Sunteți pe pagina 1din 9

Etapele de dezvoltare

neuro-senzorio-motorie

La nou-nascut:

 miscarile sunt fara scop si fara efect precis;


 sunt subordonate puternic reflexelor tonice primitive de postura;

 copilul prezinta o postura simetrica, predominand tonusul flexorilor;(membrele


inferioare si superioare sunt stranse spre piept)

 copilul nu poate sa-si intinda complet membrele, pumnii sunt stransi, dar poate face
miscari alterne cu membrele inferioare;

 in decubit ventral se pastreaza modelul de flexie, poate insa sa intoarca capul intr-o
parte

La 1 luna:

 urmareste un obiect dintr-o parte a pozitiei mediane;


 reactioneaza la sunetul clopotelului;

 din decubit dorsal se intoarce partial pe o parte,

 mobilizeaza membrele inferioare unitar;

 in decubit ventral: ridica pentru cateva momente capul la cateva grade si poate sa-
l intoarca; gambele fac miscari de tarare;

 in general membrele inferioare sunt mai putin flectate;

 daca e sustinut in ortostatism apare reflexul de pasire; daca in aceasta pozitie e

 inclinat intr-o parte, membrul inferior de partea unde se inclina se extinde, incercand
sa se sprijine pe varful piciorului.

 controlul capului e absent, acesta cade in fata, intr-o parte sau in spate;

 apare reflexul de prindere (strange degetul care se introduce in palma sa);

 fixeaza chipul adultului;

 inceteaza sa planga cand I se vorbeste

La 2 luni:

 urmareste un obiect in directie orizontala dintr-un capat in


 surade;
 extensia membrelor inferioare e mai buna, dar nu se poate sprijini pe membrele
 superioare, care raman flectate cand sta pe burtica
 prinde cu mainile pentru scurt timp;
 controlul capului e imbunatatit, ridicat de pe pat isi mentine singur capul.

La 3 luni:

 senzorial, apare un salt important: distinge doua culori (verde si rosu), o octava, gustul
sarat, dulce, acru;
 incepe sa gangureasca;

 la inceput intinde mainile dupa obiecte, dar nu intotdeauna le ajunge;


 se agata cu reflex de prindere de parul mamei, de haine;
 prinde obiectele care sunt aproape de el;
 sta in decubit ventral (pe burtica) cu bazinul pe planul de sprijin, se sustine pe
antebrate – postura papusii – (chiar daca pumnii sunt inca inchisi) si isi mentine capul
ridicat;
 postura papusii reprezinta primul punct de referinta important in
dezvoltarea motorie a copilului
 sustinut in picioare poate lasa greutatea corpului pe un membru inferior, fara sa mai
calce pe varf;
 prinde mai ales obiecte mai mari (biberonul), in mod grosolan, cu priza totala;
 trage cearsaful spre el;
 prinde cearsaful si il ghemuieste in palme;
 la 3 luni poate sa-si intinda mainile complet;
 catre sfarsitul perioadei isi examineaza mainile cu interes, ca si picioarele,
 combinand observatia cu miscarea lor;
 la inceput foloseste amandoua mainile, de obicei le intinde pe amandoua;
 de la a 10-a saptamana (21/2 luni) incepe sa se observe o preferinta pentru una din
ele,anticipand dominanta;
 in luna a 3-a copilul poate face deosebirea intre obiectele apropiate si cele
departate,motiv pentru care si performantele sale de atingere a obiectelor sunt mai
bune;
 se obisnuieste cu anumite imagini, ceea ce inseamna ca incepe sa aiba memorie;
 catre varsta de 3 luni recunoaste persoanele din familie, le deosebeste si – eventual isi
arata preferintele, ca si pentru anumite obiecte;
 in mod sigur prefera imaginile tridimensionale celor bidimensionale, obiectele
si persoanele mai degraba decat fotografiile sau desenele;
 in decursul acestui stadiu se observa dezvoltarea treptata a tonusului
muschilor extensori, copilul invingand treptat forta gravitationala; – extensia incepe cu
capul, cuprinde coloana, apoi soldurile;

La 4 luni

 se intoarce pt a privi pe cel care-l striga;


 se intoarce jumatate pe burta;
 tine capul ridicat, intoarce capul in ambele sensuri
 postura predominanta a mainii pe piept;
 incepe sa deschida mana (in postura papusii se sprijina pe palme), cu
opozitia completa a policelui;
 retine cu mana obiecte, se agata de parul si hainele persoanelor care se apleaca asupra
sa;
 ridica mainile aproape de fata si le priveste;
 rade.

La 5 luni:

 culcat pe spate face miscari dirijate pt a se debarasa de un prosop pus pe cap;


 se dezveleste prin miscari de pedalare;
 isi prinde coapsa, eventual piciorul;
 incepe sa poata fi sprijinit in sezand;
 controlul capului foarte bun;
 miscarile membrelor inferioare au inca un caracter primitiv;
 la sfarsitul acestei perioade apar primele reactii de echilibru in pozitiile culcat pe burta
si pe spate.

La 6 luni:

 se rostogoleste complet, de mai multe ori;


 asezat pe spate aduce un genunchi flectat langa trunchi;
 se taraste in toate sensurile si in toate modurile;
 poate fi asezat in sezand si in aceasta pozitie isi tine capul ridicat si il roteaza;
 extinde cotul (abia acum!) si se poate sprijini in decubit ventral pe bratele extinse;
 prinde obiectele in mod precar cu grifa palmara cubitala si opozitia partiala a policelui;
 * La sfarsitul acestui stadiu, copilul se gaseste in plina perioada de explorare
a mediului inconjurator. Examineaza indelungat orice lucru si realizeaza diferenta intre
 acesta si mana care-l manipuleaza. Isi duce obiectele dintr-o mana in cealalta. E
avid,scotoceste prin cutii, prinde un obiect, se repede dupa altul, cauta cu privirea un
al treilea. Incearca sa imite expresii faciale. Isi recunoaste numele cand e strigat.
Are gusturi particulare la mancare. Incepe sa manipuleze singur biberonul. Se straduie
sa ridice de jos obiectele care-i cad. Doarme cam jumatate din 24 de ore.

La 7 luni:

 poate sa se ridice in pozitie sezand din decubit dorsal;


 sta in sezut fara sprijin sau cu usor sprijin lombar si isi foloseste mainile pentru a se
juca sau pentru mentinerea echilibrului, indiferent de pozitia capului;
 achizitia posturii sezand e al doilea punct de referinta important in dezvoltarea
neuro-motorie a copilului;
 stand sprijinit isi suporta cea mai mare parte din greutate pe membrele
inferioare extinse (calcaie pe sol);
 tine un cub in fiecare mana;
 poate prinde o pastila (cu pensa totala);
 ridica de toarta o ceasca rasturnata;
 zguduie patul si masa;
 zgarie;
 se joaca cu picioarele in pozitia culcat (le duce la gura);
 examineaza cu interes o jucarie;
 vocalizeaza cateva silabe.

La 8 luni:

 se ridica in sezand, cu sau fara ajutorul unei usoare tractiuni pe antebrat;


 se rostogolseste cu alternarea coordonata a flexiei si extensiei bratelor si gambelor;
 se ridica eventual in picioare, dar uneori sprijinit isi flecteaza membrele inferioare –
 faza de astazie; aceasta faza de astazie e uneori mai marcata catre 6 luni, ea stergandu-
se catre sfarsitul lunii a 8-a si nu e obligatorie;
 prehensiunea se face cu grifa palmara si radiala, cu opozitia policelui;
 se joaca de-a “cucu-bau”;
 cauta un obiect care a cazut;
 catre sfarsitul acestei luni apare reflexul “pregatirea pentru saritura” (“ready to jump”),
“reactia parasuta” a lui Paine sau “extensia protectoarea a bratelor”;
 reflexul “pregatire pentru saritura” reprezinta al treilea punct de referinta
in dezvoltarea neuro-motorie a copilului;
 aceasta reactie persista toata viata, fiind un reflex de aparare.

La 9 luni:

 se ridica in sezand fara ajutor;


 datorita dezvoltarii reflexului “pregatirea pentru saritura” se poate ridica in patru labe;
 la aceasta varsta prehensiunea se face mai intai intre police si fata externa a indexului,
apoi cu varful celor doua degete: pensa fina.
 Ridicarea in picioare (intre 9 si 10 luni) se poate face in mai multe moduri:
 Din patru labe isi indreapta trunchiul si se agata de un suport cu mainile; apoi duce un
picior inainte in fandat (postura “cavaler servant”) si se ridica prin sprijin pe acest
membru inferior.
 Se ridica sprijinindu-se si catarandu-se cu mainile pe propriile membre inferioare.
Mainile il ajuta in acest caz sa extinda genunchii si sa-i tina intinsi, pana cand (in
picioare) se poate agata cu mainile de un suport.
 din patrupedie se sprijina de un suport, isi extinde ambii genunchi, se mpinge in maini
si se ridica de fapt, modalitatile de trecere din culcat sau din sezand in ortostatism
sunt mult mai diverse.

La 10 luni:

 sta singur in sezut, cu buna coordonare, prinde si se poate roti fara sa-si piarda
echilibrul;
 trece in pozitie ventral(pe burta), se taraste, apoi se ridica din nou in sezand;
 echilibrul lateral e independent de pozitia membrelor inferioare;
 merge in patru labe – cu burta aproape de sol desi poate sa se ridice in picioare, sa fie
sustinut de o singura mana,
 nu paseste si nu are reactii de echilibru in stand;
 primele 3 degete ale mainii capata o importanta tot mai mare; e varsta la care apare
dominanta, drepta in majoritatea cazurilor; de asemenea preferinta pentru a folosi o
anumita parte-jumatate a corpului;
 se joaca;
 trage si impinge obiectele din fata;
 arunca bile sau cuburi intr-un pahar;
 se deplaseaza dupa jucarii;
 flutura mana in semn de ramas bun;
 suna clopotelul;
 bate din palme;
 culege samburi.

* La sfarsitul acestui stadiu, copilul recunoaste bine obiectele, stie sa asocieze doua sau trei,
are preferinte, le ridica de jos, stie sa le caute daca sunt ascunse. Imita acte simple, cum ar fi
spalatul cu sapun sau hranirea altora. Ii place sa fie bagat in seama, sa se joace.. Isi identifica
parti ale corpului. Unii autori cred ca incepe sa-si identifice sexul. Este uneori “dragut” fata de
animale sau fata de papusa, dar se manifesta zgomotos cand vede ca se acorda atentie altui
copil sau unui substitut (jucarie sau animal). Poate uneori sa se hraneasca singur, ajuta sa fie
imbracat. E varsta la care apare sentimentul de teama. Poate din acest motiv are
uneori tulburari ale somnului. In afara de “mama” si “tata” poate pronunta 2-3 cuvinte, pe
care le repeta cu sau fara sens. Spune “nu”, “pa”, flutura mana in semn de ramas bun. E foarte
atent cand i se vorbeste.

La 11 luni:

 merge in patru labe;


 in picioare, cu sprijin usor, face pasi altern;
 sta singur cateva secunde.

La 12 luni:

 nu are inca reactii de echilibru in mers;


 merge lateral tinandu-se de mobila sau tinut de o singura mana, cu baza larga
de sprijin;
 prehensiunea e la aceasta varsta mai apropiata de ce a adultului, desi mai intampina
dificultati la prinderea obiectelor mici;
 prezinta pensa digitala cu opozitie fata de degetele II, III si uneori IV;
 poate arunca mingea dupa cum i se arata;
 coopereaza la imbracare; trage piciorul din incaltaminte, scoate bratele din vesta;
 isi pune pieptenele in par, duce batista la nas.
La 13 luni:

 sta singur pentru scurt timp;


 face cativa pasi inainte fara suport;
 merge in maini si picoare (“mersul elefantului”).

La 15 luni:

 sta singur fara sprijin;


 merge singur, pornind si oprindu-se, fara sa cada;
 construieste un turn (2-3 cuburi suprapuse):
 introduce margele intr-o sticla;
 ajuta la intorsul paginilor unei carti.

La 18 luni (1an si 6luni):

 copilul sta si merge singur;


 merge lateral (la 161/2 luni in medie);
 trage jucarii dupa el mergand cu spatele;
 urca scarile tindansu-se de balustrada;
 poate merge cu o jucarie in brate;
 cand alearga are tendinta sa tina genunchii tepeni si uneori alearga pe varfuri;
 se alimenteaza singur, dar nu fara sa se murdareasca.

La 20 de luni (1an si 8 luni):

 sta pe un singur picior cu asistenta.

La 21 de luni (1an si 9 luni):

 mototoleste hartia dupa demonstratie;


 construieste turnuri suprapunand 5-6 cuburi.

La 24 de luni (2 ani):

 copilul alearga bine fara sa cada; de fapt alearga mai degraba decat merge;
 urca si coboara scarile singur, dar daca sunt ceva mai inalte aduce amandoua
 picioarele pe aceeasi treapta, suind sau coborand cu acelasi picior;
 ridica obiectele de pe podea fara sa cada;
 merge ruland piciorul calcai-degete;
 tine creionul cu degetele (nu in palma ca pana acum);
 poate desena un unghi, un cerc, imitand desenul facut de un altul (nu tocmai
 regulat);
 construieste turnuri din 6-7 cuburi;
 intoarce singur paginile unei carti.

La 30 de luni (2 ani si 6 luni):

 merge pe varful degetelor pe o linie trasata, dupa demonstratie;


 sare de la o inaltime de 20-30 cm cu picioarele lipite;
 arunca mingea (fara directie) mentinandu-si echilibrul;
 construieste un turn cu 8 cuburi.

La 36 de luni (3 ani):

 urca scaraile sprijinindu-se de balustrada, cu alternarea picioarelor, dar coboara


cu amandoua picioarele pe o treapta si urca la fel, daca nu se tine;
 merge urmarind cu aproximatie o linie dreapta, facand 1-3 greseli in 30 m;
 sare de pe ultima treapta a scarii (25 cm) cu amandoua picioarele lipite, mentinandu-si
echilibrul;
 isi pune singur ghetele, dar de obicei pe dos (gheata dreapta pe piciorul stang);
 construieste turnuri cu 9 cuburi;
 arunca 10 margele intr-o sticla in 30 de secunde;
 deseneaza un patrat cu 2 greseli, un romb cu 4 greseli, copiaza o cruce.

La 42 de luni (3 ani si 6 luni):

 sta pe varfuri, sta pe un singur picior (minim 2 secunde);


 merge cu tricicleta.

La 48 de luni (4 ani):

 coboara scara cu alternarea picioarelor;


 sare de 2-3 ori pe un picior, parcurgand aproximativ 2 m;
 sta cu echilibru intr-un picior 4-8 secunde;
 sare in lungime cu ambele picioare lipite 60-85 cm;
 arunca 10 margele intr-o sticla in 25 de secunde;
 deseneaza un romb cu 3 greseli;
 se spala singur pe maini si pe fata, dar nu prea bine.

La 5 ani:

 copilul poate sta singur pe un picior minimum 8 secunde;


 merge pe varfuri distante lungi;
 arunca 10 margele intr-o sticla in 20 de secunde;
 deseneaza o cruce fara greseala, un patrat cu 1-2 greseli, un cerc nu prea regulat.

S-ar putea să vă placă și