Angina pectorala
i. BPOC
j. Stenoza mitrala strinsa
56. Semnul Harzer reprezinta:

f. Dureri la palpare in hipocondrul drept in afectiunile biliare
g. Pulsatii exagerate ale aortei intr-un anevrism de aorta
h. Pulsatii vizibile in regiunea epigastrica in hipertrofiile ventriculare drepte
i. Refluarea singelui la compresia ficatului cu turgescenta jugularelor
j. Durere la dorsiflexia piciorului
57. Hepatomegalia de staza are ca si caracteristica:

f. Margine anterioara neregulata
g. Consistenta extrem de ferma, pietroasa
h. Asociaza icter obstructiv
i. Asociaza reflux hepato-jugular
j. Diminua la administrarea de nitroglicerina
58. Socul apexian se poate palpa in mod normal in:

f. Spatiul 5 intercostal sting pe linia medioclaviculara
g. Spatiul 5 intercostal sting pe linia axilara anterioara
h. Spatiul 6 intercostal sting pe linia medioclaviculara
i. Spatiul 6 intercostal sting pe linia axilara anterioara
j. Spatiul 4 intercostal sting pe linia medioclaviculara
59. Absenta socului apexian se poate intilni in:

f. Stenoza mitrala
g. Stenoza aortica
h. Infarctul miocardic
i. Anevrismul ventricular
j. Pericardita exsudativa
60. Focarul de ascultatie al aortei este situat in:

f. Spatiul 3 parasternal drept
g. Spatiul 4 parasternal sting
h. Spatiul 2 parasternal drept
i. Spatiul 3 intercostal sting, la 2 cm extern de marginea sternului
j. La baza apendicelui xifoid
61. Focarul de ascultatie al mitralei este situat in:

f. Spatiul 3 parasternal sting
g. Spatiul 4 parasternal sting
h. Spatiul 2 parasternal drept
i. Spatiul 5 intercostal sting pe linia medioclaviculara
j. Spatiul 4 intercostal sting la 2 cm extern de marginea sternului, pe linia medioclaviculara
62. Zgomotul 4 se poate auzi si in mod normal la:

f. Batrini
g. Adulti
h. Copii
i. Pacientii cu insuficienta mitrala
j. Pacientii ci insuficienta aortica
63. Semnul Homans reprezinta:

f. Dureri in gamba la extensia piciorului
g. Dureri in gamba la flexia piciorului
h. Dureri in picior la flexia piciorului
i. Dureri in picior la extensia piciorului
j. Dureri in gamba la ridicarea piciorului
64. Simptomul este:

f. Un element obiectiv apărut la un pacient pe parcursul unei boli
g. Un cortegiu de elemente clinice sugestive pentru o anumită boală
h. Un element subiectiv resimțit de pacient
i. Grupare de elemente ce au comun o anumită etiologie
j. Mecanismul de producere a unei boli
65. Semnul în sens semiologic este:

f. Un element subiectiv care-l supără pe pacient
g. Prevestire a unei boli
h. Grupare de simptome care definesc o boală
i. Un element obiectiv constatat de medic sau chiar de pacient
j. Grupare de simptome cu patogenie comună
66. Sindromul este o :

f. grupare de simptome şi semne cu etiologie sau patogenie comună
g. grupare de simptome apartenente aceluiași aparat sau sistem
h. grupare de semne apartenente aceluiași aparat sau sistem
i. boală
j. Un tratament comun pentru mai multe boli
67. Anamneza include următoarele, cu excepția:

f. Motivele internării
g. Starea prezentă
h. Antecedente personale
i. Istoricul bolii
j. Condiții de viață și de muncă
68. Istoricul bolii cuprinde:

f. Consultațiile și tratamentele anterioare
g. Recomandările la externare
h. Condiții de viață și de muncă
i. Starea prezentă
j. Epicriza
69. Caracterele semiologice ale durerii vizează următoarele, cu o EXCEPŢIE:

F. Localizarea durerii
G. Factorii de ameliorare
H. Iradierea durerii
I. Descrierea calitativă a durerii (junghi, arsură etc)
J. Măsurarea exactă a intensităţii durerii
Medii
185. În care din următoarele afecţiuni sunt întâlnite pete mici, de culoare brun-violacee localizate peribucal:
f.Vitiligo;
g. Sindromul Peutz-Jegers;
h. Boala von Recklinghausen;
i. hemocromatoza;
j. Boala Addison.
186. Sindromul Cushing se manifestă de regulă prin, CU EXCEPŢIA:

f. Facies în lună plină, de aparentă sănătate;
g. Vergeturi;
h. Hipertensiune arterială
i. Osteoporoză;
j. hiperpigmentarea tegumentelor.
187. Circulaţia venoasă colaterală superficială de tip porto-cav este întâlnită în:
f. Boala varicoasa a membrelor inferioare
g. Adenopatii mediastinale;
h. Tromboza venei porte;
i. Tromboza venei cave superioare;
j. Tromboza venei cave inferioare.
188. Anamneza rezultă din:

f. consultarea documentelor medicale anterioare ale pacientului
g. examenul clinic obiectiv
h. discuţia cu bolnavul sau aparţinătorii
i. analizele de laborator ale pacientului
j. documentele de trimitere ale bolnavului
189. Circulatia venoasă colaterală superficială nu apare atunci când exista un obstacol pe:
f. Vena portă
g. Vena cava superioară
h. Venele pulmonare
i. Vena cava inferioară
j. Vena poplitee
190. Degetele hipocratice nu se intâlnesc în:

f. Boala Crohn
g. Bronşiectazie
h. Neoplasm bronho-pulmonar
i. Endocardita infecţioasă subacută
j. Reumatismul articular acut
191. Cianoza periferică este:
f. Caldă
g. Interesează limba şi mucoasa bucală
h. Dispare la masajul lobulului urechii
i. Se datorează unor afecţiuni pulmonare sau cardiace
j. Predomină la nivelul abdomenului

f. Cianotic
g. Dureros
h. Iniţial decliv
i. Nu asociază anasarcă
j. Produs prin hipoproteinemie
193. Edemul endocrin din hipotiroidie se caracterizează prin:

f. Coloraţie albă
g. Dureros
h. Localizat exclusiv decliv
i. Secundar hipersecreţiei de glucocorticoizi
j. Lasă greu godeu

f. Pierderea de scurtă durată a conştienţei
g. Reducerea circulaţiei cerebrale
h. Produsă de scăderea bruscă a TA
i. Frecventă în blocul atrio-ventricular total
j. Frecventă la persoane cu sindrom de suprasolicitare
195. Care dintre următoarele afecţiuni este specifică vîrstnicilor?

f. reumatismul articular acut;
g. ulcerul duodenal;
h. emfizemul pulmonar;
i. scarlatina;
j. colonul iritabil.
196. Boli cu predispoziţie ereditară sunt:

f. stenoza mitrală;
g. hemofilia;
h. tuberculoza;
i. hepatita virală;
j. diabetul zaharat.
197. Sindromul Pickwick presupune următoarele, cu o excepţie:

f. obezitate;
g. somnolenţă;
h. insuficienţă respiratorie;
i. apariţie numai la vârstnici;
j. apare la bărbaţi.
198. Cauze de virilism pilar sunt:

a) boala Adison;
b) mixedemul;
c) alopecie;
d) boala Basedow;
e) boala Cushing;
199. Edemul cardiac cronic este, cu excepţia:

a) cianotic;
b) simetric;
c) moale;
d) nedureros
e) decliv.
200. Sindromul Claude Bernard Horner prezintă următoarele elemente:

f. enoftalmie;
g. ptoză palpebrală;
h. mioză;
i. scăderea secreţiei lacrimale;
j. roseaţa pometelui de partea afectată.
201. Reflexul palmo-mentonier apare în:

f. afecţiuni extrapiramidale;
g. sindrom piramidal;
h. sindrom de secţiune a cordoanelor laterale;
i. contractura muşchiului sternocleidomastoidian;
j. acromegalie.
202. Tusea moniliformă:

f. apare în bronşiectazie;
g. este cauzată de paralizia nervului recurent;
h. apare la sfârşitul fiecărui inspir;
i. constă în secuse de durată şi amplitudine egală;
j. este mai frecventă noaptea.
203. Tipurile de spută nu includ:

f. sputa seroasă;
g. sputa muco-purulentă;
h. sputa sero-muco-purulentă;
i. sputa sero-membranoasă;
j. sputa pseudo-membranoasă.
204. Toracele conoid apare:

f.în caz de pleurezie masivă;
g. în ascita voluminoasă;
h. în caz de adenopatie traheo-bronşică voluminoasă în copilărie;
i. la cizmari;
j. la bolnavii cu tuberculoză avansată.
205. Vomica poate apărea în:

f. cancer pulmonar;
g. abces pulmonar;
h. pleurezie purulentă;
i. hidropneumotorax;
j. bronşita cronică asociată cu ulcer duodenal.
206. Suflul amforic apare în:

f. cavităţile pulmonare mai mari de 6 cm;
g. abcesul pulmonar faza de focar închis;
h. pleureziile închistate sub formă de amforă;
i. pneumotoraxul cu supapă;
j. bronhopneumonie.

f. Fibroza pulmonară
g. corp strain traheal
h. pneumonii
i. pneumotorax
j. pleurezii

f. emfizem subcutanat
g. astm bronsic în criza
h. astm bronsic intercritic
i. pneumonie
j. pleurezie
209. Referitor la sindromul Claude Bernard Horner, NU este adevărat că:

f. Apare in cancerul de virf pulmonar
g. Asociază mioza unilaterala
h. Asociază enoftalmie unilaterala
i. Asociază midriaza unilaterala
j. Ptoza palpebrala unilateral
210. In care dintre urmatoarele afectiuni pulmonare se intilneste durerea toracica?

f. Astmul bronsic
g. Fibrozele pulmonare
h. Emfizemul pulmonar
i. Bronsiectazie necomplicata
j. Pneumonie acuta pneumococica
211. Durerea toracica musculo-scheletica poate avea drept cauza urmatoarele cu exceptia:
f. Nevralgia intercostala
g. Fracturi costale
h. Metastaze osoase vertebrale
i. Hernia de disc toracic
j. Lipoame de perete toracic
212. Polipneea poate fi intilnita in urmatoarele situatii, cu exceptia:

f. Efort fizic
g. Pneumonie
h. Pleurezie
i. Nevralgie intercostala
j. Astm bronsic
29. Sindromul sciatic se obiectivează prin:

a) semnul Kernig;
b) manevra Bonnet;
c) semnul Murphy;
d) semnul Brudzinski;
e) semnul Babinski.
30. Polipneea nu este caracteristica in:

f. Pneumotorax
g. Fracturi costale
h. Edem glotic
i. Bronhopneumonie
j. Infarct pulmonar
31. Tusea ruginie se intilneste in:
f. Astmul bronsic
g. Pneumonia pneumococica
h. Bronsiectazie
i. Tuberculoza
j. Cancerul pulmonar
32. Tusea ce sedimenteaza in 4 straturi (purulent, seros, mucos, spumos) este caracteristica:
f. Pneumoniei pneumococice
g. Bronsiectaziei
h. Abcesului pulmonar
i. Chistului hidatic pulmonar evacuat
j. Cancerului pulmonar
33. Vomica reprezinta:

f. Evacuarea brusca a unei colectii situate in torace prin efort de tuse
g. Evacuarea continutului gastric prin miscari antiperistaltice
h. Regurgitarea continutului gastric
i. O expectoratie mai abundenta
j. O stare psihica obsesiv-depresiva
34. Retractia unui hemitorace se poate intilni in:

f. Pneumonie
g. Pleurezie
h. Atelectazie
i. Pneumotorax
j. Chist hidatic pulmonar
35. Toracele rahitic nu are:

f. Proeminenta sternala
g. Evazarea bazelor cu aspect tronconic
h. Matanii costale
i. Aplatizare antero-posterioara
j. Sant orizontal Harrison
36. Accentuarea vibratiilor vocale se intilneste in:

f. Condensarile parenchimatoase cu bronsie permeabila
g. Obezitate
h. Edem glotic
i. Emfizem pulmonar
j. Pleurezie
37. Suflul tubar se intilneste in:

f. Proces de condensare pulmonara cu cai libere
g. Pleurezie masiva
h. Pneumotorax sub tensiune
i. Atelectazie prin corp strain intrabronsic
j. Bronsiectazie
38. Ralurile ronflante iau nastere la nivelul:

f. Alveolelor pulmonare
g. Sacilor alveolari
h. Bronsiolelor terminale
i. Bronsiilor mari
j. Pleurei
39. Ralurile crepitante se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

f. Se produc prin desprinderea exsudatului alveolar de pe peretii alveolelor
g. Sunt egale ca amplitudine
h. Se aud in inspir
i. Se aud in inspir si expir
j. Au topografie constanta
40. Frecatura pleurala nu se caracterizeaza prin:

f. Se produce prin frecarea celor 2 foite pleurale inflamate
g. Are caracter discontinuu in ciclul respirator
h. Este superficiala
i. Are instabilitate temporala
j. Este modificata de tuse
41. Toracenteza:
f. Este o metoda de investigatie a aparatului respirator neinvaziva
g. Reprezinta punctia pleurala in scop exclusiv diagnostic
h. Reprezinta punctia pleurala
i. Nu trebuie sa depaseasca 2000 ml/sedinta
j. Punctie alba se considera atunci cind se extrage un lichid de culoare alba (transsudat)
k.
42. Dintre afectiunile cardio-vasculare urmatoare, care predomina la sexul masculin:
f. Stenoza mitrala
g. Cordul pulmonar cronic
h. Insuficienta venoasa periferica
i. Acrocianoza
j. Sindromul Raynaud
43. Astmul cardiac se caracterizeaza prin:

f. Criza de dispnee paroxistica
g. Dispnee cu bradipnee
h. Este o manifestare clinica a insuficientei vantriculare drepte
i. Se intilneste in pericardita constrictiva
j. Pacientul adopta pozitia de clinostatism
44. Palpitatiile exprima urmatoarele, cu exceptia:

f. Anomalii de frecventa cardiaca
g. Anomalii de ritm cardiac
h. Perceperea unor variatii ale tensiunii arteriale
i. Volum sistolic crescut
j. Receptarea cenestopata a batailor unui cord normal
45. Pozitia de rugaciune mahomedana de intilneste in:

f. Stenoza mitrala
h. Criza de angina pectorala
i. Insuficienta ventriculara stinga
j. Insuficienta ventriculara dreapta
46. Refluxul hepato-jugular se obtine cu pacientul in:

f. Decubit lateral drept
g. Decubit lateral sting
h. Decubit dorsal
i. Decubit ventral
j. Ortostatism
47. Largirea ariei de matitate cardiaca se poate intilni in:

f. Prolapsul de valva mitrala
h. Infarctul miocardic acut
i. Tromboza coronariana
j. Pericardita constrictive
48. Zgomotul de galop reprezinta:
f. Un ritm in 3 timpi
g. Un ritm un 4 timpi
h. Un ritm neregulat
i. Un ritm in 3 sau 4 timpi asociat unei insuficiente cardiace
j. Un ritm in 2 timpi asociat unei insuficiente cardiace
49. Pulsul Corrigan se intilneste in:

f. Insuficienta aortica
g. Stenoza aortica
h. Coarctatia de aorta
i. Persistenta canalului arterial
j. Defectul septal atrial
50. Pulsul parvus et tardus se intilneste in:

f. Stenoza aortica
g. Insuficienta aortica
h. Fistule arterio-venoase
i. Miocardite
j. Pericardita constrictive
51. Profesia pacientului NU are semnificație în următoarele afecțiuni:

f. Saturnism
g. Silicoză
h. Infarct miocardic acut
i. Hipertensiune arterială
j. Coarctaţia de aorta
52. Anamneza reprezintă:

f. Istoria vieții bolnavului
g. Istoria medicală a bolnavului
h. Date referitoare la suferința bolnavului aşa cum le prezintă acesta la discuția cu medicul
i. Totalitatea afecțiunilor de care a suferit pacientul anterior internării
j. Rezumatul foii de observație
53. Dintre atributele durerii nu face parte:

f. Iradirea
g. Sediul
h. Durata
i. Timbrul
j. Caracterul
54. Dintre atributele durerii face parte:

f. Tonalitatea
g. Timbrul
h. Circumstanțele de apariție
i. Intensitatea obiectivată
j. Caracterul timpanic sau netimpanic
55. Sincopa reprezintă o pierdere de cunoștiință:
f. De scurtă durată
g. Definitivă
h. Precede starea de rău astmatic
i. Cu păstrarea normală a circulației cerebrale
j. Pacientul își revine după 30 minute
Dificile
213. Edemul limfatic se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:
f. Apare în compresiuni ale vaselor limfatice
g. Mecanismul de producere include mai ales factori hormonali
h. Poate fi alb, dur şi nedureros
i. Poate fi roşu, dur, dureros
j. Poate apare în leucemii
214. Hipersudoraţia nu este specifică:

f. Bolilor infecto-contagioase
g. Hipotiroidiei
h. Bolii Parkinson
i. Comei hipoglicemice
j. Reumatismului articular acut
215. Curbele febrile caracterizează

f. Evoluţia naturală a unor boli febrile indiferent de etiologie
g. Evoluţia sub tratament a unor boli febrile
h. Exclusiv bolile infecto-contagioase
i. Bolile neoplazice
j. Colagenozele
216. Adenopatiile infecţioase stafilococice se caracterizează prin:

f. Ganglioni mari, nedureroşi
g. Ganglioni mici, dureroşi, bilateral, simetric
h. Ganglioni confluenţi, duri
i. Ganglioni întotdeauna fistulizaţi
j. Ganglioni dureroşi, localizaţi în teritoriul de drenaj limfatic
217. Foaia de observaţie reprezintă un document ştiinţific deoarece:

f. cuprinde bilanţul clinic şi paraclinic;
g. cuprinde datele care susţin diagnosticul pozitiv şi justifică măsurile terapeutice;
h. susţine expertiza atunci când bolnavul este obiectul unei situaţii penale;
i. permite prelucrarea analitică şi statistică a datelor;
j. furnizează argumente logice, fundamentate pe datele din literatura de specialitate, atunci când există o
situaţie de malpraxis.
218. Care dintre următoarele boli este mai frecventă la bărbaţi?
f. stenoza mitrală;
g. infecţiile urinare;
h. boala Basedow;
i. boala Addison;
j. litiaza biliară.

f. antecedentele heredocolaterale fac parte din istoricul bolii actuale;
g. examenul obiectiv nu face parte din istoricul bolii actuale;
h. avorturile se menţionează la secţiunea de antecedente personale fiziologice;
i. bolile contagioase condiţionate de agregarea familială sunt incluse în antecedentele heredocolaterale;
j. toate de mai sus.
220. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?

f. submatitatea reprezintă un amestec de sonoritate şi matitate;
g. sonoritatea timpanică se constată la percuţia toracelui;
h. auscultaţia cu stetoscopul este o metodă indirectă;
i. percuţia digito-digitală este o metodă indirectă;
j. sunetul mat are tonalitate înaltă şi intensitate mică;

f. în acromegalie predomină creşterea de volum a mandibulei
g. în sindromul Raynaud cianoza alternează cu icterul deoarece afecţiunea evoluează în crize;
h. faciesul cushingoid asociază hiperpilozitate şi varicozităţi ale pomeţilor;
i. placardul eritematos în lupus cuprinde nasul şi pomeţii;
j. faciesul vultuos asociază herpes nazo-labial.
222. Cauza mai frecventa de ulcer perforant plantar este:

a) arterita Bürger;
b) artrita metatarsienelor;
c) ateroscleroza;
d) diabetul zaharat;
e) emboliile arteriale.
223. Care din următoarele situaţii se pot însoţi de sincopă?

a) adenomul de prostată;
b) diabetul zaharat;
c) stenoza aortică;
d) hemoragia digestivă superioară;
e) toate de mai sus.
224. Febra remitentă apare în:

a) febră tifoidă;
b) malarie;
c) sifilis;
d) septicemie;
d) bruceloză.
225. Iluziile sunt:

f. percepţii false, fără obiect de perceput;
g. întotdeauna patologice;
h. pot apare la persoanele sănătoase (confuzie);
i. reprezentate, la cirotici, de obnubilare;
j. patognomonice pentru psihoza maniaco-depresivă.
226. Fobia, ca termen general, este:

f. o idee obsesivă dublată de anxietate;
g. o idee falsă pe care bolnavul o trăieşte ca adevărată;
h. o stare de teamă continuă, fără obiect;
i. teama de spaţii închise;
j. repulsia faţă de persoanele de acelaşi sex.
227. Mersul târât apare în:

f. leuconevraxită;
g. sindrom cerebelos;
h. boală Parkinson;
i. isterie;
j. tabes.
228. Reflexul Argyll-Robertson:

f. apare în scleroza în plăci;
g. face parte din sindromul Claude Bernard Horner;
h. constă în pierderea reflexului pupilar de acomodare la distanţă şi păstrarea celui fotomotor;
i. este mai evident la bolnavii cu insuficienţă aortică;
j. niciunul de mai sus.
229. Paralizia centrală de nerv facial se deosebeşte de cea periferică prin:

a) semnul Charles Bell prezent;
b) nu dispare la masajul lobului urechii;
c) bolnavul poate încreţi fruntea;
d) bolnavul poate umfla obrazul;
e) este bilaterală.
230. Miocloniile:
f.dispar în somn;
g. dispar la mişcările voluntare;
h. sunt limitate la fibrele musculare;
i. sunt limitate la grupul muscular care participă la un act profesional;
j.nu produc mişcări ale segmentelor.
231. Pentru proteinuria selectiva sunt valabile urmatoarele afirmatii:

f. este fiziologică
g. are origine tubulară
h. apare în infecţia urinară
i. este constituita din albumine > 85%
j. este constituita din globuline >85%
232. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la corpii birefringenti nu sunt adevarate:
f. se evidentiaza la examenul microscopic obisnuit al sedimentului urinar
g. realizeaza aspectul de cruce de Malta
h. se intilnesc in sdr. nefrotic pur
i. sunt constituiţi din colesterol
j. se intalnesc in toate afectiunile cu lipurie
21. Tusea cavitara si tusea amforica se pot intilni in urmatoarele afectiuni cu exceptia:
f. Caverne
g. Abcese evacuate
h. Chist hidatic pulmonar evacuat
i. Pneumotorax
j. Bronsiectazie
22. Tirajul reprezinta:

f. Respiratie zgomotoasa
g. Dispnee de tip expirator
h. Un semn clinic intilnit in pleurezie
i. Un semn clinic intilnit in cancerul pulmonar
j. Retractia inspiratorie a spatiilor intercostale
23. Ralurile sibilante sunt caracterizate prin urmatoarele cu exceptia:

f. Tonalitate inalta
g. Timbru muzical
h. Suieratoare
i. Se percep in inspir si in expir
j. Se percep numai in expir
24. Dintre afectiunile cardiovasculare de mai jos, care predomina la sexul feminin:
f. Arterita Burger
g. Insuficienta aortica
h. Arteriopatia obliteranta a membrelor inferioare
i. Prolapsul de valva mitrala
j. Stenoza aortica
25. Ascultatia cordului sting este optima in:

f. Apnee postexpiratorie
g. Apnee postinspiratorie
h. Apnee
i. Ortostatism
j. Clinostatism
26. Frecatura pericardica are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

f. Caracter discontinuu
g. Superficiala
h. Variabilitate in timp scurt
i. Apare in acumularile mari de lichid in sacul pericardic
j. Naste si moare pe loc

Baza Date Semio Med I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Baza Date Semio Med I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sem I

1. Durerea de cauza hepatica poate avea urmatoarele cauze cu exceptia:

2. Hemoragia digestiva superioara se poate manifesta prin:

3. Valoarea limitei superioare a glicemiei este:

4. Următorul element clinic NU este un simptom al unei boli:

5. Următorul element NU este un semn clinic de boală:

8. Antecedentele eredocolaterale trebuie să precizeze întotdeauna:

10. Debutul bolii este acut in urmatoarele afectiuni

11. Urmatoarele afectiuni digestive sunt mai frecvente la femei, cu EXCEPTIA:

12. Următoarele sunt cauze de hematemeza, cu EXCEPŢIA:

13. Cianoza de cauză pulmonară:

14. Complexul QRS are următoarele caracteristici, cu o EXCEPŢIE:

15. Poziţia în „cocoş de puşcă” este întâlnită în:

16. Icterele hepatocelulare se întâlnesc în următoarele afecţiuni, cu EXCEPŢIA:

18. Colica renală prezintă următoarele caracteristici cu o EXCEPŢIE:

19. Unghiile hipocratice NU se întâlnesc în următoarea afecţiune:

20. Inelul pericornean Kayser-Fleischer se întâlneşte în:

21. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la gerontoxon este adevărată ?

22. Decubitul controlateral este adoptat de pacientii cu urmatoarea afectiune:

25. Escara este o:

26. Aspectul sputei “peltea de coacaze” este caracteristic:

28. Edemul Quincke este un edem caracterizat prin următoarele CU EXCEPŢIA:

29. Erizipelul este o:

30. Toracele emfizematos se caracterizeaza prin:

31. Urmatoarea afirmaţie despre unda P normală pe electrocardiogramă este adevărată:

33. Următoarea afirmaţie despre disfagie este FALSA:

35. Antecedentele personale fiziologice trebuie să precizeze următoarele informaţii, cu EXCEPŢIA:

36. Aspectul clinic al edemului cardiac NU include:

37. Hemoragia digestiva superioara se poate manifesta prin:

38. Cistalgia prezintă următoarele caracteristici cu o EXCEPŢIE:

39. Sindromul hemoragipar se caracterizeaza prin:

40. Urinile hipercrome se întâlnesc în următoarele situaţii, cu EXCEPŢIA:

41. Hemoragiile au ca expresie urmatoarele, cu EXCEPTIA:

42. Edemul reprezintă:

45. Matitate la percuţie NU se constată în:

46. Care dintre urmatoarele simptome reprezinta o tulburare de mictiune:

47. Caniţia reprezintă:

48. Modificările fiziologice ale sânilor în timpul sarcinii cuprind, cu o EXCEPŢIE:

49. Printre tipurile de facies NU este inclus:

50. Dintre cauzele deficitului ponderal NU face parte:

51. Paloarea tegumentelor se poate întâlni în următoarele situaţii cu EXCEPŢIA:

52. Gangrena constă în:

53. Bradicardia reprezinta:

54. Edemul carenţial este:

55. Următoarele afirmaţii referitoare la epilepsia generalizată sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:

56. Dispneea de tip obstructiv apare in:

57. Care dintre următorii termeni NU reprezintă un simptom?

58. Care din următoarele boli debutează insidios?

59. În tulburările respiratorii obstructive probele funcţionale respiratorii evidenţiază:

60. Zgomotul I cardiac se datoreaza:

61. Faciesurile roşii includ, cu o EXCEPŢIE:

62. Hemoptizia se deosebeşte de hematemeză prin:

63. În paralizia de nerv facial apar următoarele, cu o EXCEPŢIE:

64. Accentuarea vibraţiilor vocale apare în:

65. NU reprezintă contraindicaţie pentru puncţia pleurală:

66. Polakiuria reprezinta:

67. Cea mai frecventa cauza de colica renala este:

68. Asimetria pulsului periferic apare in:

69. La palpare, rinichi mariti de volum se gasesc in următoarele afecţiuni, cu EXCEPŢIA:

70. Dintre explorarile radiologice fac parte,cu EXCEPTIA:

72. Palpitatiile reprezinta:

73. Următoarea adenopatie NU are tendinţă la fistulizare:

75. Cornajul este: