Dan, capitan de plai

de Vasile Alecsandri
-caracterizare-

Personajul principal al operei “Dan, capitan de plai” este un erou legendar care
impresioneaza prin trasaturile sale evidentiate de Vasile Alecsandri cu ajutorul figurilor
de stil folosite. Personajul poemului eroic este Dan, numele sau regasindu-se si in titlul
operei. De asemenea eroul participa la toate momentele actiunii trasaturile sale formand
un portret impresionant.
Dan este caracterizat direct atat de catre narator, acesta infatisand
singuratatea osteanului si legatura sa cu natura cat si de catre Ghirai, hanul care tot
direct isi exprima admiratia fata de Dan. Alte insusiri sunt evidentiate indirect prin
comportament, aspectul exterior si prin felul in care acesta se exprima. Indiferent ca
foloseste caracterizarea directa sau cea indirecta sunt prezente numeroase figure de stil
cum ar fi: epitetele “maret”, “vechi pustnic”, “fruntea alba”, “suflet luminos” de
asemenea este folosita personificarea( stejarii, raul, pamantul tarii), enumeratii.
Batranul erou traieste singuratic pe un munte, meditand la scurgerea nemiloasa a
timpului. El simte ca moartea se apropie dar nu este afectat de acest lucru si il roaga pe
Dumnezeu sa il tina in viata cat va fi nevoie pana ce va omori toti cotropitorii. Eroul se
afla intr-o foarte buna relatie cu natura, intelegandu-i glasul. Prin versurile: “O!
Doamne, Doamne sfinte, maid a-mi zile de trai/ Pan’ ce-oi strivi toti lupii, toti serpii de
pe plai” Dan da dovada de patriotism el dorind sa traiasca atat cat va avea tara nevoie
de el. Natura il ajuta in drumul sau, raul scazand valurile pentru ca Dan sa poata trece
mai usor.
In lupta, eroul da dovada de mult curaj, navalind in multimea de tatari. Cand
prietenul sau Ursan este doborat, Dan il pazeste pentru a nu fi capturat de tatari. Slabit
de batranete, Dan este capturat si dus la hanul Ghirai. Desi inlantuit, eroul intra mandru
dand dovada de demnitate. Hanul ii cere sa renunte la credinta pentru a-si pastra viata.
Dan refuza fara a sta pe ganduri dovedind respect pentru credinta sa si tarie morala.
Cerandu-i lui Ghirai sa ii dea voie sa sarute pentru ultima oara pamantul, romanul isi
arata din nou dragostea fata de propria tara. Se intoarce, si isi da sufletul in fata
hanului smulgand admiratie de la acesta.
Cu ajutorul acestei legende imaginare Vasile Alecsandri reuseste sa sublinieze
maretia, demnitatea si vitejia poporului roman.
Caracterizarea lui Dan — Principalul personaj(varianta 2)
Dan este eroul principal al poemului si acest lucru este dovedit de faptul ca participa la
toate momentele importante ale naratiunii. Eleste un simbol al vitejiei poporului roman.
Inzestrat cu variate trasaturi de caracter, el isidovedeste intelepciunea, seninatatea,
curajul, prieteniastatornica, demnitatea, avand ca trasatura fundamentala dragostea de
tara. Se dovedeste astfel un personaj pozitiv. Rol al fanteziei scriitorului,Dan este un erou
imaginar, dar prezenta drept motto al poemului a unui fragment de cantec popular,
proiecteaza personajul in legenda.În conturarea acestui personaj, poetul îmbină
caracterizarea directă cu cea indirectă si cu cea paralelă. Dan este caracterizat în mod
direct de către autor,într-un sugestiv portret “ Bătrânul Dan trăieşte ca şoimul singuratic.
Tot în mod direct el este caracterizat de catre hanul tătar care îi recunoaşte înţelepciunea
“O, Dan om inţelept, cunosc al tău renume” şi îi admiră viaţa şi faptele vitejeşti “O Dan,
ferice de tine care pere/ avand o viaţă verde în timpul tineretii / si alba ca zapada in
iarna batranetii ”.Eroul însuşi se autocaracterizează, cunoscându-şi calităţile, el îşi
îndeamnă calul “ N-aibi grijă mai şoimane /Eu am ţi duc cu mine / O vrajă rea de
duşmani / şi bună pentru tine
”.Impresionantă este autocaracterizarea pe care bătrânul şi-o face în faţa hanului tătar“
Alb am trăit un secul pe plaiul românesc /Şi vreucu faţa alba/ senin să mă sfârşesc. /
Ruşinea e o rugină pe-o armă de viteaz/ un vierme ce mănâncă roşeaţa din obraz. / Nu
voi nici pată pe-amea armă / Nici pe obrazul meu ”.Principala modalitate de caracterizare
este cea indirectă ce reiese din gândurile, faptele, felul de a vorbi al personajului.
Batranul Dan s-a izolat in munte si ca toti inteleptii acestui neam, se gandeste la moarte
cu seninatate. La vremea tineretii el era aparatorul hotarelor tarii.Infratit cu natura ii
cunoaste glasul si cand afla ca tara este in primejdie, gaseste puterea de a
porni la lupta. Alaturi de Ursan savarseste adevarate minuni de vitejie, tinand piept
unei armate intregi. Prieten devotat, el vegheaza la capataiul lui Ursan “Cu calu-n mana
stanga, cu pala-n mana dreapta”. Maretia eroului este dovedita de atitudinea in fata lui
Ghirai. Ranit, cuprins de lanturi “maret intra romanul ”. In fata amenintarii cu moartea el
se dovedeste demn, increzator in destinul neamului sau. El stie ca moartea sa nu
inseamna moartea tarii, caci alte siruri de luptatori se vor naste.Propunerea lui Ghirai este
refuzata “e o cupa mult plina de amaruri”nu doreste sa se spulbere in fata
nenorocirii. Se socoteste deneclintit in fata greutatilor si nenorocirii ca si Ceahlaul in
fata furtunii. Toata viata i-a fost cinstita, demna, de aceea, prefera moartea in locul unei
vieti rusinoase.Dragostea de tara este sentimentul cel mai puternic al eroului si de aceea
in“ceasul mortii grele”nu are dorinta mai mare decat sa mai vada odata pamantul tarii.
Felul de a vorbi al acestui erou exprima profunda sa intelepciune, fiecare replica a lui
Dan il face pe Ghirai sa cada pe ganduri si apoi sa exclame cu admiratie in fata
adversarului” O Dan, om intelept ”.Eroul este surprins in paralela cu Ursan. Dan este
omul de la munte, moldovean, Ursan e de peste Milcov, dar amandoi simbolizeaza
eroismul popular anonim.In acest erou, Alecsandri a surprins maretia, vitejia,
intelepciunea si demnitatea intregului popor roman.