• Actualitatea și importanța temei.

Capitalul uman apare ca fenomen social-economic, în care

predomină componenta intelectuală. El apare nu doar în formă de stoc de forţă şi capacitate de
producţie, dar şi a nevoilor, care reprezintă motivaţia şi forţa de consum, ce determină
responsabilitate şi abilitate în realizarea acestor posibilităţi.

• Scopul lucrării îl constituie cercetarea aprofundată a fundamentelor teoretico metodologice a

capitalului uman şi a rolului său în economia Republicii Moldova.

• Obiectul. Capitalul uman din Republica Moldova

• Metodologia. Abordarea capacităţilor productive ale omului ca rezultat al investiţiilor,

acumularea capitalului uman, au fost reflectate în lucrările savanţilor: W. Petty,. A. Smith, D.
Ricardo, K.Marx, F. List, G.Becker.

• stocul de cunostinte profesionale, deprinderi, abilitati si de sanatate, care pot conduce o

persoana la sporirea capacitatilor sale creative si, implicit a veniturilor scontate a se obtine in
viitor

• capacitatea oamenilor de a produce in mod eficient bunuri materiale si servicii.

• Capital uman

• Specific firmei

• Specific ramurii industriale

• Specific individului

• capitalul uman este definit de Becker drept activităţile monetare şi non-monetare care
influenţează veniturile monetare viitoare ale individului. Între aceste activităţi se includ:
educaţia şcolară, formarea profesională în timpul lucrului, cheltuielile medicale, migrarea,
căutarea informaţiilor despre preţuri şi venituri.

• pune pentru prima dată în evidenţă faptul că individul nu este simplu consumator final, ci un
adevărat producător, care prin educaţie şi formare profesională, practică o investiţie în capital
uman.

• În opinia sa, individul este o adevărată firmă, care utilizează resurse rare (munca salariată şi
casnică a membrilor familiei) şi care prin muncă produce satisfacţii, şi cu o organizare care
necesită investiţii şi calcule bazate pe preţuri relative, pe costul timpului etc.

• el analizează în "Human Capital, a Theoretical and Empirical Analysis", publicată în 1964 (tradusă
şi în româneşte), ideea după care actele de consum permit înfăţişarea unei producţii a plăcerii
care ia timp şi cere eforturi care depăşesc o simplă cumpărătură.

• “capacităţile dobândite şi folositoare ale tuturor locuitorilor sau membrilor societăţii” văzute ca
şi “cheltuieli restituite, totuşi, împreună cu un profit”

• Reţeaua instituţiilor de învățământ superior este formată din 29 unităţi, inclusiv 19 instituţii de
stat şi 10 – nestatale2

• La începutul anului de studii 2017/18, numărul de studenţi a fost de 65,5 mii persoane (exclusiv
străini), înregistrând o diminuare cu 9,2 mii (12,3%) comparativ cu anul de studii precedent.
Numărul de studenţi în instituțiile de stat a fost de 55,3 mii persoane, reprezentând 84,4% din
totalul studenţilor. Comparativ cu anul de studii 2016/17 numărul de studenţi s-a diminuat atât
 în instituţiile de stat (cu 6,8 mii persoane sau 10,9%), cât şi în cele nestatale (cu 2,4 mii persoane
sau 19,1%).

• În medie la 10 mii locuitori revin 185 studenţi din instituţiile de învățământ superior, comparativ
cu 210 în anul de studii 2016/17.

• În instituţiile de stat în învățământul cu frecvenţă îşi fac studiile de 2 ori mai mulți studenți decât
în cel cu frecvenţă redusă, iar în cazul studenților cu finanțare din buget, majoritatea (93,4%) îşi
fac studiile cu frecvenţă. În instituţiile nestatale ponderea studenților la cursurile cu frevență
este de 56,3%.

• Absolvenţi. În anul 2017, 13,4 mii persoane au absolvit Ciclul I și 6,5 mii persoane – Ciclul
II. Ciclul II – 64,9%. Comparativ cu anul 2016, numărul absolvenţilor Ciclului I a înregistrat o
reducere cu 11,4%, iar numărul absolvenţilor Ciclului II (inclusiv studii superioare medicale şi
farmaceutice) este în descreştere cu 3,3%.

• Personal de conducere, ştiinţifico-didactic şi didactic. În instituţiile de învățământ superior şi-au

desfăşurat activitatea 4,8 mii persoane (personal de bază) sau cu 3,9% mai puţin comparativ cu
anul de studii 2016/17. Din total personal, 2,6 mii persoane deţin titlu ştiinţific, inclusiv 2,2 mii –
doctor în ştiinţe şi 0,4 mii – doctor habilitat. Ponderea femeilor din numărul total de personal
este de 54,5%, fiind mai superioară în cazul funcţiei de lector universitar (62,1%).

• Informativ: La începutul anului de studii 2017/18, numărul studenţilor străini a constituit 4,1 mii
persoane sau cu 10,7% mai mult faţă de anul de studii precedent. Cei mai mulți studenți sunt din
Israel – 49,1%, România – 33,5%, India – 4,0%, Turcia şi Ucraina (fiecare câte 2,6%).

• Numărul persoanelor în vîrstă este mai mare în rîndul femeilor şi în mediul rural

• La începutul anului 2017, în Republica Moldova locuiau 609,9 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi
peste, ceea ce constituie 17,2% din numărul total al populației stabile. Referitor la structura
acestui contingent de vîrstă, se constată că fiecare a treia persoană este în vîrstă de 60-64 ani,
iar 13,4% sunt persoane care au depășit vîrsta de 80 ani.
•

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului International al Muncii a fost de 44,6 mii,
fiind în creștere față de nivelul trimestrului III 2016 (38,7 mii). Șomajul a afectat într-o proporție
mai mare bărbații –55,3% din total șomeri și persoanele din mediul urban – 77,3%.5

• Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în populația activă) la nivel de țară a înregistrat
valoarea de 3,4%, fiind în creștere fată de trimestrul III 2016 (2,9%). Rata șomajului la bărbați a
fost de 3,7%, iar la femei - de 3,1%. Disparități semnificative au fost înregistrate între medii:
5,8% în urban, față de 1,4% în rural. În rândul tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit
12,6%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 7,7%

• Din acestea:

• A.1.pensionari-604,9 mii;
A.2. persoane care nu doresc să lucreze deoarece învață sau studiază - 237,5 mii;
A.3. persoane care nu doresc să lucreze pentru un venit deoarece îngrijesc de familie -
193,3 mii;

• A.4. persoane care se află în țară, dar care nu doresc să lucreze în Moldova deoarece deaja au
un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare sau persoane care planifică să lucreze
peste hotare - 208,8 mii;

• Capitalul uman reprezintă resursa de bază a unei țări. În cazul Republicii Moldova, acesta și-a
pierdut renumele de factor de producție ieftin și calificat. Situația - după cum arată mai multe
 studii, sondaje, dar și constatări ale investitorilor prezenți sau potențiali - este o consecință a
proceselor din perioada de tranziție, precum migrația și sistemul educațional inflexibil. Astfel,
conform Forumului Economic Global, Republica Moldova acumulează un scor de doar 3,09 din 7
pentru indicatorul privind ușurința de a găsi angajați calificați, un scor de 1,9 din 7 pentru
indicatorul referitor la capacitatea de reținere a persoanelor talentate în țară și un scor de 1,7
din 7 pentru indicatorul despre capacitatea de a atrage persoane talentate în țară. În pofida
acestor cifre, capitalul uman rămâne unul dintre puținii factori ce poate influența pozitiv
creșterea economică în Republica Moldova pe termen mediu și lung, prin stimularea
productivității.

• Republica Moldova suferă de o insuficienţă acută a capitalului uman ştiinţific. Din trei grupe de
specialişti, cum ar fi personalul didactic din universităţi, medicii şi cercetătorii, în cea mai gravă
situaţie se află ultimii, numărul lor fiind în continuă descreştere. Distribuţia cercetătorilor după
vârste arată că cel mai mult a fost afectată grupa de vârstă 36-45 ani, cu alte cuvinte – capitalul
uman care se consideră a fi cei mai efcient.

• Dezvoltarea capitalului uman trebuie să rămână o prioritate pentru Republica Moldova, întrucât
acesta este unul dintre puținii factori ce pot influența dezvoltarea țării într-un mod durabil, pe
termen mediu și lung. În același timp, prioritatea în cauză trebuie să se reflecte și în acțiuni
concrete, nu doar prin prezența în strategiile naționale și în finanțarea sporită, dar nu neapărat
eficientă, a respectivelor domenii

REcomandari

• creșterea calității învățământului de specialitate și încurajarea instruirii pe parcursul vieții;

• schimbarea modului de predare în învățământul general, astfel încât acesta să stimuleze

creativitatea

• crearea condițiilor pentru a reține și atrage persoanele talentate și calificate în țară.

• Promovarea și încurajarea profesiei de profesor și creșterea continuă a calificării acestora.

• Promovarea și crearea condițiilor necesare pentru participarea mai înaltă a femeilor pe piața
muncii.

• Locuri de muncă