ADEVAR SAU MINCIUNA?!

Ioan 18:38 „Pilat I-a zis: „Ce este adevarul?”

ADEVẮR, adevăruri, s. n. 1. Concordanță între cunoștințele noastre și realitatea obiectivă; oglindire

fidelă a realității obiective în gândire; ceea ce corespunde realității, ceea ce există sau s-a întâmplat
în realitate. ◊ Adevăr obiectiv = conținutul obiectiv al reprezentărilor omului, care corespunde
realității, lumii obiective, independent de subiectul cunoscător. Adevăr relativ = reflectare justă, însă
aproximativă, limitată a realității. ◊ Loc. adv. Într-adevăr sau în adevăr = corespunzător realității, în
realitate, de fapt. ♦ Conștiința absolută a autenticității și valabilității conținutului credinței religioase;
realitatea spirituală ca subiect al revelației și obiect al credinței. 2. Justețe, exactitate. – Lat. ad + de +
verum.

MINCIÚNĂ, minciuni, s. f. 1. Denaturare intenționată a adevărului având de obicei ca scop înșelarea

cuiva; neadevăr. ◊ Expr. A da (sau a face) (pe cineva) de minciună sau a prinde (pe cineva) cu
minciuna = a dovedi că cineva a spus un neadevăr. A purta (sau a duce, a ține) (pe cineva) cu minciuni
= a promite mereu (ceva cuiva) fără a se ține de cuvânt; a duce cu vorba. ♦ Deprindere de a minți. ♦
Înșelăciune, vicleșug. ♦ Ficțiune, născocire, plăsmuire. ♦ (La pl.) Fleacuri, nimicuri. 2. Minciunică (2). –
Lat. mentio, -onis.

Geneza 42:11-16

Vers 16 „...Cuvintele voastre vor fi puse astfel la incercare, si voi sti daca adevarul este cu voi sau
nu...”

Vers 11 „...suntem oameni de treaba...” ?!