Sunteți pe pagina 1din 17

Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova.

Departamentul : Economie, marketing,turism.

Lucru individual la disciplina “Macroeconomie”

Politica monetar creditară:


Scopuri și instrumente
Aspecte comparative

A elaborat :
Studentul grupei CON1703,
Zosim Dumitru.
Coordonator:
Țaruș Victoria
Data,luna,anul ______________
Nota ______________
CUPRINS:

1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND POLITICA MONETAR-CREDITARA

2. EVOLUTIA POLITICII MONETAR-CREDITARE IN REPUBLICA MOLDOVA

3. INFORMAŢIE CU PRIVIRE LA PARTICULARITATILE POLITICII MONETAR-CREDITARE A


REPUBLICII MOLDOVA IN IANUARIE-DECEMBRIE 2009

4. CONCLUZIE

2
1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND POLITICA MONETAR-CREDITARA

Principala componenta a politicii economice este politica financiara.


Principalele domenii de manifestare ale politicii financiare sunt urmatoarele:
- Emisiunea monetara
- Cursul valutei nationale
- Creditul si dobînda
- Cheltuieli publice
- Resursele financiare publice
- Balanta de plati externa
- Privatizarea si nationalizarea
- Asigurarile si asistenta sociala
- Asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila.
Politica financiara are doua componente principale: politica monetar –creditara si politica bugetar –
fiscala.
Politica monetar–creditara ca parte integranta a politicii financiare, reprezinta activitatea de influentare
a proceselor social-economice prin oferta de bani în vederea realizarii principalelor scopuri
macroeconomice si obtinerii echilibrului general adecvat în economie.
Politica monetar –creditara este elaborata si promovata de catre Banca Nationala a tarii. Fiind unicul
organ împuternicit prin lege cu functiile de realizare a politicii monetar –creditare, Banca Nationala
independent de alte verigi ale puterii executive, pune în functie instrumentele politicii monetar –creditare.
Instrumentele politicii monetar-creditare
-Operatiuni pe piata deschisa cu hîrtiile de valoare emise de Guvern (open market operations --OMO)
-Rata de baza a Bancii Nationale sau rata de refinantare
-Rata rezervelor obligatorii
-Cursul valutar
Aceste instrumente, cu anumite particularitati, conditionate de traditii, preferinte, sunt folosite în
majoritatea tarilor cu economie de piata.
I. Operatiunile pe piata deschisa (OMO) reprezinta cumpararea-vînzarea de catre Banca Centrala a
hîrtiilor de valoare emise de Guvernul tarii si urmareste scopul reducerii sau maririi cantitatii de bani din
circulatie. Acest instrument este pe larg folosit în SUA , dar mai putin folosit în tarile europene.
Operatiunea de „open market" se realizeaza pe o anumita piata, unde se formeaza un anumit pret, si
anume pe piata monetara. Pe aceasta piata, unde se schimba pe titluri : lichiditatile create de banca
centrala, aceasta din urma initiaza vânzarea sau cumpararea unor titluri, generând, astfel, o cerere sau o
oferta de moneda legala. Initiativa respectiva nu întâlneste însa adeziunea la schimb a celeilalte parti
3
decât la un anumit nivel al pretului, a carui variatie reflecta starea lichiditatii pietei.
Analizînd impactul pe care-l au operatiunile pe piata deschisa asupra scopurilor politicii financiare putem
conchide:
1. Cumpararea hîrtiilor de valoare guvernamentale conduce la cresterea ofertei de bani, care la rîndul ei
duce la descresterea ratei dobînzii, ce poate sa influenteze pozitiv investitiile (scadere de somaj), însa
persista pericolul de crestere a preturilor (inflatie). Situatia data este caracteristica politicii monetare
expansioniste.
2. Vinderea hîrtiilor de valoare a guvernului conduce la diminuarea ofertei de bani, rata dobînzii creste,
rentabilitatea investitiilor în productie scade, pe fondul stabilitatii preturilor creste somajul.
II. Un alt instrument de realizare a politicii monetar-creditare este rata de baza a dobînzii bancare.
Bancile pot sa-si mareasca rezervele creditare prin:
a) Atragerea de noi depuneri
b) Contractarea de credite de la alte banci comerciale
c) Procurarea de resurse creditare de la Banca Centrala.
Ultima sursa este cea mai importanta cantitativ si cea mai dirijabila atît administrativ, cît si economic. De
aceea, Banca Nationala, stabilind rata dobînzii la resursele creditare acordate bancilor comerciale la un
anumit nivel, indica de fapt, nivelul dobînzii din economie.
În Republica Moldova bancile comerciale procura resurse creditare la licitatia creditara interbancara,
unde cel mai mare furnizor de resurse creditare este Banca Nationala. Prin mecanismul licitatiei,
propunînd oferte mari sau mici de resurse creditare pentru vînzare, Banca Nationala influenteaza rata
dobînzii bancare.
Efectele modificarii ratei dobînzii de asemenea pot fi observate analizînd piata monetara:
a. Scaderea ratei dobînzii stimuleaza investitiile si cresterea ocupatiei, pe fondul unei anumite tendinte de
crestere a preturilor
b. Cresterea ratei dobînzii conduce la diminuarea investitiilor si aparitia tendintei de crestere a somajului.
Pe fondul anumitei stabilitati a preturilor se dezvolta procesele de stagnare
III. Al treilea instrument important de realizare a politicii monetar-creditare este modificarea ratei
rezervelor obligatorii.
Pe parcursul dezvoltarii activitatii bancare s-a stabilit ordinea, care ulterior a fost confirmata prin lege,
conform careia o parte din depozitele bancare si mijloacele primite din alte surse trebuie sa se pastreze în
Banca Centrala. Aceasta cerinta în primul rînd contribuie la asigurarea bancii si protejarea intereselor
clientelei. În al doilea rînd, Banca Centrala, marind sau micsorînd rata rezervelor obligatorii influenteaza
direct volumul creditelor acordate de bancile comerciale si, ca rezultat, mareste sau micsoreaza oferta de
bani.

4
2. EVOLUTIA POLITICII MONETAR-CREDITARE IN REPUBLICA MOLDOVA

Odata cu adoptarea in iulie 1995 a Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei, a fost stabilit
obiectivul principal al politicii monetare – realizarea si mentinerea stabilitatii monedei nationale, in
functie de care s-a determinat strategia si tactica politicii monetare a BNM.
Astfel, pana in anul 2006, obiectivul final al politicii monetare si anume stabilitatea monedei nationale
presupunea caracterul sau dual: pe de o parte – realizarea si mentinerea stabilitatii interne a monedei
nationale, exprimata prin rata inflatiei si masurata prin indicele pretului de consum, si pe de alta parte –
realizarea si mentinerea, suplimentar si in paralel, a stabilitatii externe a monedei nationale, masurata prin
rata de schimb in raport cu principalele valutele straine.
In anul 2006, prin aprobarea Legii nr.191-XVI din 30 iunie 2006 cu privire la modificarea Legii nr. 548-
XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Moldovei, obiectivul principal al BNM a fost
modificat din „realizarea si mentinerea stabilitatii monedei nationale” in „asigurarea si mentinerea
stabilitatii preturilor”.
Pe parcursul anilor 1994–2008 realizarea obiectivului politicii monetare s-a efectuat prin intermediul
regimului tintirii agregatelor monetare. La acel moment, decizia de adoptare a regimului de tintire a
agregatelor monetare a fost determinata de necesitatea alegerii unui regim adecvat situatiei existente in
economia Republicii Moldova.
Implementarea si promovarea de catre BNM a regimului tintirii agregatelor monetare a condus la
diminuarea inflatiei si stabilizarea macroeconomica, a determinat reducerea incertitudinii si riscurilor in
procesul de adoptare a deciziilor in domeniul investitiilor, a consolidat increderea populatiei fata de

sistemul financiar al statului si a contribuit la o realizare mai eficienta a reformelor sociale.


Banca Nationala a Moldovei a renuntat in anul 2009 la regimul tintirii agregatelor monetare1 si a stabilit
obiectivul ratei inflatiei la nivel de 9.0 la suta catre finele anului cu o deviere posibila de ± 1.0
puncteprocentuale. In aceasta perioada economia nationala a fost serios afectata de criza economica
globala, efectele acesteia fiind resimtite, prin diminuarea considerabila al volumului mijloacelor banesti
transferate din strainatate de persoanele fizice, cererii agregate si al comertului exterior. Consecintele
acestor evolutii au alimentat anticiparile negative ale populatiei si agentilor economici, fapt ce a
determinat Banca Nationala a Moldovei sa intervina pe piata valutarasi monetara pentru stabilizarea
situatiei macroeconomice. Ca urmare, evolutia economica diferita de cea prognozata a determinat
orientarea politicii monetare spre stabilizarea economiei reale.

5
3. INFORMAŢIE CU PRIVIRE LA PARTICULARITATILE POLITICII
MONETAR-CREDITARE A REPUBLICII MOLDOVA IN IANUARIE-
DECEMBRIE 2009

Economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de criza financiară globală şi recesiunea
principalelor economii pe plan extern. Astfel, în anul 2009 tendinţa de diminuare s-a înregistrat la
volumul producţiei industriale şi agricole, investiţiilor, comerţului exterior, mărfurilor transportate,
veniturilor bugetare. Avînd la bază o cerere agregată scăzută, preţurile sunt încă în descreştere, dar
salariile - în ascendenţă.
Produsul intern brut (PIB) s-a diminuat esenţial. PIB în 9 luni ale anului 2009 a însumat 44,2 mild. lei,
micşorîndu-se faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 cu 7,7% (în preţuri comparabile). Descreştere
semnificativă a fost înregistrată în construcţii – cu 30,8%, industrie – cu 23,3%, transport şi comunicaţii
– cu 14,8% şi agricultură - cu 10,6%. Diminuarea PIB-ului a fost condiţionată, în general, de reducerea
cererii externe la bunurile industriale produse în Moldova, micşorarea volumului remitenţelor de peste
hotarele ţării şi aşteptările negative privind perspectivele dezvoltării economice a ţării.
Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de dolar şi Euro. Cursul de schimb al monedei naţionale în
ianuarie-decembrie 2009 a marcat o depreciere faţă de dolarul SUA cu 18,3% în termeni nominali şi faţă
de Euro – cu 19,6%. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost
fluctuaţiile cererii de valută străină, a intrărilor remitenţelor de peste hotarele ţării, precum şi fluctuaţiile
cursului dolarului SUA faţă de alte valute pe pieţele valutare internaţionale.
Situaţia în sectorul bancar rămîne încă instabilă. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii decembrie 2009 a
constituit circa 32,7 mild. lei şi s-a majorat cu 3,2% comparativ cu data similară a anului 2008. Situaţia
din sectorul bancar se caracterizează prin majorarea depozitelor în valută străină (cu 18,5%) şi
diminuarea celor în monedă naţională (cu 14,7%), precum şi prin micşorarea volumului de credite
acordate în economie (cu 4,9%).
S-a diminuat soldul negativ al balanţei comerciale. Scăderea cererii externe şi interne de mărfuri a fost
factorul principal care a determinat diminuarea exporturilor şi importurilor cu 21,2% şi 35,1%, respectiv
(în ianuarie-noiembrie 2009 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008). Prin urmare, a scăzut şi
soldul negativ al balanţei comerciale – cu 41,8%.
Veniturile bugetului public naţional au scăzut, iar cheltuielile au crescut. În ianuarie-decembrie 2009
la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de 23,2 mild. lei, în scădere cu 8,9% faţă de
ianuarie-decembrie 2008, şi au fost efectuate cheltuieli în sumă de 27,3 mild. lei, în creştere cu 4,6%.
Astfel, deficitul bugetar a constituit 4,1 mild. lei şi s-a majorat de circa 7 ori comparativ cu cel înregistrat
în anul 2008.
6
A crescut semnificativ datoria de stat. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de
Guvern, la 31 decembrie 2009 a constituit circa 14,6 mil. lei, mai mult cu 26% faţă de aceeaşi dată a
anului 2008. Majorarea datoriei de stat a fost determinată, în special, de creşterea cu 45,4% a datoriei de
stat interne, cauzată de necesitatea finanţării deficitului bugetar.

Inflaţia
Criza economico-financiară globală are efect direct asupra cererii agregate, care păstrează tendinţa de
diminuare. Aceasta a condus, prin urmare, la reducerea preţurilor de consum. Astfel, rata inflaţiei în luna
decembrie 2009 a constituit 0,4% faţă de decembrie 2008, înregistrînd o diferenţă de 6,9 puncte
procentuale (p.p.) comparativ cu rata inflaţiei înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2008. Această
situaţie a fost condiţionată, în general, de micşorarea preţurilor la produsele alimentare în primele 8 luni
ale anului 2009, unele produse importate şi reducerea cererii interne.

Evoluţia ratei inflaţiei în perioada ianuarie-decembrie a anilor 2005–2009, %

Faţă de luna precedentă Ianuarie-


Decembrie decembrie
faţă de faţă de
Septembrie

Decembrie
Octombrie

Noiembrie
Februarie
Ianuarie

Anii decembrie perioada


August
Aprilie
Martie

Iunie

Iulie
Mai

a anului similară a
precedent anului
precedent
2005 1,1 2,1 0,8 1,4 0,1 -0,8 -1,1 0,2 1,2 1,5 1,9 1,4 10,0 11,9
2006 1,9 1,4 1,5 1,0 1,2 0,2 -0,4 0,8 1,1 1,6 1,7 1,2 14,1 12,7
2007 0,8 0,6 0,6 1,0 0,9 0,0 1,1 2,2 1,6 1,6 1,3 0,9 13,1 12,3
2008 1,4 1,5 1,1 1,6 1,5 -1,1 -0,9 0,7 0,6 0,8 0,0 -0,2 7,3 12,7
2009 -0,1 -1,0 -0,8 0,3 0,2 -0,3 -0,6 -1,1 0,6 1,5 1,0 0,9 0,4 0,0

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Cursul de schimb

Cursul de schimb al monedei naţionale, în ianuarie-decembrie 2009, a marcat o depreciere de 18,3%


faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 10,40 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2009 pînă la
12,30 lei la 31.12.2009). Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de Euro cu 19,6%. Principalii factori care
au determinat modificarea cursului de schimb au fost fluctuaţiile cererii de valută străină, provocate de
declaraţiile în mass-media, ce au dus la destabilizarea temporară a situaţiei pe piaţa valutară internă,
intrărilor remitenţelor de peste hotarele ţării, precum şi fluctuaţiile cursului dolarului SUA faţă de alte
valute pe pieţele valutare internaţionale.
7
Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale
faţă de dolarul SUA şi Euro în ianuarie-decembrie 2009, Lei/USD, Lei/EUR

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Perspectivele neclare ale situaţiei macroeconomice din Rusia şi Ucraina au contribuit la majorarea
ponderii tranzacţiilor în dolari SUA cu 4,7 p.p. (pînă la 65,1%) în ianuarie-decembrie 2009 comparativ cu
perioada similară a anului 2008.

Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară a Republicii Moldova


în ianuarie-decembrie 2005-2009, %

2005 2006 2007 2008 2009


Dolarul SUA 78,5 72,6 67,3 60,4 65,1
Euro 15,1 22,1 28,2 26,7 31,3
Rubla rusească 5,0 4,0 3,2 12,0 2,8
Alte 1,4 1,3 1,3 0,9 0,8
Total 100 100 100 100 100
Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Aşteptările privind deprecierea leului moldovenesc, determinate de unele declaraţii în mass-media, au


provocat creşterea cererii la valuta străină în primele patru luni ale anului 2008. În scopul neadmiterii
deprecierii esenţiale a leului moldovenesc, Banca Naţională a Moldovei în ianuarie-aprilie 2009 a
efectuat vînzări de valută străină în sumă de 513,7 mil. dolari. Iar în perioada mai-decembrie 2009 a
procurat valută străină în valoare de 315,4 mil. dolari. În rezultat, stocul activelor valutare de rezervă ale
Băncii Naţionale a Moldovei la sfîrşitul anului 2009 a constituit 1480,3 mil. dolari, micşorîndu-se cu
11,5% faţă de nivelul înregistrat la 31.12.2008.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei în ianuarie-decembrie 2009,


8
mil. dolari SUA

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Agregatele monetare

La modificarea agregatelor monetare pe parcursul anului 2009 au contribuit tendinţele negative ce se


manifestă în economia naţională în ultimul timp. Masa monetară M3 la sfîrşitul anului a constituit circa
32684,4 mil. lei şi s-a majorat cu 3,2% comparativ cu aceeaşi dată a anului 2008. Situaţia creată în
sistemul bancar denotă că încrederea populaţiei în sistemul bancar încă nu s-a restabilit.

Volumul total al depozitelor la sfîrşitul lunii decembrie 2009 a constituit 23834 mil. lei şi a înregistrat o
descreştere de 1% comparativ cu data similară a anului 2008.

Depozitele în monedă naţională s-au diminuat cu 14,7% faţă de sfîrşitul lunii decembrie 2008, atingînd
suma de 12091,7 mil. lei. Această situaţie se datorează evoluţiei negative a depozitelor la termen. Faţă de
situaţia de la sfîrşitul lunii decembrie 2008 acestea s-au diminuat esenţial – cu 23,8%.

Însă, s-a înregistrat creşterea depozitelor la vedere faţă de situaţia similară din anul 2008 - cu 8,1%. Prin
urmare, a crescut şi ponderea depozitelor la vedere în volumul total de depozite în monedă naţională – de
la 28,4% la sfîrşitul lunii decembrie 2008 pînă la 36% în 2009, aceeaşi dată. Această situaţie denotă ideea
că deponenţii au tendinţa să-şi plaseze mijloacele băneşti mai degrabă pe termen scurt, pentru a evita
riscul deprecierii monedei naţionale, dar şi unele efecte neprevăzute ale crizei economice.

În general, diminuarea depozitelor în monedă naţională are ca factori de influenţă reducerea veniturilor
populaţiei, diminuarea ratelor dobînzii, dar şi declaraţiile din mass-media referitoare la aşteptările privind
deprecierea monedei naţionale.

Evoluţia depozitelor şi a ratelor dobînzilor în ianuarie-decembrie 2005-2009

9
Sursă:
Banca Naţională a Moldovei

Contrar depozitelor în monedă naţională, depozitele în valută străină au crescut cu 18,5% faţă de sfîrşitul
lunii decembrie 2008 (în pofida reducerii ratei dobînzii de circa 3,2 ori), însumînd o valoare de circa
11742,3 mil. lei. De remarcat este ponderea depozitelor în valută străină în volumul total al depozitelor,
care a crescut comparativ cu sfîrşitul lunii decembrie 2008 cu 8,2 p.p. – de la 41,1% pînă la 49,3%.
Aceasta denotă încrederea mai mare pe care o au deponenţii în valuta străină decît în moneda naţională.

Volumul banilor în circulaţie la sfîrşitul anului 2009 a constituit 8849 mil. lei şi a crescut
semnificativ - cu 16,8% faţă de nivelul înregistrat la data similară a anului 2008.

Soldul creditelor în economie s-a diminuat cu 4,9% faţă de sfîrşitul anului 2008, constituind circa
23884,1 mil. lei. Structura creditelor reflectă că se menţine ponderea majoră a
creditelor în monedă naţională (55,3%), volumul cărora la sfîrşitul lunii decembrie
2009 reflectă o micşorare cu 10,7% faţă de aceeaşi dată a anului 2008. Diminuarea
creditelor se datorează, în special, reducerii activităţii agenţilor economici locali ca
rezultat al înrăutăţirii situaţiei economice la nivel global.

Evoluţia creditelor şi a ratelor dobînzilor în ianuarie-decembrie 2005-2009

10
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În general, începînd cu februarie 2008, volumul creditelor a avut tendinţa să-l depăşească pe cel al
depozitelor. Prin urmare, depozitele a acoperit creditele în proporţie de 99,8% în decembrie 2009,
comparativ cu 95,9% în decembrie 2008.

Rezervele obligatorii

În baza art.17 din Legea cu privire la BNM, nr.548-XIII din 21 iulie 1995, Banca Naţională a Moldovei
stabileşte băncilor cerinţe de menţinere a rezervelor obligatorii. Rezervele obligatorii (RO) reprezintă
nivelul minim al rezervelor pe care o bancă autorizată trebuie să le deţină la BNM. RO se utilizează în
scopul schimbării cererii banilor de rezervă pe scurtă durată şi respectiv a ratei de dobîndă pe termen
scurt.
Băncile menţin rezervele obligatorii separat în lei moldoveneşti şi valută străină (dolari SUA şi Euro) în
conturi deschise la Banca Naţională a Moldovei. Băncile constituie RO din mijloacele atrase în valutele
respective, reflectate în bilanţurile băncilor în conturile din clasa II „Obligaţiuni”, la o normă stabilită de
Consiliul de administraţie al BNM.
Rezervarea din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valute neconvertibile se efectuează prin
mentinerea mijloacelor băneşti în lei moldoveneşti la Banca Naţională a Moldovei în contul Loro al
băncii în mediu pe perioadă. Pentru rezervele obligatorii în lei moldoveneşti în contul Loro al băncii la
BNM sînt stabilite perioade chenzinale de urmărire a mijloacelor atrase (6-20 a lunii curente; 21 a lunii
curente - 05 a lunii următoare) şi respectiv de menţinere a rezervelor obligatorii (21 a lunii curente -05 a
lunii următoare; 6-20 a lunii următoare).

Rezervarea din mijloacele atrase în VLC se efectuează prin menţinerea mijloacelor băneşti ale băncilor în
VLC la BNM în contul Rezervelor obligatorii in VLC. Pentru rezervele obligatorii in VLC, sînt stabilite
aceleaşi perioade chenzinale de urmărire a mijloacelor atrase (6-20 a lunii curente; 21 a lunii curente - 05
a lunii următoare), iar completarea contului Rezervelor obligatorii în valută liber convertibilă la BNM
11
se efectuează respectiv perioadelor de urmărire - nu mai tîrziu de data de 27 a lunii curente şi nu mai
tarziu de data de 12 a lunii ulterioare. Banca Naţională a Moldovei plateşte dobîndă la cota din rezervele
obligatorii ce depăşeşte 5 la sută din pasivele în baza cărora se calculează aceste rezerve. Plata pentru
rezervele obligatorii se efectuează lunar, după data de 15 a lunii în curs, pentru luna calendaristică
precedentă. Rezervele obligatorii în lei moldoveneşti şi în valută straină se remunerează la rate distincte,
aplicînd pentru rezervele în lei rata la depozitele overnight din coridorul ratelor BNM, iar pentru
rezervele obligatorii în valută straină - rata medie la depozitele la vedere cu dobîndă atrase de sistemul
bancar în VLC, calculată lunar de Banca Naţională a Moldovei în baza rapoartelor lunare privind rata
medie la depozitele atrase de bănci.

Evoluţia pieţei creditelor şi a depozitelor în luna decembrie 2015

Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda naţională în luna decembrie 2015 a
constituit 15.58 la sută, majorându-se cu 4.63 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului
precedent . În acelaşi timp, comparativ cu luna precedentă, rata medie ponderată a dobânzii la creditele
acordate în moneda națională s-a diminuat cu 0.09 puncte procentuale.

Creditele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani au fost în continuare cele mai atractive, în luna
decembrie 2015 ponderea lor constituind 43.3 din volumul total al creditelor în moneda naţională , care

12
au fost acordate cu o rată medie de 15.70 la sută (în creştere cu 0.52 puncte procentuale faţă de luna
anterioară).

Evoluţia pieţei creditelor şi a depozitelor în luna noiembrie 2016

Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda naţională în luna noiembrie
2016 a constituit 12.56 la sută, diminuându-se cu 3.11 puncte procentuale faţă de perioada similară a
anului precedent (graficul nr. 1). În acelaşi timp, comparativ cu luna precedentă, rata medie ponderată a
dobânzii la creditele acordate în moneda națională a scăzut cu 0.49 puncte procentuale.

Creditele acordate pe termene de la 1 până la 2 ani au fost cele mai atractive. În luna noiembrie 2016,
ponderea lor a constituit 40.67 din volumul total al creditelor în moneda naţională (graficul nr. 2), care au
fost acordate cu o rată medie de 13.01 la sută (în scădere cu 0.65 puncte procentuale faţă de luna
anterioară).

13
Evoluţia pieţei creditelor şi a depozitelor în luna noiembrie 2017

În luna noiembrie 2017, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda
naţională a constituit 9.88 la sută, diminuându-se cu 2.68 puncte procentuale față de perioada similară a
anului precedent (graficul nr. 1). În același timp, comparativ cu luna precedentă, rata medie ponderată a
dobânzii la creditele în moneda națională a scăzut cu 0.12 puncte procentuale.

Creditele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani au fost cele mai atractive. În luna noiembrie 2017,
ponderea lor a constituit 49.02 la sută din volumul total al creditelor în moneda națională (graficul nr. 2),
care au fost acordate cu o rată medie de 9.57 la sută (în descreștere cu 0.28 puncte procentuale față de
luna anterioară).

14
CONCLUZIE

Efectuîn o analiză a diferitor date statistice observăm că pentru anul 2010 Banca Națională a Moldovei
stabilește obiectivul inflației, calculat prin indicele prețurilor de consum (IPC), în valoare de 5.0 la sută
anual2 cu o posibilă deviere de ±1.0 puncte procentuale. Anticipările pe termen scurt pentru anul 2010
cuprind revigorarea cererii agregate și creșterea ușoară în termeni reali a PIB-lui, la fel și prognoza
actuală a BNM privind prețurile mondiale, în special la energie și combustibil. Anticipările relevante pe
termen lung ale BNM țîn cont de continuarea convergenței economiei Republicii Moldova spre
principalii săi parteneri comerciali, creșterea continuă a productivității în toate sectoarele economiei și
transformările structurale din economia națională. Nivelul stabilit al obiectivului inflației este mai înalt
decât cel al Băncii Centrale Europene (BCE)3 pentru a evita aprecierea sistematicasi rapidă a monedei
naționale. În perioada 2010-2012 Banca Națională a Moldovei va continuă să se axeze pe stabilirea și
realizarea asigurării obiectivului privind
inflația.

Regimul de politică monetară existent, și anume regimul de țintire a agregatelor monetare nu permite în
condițiile actuale atingerea pe deplin a obiectivului fundamental din următoarele
considerente:

• legătură dintre evoluția agregatelor monetare și rată inflației în cazul Republicii Moldova este mai
puțîn previzibilă, dinamică corelației acestora diminuându-se din an în
an;

• instrumentele de politică monetară existente nu pe deplin asigura gestiunea eficientă a ofertei de bani
(fapt ce decurge din instabilitatea multiplicatorului monetar și modificarea cererii structurale de moneda)
care să garanteze stabilitatea
prețurilor;

• necesitatea calibrarii politicii monetare în funcție de evoluția ratei inflației, și nu în funcție de o țintă
intermediară;
• riscurile asociate utilizării cursului de schimb că ancora nominală în contextul unei economii deschise și
liberalizării în continuare a contului de capital.

Realizarea obiectivului fundamental va fi efectuată prin utilizarea instrumentului principal de politică


monetară: operațiunile de piață deschisă, precum și de instrumentele auxiliare: facilitățile permanente,

15
normă rezervelor obligatorii și intervențiile pe piață valutară. Aceste instrumente au un impact direct
asupra nivelului ratelor dobânzilor nominale pe termen scurt pe piață monetară.

Condițiile pe piață monetară sunt dirijate de BNM, în scopul realizării obiectivului inflației, prin
stabilirea indicatorului principal pentru piață interbancară pe termen scurt – rată de
baza.

Nivelul ratei de baza va fi stabilit de către Consiliul de administrație al Băncii Naționale a Moldovei în
conformitate cu art. 26 al Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei.

Operațiunile de piață deschisă vor constitui instrumentul principal al politicii monetare. Efectuarea
operațiunilor de piață deschisă vor avea drept scop echilibrarea cererii și ofertei pe piață monetarasi va

permite BNM să influențeze nivelul ratelor dobânzilor pe termen scurt pe piață


interbancară.

Facilitățile permanente efectuate la inițiativa băncilor autorizate limitează fluctuațiile ratelor


interbancare ale dobânzii pe termen scurt (overnight) care pot fi uneori semnificative și formează
coridorul pe termen scurt al ratelor dobânzii pe piață monetară.

Ratele dobânzii aferente celor două facilități permanente (depozite și credite overnight) vor delimita
coridorul ratelor Băncii Naționale a Moldovei.

Facilitățile permanente vor fi disponibile pentru băncile autorizate la cererea acestora, în volum nelimitat
și la rată dobânzii stabilită de Consiliul de administrație al BNM.

Rezervele obligatorii vor fi utilizate că un instrument al politicii monetare având drept scop limitarea
excesului de lichiditate, atenuarea impactului acestuia asupra ratelor interbancare ale dobânzilor.
Totodată, ele vor avea și un rol prudential, în special țînând cont de mărimea limitată a Fondului de
garantare a depozitelor. Rezervele obligatorii sunt păstrate în conturile băncilor autorizate la Banca
Națională a Moldovei la o rată stabilită de către Consiliul de administrație al
BNM.

16
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a Moldovei va stabili mărimea normei rezervelor
obligatorii la mijloacele atrase în moneda nationalasi valută străînă în funcție de trendul pe termen mediu
și lung al inflației, evoluția indicatorilor macroeconomici, prognozele indicatorilor macroeconomici și
monetari pe termen mediu și lung, așteptările inflaționiste, etc.

BIBLIOGRAFIE:

1. www.bnm.md
2. Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei
3. www.mec.gov.md
4. Legea nr.191-XVI din 30 iunie 2006
5. www.statistica.md
6. Strategia politicii monetare a băncii naţionale a moldovei pentru 2010-
2012
6. https://www.bnm.md/ro/content/evolutia-pietei-creditelor-si-depozitelor-luna-
noiembrie-2017
7. Evoluţia pieţei creditelor şi a depozitelor în luna noiembrie 2017

17