Scriere Proiecte - CCD - Ro PDF

DEZVOLTAREA DURABILĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SĂTMĂREAN PRIN COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ
RO 2005/017-536.01.01.02.02 GUVERNUL
ROMÂNIEI
CUM SĂ ELABORĂM PROIECTE

DE SUCCES?
Proiect finanţat de Uniunea Europeană

(În cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră
România-Ungaria PHARE CBC 2005,
RO 2005/017-536.01.01.02.02)
Proiect implementat de:
CASA CORPULUI DIDACTIC
1
Publicaţie editată în cadrul proiectului „Dezvoltarea durabilă a învăţământului sătmărean prin

cooperare transfrontalieră” finanţat de Programul de Cooperare Transfrontalieră România-
Ungaria PHARE CBC 2005, RO 2005/017-536.01.01.02.02
Editor: CASA CORPULUI DIDACTIC SATU MARE
Coordonator:
PIROSKA SZÁSZ
Director
CASA CORPULUI DIDACTIC SATU MARE
Satu Mare, Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 6,
Telefon +40-361-801065, fax +40-361-801064
E-mail: ccdsatumare@yahoo.com
Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Casei Corpului Didactic Satu Mare.
Publicaţia sau părţi ale acesteia pot fi reproduse numai cu permisiunea acesteia.
Publicat la Satu Mare. Data publicării: februarie 2008.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod neapărat poziţia oficială a Uniunii Europene.
Comisia Europeană
http://ec.Europa.eu
Comisia Europeană – Directoratul General pentru Extindere – Programul PHARE
http://ec.Europa.eu/enlargement/financial_assistance/phare/index_en.htm
Comisia Europeană – Directoratul General pentru Politica Regională
http://ec.Europa.eu/regional_policy
Comisia Europeană – Directoratul General pentru Afaceri economice şi financiare:
http://ec.Europa.eu/comm/economy_finance
Consiliul Uniunii Europene
http://www.consilium.Europa.eu
Parlamentul European
http://www.Europarl.Europa.eu
Curtea Europeană de Justiţie
http://curia.Europa.eu
Curtea Europeană de Conturi
http://eca.Europa.eu
Comitetul Economic şi Social
http://eesc.Europa.eu
Comitetul Regiunilor
http://cor.Europa.eu
Banca Centrală Europeană
http://www.ecb.int
Banca Europeană de Investiţii
http://eib.eu.int
Reprezentanţa Comisiei Europene în România
http://www.infoEuropa.ro
Misiunea Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană
http://ue.mae.ro
Centrul Român de Informare de la Bruxelles
http://www.roinfocentre.be
Uniunea Europeană în lume:
http://ec.Europa.eu/comm/world
2
CUPRINS
I. Introducere..............................................................................................................3
Context....................................................................................................................................3
Structura şi conţinutul materialului.........................................................................................4
II. Paşii Elaborării unei Cereri de Finanţare de Succes..........................................5
II.1 Identificarea necesităţilor şi posibilităţilor.......................................................................6
II. 2 Reformularea problemelor sub forma unor obiective.....................................................7
II. 3 Etapa de planificare a proiectului – elaborarea matricei cadrului logic..........................9
II. 4 Planificarea operativă a proiectului...............................................................................15
II. 5 Parteneriatul...................................................................................................................16
II.6 Identificarea Programelor de Finanţare – Studierea apelului de finanţare, colectarea
informaţiilor..........................................................................................................................18
II.7 Elaborarea Cererii de Finanţare .....................................................................................18
Finalizarea Documentaţiei de Proiect...................................................................................19
Autocontrol ..........................................................................................................................20
III. Implementarea Proiectelor................................................................................22
III.1 Evaluarea Proiectului....................................................................................................22
III.2 Încheierea Contractelor.................................................................................................23
III. 3 Procedura de Achiziţii..................................................................................................24
III.4 Procedura de Plată.........................................................................................................27
III.5 Alte probleme de tip financiar......................................................................................27
III.6 Monitorizare, Raportări.................................................................................................28
III.8 Modificarea Contractului..............................................................................................29
III.9 Informare, Publicitate, Elemente de Identitate Vizuală, Diseminarea Rezultatelor.....29
III. 10 Finalizarea Proiectului...............................................................................................30
O Scurtă Recapitulare..............................................................................................31
IV. Fondurile Structurale.........................................................................................32
IV.1 Scopul înfiinţării Fondurilor Structurale.......................................................................32
IV.2 Prezentarea Fondurilor Structurale...............................................................................33
IV.3 Obiectivele Fondurilor Structurale ..............................................................................36
IV.4 Utilizarea Fondurilor Structurale..................................................................................40
A. Utilizarea Fondurilor Structurale în România..............................................................42
B. Utilizarea Fondurilor Structurale în Ungaria................................................................43
V. Prezentarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane şi a Oportunităţilor de Finanţare Active.....................................................44
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). .45
GLOSAR...................................................................................................................55
Audit - Procesul de verificare detaliată a unui sistem de management, de căre un organism
independent. .........................................................................................................................55
Anexe.........................................................................................................................58
I. INTRODUCERE
Context
În cursul anului 2007, Casa Corpului Didactic Satu Mare, în parteneriat cu Institutul de
Pedagogie, Învăţământ Social şi de Perfecţionare al Consiliului Judeţean Szabolcs-Szatmár-
3
Bereg (Nyíregyháza, Ungaria) a câştigat un proiect transfrontalier PHARE CBC româno-

ungar intitulat „Dezvoltare durabilă a învăţământului sătmărean prin cooperare
transfrontalieră”. Obiectivul proiectului constă în dezvoltarea şi extinderea cooperării
transfrontaliere în domeniul educaţiei şi învăţământului, precum şi creşterea capacităţii
instituţiilor de învăţământ din judeţele Satu Mare şi Szabolcs-Szatmár-Bereg de a atrage
fonduri comunitare şi naţionale disponibile.
Prezentul document reprezintă materialul de instruire dedicat creşterii capacităţii de
absorbţie a Fondurilor Structurale, care oferă României şi Ungariei resurse considerabile în
perioada de programare 2007-2013. Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă cadrele didactice
care îşi desfăşoară activitatea în zona de graniţă România-Ungaria.
Sarcinile profesionale de elaborare a manualului au fost realizate de biroul de consultanţă
Megakom Consultants Romania, în perioada ianuarie - februarie 2008.
Structura şi conţinutul materialului

Materialul de instruire este structurat pe patru părţi principale:
• Paşii elaborării unei cereri de finanţare de succes;
• Implementarea cu succes a proiectelor;
• Fondurile Structurale ale Uniunii Europene disponibile României şi Ungariei în
perioada de programare 2007-2013;
• Oportunităţi de finanţare active.
Logica şi structura materialului de instruire urmăreşte, în principiu, structura şi tematica
seminariilor organizate, cuprinzând informaţiile predate pe parcursul instruirilor, în unele
cazuri completând sau detaliind unele tematici.
În acelaşi timp, este important de subliniat faptul că prezentul material nu este un manual
didactic tradiţional: el nu trebuie învăţat capitol după capitol, mai degrabă este un document
cadru şi de referinţă, fiind indicată utilizarea lui în perioada derulării celor două seminarii.
4
II. PAŞII ELABORĂRII UNEI CERERI DE FINANŢARE DE SUCCES

În prima parte a materialului – cu ajutorul unor exemple practice – vom parcurge etapele
elaborării unei cereri de finanţare de succes, urmând ca în a doua parte să prezentăm cum se
procedează după obţinerea fondurilor de finanţare. Aşa cum vom putea observa, procesul se
referă întotdeauna la proiect şi NU la cererea de finanţare – cererea de finanţare va fi doar un
instrument pentru dezvoltarea proiectului.
O cerere de finanţare (un proiect) bună (bun) înseamnă un proiect bine planificat şi
implementat. Privind din alt punct de vedere, chiar şi un proiect bine planificat şi câştigat poate
să se finalizeze printr-un eşec, dacă nu se implementează în mod corespunzător. În acelaşi
timp, un proiect planificat insuficient nu trece nici măcar de procesul de evaluare. Conform
acestei principiu, am considerat deosebit de important ca, pe lângă elaborarea proiectelor, să
prezentăm şi principalele elemente ale procesului de implementare.
Principalele faze ale elaborării şi implementării proiectelor sunt ilustrate în figura de mai jos:
Figura 1. Principalele faze ale ciclului de proiect
Identificarea Determinarea
necesităţilor obiectivelor
Feed-back
Planificare de
proiect
Implementare de
Evaluare şi monitoring proiect
Limite
În acest capitol, vom prezenta paşii elaborării şi elementele unei cereri de finanţare (în
continuare proiect), urmând ca, în capitolul următor, să prezentăm etapele de implementare a
unui proiect câştigat.
Înainte de a trece însă la descrierea elaborării şi implementării proiectelor, să definim ce
înţelegem sub noţiunea de proiect!
Un proiect înseamnă un şir de activităţi realizate într-un cadru instituţional unic, care nu se
includ printre activităţile obişnuite ale organizaţiei/instituţiei şi vizează atingerea unui/or
obiectiv/obiective concret/e:
- într-un interval de timp stabilit,
- utilizând resurse umane şi materiale stabilite în prealabil.
5
II.1 Identificarea necesităţilor şi posibilităţilor
De ce avem nevoie de proiect? Orice proiect are la bază atingerea unei situaţii dorite, dorinţa
de a rezolva o problemă actuală.
Astfel, procesul de elaborare a oricărui proiect este anticipat de identificarea şi analiza
problemelor, a necesităţilor existente.
Identificarea necesităţilor existente este urmată de formularea ideii de proiect, precum şi de
studierea anunţului licitaţiei de proiecte. Urmează formularea concisă a obiectivelor şi
planificarea proiectului pe baza aşa numitei metode Logframe - Logical Framework Approach
(metodă acceptată în Uniunea Europeană). Pasul următor îl reprezintă planificarea operativă
a proiectului – adică elaborarea planurilor financiare, a celor de resurse umane şi de activităţi.
Folosirea metodei Logframe reprezintă un mijloc eficient pentru grupurile de interese (grupuri
interesate în rezolvarea problemelor) în identificarea şi analizarea problemelor, respectiv în
determinarea obiectivelor şi sarcinilor executabile, necesare rezolvării problemelor. Prin
aplicarea metodei logframe, proiectanţii pot testa ideile de proiecte propuse în vederea
asigurării relevanţei, a fezabilităţii şi durabilităţii acestora.
Identificarea necesităţilor, elaborarea arborelui de probleme

Înainte de a începe elaborarea cererii de finanţare, trebuie să avem o viziune amplă şi clară
asupra proiectului pentru care dorim să obţinem fonduri. Solicitantul trebuie să identifice
problemele care trebuie rezolvate, precum şi acele dezvoltări care ar contribui la eliminarea
sau rezolvarea totală sau parţială a problemei. Creionarea acestora poate reprezenta nucleul
ideii de proiect: doar în cunoaşterea acesteia, iar după regândirea ideii de proiect, putem
începe etapa practică propriu-zisă a elaborării cererii de finanţare.
Astfel, primul pas în procesul elaborării unui proiect constă în identificarea şi analiza
problemelor existente. Scopul principal al proiectelor îl constituie rezolvarea problemelor
existente, în consecinţă, pentru înţelegerea problemelor principale, trebuie analizată situaţia
existentă.
Este un criteriu elementar ca proiectul să răspundă unor cerinţe real existente. În mod
similar, trebuie să fim atenţi pentru a identifica cauza problemei şi NU consecinţa.
La acest proces trebuie să participe toate grupurile de interes, adică persoanele, grupurile
care vor fi afectate de rezultatele proiectului, într-un cadrul cum ar fi, de exemplu, un
workshop! Aceeaşi situaţie dată poate fi interpretată în mod diferit de către diferite grupuri de
interes.
Identificarea problemelor se poate realiza pe baza interviurilor profunde, a cercetărilor pe baza
chestionarelor în cadrul grupurilor de interes (grupuri ţintă), a analizelor şi a datelor statistice
existente. O metodă posibilă pentru analizarea şi colectarea problemelor ar fi ca grupurile de
interes să determine principalele probleme legate de situaţia dată în cadrul unei reuniuni de tip
brainstorming (bursă de idei).
După identificarea şi colectarea problemelor, trebuie să identificăm raporturile cauză- efect
(ordinea ierarhică) existente între probleme, iar pe urmă, bazându-ne pe acestea, să elaborăm
6
arborele problemelor. Dacă o problemă analizată este o cauză, ea va fi situată la nivelul

inferior. În general, arborele problemelor cuprinde 3-5 nivele.
În timp ce analizele situaţiilor obişnuite oferă o descriere a problemelor în mod general, narativ
şi mai puţin structurat, un avantaj al metodei Logframe rezultă chiar din recunoaşterea faptului
că probleme de sine stătătoare nu există – ele fac parte întotdeauna dintr-un lanţ de probleme
de tip cauză-efect. Dacă problema este identificată în mod greşit, şi rezolvarea ei va fi greşită.
Astfel, este foarte importantă descrierea problemelor în mod concret şi real, evitând formulările
generale.
Figura 2. ilustrează un posibil arbore al problemelor, săgeţile aratând legăturile existente
între problemele identificate:
Figura 2. Arborele problemei
Nivel redus de cooperare între

instituţiile şcolare transfrontaliere
Lipsa informării Lipsa din educaţie a

privind integrarea cunoştinţelor legate
Europeană de UE
Lipsa legăturilor Lipsa unui Lipsa unui Necalificarea

între şcolile centru de material didactic profesorilor în
transfrontaliere informare cu tematica UE tematica UE
Lipsa unui
Recomandare: evitaţi complicarea inutilă a analizei problemei, atât în timp, cât şi în extindere.
În caz de necesitate, analiza problemei poate fi modificată sau extinsă şi ulterior.
II. 2 Reformularea problemelor sub forma unor obiective
Arborele problemelor se poate transforma foarte uşor în arborele obiectivelor: pentru

aceasta trebuie doar să transformăm problemele în obiective! În timp ce arborele
problemelor prezintă aspectele negative ale unei situaţii existente, determinarea obiectivelor
arată aspectele pozitive ale unei situaţii viitoare preconizate. Astfel, arborele obiectivelor va fi
imaginea în oglindă a arborelui problemelor. Raportul cauză-efect devine raportul
instrumente-obiective.
Să vedem un exemplu pentru transformarea problemelor în obiective:
Problemă Obiectiv
7
Mediu socio-economic nefavorabil Mediu socio-economic favorabil
Dacă raporturile cauză-efect au fost determinate în mod corect, arborele obiectivelor ne arată
sarcinile parţiale pentru rezolvarea problemei generale. În acest mod, se poate asigura o
strânsă corespondenţă dintre obiectivele proiectului şi problemele identificate.
Prin reformularea problemelor, ajungem la arborele obiectivelor (Figura 3.). Obiectivele sunt
legate între ele în mod similar problemelor din arborele problemelor. Conform acestori legături
logice, din moment ce obiectivele situate la nivele inferioare sunt atinse, vor fi realizate şi
obiectivele de la nivelul următor.
Figura 3. Arborele obiectivelor
Nivel ridicat de cooperare între

instituţiile şcolare transfrontaliere
Flux de informaţii Cunoştinţe extinse

bogat privind legate de Uniunea
integrarea Europeană Europeană
Existenţa Existenţa
Existenţa unui Profesori
legăturilor extinse materialelor
centru de calificaţi în
între şcolile didactice cu
informare tematica UE
transfrontaliere tematica UE
În procesul de analiză a obiectivelor, este indicat să ţinem cont de următoarele criterii:

- Obiectivele să fie formulate sub forma descrierii unei situaţii viitoare dorite şi nu sub forma
unor activităţi.
- În procesul de realizare a arborelui de obiective pot apărea elemente noi, care rezultă din
modificarea arborelui problemelor. Astfel, în caz de necesitate, trebuie să revenim asupra
arborelui problemelor, pentru a-l corecta sau completa chiar şi în această fază.
- În cazul unor obiective, vom putea stabili în mod clar că ele nu pot fi realizate prin
instrumentele financiare ale statului, însă şi ele trebuie prezentate pentru a menţine
complexitatea procesului analizei obiectivelor.
8
II. 3 Etapa de planificare a proiectului – elaborarea matricei cadrului

logic
Matricea cadrului logic (pe scurt logframe) este outputul principal al metodei LFA. Dacă este
folosită în mod adecvat, logframe–ul ajută la clarificarea relaţiilor logice dintre activităţi,
rezultate, scopuri şi obiective.1
Matricea cadrului logic (Figura 4.), în forma cea mai simplificată, este un tabel cu patru rânduri
şi patru coloane (vezi un model indicativ şi în Anexa nr.1).
Figura 4. Matricea cadrului logic
Indicatori de Sursele şi
Logica performaţă verificabili mijloacele de
intervenţiei în mod obiectiv Riscuri şi ipoteze
verificare
Sursa şi mijloacele
Indicatori de
Obiectivul general indicatorilor de
impact
impact
Indicatori de indicatorilor de
Scopul proiectului Riscuri şi ipoteze
performanţă performanţă
Rezultate aşteptate Indicatori de indicatorilor de Riscuri şi ipoteze
(outputuri) output output
Riscuri şi ipoteze
Activităţi Mijloace Costuri
Condiţii
preliminare
Completarea coloanelor şi rândurilor matricei logframe se realizează într-o ordine logică, clar
determinată.
• În primul rând, descriem logica intervenţiei, completând prima coloană pe verticală,
de sus în jos – pornind de la obiective generale spre activităţile proiectului utilizând
obiectivele de programe identificate în analiza strategiilor.
• În continuare, descriem ipotezele (coloana a patra), de jos în sus, începând cu
condiţiile preliminare.
• În pasul următor, pornind din ultimul rând pe direcţia orizontală, completăm rubricile
goale, definind mai întâi indicatorii şi sursele acestora (primele trei rânduri ale
coloanelor doi şi trei).
• În final, determinăm (estimăm) instrumentele şi sursele necesare realizării
proiectelor (rândul 4 al coloanelor doi şi trei).
1
Notă: În prezent, completarea logframe-ului este o cerinţă obligatorie pentru elaborarea aproape oricărui proiect
de finanţare comunitară.
9
Logica intervenţiei este strategia pe care se bazează proiectul, descrierea explicativă a

proiectului, mecanismul de la activităţi până la obiectivele generale.
Figura 5. Logica intervenţiei
Obiectiv global – prezintă
(Obiectiv global) beneficiarilor
Efecte efectele proiectului
pe termen lung, altfel
spus, contribuţia
proiectului la
obiectivele
Rezultate (Scopul proiectului) programului.
Scopul proiectului –
obiectivul concret pe care
(Obiective dorim să-l atingem.
Outputuri specifice)
Rezultatele – produsele
sau serviciile concrete
obţinute în urma realizării
Activităţi de proiectului.
Inputuri
proiect Activităţi – sarcinile care
trebuie realizate în vederea obţinerii rezultatelor.
Evaluarea ipotezelor/riscurilor
De multe ori, succesul unui proiect depinde nu numai de intervenţiile proiectului, ci şi de
anumiţi factori externi, adică de ipoteze care se află în afara sferei directe a proiectului.
Factorii externi pot fi determinaţi pentru fiecare nivel al logframe-ului, prin tehnica
brainstorming-ului (bursă de idei).
În dezvăluirea ipotezelor, pornim de jos în sus şi, la fiecare nivel, analizăm, pe lângă
rezultatele şi efectele obţinute la nivelul respectiv, ce mai avem nevoie pentru realizarea
obiectivelor nivelului următor.
Cum putem interpreta legăturile dintre ipoteze şi diferite nivele?
• Dacă condiţiile preliminare sunt îndeplinite, se poate începe implementarea
activităţilor.
• Dacă activităţile sunt implementate şi ipotezele de la acest nivel sunt îndeplinite,
atunci se obţin rezultatele propuse.
• Dacă aceste rezultate au fost obţinute integral şi ipotezele de la acest nivel sunt
îndeplinite, atunci se atinge scopul proiectului.
• Dacă scopul proiectului este atins şi ipotezele nivelului dat sunt îndeplinite, atunci
proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor generale.
Ipotezele trebuie definite în funcţie de situaţia dorită, în mod pozitiv. Astfel, va fi posibilă
urmărirea şi evaluarea acestora cu ajutorul algoritmului de ipoteze.
10
Indicatori verficabili în mod obiectiv2

Indicatorii verificabili în mod obiectiv ne arată măsura în care au fost realizate obiectivele
propuse la anumitele nivele ale logframe-ului. Pe baza acestor indicatori, poate fi conceput
un sistem de monitorizare adecvat. În această coloană a logframe-ului, vor fi determinaţi acei
indicatori care măsoară realizarea obiectivelor şi a rezultatelor stabilite în coloana logicii de
intervenţie (indicatori de impact, indicatori de performanţă, indicatori de output).
• Indicatorii de impact sunt utilizaţi pentru măsurarea obiectivelor generale;
• Indicatorii de performanţă sunt utilizaţi pentru măsurarea obiectivelor specifice;
• Măsurarea rezultatelor proiectelor este asigurată de indicatorii de output;
• Mijloacele şi resursele care se referă la resursele umane, materiale şi cele financiare
necesare realizării activităţilor propuse şi implementării proiectului.
Scopul indicatorilor este descrierea în format standardizat a unui element al realităţii
obiective. Astfel, indicatorul furnizează informaţii simplificate despre realitatea complexă. Cea
mai importantă metodă a simplificării, a standardizării, este cuantificarea. Fiecare indicator
are patru elemente „obligatorii”: 1. unitatea de măsură (cu ce măsurăm realizarea
obiectivelor); 2. valoarea actuală a indicatorului; 3. valoarea propusă a indicatorului; 4.
perioada de realizare a indicatorului.
Relevanţa indicatorilor la diferite nivele se poate măsura cu ajutorul sistemului de criterii
SMART, ce derivă din cuvintele englezeşti Specific, Measurable, Available, Relevant, Time-
bound. Conform sistemului de criterii SMART, un indicator bun este bine determinat, specific
(măsoară realizarea acelor obiective, rezultate la care sunt atribuite), măsurabil, accesabil
prin costuri acceptabile, relevant din punct de vedere al obiectivelor şi se referă la un anumit
interval de timp.
Important: nu toate datele şi statisticile sunt indicatori. În urma utilizării statisticilor, se naşte
indicatorul, adică indicatorul este o dată, o informaţie, care se utilizează pentru justificarea
unor activităţi în procesul decizional, de tratative sau de comunicare.
Un indicator bun trebuie să ofere informaţii simple, care pot fi uşor comunicate şi înţelese atât
de cel care le furnizează, cât şi de utilizator.
Mijloace de verificare
În această coloană, sunt indicate unde se găsesc, de unde se pot procura datele, informaţiile
necesare indicatorilor măsurabili în mod obiectiv. Cu ajutorul mijloacelor de verificare,
indicatorii sunt stabiliţi şi puşi la dispoziţia persoanelor care se ocupă cu managementul şi cu
evaluarea proiectului.
În primul rând, trebuie determinată forma, în al doilea rând, cine să asigure aceste informaţii,
iar în al treilea rând, regularitatea cu care trebuie furnizate aceste date.
Pentru măsurarea impacturilor, de cele mai multe ori folosim informaţiile obţinute din evidenţe
interne şi din statistici oficiale, dar adesea este necesară şi colectarea individuală a datelor. În
2
Înseamnă că măsurile efectuate de diferite persoane vor avea aceleaşi rezultate.
11
acest ultim caz, alegerea unui mod de cuantificare eficient, dar nu prea costisitor, constituie un
criteriu important.
Resurse şi costuri
La nivelul inferior sunt determinate costurile implementării proiectului (a mijloacelor) şi
sursele acestora (finanţare, surse proprii, parteneri, credit). Inventariem lucrurile de care vom
avea nevoie pentru realizarea fiecărui nivel al strategiei de intervenţie. Dacă dispunem de ele,
le trecem în câmpul de „resurse”.
Resursă poate fi contribuţia proprie în numerar sau creditele deja obţinute, clădiri,
echipamente disponibile, brevete, planuri, resurse umane deja existente, etc. resurse
umane, materiale şi financiare necesare realizării activităţilor propuse în cadrul proiectului.
Pentru estimarea exactă a instrumentelor şi a surselor necesare proiectului, trebuie
determinate în detaliu activităţile planificate şi necesare implementării.
Procesul de elaborare a matricei logframe

Completarea coloanelor şi rândurilor matricei logframe se face într-o ordine logică, clar
determinată. În primul rând, se va completa prima coloană pe verticală, de sus în jos,
stabilindu-se astfel sistemul de obiective şi activităţile proiectului. În continuare, sunt
determinate ipotezele (coloana a patra), de jos în sus, începând cu condiţiile preliminare. În
final, pornind din ultimul rând pe direcţia orizontală, completăm rubricile goale, definind mai
întâi indicatorii şi sursele acestora. Ordinea corectă a completării matricei cadrului logic este
prezentată în graficul următor.
Figura 6. Ordinea completării matricei logframe

Indicatori de
Logica performanţă verificabili
intervenţiei Sursele şi
în mod obiectiv
mijloacele de Riscuri şi ipoteze
1. 9. 10.
2. 11. 12. 8.
3. 13. 14. 7.
4. 15. 16. 6.
5.
12
Matricea cadrului logic concluzionează cele mai

importante informaţii ale proiectului:
de ce este nevoie de implementarea proiectului
(logica de intervenţie)?
ce vrea să obţină proiectul (logica de intervenţie şi
indicatori)?
cum se proiectează realizarea (activităţi,
mijloace)?
ce fel de factori externi trebuie luaţi în considerare (ipoteze şi riscuri)?
unde se găsesc informaţiile necesare evaluării proiectului (sursele de verificare)?
ce fel de mijloace sunt necesare (instrumente, mijloace)?
cât este bugetul proiectului (cheltuieli)?
ce condiţii preliminare trebuie îndeplinite pentru demararea proiectului (condiţii
preliminare)?
13
Figura 7. Matricea cadru logic – un exemplu concret
Intervenţie logică Indicatori de performanţă verificabili în Surse şi mijloace de verificare Ipoteze
mod obiectiv
Obiective → Educarea tinerilor din zonele → Numărul legăturilor formate între instituţiile → Statistici procurate de la liceele din
generale transfrontaliere pentru gândirea europeană de învăţământ liceal cele două judeţe
→ Întărirea legăturilor transfrontaliere între → Creşterea numărului excursiilor de clasă în → Contracte de colaborare încheitate
instituţiile de învăţământ liceal, cât şi între regiunile transfrontaliere între licee
comunităţile de liceeni → Numărul proiectelor comune elaborate sau → Proiecte transfrontaliere elaborate şi
→ Învigorarea turismului intern şi implementate de către instituţiile liceale, în implementate în comun
transfrontalier, prin cunoaşterea cât mai bună următorii trei ani
a propriei regiuni şi a celei învecinate
Obiective → Facilitarea introducerii educaţiei → Numărul orelor didactice introduse privind → Statistici procurate de la licee → Interesul elevilor pentru cursurile
specifice cunoştinţelor legate de UE, a mediului cunoştinţele legate de UE şi de judeţe → Statistici şi Raporturi anuale ale facultative
ambiant, a teritoriilor transfrontaliere, într-o transfrontaliere, în anul următor Inspectoratelor Şcolare Judeţene din cele → Interesul şi utilizarea materialului
viziune modernă, în liceele din cele două → Numărul liceelor care au introdus facultativ două judeţe şi în alte şcoli, din afar judeţelor
judeţe transfrontaliere orele cu tematica de mai sus în anul următor → Statistici ale Centrului de Informare ţintă
→ Numărul elevilor care au participat la → Realizarea unui proiect similar
cursuri cu Ucraina
→ Numărul celor care apelează la Centrul de → Atitudinea pozitivă a liceelor faţă
Informare în anul următor de introducerea orelor/cursurilor
facultative
Rezultate → Un material didactic interactiv, pentru uz → Volumul materialului elaborat (cca. 100 de → Contracte de prestări servicii → Promovarea corespunzătoare a
preconizate liceal, cu exerciţii practice privind cunoştinţele pagini) → Un exemplar "original" al materialului şi rezultatelor
legate de UE şi de cele două judeţe → CD-uri elaborate cu conţinutul materialului al CD-ului → Interesul liceelor din judeţ
transfrontaliere (200 de exemplare) → Pagina web actualizată → Interesul populaţiei pentru
→ Materialul adaptat în format electronic, sub → Pagina web extinsă → Lista participanţilor la simpozion Centrul de Informare înfiinţat
forma unor CD-uri interactive → Numărul participanţilor la simpozion (30) → Lista participanţilor la schimbul de
→ Extinderea paginii web existente a CCD → Numărul participanţilor la schimbul de experienţă
→ Un simpozion organizat pentru profesori experienţă în Ungaria (30) → Raportări trimestriale
→ Schimb de experienţă organizat pentru → Numărul profesorilor pregătiţi (25) → Raportul final înaintat finanţatorului
profesori → Numărul CD-urilor distribuite (200) → Vizite de teren
→ Centru de Informare înfiinţat → Sala renovată
→ CD-uri distribuite → Dotările infrastructurale ale sălii
Activităţi → Pregătirea şi elaborarea materialului → Experţi pregătiţi → Contracte încheiate cu experţi pentru → Contractarea experţilor efectuată
→ Adaptarea materialului în format electronic, → Condiţii tehnice necesare elaborării şi prestarea unor servicii cu succes
elaborarea CD-urilor extinderii paginii web, precum şi organizării → Contracte încheiate cu experţi pentru → Respectarea de către
→ Extinderea paginii web existente a CCD simpozionului şi a schimbului de experienţă prestarea unor lucrări subcontractanţi a termenele
→ Organizarea simpozionului pentru profesori prestabilite pentru implementarea
→ Organizarea unui schimb de experienţă → Condiţii tehnice necesare efectuării Costuri activităţilor
→ Renovarea şi dotarea unei săli unde va fi lucrărilor de renovare Finanţare UE: XXXX Euro → Asigurarea instrumentelor şi
înfiinţat Centrul de Informare Contribuţie proprie :XXX Euro echipamentelor necesare
→ Distribuirea CD-urilor Total: XXXX Euro → Cooperarea partenerului ungar
14
II. 4 Planificarea operativă a proiectului
Planificarea bugetului
Pentru a realiza ideea noastră trebuie să avem o imagine clară şi despre latura financiară a
proiectului. Este recomandată elaborarea unui buget real, bazat pe elemente esenţiale.
Experienţa ne arată că cei care beneficiază de sprijin financiar trebuie să aibă în vedere un
termen de realizare mai lung şi totodată trebuie să ţină cont şi de procedurile prescrise de
către finanţator. Astfel, şi efectul acestor doi factori de influenţă trebuie prevăzut în proiect.
Din cauza faptului că, ulterior, costurile trebuie însumate şi grupate în funcţie de diferite
criterii, este recomandată gruparea lor pe categorii de costuri determinate în prealabil.
Este oportună redactarea bugetului într-o bază de dată electronică (de exemplu MS Excel).
În redactarea tabelului de buget, este indicat să ţinem cont permanent de următoarele
aspecte:
1. Licitaţia de proiecte poate să cuprindă condiţii restrictive, a căror nerespectare poate
constitui o eroare formală, rezultatul fiind eliminarea imediată a proiectului. Acestea pot fi:
a. suma minimă şi maximă a finanţării;
b. proporţia costurilor administrative în bugetul total;
c. proporţia costurilor legate de managementul proiectului în bugetul total;
d. proporţia cheltuielilor echipamentelor tehnice în bugetul total;
e. proporţia rezervelor în bugetul total.
2. Determinarea sumelor pe anumite linii bugetare trebuie realizată cu prudenţă, deoarece
bugetul trebuie respectat pe linii, iar abateri de la bugetul iniţial sunt admise – de regulă –
doar prin modificarea ulterioară a contractului.
3. Liniile bugetare trebuie să cuprindă toate cheltuielile posibile, deoarece ulterior nu se mai
pot include noi activităţi.
După evaluarea bugetului, trebuie verificat dacă fondurile proprii, respectiv finanţarea
obţinută vor acoperi cheltuielile ocazionate pe parcursul implementării proiectului. Astfel,
trebuie să planificăm şi fluxul de numerar (cash-flow-ul) proiectului, adică trebuie planificate
cheltuielile şi veniturile din fondurile de finanţare în timp.
De exemplu, activităţile de renovare sau de construcţie a clădirilor necesită o perioadă de
timp mai îndelungată (mai multe luni), iar furnizorul va elibera facturi la sfârşitul fiecărei luni.
Doar în cazul în care grantul va asigura accesabilitatea fondurilor pe măsura progresului
activităţilor, se va putea finanţa proiectul.
Un alt exemplu ar fi implementarea unui proiect de instruire. Proiectele de instruire şi de
ocupare ridică costuri zilnice, ceea ce s-ar putea finanţa din fonduri proprii doar pe un scurt
interval de timp. Proiectele de acest tip sunt realizabile doar în cazul în care grantul permite
prefinaţarea proiectului într-o proporţie suficientă.
15
Elaborarea planului de activităţi

În planificarea unui proiect, un element deosebit de important îl reprezintă elaborarea
planificării în timp şi cea a planului de activităţi, care oferă asistenţă managementului în
delimitarea activităţilor în timp.
Planificarea în timp constituie determinarea prealabilă a elementelor şi sarcinilor din proiect,
delimitarea lor în timp, planificarea scadenţei acestora. Factorii determinanţi ai planificării
sunt:
• Necesarul de timp al activităţilor
• Succesivitatea sarcinilor
• Constrângerile fizice ale planificării în timp
• Disponibilitatea resurselor
• Eficientizarea costurilor, raţionalizare.
Prin acestea, planificarea în timp ajută la aplanarea fluctuaţiilor excesive şi la filtrarea
golurilor ( „gap”-urilor) pe parcursul realizării activităţilor.
Cel mai des utilizat instrument metodologic al realizării planificării în timp este aşa-numita
„diagramă Gantt” „sau „diagrama pe benzi” (vezi un model indicativ în Anexa nr.2). Această
diagramă prezintă pe câte un rând activităţile incluse în planificarea în timp a proiectului,
astfel încât lungimea rândurilor să fie proporţională cu timpul necesar realizării activităţilor
reprezentate.
Elaborarea diagramei cuprinde patru etape:
1) Determinarea activităţilor;
2) Determinarea ierarhiei logice şi a succesivităţii activităţilor;
3) Determinarea duratei activităţilor;
4) Redactarea diagramei Gantt.
Un avantaj al aplicării metodei este posibilitatea reprezentării relaţiilor de dependenţă pe
grafic, prin utilizarea aşa-numitelor „săgeţi de dependenţă”. Cu ajutorul diagramei Gantt se
poate urmări uşor avansarea proiectului, însă dezavantajul major al metodei îl reprezintă
lipsa transparenţei graficului în cazul proiectelor cu activităţi multe şi complexe, având un
număr mare de relaţii logice.
II. 5 Parteneriatul
Pot fi implicate alte organizaţii în implementarea proiectului nostru?
Parteneriatul este un principiu de bază al Uniunii Europene. Ce este un parteneriat?

• este o relaţie de egalitate,
• este scena colectării rapide a informaţiilor,
• este o posibilitate de procurare a unor noi sarcini, noi solicitări sau noi surse,
16
• este sursa inovaţiilor, ideilor, a unor noi viziuni,

• este un feed-back la munca noastră, critică, încurajare sau sentimentul reuşitei,
• este motorul creşterii.
De foarte multe ori, implicarea partenerilor în implementarea unor proiecte nu numai că este
recomandată, dar poate să reprezinte un criteriu eliminatoriu (de exemplu în cazul
programelor de colaborare transfrontalieră Phare CBC existenţa unui partener de pe cealaltă
parte a graniţei reprezintă o cerinţă elementară). Parteneriatele se formează prin implicarea
organizaţiilor interesate de proiect, care se angajează că vor participa la implementarea
acestuia, iar implicarea lor va avea un efect pozitiv în realizarea activităţilor.
În cazul formării unor parteneriate, se elaborează şi se încheie un contract de parteneriat.
Nu putem exclude posibilitatea ca interesele sau punctul de vedere al unui partener să se
modifice pe parcurs, din acest motiv se recomandă stabilirea clară şi cât mai exactă a
condiţiilor stipulate în contract. Deosebit de importantă este clarificarea dreptului de
proprietate şi de funcţionare a bunurilor realizate sau achiziţionate în cadrul proiectului. În
numeroase cazuri, ghidul solicitantului cuprinde şi un model al acesui contract, atât în ceea
ce priveşte conţinutul, cât şi forma contractului.
Avantajele concrete ale parteneriatului:

• Oportunitate pentru accesul la învăţare şi inovare
- prin depăşirea graniţelor instituţionale
- caracterul paralel al calităţii de membru asigură posibilitatea transferului informal
al informaţiilor şi al experinţelor
• Dezvoltarea capacităţii instituţionale atât la nivele sectoriale, cât şi la cele teritoriale
• Extinderea parteneriatelor a mărit eficienţa managementului îndeosebi în privinţa
organizaţiilor neguvernamentale şi a administraţiilor locale
• Eficienţa cooperării şi a activităţii organizaţiilor partenere depinde în foarte mare măsură
de existenţa unei organizaţii complementare tehnice sau de administraţie.
Avantajele parteneriatului în cadrul unui proiect concret:

• Asigură posibilitatea utilizării în mod comun a experienţelor, cunoştinţelor şi a resurselor
partenerilor
• Facilitează formarea acelor structuri şi cooperări viabile şi după încheierea proiectelor,
care au un efect pozitiv asupra dezvoltării socio-economice a regiunii.
Extinderea parteneriatului nu semnifică în mod obligatoriu şi creşterea

eficienţei!
17
II.6 Identificarea Programelor de Finanţare – Studierea apelului de

finanţare, colectarea informaţiilor
Ştim deja ce dorim să facem, precum şi cât ar costa proiectul nostru. Care este pasul
următor?
Identificarea surselor de finanţare posibile. În prima etapă trebuie să găsim un fond, un

program de finanţare ale cărui obiective se armonizează cu obiectivele proiectului nostru.
Aici pot fi deosebit de utile acele pagini web care au drept scop diseminarea informaţiilor
privind programele de finanţare actuale, respectiv instituţiile competente şi birourile de
informare regionale, naţionale şi comunitare.
Dacă am găsit un astfel de program, pentru a ne asigura că proiectul nostru se poate finanţa
din programul respectiv, trebuie să colectăm toate informaţiile referitoare la program – în cel
mai scurt timp, putem colecta aceste informaţii prin Internet.
Primul pas va fi studierea documentaţiei proiectului – în primul rând a anunţului de licitaţie
şi a ghidului solicitantului.
Prima întrebare la care trebuie să găsim răspunsul: instituţia noastră este eligibilă pentru
a înainta proiectul? În cazul în care răspunsul este pozitiv trebuie verificat dacă ideea
noastră de proiect este eligibilă – adică dacă ea corespunde obiectivelor şi priorităţilor
programului, dacă activităţile planificate sunt în concordanţă cu cele finanţate, dacă mărimea
bugetului este corespunzător, precum şi dacă putem asigura cofinanţarea necesară.
De asemenea, este recomandată parcurgerea grilei de evaluare – parte a ghidului
solicitantului – deoarece criteriile de evaluare pot fi utile pentru a decide dacă programul a
fost anunţat într-adevăr pentru noi, precum şi pentru a cunoaşte ce doreşte „să citească” cel
care a lansat programul, care sunt elementele considerate puncte pozitive pe parcursul
evaluării, pe scurt, ce şanse avem pentru a primi finanţarea.
II.7 Elaborarea Cererii de Finanţare
În cazul în care – pe baza celor prezentate mai sus – am decis asupra înaintării proiectului,
începe perioada elaborării cererii de finanţare. În primul rând este indicat să studiem, să
analizăm din nou – dar acum foarte amănunţit – documentaţia programului. De asemenea,
se recomandă notarea întrebărilor la care putem obţine răspunsuri din trei surse: din rubrica
„Întrebărilor frecvente” („FAQ” – se recomandă studierea lor continuă şi permanentă) de pe
pagina web a programului, la ziua de informare („information day”), respectiv există şi
posibilitatea trimiterii întrebărilor în mod direct la adresele de e-mail indicate în anunţul de
licitaţie.
Cererea de finanţare trebuie să cuprindă totalitatea informaţiilor necesare finanţatorului care
sunt indispensabile evaluării cererii, cuprinzând descrierea activităţilor propuse, efectul
acestora, aria geografică şi obiectivele concrete. Totodată, trebuie prezentate şi rezultatele
sociale şi economice preconizate pe termen mediu, grupurile ţintă, planificarea activităţii
propuse şi planul de finanţare, împreună cu acele informaţii care sunt necesare evaluării
corespondenţei activităţilor propuse cu obiectivele finanţatorului.
18
La ce trebuie să fim atenţi?

• La completarea cererii de finanţare să formulăm succint, să evităm compunerile
complicate şi prezentarea informaţiilor neesenţiale.
• Să completăm toate punctele, să răspundem la toate întrebările. Să nu lăsăm nicio
întrebare fără răspuns.
• Să avem în faţă permanent criteriile de evaluare, iar la punctele corespunzătoare
să abordăm toate aceste criterii.
• Să respectăm în mod maximal structura formularului de finanţare.
• Să folosim caractere şi fonturi simple, identice cu cele ale apelului de finanţare.
Evident, completarea perfectă a formularului în sine nu este suficientă, fiindcă acesta
reprezintă doar o singură componentă a documentaţiei apelurilor de licitaţie.
• Să începem din timp colectarea anexelor, a semnăturilor şi a hotărârilor necesare,
fiind atenţi la faptul că numeroase documente îşi pierd valabilitatea după 10,
respectiv 30 de zile.
• Să anexăm toate documentele cerute, să înaintăm proiectul în numărul de
exemplare prescis, să semnăm fiecare pagină a exemplarului original (dacă se
solicită) şi, în sfârşit, să ne asigurăm că proiectul nostru ajunge la destinaţie
înaintea termenului limită.
Finalizarea Documentaţiei de Proiect

În mod firesc, după cum am subliniat mai sus, completarea perfectă a formularului de
finanţare în sine nu este suficientă, acesta reprezentând doar un singur element al
documentaţiei de proiect.
Elementele documentaţiei de proiect (ale pachetului solicitării de finanţare) sunt, în general,
următoarele:
I. Formular cerere de finanţare completat şi declaraţiile solicitate semnate şi ştampilate;
II. Documente anexate în mod obligatoriu (în general, anexele solicitate sunt: statutul
aplicantului principal şi al partenerilor, raportul anual şi bilanţul contabil, certificatul de
înregistrare fiscală, raportul de activitate anual, CV-urile echipei de proiect, memoriul
tehnic pentru servicii şi ofertele de preţ pentru achiziţii de bunuri, etc.). Anexele
solicitatate pot diferi de la o licitaţie la alta, lista lor fiind specificată pentru fiecare caz
în parte, în ghidul solicitantului.
Documentaţia de proiect trebuie finalizată cu o atenţie deosebită, în special să avem în
vedere următoarele: numărul de exemplare (original şi copii), semnăturile, anexele solicitate
şi respectarea termenului limită de depunere a proiectului. Să ne asigurăm că exemplarul
original conţine semnăturile şi ştampilele în original, iar anexele sunt ataşate în limba
indicată în anunţ.
Acestea sunt cerinţe formale, a căror nerespectare – inclusiv a termenului limită – duce la
eliminarea automată a cererii de finanţare.
19
Autocontrol
În final, dar nu în ultimul rând, autocontrolul reprezintă un element deosebit de esenţial al
procesului de elaborare a proiectelor. În general, fie la sfârşitul formularului cererii de
finanţare, fie ca anexă, apare o listă de verificare ce cuprinde lista, ordinea, formatul (de ex.
Word, Excel), respectiv limba (ex. cuprins în limba engleză) acelor documente care trebuie
ataşate cererii de finanţare. Se recomandă studierea profundă a listei de verificare şi
includerea elementelor documentaţiei de licitaţie în ordinea solicitată.
Este obligatoriu să anexăm toate documentele solicitate, să elaborăm cererea de finanţare în
numărul de exemplare indicat, să semnăm fiecare pagină a documentului original şi, în
sfârşit, să ne asigurăm că cererea noastră de finanţare va ajunge la adresa indicată înaintea
termenului limită.
Sfaturi utile la elaborarea cererilor de finanţare (a proiectelor):

• Cererea de finanţare trebuie elaborată în echipă, dar redactată de o singură
persoană;
• Acordaţi o importanţă deosebită acelor elemente care reprezintă un avantaj în
evaluarea proiectului. Grila de evaluare a proiectelor se regăseşte, în general, în
ghidul solicitantului, recomandându-se analiza ei detaliată, deorece proiectul va fi
evaluat pe baza acestui sistem de punctaje;
• Formulaţi clar, succint, într-un limbaj simplu. Documenţia de proiect să fie
transparentă şi structurată tematic. Este indicat ca exemplarele să fie legate sau
spiralate;
• Folosiţi diateza activă, nu reflexivă („vom realiza...” în loc de „se va realiza”, sau „s-ar
putea realiza”);
• Esenţa, punctele cheie, se scriu cu litere îngroşate, nu cu sublinieri;
• Prezentaţi datele în mod concis, ignoraţi informaţiile nesemnificative;
• Nu încercaţi să răspundeţi tuturor obiectivelor propuse de program, fiindcă astfel
proiectul îşi va pierde validitatea;
• Definiţi mai puţine obiective (obiectiv general: este recomandată formularea unui
singur obiectiv general, cel mult două; obiective specifice: numărul obiectivelor
specifice este bine să fie sub trei, dar ele să fie concrete, exacte, cât mai
cuantificabile şi orientate asupra unui grup ţintă bine definit);
• Respectaţi cu maximă fidelitate structura formularului de finanţare. Este indicată
utilizarea unor fonturi simple, eventual cel utilizat în anunţul licitaţiei. Cererea de
finanţare se scrie la computer (obligatoriu)!
• Revizuiţi textul de mai multe ori, verificaţi ortografia şi cifrele.
20
Probleme/greşeli tipice pe parcursul elaborării proiectului:

• Neeligibilitatea solicitantului, a proiectului, a activităţilor, a costurilor;
• Neconformitatea administrativă (documentaţie însoţitoare incompletă - în cazul
documentelor Excel trebuie verificat dacă s-au completat toate paginile existente,
cererea nu este redactată pe computer/maşină de scris; lipsa unor semnături,
ştampile, date);
• Moneda în care este exprimat bugetul;
• Suma solicitată este mai mare decât suma maximă admisă sau mai mică decât suma
minimă alocată prin program. Bugetul proiectului include atât contribuţia proprie, cât şi
suma solicitată ca finanţare;
• Procentaje calculate greşit. De exemplu, dacă solicitantul trebuie să contribuie cu
finanţare în proporţie de minim 10% (de exemplu, în cazul programelor Phare), o
cofinanţare de 9,99% va determina respingerea proiectului;
• Bugetul nu este clar sau include costuri nejustificat de mari în raport cu preţurile pieţei;
• Bugetul nu acoperă toate activităţile propuse, ceea ce poate pune în pericol realizarea
proiectului;
• Lipsa unei rezerve în buget;
• Prezentarea prea succintă a experienţelor relevante ale solicitantului, insuficienta
detaliere a resurselor de care dispune solicitantul;
• Planificare iraţională
o proiect prea complex
o număr excesiv de mare al elementor de proiect
o detalierea excesivă a proiectului
o elemente/activităţi neeligibile
• Rezultate nerealizabile sau necuantificabile;
• Activităţile prevăzute nu contribuie la îndeplinirea obiectivelor propuse, rezultatele
estimate nu sunt cuantificabile. Grupurile ţintă nu sunt identificate în mod corect/nu
sunt cuantificate numeric, sarcinile nu sunt stabilite în mod evident;
• Solicitantul nu prezintă posibilităţi realiste pentru continurea proiectului
(sustenabilitatea proiectului);
• Nerealizarea cu succes a procesului de achiziţie publică, fie datorită nepunctualităţii
specificaţiilor, fie datorită cerinţelor prea severe.
21
III. IMPLEMENTAREA PROIECTELOR

După înaintarea ofertei putem să ne odihnim şi să luăm o scurtă pauză: este perioada în
care instituţiile finanţatoare evaluează cererile de finanţare şi selectează proiectele care vor fi
finanţate. Însă în cazul în care am elaborat un proiect cu succes, care urmează să fie
finanţat, ne aşteaptă sarcini mult mai ample şi mai serioase decât elaborarea cererii de
finanţare: urmează implementarea proiectului.
Perioada care urmează necesită multe informaţii şi aptitudini noi: trebuie să cunoaştem
contractul de finanţare, procesul de încheiere a acestuia, obligaţiile şi drepturile noastre
privind procedurile de achiziţii şi de raportare, trebuie să fim conştienţi de controalele/vizitele
de teren la care putem să ne aşteptăm, precum şi de modul în care putem să obţinem
finanţarea.
În ceea ce urmează vom prezenta principalele etape necesare implementării unui

proiect.
III.1 Evaluarea Proiectului
Ce se întâmplă cu proiectul nostru după ce a fost înaintat?
Începe evaluarea proiectului. Într-o primă fază, proiectele vor fi evaluate din punct de vedere
formal, administrativ, adică vor fi verificate dacă formularul cererii de finanţare este în
întregime completat, respectiv dacă sunt ataşate toate documentele solicitate, semnate,
ştampilate. Cererile de finanţare sosite după termenul limită de predare vor fi respinse în
mod automat.
În cazul unor lipsuri (care nu sunt eliminatoare), solicitantul primeşte o înştiinţare pentru a
trimite documentaţia suplimentară cerută. După primirea înştiinţării, solicitantul dispune, de
obicei, de 48 de ore pentru transmiterea documentelor solicitate.
Dacă proiectul nu corespunde cerinţelor formale nici după completarea lipsurilor sau dacă
solicitantul ori proiectul nu este eligibil pentru finanţare, proiectul va fi eliminat, nici nu va fi
evaluat din punct de vedere financiar şi al conţinutului.
Se verifică, în continuare, eligibilitatea solicitanţilor, a partenerilor şi a proiectului propus
(eligibilitatea obiectivelor, eligibilitatea activităţilor, respectiv încadrarea bugetului în limitele
interne prescrise).
Pasul următor constă în evaluarea conţinutului proiectului, pe baza criteriilor (grilei) de
evaluare prezentate în ghidul solicitantului. În general, cele mai importante criterii de
evaluare sunt: relevanţă, metodologie, sustenabilitate şi cost-eficienţă.3
3
Notă: În cazul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, cele patru criterii apar cu
următoarea pondere: criteriul de relevanţă - maxim 40 de puncte, criteriul metodologie – maxim 25 puncte,
criteriul sustenabilitate – maxim 15 puncte, criteriul cost-eficienţă – maxim 25 puncte.
22
Prin însumarea punctelor de evaluare, se va stabili ordinea finală a proiectelor înaintate,

după care urmează selectarea proiectelor de finanţare câştigate – în limita bugetului
disponibil.
În calitate de solicitant, veţi fi informaţi în scris privind decizia de selectare sau de respingere
a cererii de finanţare, de către Autoritatea Contractantă.
III.2 Încheierea Contractelor
Când putem să facem cunoştinţă în mod amănunţit cu regulile şi normele de

contractare?
În cazul în care proiectul înaintat este acceptat şi s-au obţinut fondurile de finanţare, pasul
următor va fi încheierea contractului de finanţare. Modelul contractului de finanţare este
prezentat în documentaţia de proiect (parte integrantă a ghidul solicitantului). Este
recomandată cunoaşterea lui deja din faza de solicitare, fiindcă acesta prezintă drepturile şi
obligaţiile beneficiarului, precum şi ale Autorităţii Contractante.
Care sunt sarcinile noastre legate de semnarea contractului?

Contractul de finanţare va fi pregătit de către Autoritatea Contractantă. În această perioadă,
se vor finaliza bugetele planificate ale proiectelor, pe baza cererilor de finanţare (acesta nu
înseamnă modificarea bugetului cererii de finanţare, ci vor avea loc doar eventualele
precizări).
Contractul de finanţare cuprinde următoarele elemente: forma finanţării; suma maximă şi
proporţia finanţării; data demarării şi finalizării proiectului; normele de eligibilitate a
cheltuielilor; procesul plăţilor şi condiţiile cererilor de plată; obligaţiile privind raportările;
norme legate de subvenţiile guvernamentale; norme legate de procesul achiziţiei publice;
obligaţiile privind informarea şi publicitatea; obligaţiile de documentare; normele privind
efectuarea controalelor de teren; normele privind suspendarea plăţilor sau restituirea
sumelor de finanţare; obligativitatea asigurării garanţiei; procesul şi condiţiile modificării
contractului.
Pentru încheierea contractului, Autoritatea Contractantă poate solicita şi alte documente
justificative, cum ar fi: specimen de semnătură; atestarea statutului legal; declaraţie privind
disponibilitatea resurselor; certificat de atestare fiscală de la finanţele publice că solicitantul
nu are datorii – declaraţia solicitantului poate înlocui această adeverinţă, etc.
Contractul finalizat va fi semnat de către reprezentantul Autorităţii Contractante şi de către
persoana desemnată de solicitant. În cazul în care contractul cuprinde o licitaţie publică ce
depăşeşte suma de 300.000 Euro, contractul trebuie să fie acceptat în prealabil de către
Delegaţia Comisiei Europene.
Contractul intră în vigoare din momentul semnării acestuia de către ambele părţi. Din acest
moment, solicitantul devine beneficiar de proiect.
Orice modificare a contractului de finanţare se va face cu acordul ambelor părţi, prin
aprobarea unei notificări sau prin încheierea unui act adiţional. Acest act adiţional nu poate
să vizeze o modificare substanţială a proiectului.
23
În cazul nerespectării condiţiilor asumate şi stipulate de proiect, Autoritatea Coantractantă îşi

rezervă dreptul de a suspenda plăţile şi/sau de a rezilia contractul. De asemenea, în caz de
nerespectare a termenilor contractului de finanţare, Autoritatea Contractantă poate solicita
restituirea parţială sau chiar totală a sumelor deja plătite.
III. 3 Procedura de Achiziţii
A avut loc semnarea contractului de finanţare. Aceasta înseamnă că putem să

începem implementarea proiectului?
În cazul în care totalitatea activităţilor este realizată de către beneficiarul proiectului, fără
implicarea unor subcontractanţi, răspunsul este DA. În majoritatea proiectelor, realizarea
anumitor activităţi necesită însă implicarea unor subcontractanţi şi, în acest caz răspunsul
este: încă NU.
În cazul Fondurilor Structurale, adjudecarea contractelor de constucţii, de achiziţii de bunuri
şi de servicii este reglementată în mod riguros. Practic, aceasta înseamnă că solicitantul nu
poate încheia un contract pentru executarea construcţiei sau pentru furnizarea unui bun cu
furnizorul ales de către el în mod arbitrar, ci aceşti parteneri (subcontractanţi) vor trebui aleşi
în cadrul unui proces de licitaţie publică.
Din data de 30 iunie 2006, în România, procedurile de achiziţie publică se derulează pe baza
legislaţiei naţionale, reglementate de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006
(privind achiziţiile publice) cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr. 94/2007, pentru modificarea Ordonanţei nr.34/2006, ale cărei
anexe cuprind totalitatea formularelor necesare derulării proceselor de licitaţie.
Trebuie însă ţinut cont de faptul că procesul de achiziţie este un proces îndelungat în timp şi,
în funcţie de caracterul licitaţiei, poate să dureze chiar şi un an. Atât efectuarea lucrărilor sau
furnizarea efectivă a bunurilor, cât şi prestarea serviciilor (de exemplu realizarea unui
program de instruire) pot să se demareze doar după finalizarea legală a procesului de
licitaţie4.
Cele mai des utilizate proceduri de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt:
a) licitaţia deschisă - reprezintă procedura la care orice operator economic interesat
are dreptul de a depune oferta; se desfăşoară, de regulă, într-o singură etapă şi se iniţiază
prin transmiterea spre publicare în SEAP a unui anunţ de participare însoţit de fişa de date a
achiziţiei, caietul de sarcini, prin care se solicită operatorilor economici depunerea de oferte;
b) licitaţia restransă - reprezintă procedura la care orice operator economic are
dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de
a depune oferta. Se desfăşoară, de regulă, în două etape: etapa de selectare a candidaţilor
şi etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi, fiind iniţiată prin transmiterea
4
Situri utile pentru achiziţii publice: www.e-licitaţie.ro (SEAP – Sistemul electronic pentru achiziţii publice),
www.anrmap.ro (ANRMAP - Agenţia Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice), http://
simap.Europa.eu (JOUE – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene)
24
spre publicare în SEAP a unui anunţ de participare însoţit de fişa de date a achiziţiei şi a
caietului de sarcini;
c) cererea de oferte reprezintă procedura simplificată prin care autoritatea
contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici, şi se iniţiază prin publicarea
în SEAP, a unei invitaţii la procedura de atribuire. Această metodă se aplică numai dacă
valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este mai mică decât
echivalentul în lei a următoarelor praguri:
- pentru contractul de furnizare: 75.000 Euro
- pentru contractul de servicii: 75.000 Euro
- pentru contractul de lucrări: 500.000 Euro.
d) cumpărare directă se aplică în cazul în care se achiziţionează produse, servicii
sau lucrări a căror valoare (fără TVA), acumulată pe parcursul unui an, nu depăşeşte
echivalentul în lei a 10.000 Euro. Cumpărarea directă se realizează pe bază de document
justificativ care se consideră a fi baza legală pentru plată (cum ar fi factura fiscală).
Regulile de publicitate impun publicarea a trei tipuri de anunţuri: anunţul de intenţie,
anunţul de participare şi anunţul de atribuire.
Criteriile de atribuire a contractelor de achiziţie publică:
a) oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic; sau
b) în mod exclusiv, preţul cel mai scăzut.
A. Licitaţii Publice pentru Contracte de Lucrări

Procesul de selectare depinde de mărimea investiţiei. Pentru lucrări valorând 10.000 Euro
sau mai puţin, este suficientă o singură ofertă. Contractele de lucrări cu valori între 10.000 şi
500.000 Euro trebuie adjudecate prin intermediul procedurii cerere de ofertă, ceea ce
înseamnă că beneficiarul consultă cel puţin trei furnizori, la alegerea sa, urmând să
negocieze termenii contractului cu unul sau mai mulţi dintre ei. Contractele de lucrări peste
500.000 Euro (până 5.000.000 Euro) trebuie adjudecate prin procedură de licitaţie deschisă
locală, caz în care anunţul de achiziţie trebuie publicat în mass media adecvată – la nivel
naţional - dar numai în ţara în care acţiunea se derulează. O procedură de licitaţie deschisă
locală trebuie să asigure aceleaşi oportunităţi tuturor furnizorilor eligibili, inclusiv firmelor
locale.
Baza procesului de selectare o reprezintă documentaţia de licitaţie. Elementul esenţial al
acestui document îl constituie caietul de sarcini. Acesta prezintă în mod detaliat sarcinile
care vor trebui executate, iar formularea clară şi exactă a acestora poate fi esenţială.
În cazul în care contractul de finanţare comunitară depăşeşte suma de 500.000 Euro,
raportul de evaluare care prezintă detaliile unui procedeu de succes (procedura fiind
reglementată de legislaţia naţională, condiţia eliminatorie fiind primirea a trei oferte
corespunzătoare din punct de vedere profesional) trebuie să fie înaintată şi acceptată de
Delegaţia UE, şi doar în urmă se poate încheia un contract cu furnizorul ales (cu cel care a
înaintat oferta cea mai avantajoasă).
25
Atenţie: lucrările de construcţii nu se pot demara în lipsa semnăturii unui inginer

independent, desemnat de către Autoritatea Contractantă.
B. Contracte de Achiziţii de Bunuri

Asemănător procedeului contractelor de lucrări, şi procedeul contractelor de achiziţii de
bunuri are o reglementare rigidă. Bunurile sub 10.000 Euro pot fi achiziţionate foarte simplu,
în mod direct. Bunurile care au o valoare între 10.000 şi 75.000 Euro trebuie achiziţionate
prin procedeul cererii de oferte (pe baza a trei oferte de preţ). Achiziţionarea bunurilor cu o
valoare între 75.000 şi 150.000 Euro se face prin procedeul licitaţiei deschise locale, iar a
celor cu o valoare peste 150.000 Euro prin procedeul licitaţie deschise internaţionale.
Procedeul achiziţiei de bunuri este foarte asemănător celui de lucrări: baza acestuia o
constituie documentaţia de licitaţie, a cărui element esenţial îl reprezintă caietul de sarcini ce
determină parametrii bunurilor care urmează să fie achiziţionate. În cazul procedeului de
licitaţie deschisă internaţională, anunţul de licitaţie trebuie elaborat în limba engleză şi
publicat – pe lângă cotidianul naţional – şi în monitorul oficial al Comunităţilor Europene,
precum şi pe Internet (pentru cel din urmă răspunde Autoritatea Contractantă).
În Caietul de Sarcini trebuie precizată funcţia bunurilor, cei mai importanţi parametri tehnici,
dar nu este admisă precizarea unei mărci anume. După solicitarea ofertelor, va fi selectată
cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere tehnic şi financiar.
C. Contracte de Servicii
În acest caz, prin denumirea de servicii înţelegem serviciile intelectuale, ca de exemplu
programele de instruire, publicaţii, elaborarea studiilor, sau serviciile de consultanţă.
Selectarea contractantului care va asigura furnizarea serviciilor se desfăşoară, în mod
similar, pe baza normelor stabilite de legislaţia naţională. Pentru servicii valorând 10.000
Euro sau mai puţin, beneficiarul poate alege furnizorul pe baza unei singure oferte.
Contractele de servicii cu valori sub 75.000 Euro trebuie adjudecate prin intermediul unei
proceduri de cerere de ofertă, în care beneficiarul consultă cel puţin trei furnizori de
servicii, iar cele peste 75.000 Euro vor fi adjudecate prin intermediul unei proceduri de
licitaţie internaţională restrânsă, organizată ca urmare a publicării unui anunţ privind
achiziţia (în desfăşurarea celui din urmă Autoritatea Contractantă are un rol activ).
În cadrul procedurii de cerere de ofertă, trebuie invitaţi minim trei ofertanţi selectaţi în mod
prealabil (în cazul contractelor de finanţare Phare care depăşesc 300 mii Euro documentaţia
de licitaţie, precum şi lista scurtă a ofertanţilor trebuie să fie aprobată de Delegaţia Comisiei
Europene). Urmează trimiterea documentaţiei de licitaţie ofertanţilor, al cărui element
principal îl va constitui descrierea sarcinilor. În partea de descriere a sarcinilor, se vor indica
în mod detaliat serviciile pentru care se solicită oferta. Ofertele înaintate vor fi evaluate şi va
fi selectată oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere profesional şi financiar.
Semnarea contractului va avea loc după acceptarea acestuia, precum şi a raportului de
evaluare, de către Autoritatea Contractantă.
26
III.4 Procedura de Plată
Putem solicita un avans?

După semnarea contractului de finanţare putem solicita un avans pentru implementarea
proiectului. Acesta diferă în funcţie de program şi poate varia între 20-80% a cheltuielilor
totale eligibile ale finanţării. Există însă programe în care activităţile din cadrul proiectelor se
prefinanţează de către beneficiari, urmând ca aceştia să primească ulterior fondurile
asigurate de Autoritatea Contractantă pe baza unor facturi emise şi plătite.
În ce monedă vom primi finanţarea?

Finanţarea o vom primi în Euro sau în lei (în funcţie de regulamentul programului), prin
intermediul unui organism intermediar care răspunde de administrarea programului (de
exemplu Agenţiile de Dezvoltare Regională), în contul deschis în mod special pentru
implementarea proiectului.
Ce este cererea de plată?

Cererea de plată se referă la solicitarea fondurilor de finanţare. Nu numai solicitarea de
avans, ci oricare cerere de plată trebuie să fie însoţită de un raport tehnic şi financiar.
Facturile înaintate spre decontare trebuie să fie corespunzătoare progreselor reale ale
proiectului, precum şi bugetului acestuia. Concomitent cu demararea proiectului, beneficiarii
de proiecte vor primi o descriere procedurală detaliată din partea Autorităţii Contractante,
care va cuprinde lista tuturor documentelor care vor trebui ataşate.
III.5 Alte probleme de tip financiar
Care sunt criteriile de eligibilitate a cheltuielilor?

În cadrul unui proiect, reprezintă cheltuieli eligibile acele costuri care îndeplinesc
următoarele condiţii:
• Sunt necesare pentru realizarea proiectului – nu ar exista în cazul în care
activitatea dată nu ar fi realizată;
• Sunt prevăzute în anexa de buget a contractului de finanţare;
• Corespund principiilor unei gestiuni financiare responsabile – nu sunt finanţate
cheltuielile risipitoare,
• Sunt ocazionate în perioada de realizare a proiectului – după semnarea
contractului de finanţare, dar înaintea finalizării proiectului;
• Sunt cheltuieli ocazionate în realitate, care pot fi contabilizate în mod legal cu
facturi originale, respectiv pot fi susţinute cu documente care atestă realizările.
27
Cheltuielile eligibile în cadrul programelor comunitare sunt scutite de TVA sau

sunt rambursabile?
Pe baza O.U.G nr.11/20 februarie 2007, TVA aferentă serviciilor, bunurilor şi lucrărilor
finanţate din fonduri comunitare este rambursabilă în cazul autorităţilor publice şi al ONG-
urilor. Actorii economici (IMM-uri, societăţi comerciale) însă sunt obligaţi să suporte TVA-ul
din fonduri proprii.
III.6 Monitorizare, Raportări
Ce fel de informaţii sunt solicitate de Autoritatea Contractantă pe parcursul

implementării proiectului?
Pentru Autoritatea Contractantă este foarte important să deţină în mod permanent informaţii
actuale despre progresul proiectului, fiindcă astfel poate să decidă dacă progresul întregului
program corespunde celui planificat şi dacă se vor realiza obiectivele programului. Astfel, un
element esenţial al implementării proiectului îl reprezintă activitatea de monitorizare, ce se
bazează, în primul rând, pe raportările intermediare elaborate de către beneficiarii proiectelor
finanţate. În cadrul raportărilor, beneficiarii trebuie să prezinte activităţile desfăşurate în
perioada raportării, rezultatele obţinute, precum şi eventualele probleme ivite.
De foarte multe ori, trebuie să prezentăm şi numeric progresul realizat (de exemplu numărul
profesorilor care au participat la un curs de instruire). Raportările sunt foarte importante,
acceptarea lor reprezintă una dintre premizele obţineri fondurilor de finanţare.
Pe lângă raportările intermediare, la finalizarea proiectului va fi obligatorie înaintarea unui
raport final elaborat în limba română, şi, de obicei, parţial în limba engleză.
În cadrul activităţilor de monitoring, au loc şi vizite de teren, caz în care reprezentantul
Autorităţii Contractante va studia şi va analiza progresul proiectului la locul desfăşurării.
III.7 CONTABILITATE ŞI AUDIT

Suntem obligaţi să cooperăm cu auditorul însărcinat cu verificarea proiectului?
Conform contractului de finanţare, proiectul poate fi verificat nu numai în anul de
implementare, dar şi în următorii 5+2 ani. În general, Autoritatea Contractantă, Curtea de
Conturi, Comisia Europeană sunt acele instituţii care au drept de control, dar aceste instituţii
sunt stipulate în fiecare contract de finanţare în parte. Concomitent cu acceptarea finanţării,
acceptăm că vom coopera cu persoanele însărcinate cu controlul, şi le vom furniza toate
documentele şi informaţiile cerute.
De ce este utilă implicarea unui contabil în procesul de implementare al proietului?

Implementarea cu succes a proiectelor de finanţare este interesul comun al tuturor actorilor.
Contabilul, pe lângă faptul că analizează în mod permanent realizarea obiectivelor
prezentate în proiectul nostru, controlează respectarea normelor naţionale şi ale UE,
28
îndeplinirea altor obligaţii şi înregistrarea de evidenţe, astfel prin activitatea lui oferă asistenţă
beneficiarilor. Contabilul este nu numai acel expert care ne întreabă şi ne controlează, ci şi
persoana la care putem apela cu întrebările noastre legate de contabilitate şi fiscalitate. Să
nu uităm că cheltuielile ocazionate cu auditul sunt cheltuieli eligibile.
III.8 Modificarea Contractului
Ce se întâmplă în cazul în care planurile noastre se modifică pe parcurs?

În perioada de implementare nu este admisă modificarea obiectivelor, a activităţilor incluse în
proiect, şi nu se admit nici alte modificări ale elementelor esenţiale ale proiectului. Cu toate
acestea, pot avea loc evenimente neprevăzute (de exemplu modificări legislative) care pot
determina modificarea contractului (proiectul reprezintă parte integrantă a contractului de
finanţare, astfel orice modificare survenită în proiect reprezintă modificare de contract).
Orice modificare a contractului de finanţare se va realiza cu acordul ambelor părţi, prin
aprobarea unei notificări sau prin încheierea unui act adiţional (addendum). Acest act
adiţional nu poate să vizeze o modificare substanţială a proiectului.
Documentaţia înaintată Autorităţii Contractante, cu scopul modificării contractului de
finanţare (contract de grant) cuprinde5: o scrisoare de înaintare către Autoritatea
Contractantă (cu dată şi număr de înregistrare), un memoriu justificativ (care rezumă şi
explică modificările propuse), contractul de grant (în secţiunile afectate de modificarea
propusă), decizia coordonatorului de proiect (cu privire la modificările menţionate), respectiv
documentele suport care susţin în mod întemeiat şi consistent propunerea de modificare.
Autoritatea Contractantă – respectiv Delegaţia UE în cazul în care finanţarea comunitară
depăşeşte 300 mii de Euro – va decide asupra acceptării addendumului, analizând
împrejurările şi documentele justificative înaintate.
III.9 Informare, Publicitate, Elemente de Identitate Vizuală,

Diseminarea Rezultatelor
Mai trebuie să ne găndim la ceva?

Da. Pe întreaga durată de implementare a proiectelor finanţate din fonduri comunitare,
trebuie semnalat în mod evident şi în armonizare totală cu principiile de informare şi
publicitate ale Uniunii că proiectul este finanţat de către Uniunea Europeană. Această
cerinţă se referă atât la dezvoltări infrastructurale, cât şi la dezvoltările non-infrastructurale.
De exemplu, în cazul clădirilor sau drumurilor construite cu sprijinul Uniunii Europene, un
panou semnalează acest fapt. În mod similar, în cazul elaborării unor documente, trebuie
indicat clar că acestea au fost elaborate cu sprijinul Uniunii Europene, iar sigla UE trebuie să
apară în mod obligatoriu pe fiecare document finanţat din fonduri comunitare.
5
Notă: Cele mai frecvente solicitări de modificări se referă la corecţii şi transferuri bugetare, la prelungirea
perioadei de implementare a proiectului, la schimbări în echipa de proiect.
29
Beneficiarul are obligaţia să transmită toate materialele care necesită aprobare prealabilă cu
5 zile lucrătoare în avans (iar în cazul campaniilor de informare a publicului sau a publicaţiilor
conţinând peste 5 pagini – cu 10 zile lucrătoare în avans).
O altă cerinţă este ca acele rezultate ale proiectului care pot fi utilizate într-o sferă mai largă
(de exemplu un program de instruire, experienţe practice) să fie accesibile tuturor celor care
sunt interesaţi. Accesibilitatea se poate realiza atât prin intermediul unor publicaţii, cât şi prin
pagini web.
Normele şi regulile legate de informare şi publicitate sunt incluse în aşa-numitul Manual de
Identitate Vizuală, care poate fi descărcat de pe linkul:
http://www.infoeuropa.ro/manualdeidentitate/.
III. 10 Finalizarea Proiectului

În urma implementării tuturor activităţilor prevăzute, în vederea finalizării proiectului trebuie
elaborate raportările tehnice şi financiare. În mod obligatoriu, la aceste raportări trebuie
anexat şi raportul unui auditor certificat. În urma acceptării acestor rapoarte, precum şi în
urma virării sumei restante a finanţării se poate considera proiectul încheiat.
Cu asta nu mai avem obligaţii?

Nu chiar. În contractul de finanţare ne-am asumat răspunderea asupra asigurării
sustenabilităţii rezultatelor proiectului, precum şi obligaţia ca într-un anumit interval de
timp (diferă în funcţie de tipul proiectului) bunurile realizate sau achiziţionate pe parcursul
implementării proiectului nu vor fi înstrăinate.
În final, să nu uităm că toate documentele legate de proiect trebuie păstrate pe o perioadă de
7 ani după finalizarea contractului. În aceasta perioadă putem fi controlaţi oricând de către
instituţiile cu drept de control stabilite în contractul de finanţare.
30
O SCURTĂ RECAPITULARE
Să parcurgem pe scurt cele mai importante elemente ale procesului de

elaborare şi implementare a proiectului!
1. PROIECTUL
• Să identificăm clar problemele pe care dorim să le rezolvăm
• Să determinăm obiectivele proiectului
• Să elaborăm structura, logica şi planul de activităţi
• Să elaborăm bugetul proiectului
• Să identificăm şi să selectăm partenerii
• Să elaborăm şi să colectăm planurile necesare
2. CEREREA DE FINAŢARE
• Să identificăm posibilele surse de finanţare şi să o selectăm pe cea mai
corespunzătoare
• Să analizăm în detaliu criteriile de finanţare
• Să elaborăm şi să înaintăm cererea de finanţare (corespunzătoare din punct de
vedere formal, cu toate anexele, transmisă înaintea termenului limită!)
3. IMPLEMENTARE
• Să semnăm contractul de finanţare
• Să demarăm implementarea proiectului
• Procedura de licitaţie
• Derularea legală din punct de vedere financiar
• Raportări, contabilitate, auditare
• Informare şi publicitate
• Să finalizăm proiectul cu succes, să asigurăm sustenabilitatea şi diseminarea
rezultatelor!
Mult succes!
31
IV. FONDURILE STRUCTURALE

În primele două capitole am prezentat metodologia elaborării proiectelor, precum şi paşii
implementării unui proiect de finanţare. În acest capitol vom prezenta fondurile comunitare,
asigurate de către Uniunea Europeană din care pot fi finanţate proiecte de dezvoltare în
diverse domenii de activitate.
Cele mai importante fonduri comunitare destinate dezvoltării socio-economice a ţărilor
membre sunt Fondurile Structurale.
IV.1 Scopul înfiinţării Fondurilor Structurale

Prin instrumentele politicii regionale comune, Uniunea Europeană sprijină îmbunătăţirea
competitivităţii regiunilor subdezvoltate, facilitând astfel alinierea acestora. Aceasta
reprezintă o sarcină comunitară deosebit de importantă, deoarece integrarea economică,
dezvoltarea uniunii contribuie la adâncirea situaţiei critice a regiunilor subdezvoltate şi
periferice din cadrul Uniunii Europene. Alinierea reală a regiunilor rămase în urmă este
posibilă doar dacă sunt disponibile fonduri semnificative, respectiv funcţionează
mecanisme care asigură distribuirea eficientă a acestor fonduri. Fondurile alocate în prezent
obiectivelor politicii regionale ocupă o pondere semnificativă în bugetul Uniunii Europene, iar
ca rezultat al reformelor succesive ale politicii regionale, sistemul de instrumente şi
mecanismul de utilizare a fondurilor funcţionează eficient.
Uniunea Europeană alocă fonduri semnificative din bugetul comunitar pentru asigurarea
atingerii obiectivelor politicii regionale, iar pentru utilizarea eficientă şi transparentă a acestor
fonduri a creat sistemul Fondurilor Structurale. Fondurile Structurale reprezintă fonduri
comunitare alocate celor mai slab dezvoltate regiuni, cu scopul diminuării decalajelor
existente. Importanţa lor este subliniată şi prin faptul că, în bugetul Uniunii Europene,
politica de coeziune va beneficia de 35.7% din bugetul total al Uniunii Europene, iar 62% din
fonduri vor fi concentrate spre finantarea proiectelor legate de obiectivele stabilite prin
Agenda Lisabona, respectiv competitivitate şi dezvoltarea resurselor umane. Defalcarea
bugetului Uniunii Europene este redată de graficul următor (miliarde Euro):
Figura 8. Structura bugetului comunitar pe perioada de programare 2007-2013
So l i d a r Fonduri
i de t a t e ,
e, preaderare,
pr o t e c ţ
programe i a
Fonduri Structurale
consumatorului, cul transfrontaliereMo d e r n i z a
308 inovare
tu r ă 49.5
10.8 74.1
Ag r i c u l t u
ar e r u r a l ă
371.3
Sursă: http//:ec.europa.eu
32
IV.2 Prezentarea Fondurilor Structurale

Instrumentele structurale (Fondurile Structurale) ale Uniunii Europene sunt destinate
reducerii diferenţelor de dezvoltare dintre statele membre ale Uniunii Europene şi dintre
regiunile acestora. Până în anul 2006 au fost delimitate două fonduri majore – Fondurile
Structurale şi Fondul de Coeziune – care au fost diferenţiate atât prin regulile criteriilor de
accesibilitate, cât şi prin cele de management. Sarcinile şi competenţele fiecărui fond au fost
şi sunt reglementate de directive separate. Fondurile Structurale reprezintă o denumire
colectivă, care a cuprins patru fonduri diferite (până în anul 2006): Fondul Social European
(FSE), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul European de Garanţie şi
Orientare Agricolă (FEGOA) şi Instrumentul Financiar şi Orientare de Pescuit (IFOP).
Reforma Politicii de Coeziune, necesară în condiţiile extinderii fără precedent a Uniunii
Europene, a rezultat separarea pe politici specifice a fondurilor cu acţiune structurală pe
perioada 2007-2013. Astfel, începând cu anul 2007, Fondurile Structurale cuprind trei fonduri
separate - Fondul Social European, Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul de
Coeziune - iar fondurile pentru agricultură şi pescuit - Fondul European de Garanţie şi
Orientare Agricolă şi Instrumentul Financiar şi Orientare de Pescuit - au fost transferate către
politicile aferente, nemaifiind încadrate în Fondurile Structurale, dar funcţionând pe aceeaşi
tipologie. În prezent, ele sunt denumite: Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
(FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP).
Fiecare instrument structural are are o destinaţie specifică, fiind reglementat de directive
separate. În prezent, în Uniunea Europeană funcţionează trei fonduri de tip structural, care
sunt completate cu două fonduri ale Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene:
• Fondul Social European (ESF – European Social Fund)
• Fondul European de Dezvoltare Regională (ERDF – European Regional Development
Fund)
• Fondul de Coeziune (CF - Cohesion Fund)
• Fondul Agricol pentru Dezvoltare Rurală - (EAFRD - European Agricultural Fund for
Rural Development)
• Fondul European pentru Pescuit (European Fisheries Fund).
A/ Fondul Social European

Fondul Social European a luat naştere în anii 60, pe baza dispoziţiilor Tratatului de la Roma,
sprijinind în primul rând obiectivele politicii ocupaţionale sau de dezvoltare a resurselor
umane. De la început, principalul obiectiv a fost creşterea mobilităţii profesionale şi teritoriale
a forţei de muncă Europene.
Apariţia relativ rapidă a acestui fond se explică prin faptul că, la început, s-a considerat că
problemele regionale se datorează doar şomajului. Pe parcursul timpului, activităţile Fondului
Social s-au extins şi s-au clarificat, în prezent ele reprezentând mult mai mult decât lupta
împotriva şomajului.
33
În prezent, FSE sprijină o gamă largă de investiţii în dezvoltarea resurselor umane şi formare
în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă, cu accent pe:
• integrarea în muncă pentru şomeri, prin formare profesională şi diverse măsuri
privind piaţa de muncă;
• sprijinirea întreprinzătorilor şi măsuri de îmbunătăţire a cunoştinţelor şi
productivităţii persoanelor angajate;
• acţiuni de incluziune socială pentru persoane din grupurile marginalizate;
• îmbunătăţirea sistemelor de învăţământ, inclusic cel profesional.
Exemple concrete de proiecte finanţate de FSE sunt următoarele:

- pregătire pentru educare bazată pe competenţă, precum şi răspândirea acesteia
- sprijinirea pregătirilor profesionale acreditate de stat
- diminuarea segregărilor şcolare
- dezvoltarea şcolilor din localităţile cu o singură şcoală în care majoritatea elevilor
provin din grupuri defavorizate (de ex. rromi)
- educarea integrată a elevilor proveniţi din grupuri defavorizate
- sprijinirea unor programe complexe pentru promovarea răspândirea educaţiei
adulţilor
- răspândirea programelor educaţionale bazate pe competenţă în instruirea
pedagogilor, precum şi facilitarea şi îmbunătăţirea accesului adulţilor la educaţie.
Prin alocaţiile financiare asigurate, fondul contribuie la:

• Dezvoltări locale, promovarea programelor de iniţiativă locală, inclusiv a programelor de
ocupare a forţei de muncă;
• Adaptarea la provocările generate de societate.
Între măsurile eligibile se regăsesc atât formele de finanţare eligibile pentru persoane fizice,
cât şi alte forme de finanţare pentru diferite organizaţii.
B/ Fondul European de Dezvoltare Regională

Criza economică din anii ’60-’70 a subliniat importanţa existenţei unei politici regionale
directe. Astfel, în anul 1972 s-a născut hotărărea care a stat la baza înfiinţării Fondului
European de Dezvoltare Regională. Fondul a început să funcţioneze în anul 1975, obiectivul
lui principal fiind micşorarea dezechilibrelor principale ale Comunităţii şi facilitarea schimbului
structural economic.
Investiţiile sprijinite de FEDR pot fi împărţite în două categorii generale:
• investiţii în diferite tipuri de infrastructură, premise pentru noi afaceri, dezvoltarea
turismului, dezvoltarea potenţialelor interne de dezvoltare ce avantajează dezvoltările
34
locale, investiţiile orientate spre înfiinţarea locurilor de muncă, îmbunătăţirea calităţii

mediului, precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport, dezvoltarea
unităţilor medicale şi a celor de învăţământ, etc;
• investiţii de tip financiar şi consultanţă pentru IMM-uri, dezvoltarea activităţilor de
cercetare – dezvoltare şi a celor de inovare, iniţiative de transfer tehnologic, alte
acţiuni care vizează dezvoltarea IMM-urilor cu scopul creşterii competitivităţii lor,
întărirea capacităţii instituţionale la nivel local, etc.
Pe lângă aceste domenii, fondul acordă o importanţă deosebită egalităţii de şanse între
sexe, respectiv domeniului protecţiei mediului. Dimensiunea Europeană este accentuată prin
faptul că fondul sprijină şi proiecte transfrontaliere, interregionale.
Finanţările alocate din acest fond trebuie să contribuie în primul rând la:
• Întărirea competitivităţii întreprinderilor, în special a celor mici şi mijlocii, la creşterea
atractivităţii regiunii;
• Introducerea unor noi tehnologii şi inovaţii, întărirea capacităţii activităţilor de
cercetare-dezvoltare (C+D), cu scopul dezvoltării regionale;
• Dezvoltarea societăţii informaţionale;
• Protecţia şi îmbunătăţirea mediului ambiant, acordând o atenţie sporită utilizării eficiente
şi ecologice a energiei, respectiv a dezvoltării surselor de energie regenerabile;
• Asigurarea egalităţii şanselor între bărbaţi şi femei pe piaţa forţei de muncă;
• Cooperări transfrontaliere şi interregionale pentru facilitarea dezvoltărilor locale şi
regionale sustenabile.
C/ Fondul de Coeziune
Constituirea lui a fost stipulată în Tratatul de la Maastricht, în anul 1992. Iniţial, acest fond a
sprijinit în primul rând implementarea proiectelor infrastructurale şi de mediu cu o valoare de
peste 50 de milioane Euro, în cele mai sărace patru ţări – Grecia, Irlanda, Portugalia şi
Spania.
Din anul 2007 acest fond este parte integrantă a Fondurilor Structurale. Este un instrument
structural ce intervine pe ansamblul teritoriului naţional al statelor membre al căror
PNB/locuitor se situează sub pragul de 90% din media europeană pentru a cofinanţa în loc
de programe, proiecte mari în domeniile mediului şi transportului (reţele de transport
transeuropene şi domenii de dezvoltare durabilă ce aduc beneficii protecţiei mediului –
eficienţă energică şi energie regenerabilă, transport intermodal, transport urban şi transport
public ecologic). Fondul de Coeziune sprijină statele membre să se conformeze normelor
europene din domeniile menţionate.
D/ Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală a înlocuit Fondul European de Orientare
şi Garanţie Agricolă. Fondul contribuie la îndeplinirea obiectivelor de creştere a
35
competitivităţii agricole şi forestiere, de management agricol şi mediu, de îmbunătăţire a

calităţii vieţii şi diversificarea activităţilor economice în perimetrele ce variază de la zone
rurale cu populaţie redusă până la zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea
centrelor urbane.
E/ Fondul European pentru Pescuit

Fondul European pentru Pescuit a înlocuit Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului.
Pe lângă măsurile de asigurare a continuităţii activităţilor de pescuit şi exploatare raţională şi
de protejare a resurselor de pescuit, dezvoltarea de întreprinderi viabile în sectorul piscicol,
dezvoltare şi îmbunătăţire a calităţii vieţii din zonele dependente de pescuit, FEP va contribui
la implementarea schimbărilor aduse politicii comune de pescuit de la ultima reformă, din
2002.
Instrumentele de tip structural sunt o formă de finanţare nerambursabilă,

dar funcţionează pe principiul cofinanţării. Proiectele sunt cofinanţate în
special din fonduri publice ale statului membru, dar pot fi atrase şi fonduri
private.
Pentru FEDR, FSE, FEADR şi FEP rata maximă a intervenţiei UE este
75%, însă pentru România va fi de 85% din totalul costurilor eligibile, în
timp ce pentru Fondul de Coeziune aceasta va fi fie de maxim 80% din
totalul costurilor eligibile, fie de maxim 85% din costul total.
Pentru România rata de intervenţie UE în cazul Fondului de Coeziune va fi
tot de 85%.6
IV.3 Obiectivele Fondurilor Structurale

Scopul politicii regionale a Uniunii Europene reprezintă creşterea coeziunii economice şi
sociale în cadrul comunităţii, diminuarea diferenţelor regionale şi sprijinirea teritoriilor rămase
în urmă. Aceste obiective se realizează în mod principal prin intermediul Fondurilor
Structurale.
Sistemul univoc de obiective al Fondurilor Structurale a luat naştere în urma reformelor
Delors. Programele de dezvoltare necesare absorbţiei fondurilor comunitare au fost
elaborate în spiritul acestor obiective. În acelaşi timp, obiectivele au determinat şi sfera de
eligibilitate a regiunilor comunităţii.
În perioada de programare 1994-1999, au existat 6 obiective, care au fost reduse la trei în
perioada 2000-2006. În perioada de programare 2007-2013, obiectivele prioritare de
intervenţie ale Fondurilor Structurale au rămas, ca şi număr, neschimbate, dar conţinutul lor
s-a modificat.
Obiectivele actuale ale Fondurilor Structurale sunt redate de figura de mai jos:
6
Notă: Aceste rate sunt reduse în mod substanţial în cazul investiţiilor care generează venituri şi al investiţiilor în
companiile private.
36
Figura 9. Obiectivele politicii regionale ale UE pe perioada de programare 2007-2013
Obiectivele politicii regionale ale UE

2007-2013
Competitivitate regională Cooperare teritorială

Convergenţă şi ocupare Europeană
A) Obiectivul „Convergenţă”
Obiectivul „Convergenţă” – are ca scop sprijinirea regiunilor rămase în urmă din punct de
vedere al dezvoltării economice – investiţii, inovare, protecţia mediului, eficienţă
administrativă.
Obiectivul „Convergenţă” se referă la acele state membre şi regiuni a căror dezvoltare
rămâne în urmă faţă de a celorlalte; unde PIB pe cap de locuitor calculat la paritatea de
putere de cumpărare este mai puţin decât 75% din media comunitară. De asemenea,
beneficiază de asistenţă de tranziţie şi specială acele regiuni care, din cauza efectelor
statistice ale extinderii, ajung peste indicele de 75% (regiunile cu un PIB/locuitor situându-se
sub 75% a mediei UE15, dar peste 75% a mediei UE25). Această finanţare va înceta în 2013
şi nu va fi urmată de o altă perioadă de tranziţie. Obiectivul de Convergenţă este finanţat şi
prin Fondul de Coeziune, destinat statelor membre cu venitul naţional brut (PNB-GNI) pe
cap de locuitor situat sub 90% din media comunitară.
Fondurile alocate la nivelul Uniunii Europene: 252,35 miliarde Euro (81,9% - din
fondurile totale alocate pentru finanţarea Politicii de Coeziune la nivelul UE).
B) Obiectivul „Competitivitate regională şi ocupare”

Obiectivul „Competitivitate regională şi ocupare” are două scopuri. În primul rând, întărirea
atractivităţii şi competitivităţii regiunilor prin programele de dezvoltare regionale,
pregătindu-le la schimbările sociale şi economice, spijinind inovaţia, societatea bazată pe
ştiinţă, spiritul antreprenorial, protecţia mediului şi prevenirea riscurilor. În al doilea rând, prin
programele de nivel naţional sau regional, el asigură prioritate capacităţii de adaptare a
angajaţilor şi a întreprinderilor, precum şi a dezvoltării pieţelor forţei de muncă îndreptate
spre integrarea socială. Competitivitatea joacă un rol cheie în dezvoltarea regiunilor, care, în
lipsa sprijinirii publice suficiente, ar fi nevoite să suporte consecinţele unor factori sociali şi
economici nefavorabili. Obiectivului „Competitivitate regională şi ocupare ” sprijină toate
regiunile care nu sunt eligibile în cadrul Obiectivului „Convergenţă”, pentru atingerea
ţintelor Agendei Lisabona – „UE să devină cea mai competitivă şi dinamică economie bazată
pe cunoaştere până în 2010”. Este sarcina statelor membre să înainteze lista regiunilor în
care unele programe sunt propuse pentru cofinanţarea FEDR. În continuare, se pot finanţa
regiunile care în perioada de programare 2000-2006 au aparţinut Obiectivului 1, dar în
prezent nu sunt eligibile în cadrul obiectivului Convergenţă şi care din această cauză
beneficiază de asistenţă de tranziţie.
37
Fondurile alocate la nivelul Uniunii Europene: 48,37 miliarde Euro (15,7% - din fondurile
totale alocate pentru finanţarea Politicii de Coeziune la nivelul UE).
C) Obiectivul „Cooperare teritorială Europeană”

Pornind de la experienţa programului INTERREG, Comisia a propus crearea unui nou
obiectiv destinat continuării integrării armonioase şi echilibrate a teritoriului Uniunii, prin
sprijinirea cooperării între diferitele ei componente în probleme de importanţă comunitară.
Astfel, obiectivul prezent promovează o dezvoltare echilibrată a întregului teritoriu comunitar,
prin încurajarea cooperării şi schimbului de bune practici între toate regiunile Uniunii
Europene, pe trei niveluri: cooperare transfrontalieră prin programe comune, cooperare
transnaţională şi cooperare inter-regională.
Întregul teritoriu este eligibil pentru finanţarea reţelelor Europene de cooperare şi schimb de
experienţă.
Fondurile alocate la nivelul Uniunii Europene: 7,39 miliarde Euro (2,4% - din fondurile
totale alocate pentru finanţarea Politicii de Coeziune la nivelul UE).
In perioada 2007-2013, instrumentele de finanţare ale politicii de coeziune se vor limita la
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi
Fondul de Coeziune (FC). Fondurile vor contribui la implementarea obiectivelor după cum
urmează:
Fondul European de
Dezvoltare Regională
Obiectivul „Convergenţă”
Fondul Social European
Fondul de Coeziune
Fondul European de
Obiectivul „Competitivitate regională
Dezvoltare Regională
şi ocupare”
Fondul Social European
Obiectivul „Cooperare teritorială Fondul European de
Europeană” Dezvoltare Regională
Finanţările oferite pentru dezvoltarea rurală a Părţii de Orientare a Fondului European de

Orientare şi Garantare pentru Agricultură (FEOGA), precum şi Instrumentul Financiar de
Orientare în domeniul Pescuitului (IFOP), începând de anul 2007 au fost înlocuite de Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit, dar
care nu vor face parte din Fondurile Structurale.
38
Cunoaştem deja cele trei obiective ale perioadei de programare 2007-2013, criteriile de
eligibilitate şi fondurile din care vor fi finaţate. Pentru sintetizarea celor mai importante
informaţii, vă oferim o prezentare într-o formă tabelară:
Tabel 1: Politica de coeziune între 2007 şi 2013 (336,1 miliarde Euro)

Programe şi
instrumente
financiare Eligibilitate Priorităţi Măsuri
Obiectivul „Convergenţă” (inclusiv programele speciale ale celor mai exterioare regiuni şi teritorii)
- 81,9% (252,35 miliarde Euro)
• Regiuni cu indice • inovare • 67,34% pentru regiunile cu

Programe naţionale PIB/capita sub 75% • protecţia mediului şi indice PIB/capita sub 75%
şi regionale a mediei UE 25 prevenirea riscurilor a mediei
(FEDR, FSE) • Efect statistic: • accesibilitate • 8,38% pentru regiuni
regiuni cu indice sub afectate de „efectele
75% al PIB/capita a • infrastructură statistice”
mediei UE15 şi • resurse umane • 23,86% pentru statele
peste 75% al • capacitatea beneficiare ale Fondului de
PIB/capita a mediei Coeziune
administraţiei publice
UE25 • 0,42% pentru cele mai
Fondul de Coeziune • State membre cu
• transport (reţele exterioare regiuni
transEuropene)
indice GNI/capita
sub 90% a mediei • transport durabil
UE • protecţia mediului
• resurse de energie
regenerabile
Obiectivul „Competitivitate regională şi ocupare” - 15,7% (48,37 miliarde Euro)

Lista regiunilor (de nivel • inovare • 83,44% pentru regiunile
Programe regionale NUTS I sau NUTS II) • protecţia mediului şi care rămân beneficiare în
(FEDR) şi programe este înaintată de statele prevenirea riscurilor cadrul Obiectivului
naţionale (FSE) membre „Convergenţă”
• accesibilitate
• „Phasing-in”: regiuni • 16,56% pentru regiunile
care între 2000 şi • strategie Europeană „phasing-in”
2006 au căzut sub ocupaţională
incidenţa
Obiectivului 1, dar
după 2007 nu sunt
elibile în cadrul
obiectivului de
„Converegenţă”
Obiectivul „Cooperare teritorială Europeană” - 2,4% (7,39 miliarde Euro)
Reţele şi programe • Regiuni • inovare • 35,61% pentru cooperările
tranfrontaliere şi transfrontaliere şi • protecţia mediului şi transfrontaliere
transnaţionale regiuni mari de prevenirea riscurilor • 12,12% pentru componenta
(FEDR) cooperări transfrontalieră a
transnaţionale • accesibilitate
Instrumentului Financiar de
• cultură, educaţie Vecinătate si de Parteneriat
şi a Instrumentului
Financiar de Preaderare.
• 47,73% pentru regiunile
cooperării transnaţionale
• 4,54% pentru reţele
Sursă: Inforegio (http://Europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docgener/informat/reg2007_en.pdf)
39
Funcţionarea fondurilor structurale se bazează pe patru principii de bază: adiţionalitate,

parteneriat, programare şi concentrare.
Adiţionalitatea (cofinanţare) înseamnă că primirea fondurilor alocate de UE presupune
existenţa cofinanţării naţionale, altfel spus nu există finanţări realizate în mod exclusiv din
Fondurile Structurale.
Principiul parteneriatului presupune pe de o parte cooperarea dintre statul membru şi
Uniune, cooperarea diferitelor nivele ierarhice în cadrul unui stat membru (parteneriat
vertical), iar pe de altă parte cooperarea partenerilor de acelaşi nivel (parteneriat orizontal),
în ceea ce priveşte formarea unei strategii comune, în implementarea unor acţiuni comune.
Legat de principiul concentrării, apar două dimensiuni. Pe de o parte, fondurile obţinute din
diverse surse de finanţare trebuie utilizate în mod coordonat şi concentrat. Conform
celeilaltei dimensiuni a principiului concentrării, resursele disponibile trebuie concentrate
asupra zonelor – în sens sectorial sau geografic – unde este cea mai mare nevoie de
asistenţă; adică înseamnă concentrarea fondurilor asupra zonelor ţintă şi asupra regiunilor
rămase în urmă.
Programarea, ca principiu de bază, înseamnă trecerea de la finanţarea proiectelor la
finanţarea programelor complexe. Ideea de bază este că efectul însumat al unui program de
dezvoltare complex este mult mai relevant decât cel al proiectelor mai mici, finanţate în mod
separat.
IV.4 Utilizarea Fondurilor Structurale

Cadrul utilizării Fondurilor Structurale reprezintă programele de dezvoltare. Planurile de
dezvoltare, care reprezintă baza programelor de dezvoltare, sunt elaborate de către regiunile
eligibile pentru utilizarea fondurilor, sau de autorităţile corespunzătoare ale statelor membre.
În elaborarea planurilor de dezvoltare, trebuie ţinut cont şi de principiul parteneriatului, adică
el trebuie realizat cu implicarea partenerilor economico-sociali şi teritoriali.
Programul finalizat va cuprinde obiectivele şi priorităţile dezvoltării pe o perioadă multianuală.
Statul membru sau regiunea dezbate acest program cu Comisia Europeană, şi în urma
acceptării acestuia din acest program va lua naştere Planul Naţional de Dezvoltare (PND).
Statul membru şi Comisia Europeană dezbat conţinutul Planului Naţional de Dezvoltare şi,
pe baza acestuia, definesc cea mai adecvată repartizare a fondurilor naţionale şi comunitare
necesare implementării lui. Documentul rezultat este Cadrul Strategic Naţional de
Referinţă (CSNR).
Ca urmarea a negocierilor, Comisia Europeană adoptă CNSR şi programele sale
operaţionale regionale sau sectoriale în funcţie de concordanţa celor din urmă cu scopurile şi
priorităţile PND şi ale Directivelor Strategice Comunitare referitoare la coeziune. Programele
Operaţionale (Operational Programme-OP) descriu implementarea CNSR şi prezintă
procesul implementării multianuale, detaliat până la nivelul intervenţiilor. Cu alte cuvinte, în
timp ce priorităţile sunt definite în Cadrului Naţional Strategic de Referinţă, descrierea
detaliată a măsurilor este cuprinsă în Programele Operaţionale. Fiecare măsură a unui
Program Operaţional trebuie să conţină:
40
• denumirea şi descrierea măsurii;

• sfera de implementare (sectorul în cauză şi extinderea geografică);
• planul de finanţare;
• obiectivele cuantificate (unde măsura se poate cuantifica), precum şi indicatorii care
vor fi utilizaţi;
• organul (sau persoana) responsabil(ă) pentru implementare;
• beneficiarii finali;
• perioada de realizare a măsurii.
În cadrul unui program, într-un interval de timp prestabilit, unele priorităţi sau unele măsuri
pot beneficia de finanţare doar dintr-un singur Fond Structural.
Structura de management al Programelor Operaţionale va avea în componenţă o Autoritate
de Management - unde este cazul şi organisme intermediare-, supravegherea implementării
programelor fiind realizată de un Comitet de Monitorizare.
Actorii cheie ai implementării programului sunt Autorităţile de Management (Managing
Authority). Statul membru desemnează o Autoritate de Management pentru Cadrul Naţional
Strategic de Referinţă şi pentru fiecare Program Operaţional în parte. Autoritatea de
Management coordonează şi monitorizează implementarea programului. Analizează,
măsoară în mod permanent realizarea obiectivelor cuantificate şi elaborează raportări privind
implementarea programelor. Raportările trebuie prezentate cu regularitate anuală Comisiei
Europene, în cel mult şase luni după finalizarea anului.
În principal, raportările ajung la Comitetul de Monitorizare a Programului, care este o
structură naţională de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu un rol decizional şi
strategic în procesul de implementare. Are rolul de asigura eficacitatea, calitatea şi
transparenţa programului. Astfel, Comitetul de Monitorizare este un organ decizional, în timp
ce Autoritatea de Management realizează sarcini operative.
Autoritatea de Audit este o autoritate publică, la nivel naţional. Este responsabilă cu
verificarea operaţiunilor de management şi a sistemului de control pentru fiecare program
operaţional, independentă funcţional de Autoritatea de Management şi de Autoritatea de
Certificare. În România, pentru toate programele operaţionale, Autoritatea de Audit
funcţionează pe lângă Curtea de Conturi.
Autoritatea de Certificare şi Plată este responsabilă pentru managementul financiar al
programelor, pentru certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise
Comisiei Europene. Autoritatea de Certficare şi Plată încasează şi redistribuie fondurile către
beneficiarii finali pe baza recomandărilor Autorităţii de Management, respectiv asigură
retransferarea sumelor restante Comisiei Europene.
Organismele intermediare sunt instituţii desemnate la nivel central, regional sau local de
către Autorităţile de Management sau Autoritatea de Plată şi Certificare, şi care, prin
delegare de atribuţii de la aceste autorităţi, implementează anumite axe/domenii de
intervenţie ale Programelor Operaţionale şi acţionează în relaţia cu beneficiarii finali.
Beneficiarul final este organismul sau societatea comercială cu capital public sau privat
responsabil/ă cu execuţia operaţiunilor.
41
A. Utilizarea Fondurilor Structurale în România

Pentru a se alinia ciclului financiar (perioadei de programare) de 7 ani al Uniunii Europene,
România a stabilit obiectivele şi priorităţile de dezvoltare aferente perioadei de programare
2007-2013, care au fost incluse în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Pe baza
obiectivelor şi directivelor acestui document, s-a elaborat Cadrul Naţional Strategic de
Referinţă, precum şi Programele Operaţionale, pe baza cărora vor fi accesabile fondurile de
finanţare ale Uniunii Europene.
Astfel, pentru accesarea şi utilizarea Fondurilor Structurale, în cadrul Planului Naţional de

Dezvoltare, România a elaborat 7 Programe Operaţionale, şi anume:
• Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice
• Programul Operaţional Sectorial Transport
• Programul Operaţional Sectorial Mediu
• Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
• Programul Operaţional Regional
• Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative
• Programul Operaţional Asistenţă Tehnică.
Planul indicativ financiar al României pe perioada de programare 2007-2013 este 23.187,14

milioane de Euro (Fonduri Structurale + cofinanţare naţională). Tabelul de mai jos prezintă
aceste alocări financiare ale Fondurilor Structurale, împreună cu cofinanţarea naţională,
defalcate pe Programe Operaţionale:
Tabel 2: Alocările financiare ale Fondurilor Structurale defalcate pe Programe

Operaţionale
Programe operaţionale 2007-2013 %
(milioane Euro)
POS Creşterea Competitivităţii Economice 3.011,02 12,98
POS Transport 5.696 24,56
POS Mediu 5.610 24,19
POS Dezvoltarea Resurselor Umane 4.089 17,63
PO Regional 4.568,32 19,70
PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative 246,014 1,06
PO Asistenţă Tehnică 212,80 0,91
TOTAL 23.187,14 100
Sursă: www.mie.ro (Programele Operaţionale pe perioada de programare 2007-2013)
Aceste programe, documente, conţin acele teritorii sectoriale şi geografice pe care ţara
doreşte să le dezvolte în perioada 2007-2013. În programele operaţionale sunt stabilite
planificarea, procesul de utilizare a fondurilor. Programele Operaţionale din România sunt
accesabile pe pagina Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi a Locuinţelor, fostul
Minister al Integrării Europene - www.mie.ro.
42
B. Utilizarea Fondurilor Structurale în Ungaria

În mod similar României, şi Ungaria a elaborat planurile strategice aferente perioadei de
programare 2007-2013. A elaborat astfel, Planul de Dezvoltare Ungaria Nouă, care conţine
obiectivele de dezvoltare ale perioadei în cauză şi reprezintă strategia naţională a accesării
Fondurilor Structurale şi a celor naţionale. Pentru accesarea şi utilizarea fondurilor de
finanţare, ca parte integrantă a Planului de Dezvoltare Ungaria Nouă, s-au elaborat
Programele Operaţionale (15).
Programele Operaţionale în Ungaria (PO):
Cele 7 programe operaţionale regionale sunt:
• Program Operaţional Nyugat-dunántúl (Transdanubia de Vest)

• Program Operaţional Dél-alföld (Câmpia de Sud)
• Program Operaţional Észak-alföld (Câmpia de Nord)
• Program Operaţional Ungaria Centrală
• Program Operaţional Ungaria Nordică
• Program Operaţional Közép-dunántúl (Transdanubia Centrală)
• Program Operaţional Dél-dunántúl (Transdanubia de Sud).
Cele 7 programe operaţionale sectoriale sunt:

• Program Operaţional Dezvoltare Economică
• Program Operaţional Transport
• Program Operaţional Reînnoire Socială
• Program Operaţional Infrastructură Socială
• Program Operaţional Mediu şi Energie
• Program Operaţional Reforma de Stat
• Program Operaţional E-guvernare.
Baza coordonării şi comunicării Planului de Dezvoltare Ungaria Nouă este

• Programul Operaţional de Implementare, în care au fost alocate surse pentru
implementarea tututor programelor operative.
Programele Operaţionale din Ungaria se pot accesa pe internet pe pagina Agenţiei de

Dezvoltare Naţională - www.nfu.hu.
Planul indicativ financiar al Ungariei pe perioada de programare 2007-2013 este 25.954,53

milioane de Euro (finanţat din Fonduri Structurale). Tabelul de mai jos prezintă aceste
alocări financiare ale Fondurilor Structurale, defalcate pe Programe Operaţionale:
Tabel 3. Alocările financiare ale Fondurilor Structurale defalcate pe Programe
Operaţionale
43
Programe operaţionale 2007-2013 %

(milioane Euro)
Program Operaţional Dezvoltare Economică 2.543,4 10
Program Operaţional Transport 6.496,23 25
Program Operaţional Reînnoire Socială 3.521,89 14
Program Operaţional Infrastructură Socială 2.033,97 8
Program Operaţional Mediu şi Energie 3.975,85 15
Program Operaţional Reforma de Stat 153,21 1
Program Operaţional E-guvernare 375,48 1
Program Operaţional Nyugat-dunántúl (Transdanubia de 483,78 2
Vest)
Program Operaţional Dél-alföld (Câmpia de Sud) 781,14 3
Program Operaţional Észak-alföld (Câmpia de Nord) 1.017,36 4
Program Operaţional Ungaria Centrală 1.623,78 6
Program Operaţional Ungaria Nordică 943,02 4
Program Operaţional Közép-dunántúl (Transdanubia 530,19 2
Centrală)
Program Operaţional Dél-dunántúl (Transdanubia de Sud) 735,85 3
Program Operaţional de Implementare 358,12 1
TOTAL 25.944,53 100
Sursă: Programele Operaţionale pe perioada de programare 2007-2013
Ca orice finanţare din fonduri publice, accesarea Fondurilor Structurale nu

înseamnă alocarea unei sume de bani fără a implica anumite obligaţii şi din
partea beneficiarului, ci reprezintă un angajament contractual, ale cărui
prevederi şi termene de realizare trebuie respectate cu stricţete, pentru a nu
se ajunge la dezangajarea automată (regula „n+2”/”n+3”) de către Comisia
Europeană a sumelor alocate.
Conform regulii „n+2”/”n+3”, banii alocaţi de Comisie pentru un program în

anul „n” trebuie cheltuiţi până la sfârşitul anului „n+2”/”n+3”, în caz contrar,
banii vor fi pierduţi sau realocaţi altui program (exemplu, aplicând regula
„n+2”: sumele alocate de UE pentru un program în anul 2007, trebuie cheltuite până la 31 decembrie
2009).
Pentru România, se va aplica regula „n+3” în primii 4 ani, respectiv alocările anilor 2007, 2008, 2009 şi
2010, urmând ca pentru anii 2011, 2012 şi 2013 să se aplice regula „n+2” (exemplu: sumele alocate
de UE pentru un program în 2007, trebuie cheltuite până la 31 decembrie 2010).
V. PREZENTAREA PROGRAMULUI OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR

UMANE ŞI A OPORTUNITĂŢILOR DE FINANŢARE ACTIVE
În perioada de programare 2007-2013, România a elaborat 7 programe operaţionale, pentru
atragerea fondurilor asigurate de Uniunea Europeană. În acest capitol vom prezenta pe scurt
44
programul operaţional care vizează creşterea competitivităţii resurselor umane: Programul

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, precum şi oportunităţile de finanţare
active din cadrul acestui program.
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE (POS DRU)
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) stabileşte axele
prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale României în domeniul resurselor umane în
vederea implementării asistenţei financiare a Uniunii Europene prin Fondul Social European,
în cadrul Obiectivului “Convergenţă”, pentru perioada de programare 2007-2013.
Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea

competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi
asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă,
flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de persoane.
Bugetul total al POS Dezvoltarea Resurselor Umane pe perioada de programare
2007-2013 este 4.089 milioane Euro. Alocarea Fondului Social penreu POS DRU este 3.476
milioane Euro, reprezentând 85% din valoarea totală a programului. Contribuţia naţională
este estimată la 613 milioane Euro.
Obiectivele specifice ale programului se referă la:
• Promovarea calităţii sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială si continuă,
inclusiv a învăţământului superior şi a cercetării;
• Promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii;
• Facilitarea inserţiei tinerilor şi a somerilor de lungă durată pe piaţa muncii;
• Dezvoltarea unei pieţe de muncă moderne, flexibile şi incluzive;
• Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele
rurale;
• Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;
• Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.
Axele prioritare, domeniile majore de intervenţie şi fondurile de finanţare (fonduri comunitare

+ cofinanţarea naţională) sunt redate de tabelul următor:
45
Axe prioritare Domenii majore de intervenţie Valoarea fondurilor

- milioane EURO -
Axa Prioritară 1. Educaţie şi formare profesională iniţială de calitate în 797,803 193,984
Educaţia şi formarea sprijinul creşterii economice şi ocupării; educaţia
profesională în sprijinul universitară în sprijinul societăţii bazate pe cunoaştere;
creşterii economice şi capital uman competitiv în educaţie şi cercetare;
dezvoltării societăţii calitate în CVT.
bazate pe cunoaştere
Axa Prioritară 2. Tranziţia de la şcoală la viaţa activă; părăsirea timpurie 911,775 79,621
Corelarea învăţării pe tot a şcolii şi educaţia de tip “a doua şansă”; creşterea
parcursul vieţii cu piaţa accesului şi participării la FPC.
muncii
Axa Prioritară 3. Promovarea culturii antreprenoriale; formare şi sprijin 450,189 69,467
Creşterea adaptabilităţii pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea
lucrătorilor şi a adaptabilităţii; dezvoltarea parteneriatului şi încurajarea
întreprinderilor iniţiativelor pentru partenerii sociali.
Axa Prioritară 4. Întărirea capacităţii SPO de furnizare a serviciilor de 176,656 58,885
Modernizarea Serviciului ocupare; formarea personalului propriu al Serviciului
Public de Ocupare Public de Ocupare.
Axa Prioritară 5. Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de 476,402 66,953
Promovarea măsurilor ocupare; pomovarea sustenabilităţii pe termen lung în
active de ocupare zonele rurale în termenii dezvoltării resurselor umane şi
a ocupării.
Axa Prioritară 6. Dezvoltarea economiei sociale; dezvoltarea unei reţele 540,608 103,399
Promovarea incluziunii de servicii sociale integrate; îmbunătăţirea accesului şi
sociale participării grupurilor vulnerabile la sistemul de educaţie
şi pe piaţa muncii; promovarea egalităţii de şanse pe
piaţa muncii şi iniţiative transnaţionale pe piaţa inclisivă
a muncii.
Axa Prioritară 7. Implementarea, managementul general şi evaluarea 122,709 40,902
Asistenţă tehnică POS DRU; promovarea POS DRU şi comunicare.
Sursa: www.fseromania.ro
Prezentarea oportunităţilor de finanţare în cadrul Programului

Operaţional Sectorial Dezvoltare Resurselor Umane7
7
Sursă: www.fseromania.ro
46
AXĂ PRIORITARĂ 1. Educaţia si formarea profesională în sprijinul creşterii

economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
• Domeniul de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de

calitate” - Ghidul Solicitantului - "Educaţie mai bună pentru toţi"
Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenţie vizează îmbunătăţirea şi

restructurarea sistemului de învăţământ preuniversitar, inclusiv perfecţionarea personalului şi
promovarea inovării; îmbunătăţirea managementului şi capacităţii învăţământului
preuniversitar de a asigura calificări relevante pentru nevoile pieţei muncii şi ale societăţii
bazate pe cunoaştere; respectiv promovarea în procesul de educaţie a spiritului
antreprenorial şi a cetăţeniei active.
Solicitanţi eligibili pot fi: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; agenţii, structuri, şi
alte organisme aflate în subordinea/coordonarea MECT şi alte organisme publice cu atribuţii
în domeniul educaţiei şi formării profesionale iniţiale, inclusiv asigurarea calităţii în
învăţământul preuniversitar.
Alocare financiară: alocarea financiară pentru această cerere de propuneri de proiecte este
38.754.255,10 lei, din care 77,35 % din FSE şi 22,65 % din co-finanţarea naţională.
Valoarea totală eligibilă a unui proiect strategic poate fi cuprinsă între 1.850.000 Lei şi
18.500.000 Lei. Pentru această cerere de propuneri de proiecte, valoarea contribuţiei proprie
în calitate de solicitant este de 2% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile.
• Domeniul de intervenţie 1.2 „Învăţământ superior de calitate” - Ghidul

Solicitantului - "Universitate pentru viitor"
Obiectivele specifice ale acestui domneiu sunt: dezvoltarea şi implementarea sistemului

naţional de calificări în învăţământul superior; îmbunătăţirea managementului universitar şi
creşterea capacităţii instituţiilor de învăţământ superior de a furniza calificări superioare
adaptate cerinţelor în schimbare ale pieţei muncii; îmbunătăţirea programelor de licenţă şi
masterat în conformitate cu Cadrul Naţional al Calificărilor în învăţământul Superior;
extinderea oportunităţilor de învăţare şi promovarea inovării în învăţământul superior;
consolidarea inovării, cooperării şi a reţelelor între universităţi, mediul de afaceri şi centrele
de cercetare.
în domeniul învăţământului superior, inclusiv asigurarea şi managementul calităţii şi a
Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior.
27.681.609,20 lei, din care 77% din FSE şi 23% din co-finanţarea naţională.
47
• Domeniul de intervenţie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi

formare profesională - Ghidul Solicitantului - "Profesionişti în educaţie şi
formare"
Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenţie vizează îmbunătăţirea calificării

cadrelor didactice, formatorilor şi a altor categorii de personal din educaţie şi formare
profesională, inclusiv dezvoltarea oportunităţilor de carieră; respectiv îmbunătăţirea
sistemului de formare iniţială şi continuă a personalului didactic, inclusive asigurarea calităţii.
în domeniul educaţiei şi formării profesionale iniţiale, inclusiv asigurarea calităţii în
învăţământul preuniversitar; Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor;
43.679.994,8 lei, din care 80,95% din FSE şi 19,05% din co-finanţarea naţională.
• Domeniul de intervenţie 1.4. „Calitate în formare profesională continuă” -

Ghidul Solicitantului - "Calificări Europene"
Obiectivele specifice ale acestui domeniu de intervenţie vizează: dezvoltarea şi

implementarea CNC; dezvoltarea şi implementarea sistemelor de asigurare a calităţii în FPC;
susţinerea abordării de tip "pe tot parcursul vieţii" în educaţie şi formare.
Solicitanţi eligibili pot fi: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; Ministerul Muncii,
Familiei şi Egalităţii de Şanse; agenţii, structuri subordinate sau aflate în coordonarea MECT/
MMFES şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul formării profesionale continue,
inclusiv asigurarea calităţii; Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor;
Autoritatea Naţională pentru Calificări; Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului
Profesional şi Tehnic; Comitetele Sectoriale; ANOFM.
41.051.303,9 lei, din care 81 % din FSE şi 19 % din co-finanţarea naţională.
• Domeniul de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul

cercetării”
A/Ghidul Solicitantului - "Şcoala doctorală"
Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenţie vizează îmbunătăţirea participării,

creşterea atractivităţii şi motivaţiei pentru cariera în cercetare prin sprijinirea doctoranzilor şi
îmbunătăţirea mobilităţii acestora pe durata ciclului doctoral; îmbunătăţirea programelor
doctorale şi sprijinirea colaborării dintre universităţi, centre de cercetare si companii.
48
Solicitanţi eligibili pot fi: universităţi publice şi private acreditate de MECT pentru
organizarea programelor doctorale; institute/centre de cercetare acreditate, inclusiv institute
de cercetare ale Academiei Române.
în calitate de solicitant este de 2% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile dacă
reprezentaţi o persoană juridică de drept public sau de drept privat fără scop patrimonial; sau
5% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile dacă reprezentaţi o persoană juridică de drept
privat, altele decât cele fără scop patrimonial.
B/Ghidul Solicitantului - "Burse doctorale"
Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenţie vizează dezvoltarea, structurarea şi

consolidarea sistemului naţional de studii doctorale şi postdoctorale, inclusiv asigurarea
calităţii; structurarea sistemului şcolilor doctorale şi postdoctorale, inclusiv dezvoltarea
reţelelor şi clustere doctorale.
în domeniul învăţământul superior şi cercetării ştiinţifice.
37.000.000 lei, din care 85% din FSE şi 15% din co-finanţarea naţională.
AXĂ PRIORITARĂ 2. Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii
• Domeniul de intervenţie 2.1 „Tranziţia de la şcoală la o viaţă activă” - Ghidul

Solicitantului - "Învaţă o meserie"
Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenţie vizează creşterea gradului de ocupare

pentru elevii şi studenţii din învăţământul secundar şi terţiar şi pentru ucenici, precum şi
creşterea adaptabilităţii tinerilor absolvenţi la cerinţele primului lor loc de muncă important;
îmbunătăţirea serviciilor de orientare şi consiliere profesională; promovarea şi dezvoltarea
parteneriatelor în rândul şcolilor, universităţilor, întreprinderilor şi altor instituţii în vederea
facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă; monitorizarea inserţiei absolvenţilor pe piaţa
muncii (studii de urmărire a inserţiei absolvenţilor).
Solicitanţi eligibili pot fi: unităţile şi instituţiile de învăţământ ale căror curriculum/programe
de studiu includ competenţe profesionale care pot fi dobândite prin stagii de pregătire
practică; întreprinderi; angajatori autorizaţi să organizeze programe de formare profesională
prin ucenicie la locul de muncă; asociaţii profesionale, camere de comerţ şi industrie,
organizaţii sindicale, organizaţii patronale, parteneriate, ONG-uri (fundaţii şi asociaţii);
structuri relevante din cadrul MECT sau structuri coordonate de către acesta; MMFES şi
structuri/agenţii subordonate/coordonate acestuia; administraţia publică locală; furnizori
49
publici şi privaţi acreditaţi de orientare şi consiliere profesională; institute de cercetare cu

atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale şi pieţei muncii.
45.593.242,6 lei, din care 87,86 % din FSE şi 12,14 % din co-finanţarea naţională.
• Domeniul de intervenţie 2.2 „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii” -

Ghidul Solicitantului - "A doua şansa în educaţie"
Obiectivele specifice al acestui domeniu de intervenţie vizează prevenirea fenomenului de

părăsire timpurie a şcolii, în special pentru populaţia roma, persoanele cu dizabilităţi şi
persoanele din mediul rural, precum şi alte categorii de grupuri vulnerabile; furnizarea
competenţelor şi abilităţilor de bază necesare persoanelor care au părăsit timpuriu şcoala.
Solicitanţi eligibili pot fi: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT); agenţii,
structuri subordonate sau aflate în coordonarea MECT şi alte entităţi publice cu atribuţii în
domeniul îmbunătăţirii accesului la educaţie şi prevenirea şi corectarea fenomenului de
părăsire timpurie a şcolii; institute/centre de cercetare/dezvoltare în domeniul educaţiei;
ONG–uri ce activează în domeniul educaţiei, incluziunii sociale, îmbunătăţirii situaţiei
grupurilor vulnerabile în educaţie şi conexe; organizaţii sindicale şi patronate.
48.632.788,90 lei, din care 87,86% din FSE şi 12,14 % din co-finanţarea naţională.
AXĂ PRIORITARĂ 3. Creşterea adaptibilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor
• Domeniul de intervenţie 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale” - Ghidul

Solicitantului - "Fii întreprinzător!"
Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenţie vizează dezvoltarea competenţelor

antreprenoriale şi manageriale în vederea îmbunătăţirii performanţei şi formării profesionale
actuale a persoanelor, pentru a dezvolta spiritul antreprenorial şi pentru a genera un număr
crescut de afaceri.
Solicitanţi eligibili pot fi: micro-întreprinderi şi IMM-uri; universităţi publice şi private
acreditate; furnizori autorizaţi de FPC; centre sau institute de cercetare cu atribuţii specifice
în domeniul promovării şi dezvoltării antreprenoriatului; organismele şi agenţiile aflate în
coordonarea/subordonate MECT şi MMFES sau structurile teritoriale ale acestora;
50
organizaţii sindicale şi patronate; instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi

Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; autorităţi publice locale;
asociaţii profesionale, alte organizaţii non profit; camere de comerţ şi industrie; ONG-uri
(asociaţii şi fundaţii).
• Domeniul de intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatului şi încurajarea iniţiativelor

pentru parteneri sociali şi societatea civilă” - Ghidul Solicitantului - "Acţionăm
împreună"
Proiectele propuse în cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte vor contribui la

realizarea următoarelor operaţiuni orientative: asistenţă şi sprijin pentru elaborarea
planurilor de acţiune pentru încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor; dezvoltarea capacităţii
interne a partenerilor sociali de a promova dezvoltarea resurselor umane, cu accent pe
standarde şi certificare; îmbunătăţirea capacităţii de sprijinire a iniţiativelor de dezvoltare a
responsabilitaţii civice, prin participarea la dezbateri publice şi facilitarea accesului la
informaţii publice; dezvoltarea iniţiativelor de încurajare a reţelelor la nivel naţional şi al UE;
dezvoltarea serviciilor de consultanţă pentru ONG-uri şi pentru iniţiativele care promovează
ocuparea şi incluziunea socială, inclusiv pentru partenerii sociali activi pe piaţa muncii;
campanii de conştientizare şi sprijin pentru parteneriatele sociale şi locale în vederea
transformării muncii nedeclarate în ocupare formală.
Solicitanţi eligibili pot fi: parteneri sociali reprezentativi la nivel naţional sau regional;
Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru
Ocupare şi Incluziune Socială; ONG-uri (asociaţii şi fundaţii).
20.421.110,30 lei, din care 78 % din FSE şi 22 % din co-finanţarea naţională.
AXĂ PRIORITARĂ 5. Promovarea măsurilor active de ocupare
• Domeniul de intervenţie 5.2 „Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a

zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea
forţei de muncă” - Ghidul Solicitantului - "Mediul rural - oportunităţi de ocupare"
Principalele obiective specifice ale acestui domeniu de intervenţie vizează îmbunătăţirea

calităţii resurselor umane în zonele rurale, în vederea facilitării accesului la ocupare în
activităţi non-agricole; asigurarea sustenabităţii pe termen lung în zonele rurale prin crearea
condiţiilor pentru dezvoltarea întreprinderilor profitabile non-agricole; facilitarea integrării
51
durabile pe piaţa muncii prin furnizarea serviciilor de sprijin şi suport pentru membrii de
familie dependenţi din zonele rurale; creşterea oportunităţilor de ocupare, prin furnizarea
sprijinului pentru crearea de noi locuri de muncă/noi forme de ocupare pentru lucrătorii
independenţi din zonele rurale şi promovarea culturii antreprenoriale în zonele rurale.
Solicitanţi eligibili pot fi: furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de
muncă, publici şi privaţi, acreditaţi; ANOFM; autorităţi publice locale; instituţii şi organizaţii
membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune
Socială; Ministerul Sănătăţii Publice şi structurile şi agenţiile subordonate/coordonate;
organizaţii sindicale; furnizori publici şi privaţi de FPC autorizaţi; ONG-uri (asociaţii şi
fundaţii); angajatori; patronate; asociaţii profesionale; institute de cercetare şi dezvoltare.
AXĂ PRIORITARĂ 6. Promovarea incluziunii sociale
• Domeniul de intervenţie 6.1 „Dezvoltarea economiei sociale” - Ghidul

Solicitantului - "Pentru o viaţă mai bună"
Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenţie vizează dezvoltarea structurilor

economiei sociale – dezvoltarea şi promovarea unor activităţi şi servicii generatoare de profit
pentru a ajuta persoanele excluse social sau cele expuse riscului de excluziune socială să se
integreze sau reintegreze pe piaţa muncii, în întreprinderile economiei sociale şi/sau în
economia formală; promovarea economiei sociale, ca un instrument flexibil şi durabil pentru
dezvoltarea economică şi crearea de locuri de muncă la nivel regional şi local; consolidarea
capacităţilor, competenţelor, cunoştinţelor şi stimei de sine pentru grupurile vulnerabile prin
înfiinţarea parteneriatelor public/private în domeniul economiei sociale; consolidarea
capacităţii operatorilor din economia socială, precum şi încurajarea cooperării între
organizaţii.
Solicitanţi eligibili pot fi: ONG-uri (asociaţii şi fundaţii); cooperative de credit, de consum şi
de producţie; instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale
pentru Ocupare şi Incluziune Socială; MMFES şi structuri/agenţii coordonate/subordonate
acestuia; agenţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii sociale; Comitete
Sectoriale; organizaţii sindicale; patronate; Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi
instituţii subordonate; culte şi asociaţii religioase; furnizori de FPC autorizaţi; furnizori de
servicii sociale; furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă,
publici şi privaţi, acreditaţi; întreprinderi implicate în economia socială; autorităţi publice
locale; institute de cercetare.
52
• Domeniul de intervenţie 6.2. „Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor

vulnerabile pe piaţa muncii” - Ghidul Solicitantului - "Împreună pe piaţa muncii"
Proiectele promovate în cadrul acestei cereri de propuneri vor contribui la promovarea

următoarelor operaţiuni orientative: Dezvoltarea programelor specifice, inclusiv stimulente
pentru angajatori, pentru (re)integrarea pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile, în special a
populaţiei rome, persoanelor cu dizabilităţi şi tinerilor peste 18 ani care au părăsit sistemul de
stat de protecţie a copilului; programe de formare pentru dezvoltarea competenţelor şi
calificărilor de bază pentru grupurile vulnerabile; măsuri de acompaniere în vederea
identificării şi menţinerii unui loc de muncă (sprijin pentru membrii de familie aflaţi în îngrijire,
servicii de asistenţă şi alte activităţi asociate care permit individului să participe pe piaţa
muncii); sprijin special pentru dezvoltarea unor noi locuri de muncă protejate în întreprinderi.
Solicitanţi eligibili pot fi: cooperative sociale, asociaţii de întrajutorare, ONG-uri (asociaţii şi
fundaţii); biserici în calitate de furnizori de servicii sociale; furnizori de servicii specializate
pentru stimularea ocupării forţei de muncă, publici şi privaţi, acreditaţi; instituţii şi organizaţii
membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune
Socială;MMFES şi structuri/agenţii subordonate/coordonate de acesta; agenţii/instituţii
guvernamentale cu atribuţii în domeniul ocupării şi incluziunii sociale;Comitete Sectoriale;
culte şi asociaţii religioase; autorităţi publice locale; organizaţii sindicale şi patronate;
Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi instituţii subordonate; furnizori de FPC publici şi
privaţi autorizaţi; furnizori de servicii sociale publici/privaţi; întreprinderi, în special IMM-uri şi
asociaţii ale IMM-urilor.
• Domeniul de intervenţie 6.3. „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii” -

Ghidul Solicitantului - "Şanse egale şi respect"
Obiectivele specifice ale acestui domeniu de intervenţie vizează consolidarea principiului

accesului egal pentru toţi pe piaţa muncii cu scopul de a creşte oportunităţile de angajare ale
femeilor şi persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile; creşterea conştientizării asupra
principiului egalităţii de şanse şi de gen în cadrul societăţii civile, incluzând întreg personalul,
experţi, întreprinzători etc.; creşterea conştientizării asupra problematicii privind hărţuirea
sexuală la locul de muncă; asigurarea accesului egal la ocupare şi la construirea unei cariere
profesionale, în vederea creării unei pieţe a muncii inclusive; prevenirea şi combaterea
violenţei domestice şi a traficului de persoane.
53
Solicitanţi eligibili pot fi: ONG-uri (asociaţii şi fundaţii); furnizori autorizaţi de FPC, publici şi
privaţi; furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, publici şi
privaţi, acreditaţi; instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor
Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; MMFES şi structuri/agenţii
subordonate/coordinate de acesta; agenţii/instituţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul
ocupării şi incluziunii sociale; Comitete Sectoriale; organizaţii mass-media; cooperative
sociale; organizaţii sindicale şi patronate; autorităţi publice locale şi centrale; institute de
cercetare în domeniul pieţei muncii; asociaţii profesionale; întreprinderi.
IMPORTANT DE ŞTIUT! S-a modificat procesul de elaborare şi

completare a cererilor de finanaţare!
• Data limită pentru depunerea cereriilor de finantare POS DRU: 17 martie 2008,
ora 17.00.
• TOATE cererile de finanţare nerambursabilă pentru POS DRU se completează şi se
transmit on-line. În acest sens accesaţi pagina de internet a POS DRU
www.fseromania.ro, secţiunea „Cerere de propuneri de proiecte”.
• Completarea şi transmiterea unei cereri de finanţare în cadrul unei cereri de
propuneri POS DRU, trebuie să parcurgeţi 4 etape:
1. Înregistrarea organizaţiei pe care o reprezentaţi şi completarea informaţiilor privind
organizaţia dumneavoastră – în această etapă în calitate de solicitant veţi înregistra
organizaţia pe care o reprezentaţi în vederea obţinerii numelui de utilizator şi parolei cu
care aveţi posibilitatea de a accesa sistemul informatic al POS DRU. Este important să
reţineţi numele de utilizator şi parola întrucât vă vor fi solicitate de fiecare dată când doriţi
să accesaţi sistemul informatic POS DRU;
2. Completarea formatului electronic al cererii de finanţare – veţi oferi informaţii
succinte privind proiectul propus, respectiv partenerii propuşi pentru implementarea
proiectului;
3. Completarea Anexei 1 „Informaţii detaliate privind proiectul” a cererii de finanţare
– în această etapă veţi prezenta în mod detaliat proiectul propus (fosta Anexa A).
4. Transmiterea on-line a cererii de finanţare (formularul electronic şi anexele 1-6).
După transmiterea on-line a cererii de finanţare, anexele 2-6 (declaraţii) se transmit şi pe
suport hârtie, datate, semnate şi ştampilate de către reprezentantul legal al organizaţiei,
împreună cu acordul de parteneriat către AM POS DRU prin servicii de curierat.
54
GLOSAR
Absorbţie (capacitate de absorbţie) - capacitatea unei ţări sau organizaţii de a folosi eficient
asistenţa financiară primită.
Achiziţie publică - desemnează procesul de achiziţionare a unor bunuri, servicii şi lucrări
din fonduri publice, în baza unor reguli stabilite prin legislaţia naţională în domeniu (O.U.G nr.
34/2006).
Acord de parteneriat - document oficial, cu valoare juridică, semnat de partenerii implicaţi

într-un proiect, care detaliază drepturile şi obligaţiile fiecăruia în elaborarea şi implementarea
proiectului.
Acquis - se referă la întregul corp de legi al Uniunii Europene.
Asistenţă tehnică - reprezintă sprijinul acordat Autorităţilor de Management, Organismelor

Intermediare şi a beneficiarilor, în vederea creşterii nivelului de expertiză, competenţă
institutională.
Audit - Procesul de verificare detaliată a unui sistem de management, de căre un

organism independent.
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) - structura de

management responsabilă cu coordonarea Instrumentelor Structurale. În România, această
structură funcţionează în cadrul Ministerului Economiei şi Finantelor.
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice

(ANRMAP) - instituţie publică, subordonată Guvernului, care elaborează strategia privind
achiziţiile publice şi asigură coerenţa acesteia cu acquis-ul comunitar. În acelaşi timp,
monitorizează şi evaluează modul de atribuire a contractelor de achiziţii publice.
Beneficiar de finanţare nerambursabilă - organizaţia care semnează un contract de

finanţare nerambursabilă.
Beneficiari finali - cei care beneficiază de pe urma proiectului pe termen lung la nivelul
societăţii sau a sectorului în sens larg.
Certificare - procesul de verificare a legalităţii cheltuielilor declarate, plătite şi justificate în

cadrul unui proiect finanţat din fonduri comunitare. Este necesară pentru a obţine de la
Comisia Europeană plăţile intermediare şi plata finală de fonduri.
Cofinanţare publică - sume alocate din fonduri publice pentru finanţarea cheltuielilor
eligibile aferente proiectelor finanţate în cadrul programelor comunitare.
Cofinanţare privată - orice contribuţie la finanţarea cheltuielilor eligibile, alta decât din
fonduri publice, aferentă proiectelor finanţate în cadrul programelor comunitare.
Contract de finanţare - act juridic încheiat între Autoritatea de Management/Organismul

Intermediar şi beneficiar, prin care se confirmă finanţarea proiectului propus de beneficiar.
Contribuţia în natură - aportul în terenuri, clădiri, echipamente sau materiale pe care

beneficiarul de proiect îl aduce în derularea proiectului propus, ca parte a cofinanţării.
55
Evaluarea impactului asupra mediului - sunt identificate potenţialele efecte negative ale
unui program sau proiect asupra mediului - ele se realizează, în deosebi, în cazul proiectelor
de infrastructură.
Finanţare dublă - finanţarea unei activităţi de două ori, din două surse diferite.
Finanţare nerambursabilă (grant) – alocare financiară directă, acordată din fonduri publice
pentru a facilita derularea unui proiect. Fondurile nerambursabile primite nu trebuie înapoiate
dacă sunt cheltuite corect, potrivit contractului de finanţare.
Formare profesională continuă (life-long learning) - educaţia pe tot parcursul vieţii. Ea are
ca scop adaptarea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor oamenilor pentru ca ei să aibă
şanse sporite de angajare.
Grup tintă (target group) – grupul/entitatea care va fi afectată în mod pozitiv prin proiect şi
prin scopul pe care acesta şi-l propune.
Infrastructura socială - se referă la instituţii care, prin serviciile pe care le oferă, răspund
unor nevoi sociale ale individului (educaţie, asistenţă socială etc.): spitale, clinici, şcoli, licee,
facultăţi, grădiniţe, azile, cămine pentru bătrâni, centre de plasament pentru copii, etc.
Instrumente Structurale - asistenţă financiară nerambursabilă primită de la UE.
Monitorizare - supravegherea şi verificarea activităţilor derulate în cadrul unui proiect sau

program. Monitorizarea proiectelor este realizată atât prin verificarea documentaţiei primite
de la beneficiar, cât si prin vizite la faţa locului.
Nomenclatorul Unităţilor Statistice (NUTS) - sistem de clasificare a regiunilor din Uniunea

Europeană, folosit de Comisia Europeană.
Parteneriatul public-privat (PPP) - aranjamentele contractuale între entităţi publice şi

private vizând oferirea unei game largi de servicii. Parteneriatele de acest fel sunt atractive
având în vedere existenţa unor fonduri publice limitate şi nevoia de a spori calitatea şi
eficienta serviciilor publice.
Plan de dezvoltare regională - este principalul instrument de planificare strategică

multianuală a unei regiuni de dezvoltare, conţinând profilul economic şi social al regiunii de
dezvoltare, strategia de dezvoltare regională şi programarea financiară multianuală a
priorităţilor şi măsurilor de dezvoltare regională, luând în considerare toate sursele de
finanţare.
Planul Naţional de Dezvoltare (PND) - document de planificare strategică şi programare

financiară multianuală, care are ca scop să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică
şi socială a ţării pentru atingerea obiectivelor coeziunii economice, sociale şi teritoriale.
Perioada eligibilă - perioada în care proiectele pot primi finanţare dintr-un program.
Prefinanţare - sume transferate din bugetul de stat sau din instrumente structurale către un
beneficiar, în stadiul iniţial de implementare a proiectelor, în baza unui contract de finanţare,
în vederea asigurării derulării corespunzătoare a proiectelor.
Principiul egalităţii de şanse - principiu care presupune tratamentul egal al persoanelor

sau grupurilor, indiferent de sex, naţionalitate, dizabilităţi, religie, orientare sexuală.
Reprezintă una dintre temele orizontale ale UE.
56
Principiul poluatorul plăteşte - principiu al politicii de mediu a Uniunii Europene potrivit

căruia firmele care produc daune mediului trebuie să suporte costurile de compensare în caz
de poluare.
Program operaţional - document strategic de programare elaborat de statul membru şi

aprobat de Comisia Europeană prin care este stabilită o strategie de dezvoltare sectorială
sau regională printr-un set de priorităţi coerente.
Raport de progres - raportul de activitate al unui proiect care înregistrează progresele fizice,
tehnice şi economice ale acestuia. Este redactat de către beneficiar şi transmis Organismului
Intermediar, împreună cu cererea de rambursare a cheltuielilor.
Regiuni de dezvoltare - unităţi teritorial-statistice, stabilite pe bază voluntară, fără statut de

unităţi administrative. Ele corespund nivelului NUTS II potrivit clasificării Eurostat, şi
reprezintă cadrul de colectare a datelor statistice specifice la nivel teritorial NUTS II.
Regiunile de dezvoltare reprezintă structuri teritoriale în care se realizează implementarea şi
evaluarea politicii naţionale de dezvoltare regională.
57
ANEXE
58
Anexa 1. Matricea cadru logic
Titlul proiectului
Indicatori de realizare verificabili în mod Surse şi mijloace de
Descriere proiect Ipoteze
obiectiv verificare
Obiective generale Indicatori de impact
Contribuţia proiectului la politica publică Cum va fi măsurat obiectivul general Cum va fi colectată
sau la obiectivele programului impact (cantitativ, calitativ, periaoad de timp)? informaţia, sursele de
colectare?
Obiective specifice Indicatori de obiective (result indicators)
Beneficiile directe pe care proiectul le Cum va fi măsurat scopul proiectului Cum va fi colectată Dacă scopul proiectului este atins, care
aduce grupurilor ţintă (cantitativ, calitativ, periaoad de timp)? informaţia, sursele de ipoteze ar trebui să adeverească pentru
colectare? realizarea obiectivului general?
Rezultate aşteptate (outputs) Indicatori de rezultate (output indicators)
Cum vor fi măsurate rezultatele (cantitativ, Cum va fi colectată Dacă rezultatele sunt obţinute, care
Produse ori servicii tangibile obţinute în calitativ, periaoad de timp)? informaţia, sursele de ipoteze ar trebui să adeverească pentru
urma implementării proiectului colectare? realizarea scopului proiectului?
Activităţi Surse de buget Buget
Mijloace necesare pentru realizarea Costuri - Buget Precondiţii necesare pentru demararea
Sarcinile care trebuie realizate în activităţilor proiectului şi implementarea activităţilor
vederea obţinerii rezultatelor dorite
Premise
59
Anexa 2. Planificare în timp – diagrama Gantt
Planificare e e t
ie
br ie
ie
br
e e
ri tie s m br bri ie ri tie
ri e us m
ua ar iei ai ie e m m ur ua ar
ua ni g e
br m ril m iul pt to ce n br m
n iu au oi
fe ap se oc de ia fe
ia n
Element de proiect Activităţi concrete
60
Anexa 3. Formular de cerere de finanţare – Model
61

Scriere Proiecte - CCD - Ro PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scriere Proiecte - CCD - Ro PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DEZVOLTAREA DURABILĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SĂTMĂREAN PRIN COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ

CUM SĂ ELABORĂM PROIECTE

Proiect finanţat de Uniunea Europeană

Proiect implementat de:

CASA CORPULUI DIDACTIC

Publicaţie editată în cadrul proiectului „Dezvoltarea durabilă a învăţământului sătmărean prin

Editor: CASA CORPULUI DIDACTIC SATU MARE

Bereg (Nyíregyháza, Ungaria) a câştigat un proiect transfrontalier PHARE CBC româno-

Structura şi conţinutul materialului

II. PAŞII ELABORĂRII UNEI CERERI DE FINANŢARE DE SUCCES

II.1 Identificarea necesităţilor şi posibilităţilor

Identificarea necesităţilor, elaborarea arborelui de probleme

arborele problemelor. Dacă o problemă analizată este o cauză, ea va fi situată la nivelul

Figura 2. Arborele problemei

Nivel redus de cooperare între

Lipsa informării Lipsa din educaţie a

Lipsa legăturilor Lipsa unui Lipsa unui Necalificarea

II. 2 Reformularea problemelor sub forma unor obiective

Arborele problemelor se poate transforma foarte uşor în arborele obiectivelor: pentru

Mediu socio-economic nefavorabil Mediu socio-economic favorabil

Figura 3. Arborele obiectivelor

Nivel ridicat de cooperare între

Flux de informaţii Cunoştinţe extinse

În procesul de analiză a obiectivelor, este indicat să ţinem cont de următoarele criterii:

II. 3 Etapa de planificare a proiectului – elaborarea matricei cadrului

Figura 4. Matricea cadrului logic

Logica intervenţiei este strategia pe care se bazează proiectul, descrierea explicativă a

Indicatori verficabili în mod obiectiv2

Procesul de elaborare a matricei logframe

Figura 6. Ordinea completării matricei logframe

Matricea cadrului logic concluzionează cele mai

II. 4 Planificarea operativă a proiectului

Elaborarea planului de activităţi

Pot fi implicate alte organizaţii în implementarea proiectului nostru?

Parteneriatul este un principiu de bază al Uniunii Europene. Ce este un parteneriat?

• este sursa inovaţiilor, ideilor, a unor noi viziuni,

Avantajele concrete ale parteneriatului:

Avantajele parteneriatului în cadrul unui proiect concret:

Extinderea parteneriatului nu semnifică în mod obligatoriu şi creşterea

II.6 Identificarea Programelor de Finanţare – Studierea apelului de

Identificarea surselor de finanţare posibile. În prima etapă trebuie să găsim un fond, un

II.7 Elaborarea Cererii de Finanţare

La ce trebuie să fim atenţi?

Finalizarea Documentaţiei de Proiect

Sfaturi utile la elaborarea cererilor de finanţare (a proiectelor):

Probleme/greşeli tipice pe parcursul elaborării proiectului:

III. IMPLEMENTAREA PROIECTELOR

În ceea ce urmează vom prezenta principalele etape necesare implementării unui

III.1 Evaluarea Proiectului

Ce se întâmplă cu proiectul nostru după ce a fost înaintat?

Prin însumarea punctelor de evaluare, se va stabili ordinea finală a proiectelor înaintate,

III.2 Încheierea Contractelor

Când putem să facem cunoştinţă în mod amănunţit cu regulile şi normele de

Care sunt sarcinile noastre legate de semnarea contractului?

În cazul nerespectării condiţiilor asumate şi stipulate de proiect, Autoritatea Coantractantă îşi

III. 3 Procedura de Achiziţii

A avut loc semnarea contractului de finanţare. Aceasta înseamnă că putem să

A. Licitaţii Publice pentru Contracte de Lucrări

Atenţie: lucrările de construcţii nu se pot demara în lipsa semnăturii unui inginer

B. Contracte de Achiziţii de Bunuri

III.4 Procedura de Plată

Putem solicita un avans?

În ce monedă vom primi finanţarea?