Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 1 BA 01.03.

2017

PROBIOTICE
Definirea si mecanismul de actiune al probioticelor
Probioticele sunt culturi individuale sau mixte de microorganisme vii,
nepatogene, capabile sa influenteze favorabil sanatatea omului sau animalului
care le ingera (FAO).
Originea probioticelor poate fi considerata in anul 1903, cand Metchinikoff
a prezentat efectul benefic al lactobacililor din iaurt asupra sanatatii
organismului uman. In 1917, in timpul unei epidemii de shigelioza, prof german
Afred Nissle a izolat o tulpina de E.coli din fecalele unui soldat care a rezistat
bolii. Ișteropr, tulpina E.coli Nissle 1917 a fost utilizata in tratarea infectioasa Gl
cu Salmonella si Shigella.
Termenul de probiotic a fost utilizat prima data de Lilly si Stillwelll care
defineau probioticele ca organisme sau substante care contribuie la echilibrul
microbiologic al intestinului.

Conditii care trebuie indeplinite de organisme utilizate ca probiotice


 sa fie de origine umana
 sa fie mentionate in literatura si efectele favorabile studiate
 Sa nu fie patogene si sa nu elaboreze toxine
 sa reziste procedeelor de fabricatie a produselor ce le contin, sa reziste la
conservarea la temperaturi scazute(glucozoxidaza produsa de unii fungi
Aspergillus si Penicillium poate creste supravietuirea probioticelor in produsele
lactate functionale)
 sa fie rezistente la actiunea aciditatii gastrice, secretiei biliare si pancreatice
 sa se fixeze pe celulele epiteliale ale intestinului pentru a rezista
peristaltismului si sa colonizeze, cel putin temporar, intestinul
 sa produca substante antimicrobiene eficace fata de bacteriile patogene
 sa fie supuse, in prealabil, unor teste care sa demonstreze proprietatile lor
favorabile pentru sanatate
 sa nu contine gene care codifica rezistenta fata de antibiotice
 pentru ca un produs probiotic sa fie activ trebuie sa contina minim 106
UFC/ml, iar un produs lactat ce contine probiotice trebuie consumat in cantitate
de minimum 100g/zi (9 log UFC/zi (Codex, 2003)).

Mecanismul de actiune al probioticelor


Probioticele actioneaza in 3 directii principale:
a) moduleaza mecanismele imunologice ale organismelor gazda, cu
importanta atat in prevenrea si terapia bolilor infectioase, dar si a proceselor

1
Curs 1 BA 01.03.2017

inflamatorii cronice de la nivelul tubului digestiv si a reactiilor alergice (astm,


alergii alimentare)
b) actiunea directa fata de alte microorgansime
c) actiunea asupra unor produsi microbieni: toxine, produsi ai organismului
gazda: saruri biliare si ingrediente alimentare.

Efectele benefice ale probioticelor sunt:


 inhibarea bacteriilor nedorite ( E.coli, Cl. Perfringens, Salmonella)
Actiunea inhibitoare a probioticelor:
 scaderea pH-ului;
 scaderea potentialului redox;
 absorbtia nutrimentelor disponibile;
 producere de H2O2 si de bacteriocine;
 actiune anti Helicobacter pylori;
 prezinta abilitatea de a forma compusi cu greutate moleculara scazuta ca
ac. Linoliec conjucat, ac. Gamma aminobutiric.
 neutralizarea produsilor toxici;
 ameliorarea digestibilitatii alimentelor prin: hidroliza lactozei, degradarea
beta-glucanilor, stimularea unor enzime digestive(lactaza, invertaza, maltaza),
amliorarea asimilarii aminoacizilor esentiali de catre organsim;
 sinteza de vitamine.

Bacteriile cu actiune probiotica fac parte in principal din genurile


Lactobacillus(rhamnosus, casei, reuteri,delbruecki), si Bifidobacterium(bifidum,
breve, infantis, lactis, adolescentis, longum, coryneforme), dar exista si din alte
genuri: Streptoccocus, Leuonostoc, Enterococcus sau levuri ca Saccharomyces
cerevisiae/boulardii.
Bifidobacterium lactis este mai acidotolerant si aerotolerant decat alte
bifidobacterii de aceea se utilizeaza foarte mult in obtinerea produselor lactate
funcionale.
Produc acizi grasi cu catena scurta si consuma mai mult tipul L de acid
lactic, comparativ cu tipul D. Induc producerea de imunoglobuline, asigura
valoarea nutritiva a alimentelor prin asimilarea substantelor nedigerabile
(oligozaharide) de catre gazda, actiune anticarginogena, sinteza de acid folic.
Aplicatii: alimente functionale sau preparate probiotice.

Produse lactate cu probiotice


Laptele acidofil – Lactobacillus acidophilus – bacteriiile colonizeaza
colonul si previne dezvoltarea patogenilor. Se recomanda persoanelor cu diaree

2
Curs 1 BA 01.03.2017

si tulburari intestinale.
Laptele bifidus – primul produs cu Bifidobacterium (bifidum/longum)
destinat consumului copiilor. Produsul contine 10-100milioane de
bifidobacterii/g si are pH 4,3-4,7. Se recomanda in boli digestive, hepatice si C.
MIL-MIL- este un produs lactat din Japonia si contine B. longum, B. breve
si L. acidophilus si este imbogatit cu glucoza, fructoza, suc.
Yakult – produs lactat japonez, obtinut cu L. casei tulpina Shirota
(descoperita in 1930). Aceasta este rezistenta la actiunea sucului gastric,
pancreatic, colonizeaza colonul si optimizeaza actiunea si nr macrofagilor. Este
comercializat in 15 tari europene.
Koumiss-Koumiss – este obtinut din lapte de iapa. Se recomanda ca
adjuvant in tratarea tuberculozei, astmului, pneumoniei, bolilor cardiovasculare
si ginecologice. Este energizant si reconfortant.
Acidophilin – este un produs din lapte de vaca, contine L. acidophilus,
Lactococcus lactis subsp. lactis sau L. delbrueckii subsp. bulgaricus.
Miru-Miru – produs lactat japonez obtinut cu L. acidophilus si
Bifidobacterium breve.

PREBIOTICELE
Reprezinta ingrediente alimentare nondigerabile (oligozaharide) care
exercita un efect benefic asupra organismului prin stimularea selectiva a cresterii
si/sau a activitatii unui numar restrans de specii bacteriene la nivelul colonului
(bidifobacterii si lactobacili)
Carbohidratii (oligozaharidele) au cel mai mare potential prebiotic, dar se
utilizeaza si substante non-carbohidrati ca prebiotice. Se considera ca
prebioticele stimuleaza dezvoltarea si activitatea bifidobacteriilor ( de unde
deriva denumirea de factori bifidogeni) si a bacteriilor lactice.
Cea nau unoirtabta caracteristica a prebioticelor este rezistenta acestora la
actiunea hidrolitica a enzimelor din tractul gastro-intestinal. Astefel, ajunse in
colon, oligozaharidele nedigerabile, reprezinta un substrat excelent pentru
bacteriile de la acest nivel. In urma proceselor fermentative microbiene din
colon rezulta acizi grasi cu catena scurta, hidrogen, metan, dioxid de carbon, dar
si o serie de nutrimente ca: amine, poliamine, antioxidanti si numerosi factori de
crestere.

Efectele benefice ale prebioticelor


Fermentarea oligozaharidelor in colon de catre prebiotice serie de efecte +:

3
Curs 1 BA 01.03.2017

 stimularea absortiei mineralelor (calciu, magneziu)


 scurtarea timpului de tranzit intestinal
 scaderea nivelului lipidelor din sange
 stimularea defecatiei
 actiune anticancerigena (butirat)
 reducerea nivelului glicemiei (propionatul inhiba gluconeogeneza)

Oligozaharidele nondigerabile pot fi obtinute prin 3 metode:


a) extractie directa din plante
b) descompunerea polizaharidelor
c) sinteza, pornind de la mono si dizaharide, care sunt legate impreuna.
Fructo-oligozaharidele (FOS) sunt polimeri ai fructozei, lanturi scurte de
oligozaharide compuse din D-fructoza si D-glucoza. Ele contin intre 2 si 8
unitati de monozaharide in medie 4. FOS, numite si neozaharuri sunt produse la
scara industriala din zaharoza, cu ajutorul unei enzime fungice
(fructoziltransferaza).
Oligozaharidele stimuleaza dezvoltarea speciilor de Bifidobacterium in
intestinul gros. Aceste bacterii poseda o enzima inductibila (beta-fructo-
furanozidaza) care elibereaza monomerii de fructoza care apoi sunt transportati
in citoplasma celulei bacteriene. Pot fi folosite ca indulcitor (30-40% capacitatea
de indulcire a zaharului – un glucid este mai dulce cu cat are molecula mai
mica)
Transgalaco-oligozaharidele (TOS) – polimeri ai galactozei, oligozaharide
obtinute din lactoza. Acestea sunt produse din laptele de vaca, prin legarea
galactozei la molecula de lactoza (intre 1 si 6, in medie 4).
Inulina – repezinta prebioticul cu cel mai lung lant polizaharidic, continand
intre 3-60 de molecule de fructoza, in medie 10. Se gaseste in cantitate mai mare
in radacina de dalie, cicoare, anghinare si papadie. Efecte benefice: stimularea
bifido si lactobacteriilor, imbunatateste absorbtia de calciu care reduce riscul de
osteoporoza, reglarea metabolismului lipidelor.
Lactuloza este un oligozaharid semi-sintetic, alcatuit din D-lactoza si D-
fructoza. Este utilizat in pediatrie pt stimularea bifido/lactobacteriilor. In SUA se
utilizeaza in tratarea constipatiei si encefalopatiilor cu origine hepatica.

SIMBIOTICELE
Sunt combinatii de probiotice si prebiotice. Principalul beneficiu al
simbioticelor este persistenta probioticelor la nivelul tractului gastrointestinal.

S-ar putea să vă placă și