Sunteți pe pagina 1din 48

Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing

Lansarea produsului Sagos-Albalact pe piata internationala

Grupa 1754, Seria C Anul III

Bucuresti, 2008

Cuprins
ALBALACT PREZENTAREA COMPANIEI.........................................................................................3 PREZENTAREA PRODUSULUI.................................................................................................................5 DETERMINAREA CONDITIILOR PRIVIND NECESITATEA SI POSIBILITATEA DEZVOLTARII PROGRAMULUI DE MARKETING.............................................................................8 MOTIVELE INTERNATIONALIZARII...............................................................................................................8 ANALIZA MACROMEDIULUI INTREPRINDERII:.............................................................................................14 ANALIZA MICROMEDIULUI INTREPRINDERII...............................................................................................28 DETERMINAREA OBIECTIVELOR URMARITE PRIN INTERNATIONALIZARE:...................37 PROIECTAREA MIXULUI DE MARKETING......................................................................................39 POLITICA DE PRODUS:.............................................................................................................................39 POLITICA DE PRET:...................................................................................................................................40 POLITICA DE DISTRIBUTIE:....................................................................................................................40 POLITICA DE PROMOVARE:....................................................................................................................41 INTOCMIREA BUGETULUI ESTIMATIV.............................................................................................41 CONTROLUL SI EVALUAREA PROGRAMULUI DE MARKETING..............................................42 BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................................43 ..............................................................................................................................................................45 ANEXA 1 SITUATIA FINANCIARA SOCIETATEA ALBALACT SA:..............................................45 ANEXA 2: RAPORT SEMESTRIAL S.....................................................................................................48

Albalact Prezentarea companiei

Infiintata in 1971 sub denumirea de Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba, SC ALBALACT SA s-a privatizat in anul 1999 prin licitatie publica deschisa, fiind privata apoi 100%. In anul 2004, ALBALACT SA decide sa intre pe segmentul laptelui UHT cu un produs adresat unui segment de consumatori ceva mai speciali - copiii si mamele. De altfel, lactatele pentru copii si familie era un segment foarte putin exploatat, cu o oferta destul de saraca. In urma unei investitii importante in linia Tetra Pak pentru producerea laptelui UHT la 1 litru, s-a lansat pe piata brandul Fulga. Beneficiile produsului sunt sugerate si de sloganul Bunatate de Lapte. Brandul Fulga a mai adus ceva nou pe piata: animatia, ca mijloc fundamental de comunicare a brandului si a mesajului. In decurs de doar un an de la lansarea brandului Fulga, ALBALACT S.A iese din randul micilor producatori locali de lactate si ajunge in primii 5 jucatori de pe piata, crescand cu peste 30% consumul de lapte ambalat UHT din Romania. In anul 2005, compania ALBALACT SA lanseaza pe piata produse noi, sub marca Fulga. Este vorba despre produsele Bunatati cu lapte - 4 sortimente de lapte cu ciocolata si arome de fructe, ambalate in cutii de 250 ml, la care ulterior a adaugat un pai special, telescopic. In urma unei investitii in valoare de 2 mil. euro in linii de ambalare Tetrapak, in 2006, lanseaza in luna martie gama de lactate proaspete (lapte pasteurizat, iaurt simplu si cu fructe, sana si lapte batut) sub brandul Zuzu, o noua marca de lactate produsa la standarde de calitate europene. Dar ce aduce ea prin nume, prin comunicare, prin design-ul de ambalaj este zambetul si placerea de a consuma produse lactate, pe langa nevoia propriu zisa de a manca. Ambalajele Zuzu sunt o premiera pe piata romaneasca, fiind fabricate cu cea mai moderna tehnologie de ambalare.

In martie 2006 a inceput constructia unei noi fabrici de prelucrare a laptelui, cu o capacitate de prelucrare de 200.000 litri/zi, conform normelor europene de igiena. Aceasta investitie, de 10 milioane euro, este una dintre cele mai mari din domeniu. Caracterizata prin inovatie continua, ALBALACT SA diversifica, in februarie 2007, gama de iaurturi proaspete Zuzu prin introducerea noii arome: piersici si caise. In aprilie 2007, Fulga face un pas important in extinderea gamei de produse prin lansarea iaurturilor proaspete. Iaurturile sunt produse dupa retetele traditionale ale ALBALACT din culturi lactice selectionate de cea mai buna calitate. Fiind realizate special pentru copii, cunoscuti drept extrem de pretentiosi atunci cand este vorba despre alimentatie, iaurturile Fulga sunt foarte gustoase, au consistenta cremoasa si bucati mari de fructe. In septembrie 2007 s-a deschis o noua fabrica ALBALACT SA amplasata in Oiejdea, fiind una dintre cele mai moderne si mari fabrici din SE Europei. Bazata pe o tehnologie de ultima ora, fabrica este prevazuta cu instalatii complet automatizate si sisteme de control extrem de riguros al parametrilor de procesare si al celor de ambalare, asigurand un proces de productie fara intreruperi si fara probleme. Compania Albalact are peste 500 de angajai, peste 3500 de actionari si este listata pe piata Rasdaq. Pe langa produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga i Zuzu, Albalact mai comercializeaza unt, iaurt si smantana sub marca omonima "De Albalact. Cu o cifra de afaceri mai mare cu 51% si un profit net de 914.000 euro, compania Albalact a reusit sa-si atinga obiectivele financiare in 2007 un rezultat foarte bun in conditiile in care pornirea noii fabrici de la Oiejdea a intarziat cel putin sase luni, ridicand costurile operationale. Totodata, devalorizarea puternica a leului la finalul anului 2007 a afectat valoarea profitului net. Raportul financiar al anului 2007, aprobat in sedinta Adunarii Generale a Actionarilor, arata ca Albalact Alba Iulia a ajuns in 2007 la o cifra de afaceri de 154.6 milioane ron (42.3 milioane euro), cu 51,45% mai mare decat cifra de afaceri realizata in 2006 102,1 milioane ron (29 milioane euro). Profitul net inregistrat de Albalact in 2007 este de 3,2 milioane ron (914.000 euro), fata de un profit net realizat n 2006, de 6 milioane ron (1.7 milioane euro).

In primul trimestru al anului 2008, veniturile totale realizate de compania Albalact s-au ridicat la 47,7 milioane ron, in crestere cu 15% fata de veniturile totale realizate in primul trimestru al anului 2007 41,4 milioane ron. In schimb, veniturile efective realizate din vanzarea produselor au crescut in primul trimestru al acestui an cu 25% fata de 2007. In ceea ce priveste misiunea companiei, conducatorii Albalact declara urmatorele: Noi la Albalact nu ne multumim sa facem lucrurile doar sa mearga, noi le facem sa mearga bine, ca la carte, cu grija si mult drag. Randuiala noastra e sa punem laolalta stiinta si iscusinta oamenilor locului cu dibacia si tehnica, ca sa dam mai departe tot ce-i mai bun din lapte. Cea mai mare satisfactie a noastra e sa vedem ca oamenii se bucura de laptele si produsele noastre.

Prezentarea produsului
1.Denumirea produsului Gama fictiva de sosuri este formata din produse cu ingrediente pe baza de lactate, cuprinzand urmatoarele sortimente: 1. sos de iaurt si ou pentru salate 2. sos alb pentru paste 3. sos alb cu smantana pentru legume 4. sos de branza pentru cartofi prajiti Gama sortimentala am denumit-o SAGOS. 2.Ingrediente: Nr crt. 1 Denumirea produsului Sos de iaurt si ou pentru salate: Ingrediente - iaurt - galbenusuri de ou - mustar - lamaie - sare - piper

Sos alb pentru paste:

Sos alb cu smantana pentru legume

Sos de branza pentru cartofi prajiti

- verdeata -faina -cascaval -lapte -unt -oua -sare -piper -parmezan -smantana -unt -faina -lapte -sare -nucsoara -unt -faina -lapte -branza telemea/parmezan -sare -piper

3.Schita ambalaj Sosurile vor fi distribuite in sticlute cu o capacitate de 150 ml si ambalate dupa cum urmeaza: In cazul sosului de iaurt pentru salate, ambalajul cuprinde un bol cu o salata verde pe un fond mov, dopul sticlei avand aceeasi culoare, mov. Denumirea sosului va fi scrisa cu litere de culoare neagra; In cazul sosului alb pentru paste ambalajul va prezenta imaginea unei farfurii cu paste pe un fond rosu, dopul sticlei va fi, de asemenea, de culoare rosie, iar denumirea sosului va fi scrisa cu negru; Pentru sosul alb cu smantana pentru legume, ambalajul va prezenta mai multe tipuri de legume, pe un fond verde, dopul sticlei fiind de aceeasi culoare. (vezi anexa 1) Sticla pentru sosul de branza pentru cartofii prajiti va prezenta un bol de cartofi pe un fond albastru, dopul avand aceeasi culoare. 6

4. Etichetarea produsului In ceea ce priveste eticheta produsului, aceasta va contine urmatoarele mentiuni: a) denumirea sub care este vandut alimentul; b) lista cuprinzand ingredientele;

c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente; d) termen de valabilitate; f) conditiile de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale; g) denumirea sau denumirea comerciala si sediul producatorului, al ambalatorului sau al distribuitorului; fiind cazul unor produse din import, se inscriu numele si sediul importatorului sau ale distribuitorului inregistrat pe piata vizata; h) locul de origine sau de provenienta al alimentului, daca omiterea acestuia ar fi de natura sa creeze confuzii in gandirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienta reala a alimentului; i) o mentiune care sa permita identificarea lotului.

Determinarea conditiilor privind necesitatea si posibilitatea dezvoltarii programului de marketing

Motivele internationalizarii
Sosurile si dressing-urile reprezinta segmente de produse care s-au evidentiat, de curand, din paleta mai larga a produselor definita pana acum de ketchup si mustar. Un spatiu mai mare la raft si o diversificare notabila a ofertei sunt argumente care prevestesc importanta care i se va acorda pe viitor acestei game de produse, considerata una cu potential de dezvoltare in urmatorii ani. Ceea ce, la inceput, era reprezentat de un numar mic de producatori locali, s-a transformat, intr-o perioada relativ scurta, intr-o categorie unde cei mai importanti jucatori sunt furnizorii de produse de import. Odata cu aparitia statisticilor care vorbeau de cresterea inregistrata in consum, mai multi importatori au adaugat la portofoliul lor de produse si diverse sortimente de sosuri si dressing-uri. Intrarea de noi jucatori pe piata sosurilor a fost pe de o parte benefica prin deschiderea unor noi perspective, insa a determinat si o crestere a ofertei de piata, si implicit o intensificare a concurentei. In acest 8

context, construirea unor brand-uri puternice a devenit un factor esential de supravietuire a producatorilor din spatiul romanesc. Consumatorul a devenit din ce in ce mai pretentios, este mult mai constient de importanta calitatii alimentelor si a standardelor de siguranta a acestora. De asemenea, jucatorii de pe piata sosurilor trebuie sa tina cont de standardele de calitate impuse de legislatia europeana. Cum, cel putin deocamdata, consumul nu creste spectaculos, producatorii sunt nevoiti sa lupte din greu pentru castigarea si mentinerea cotelor de piata. O caracteristica pe care majoritatea produselor de import o impartaseste este aceea ca ele reprezinta produse cu rezultate foarte bune pe pietele straine, incadrandu-se totodata in segmentul de calitate premium. Retailerii au acordat incredere acestor produse si le-au oferit un spatiu de raft, care este din ce in ce mai larg. Sosurile si dressing-urile au fost bine primite, deoarece au venit in intampinarea unor noi tendinte de alimentatie a consumatorilor, in special a celor din marile centre urbane. In momentul de fata, tendinta pe piata se indreapta din ce in ce mai mult spre "convenience", spre preparatele usor de gatit, cu minimum de efort, dar de calitate, care sa ofere in acelasi timp varietate. Ca raspuns la aceasta tendinta, piata de sosuri este in crestere in mediul urban si, in special, in magazinele de tip hipermarket. Ca si in cazul altor categorii de produse noi, importatorii s-au orientat spre sosuri si dressing-uri premium, in ideea ca acestea reprezinta o garantie prin prisma rezultatelor obtinute pe alte piete si a notorietatii brandului. Un motiv pentru care Heinz se afla in portofoliul de produse al celor de la BDG ( importatorul sosurilor Heinz ) este acela ca reprezinta o marca premium, iar strategia lor este de a se concentra spre astfel de produse. Daca se are in vedere diferenta de pret dintre produsele Heinz si celelalte disponibile pe piata, se tragem concluzia ca brandul are o mare importanta si este principalul motiv pentru care cumparatorii aleg aceasta marca. De asemenea, cei de la General Parma Food, au ales sa importe pentru piata din Romania sosurile si dressingurile Develey, bazandu-ne pe faptul ca acest brand este lider de piata in Germania si are rezultate foarte bune si la nivel european. Conform Institutului National de Statistica, in anul 2006, cele mai numeroase importuri de sosuri au provenit din Slovacia (33,2% din total - peste 2.700 de tone), urmata de Germania (20,6%) si Polonia (13,7%), volumul total fiind de 8.200 de tone.

Productia autohtona de maioneza si alte sosuri emulsificate a fost, in 2006, de peste 2.400 de tone, in timp ce productia de sosuri tomate si ketchup a fost de aproape 18.000 de tone. In popularizarea categoriei de sosuri si dressing-uri, un rol important l-a avut segmentul HORECA. Consumatorii au descoperit prima oara aceste produse cu precadere in restaurantele de tip fast-food. Pe piata din Romania, acest tip de produse a fost usor acceptat de catre consumatori, la fel ca si sectorul de fast-food, de altfel principalul motor de consum al acestor produse. Principalii consumatori sunt tinerii cu un nivel ridicat de educatie, din mediul urban, care nu au timp sa gateasca si aleg produse usoare, semipreparate sau gata de consum. Diversificarea gusturilor si cresterea in popularitate a produselor cu specific international a stat la baza cresterii pe care categoria de sosuri si dressing-uri a avut-o in ultimii ani. Ca si pana acum, si in continuare se remarca intentia importatorilor de a introduce pe piata din Romania produse care se situeaza in fruntea vanzarilor inregistrate in tarile de origine. Felul in care oamenii primesc astfel de produse difera in functie de abordarea pe care o au in general catre mancare.Aceste produse se adreseaza cu precadere tinerilor carora le place sa gateasca simplu si care isi pot permite sa plateasca un pret mai mare pentru a beneficia de ingrediente mai putin comune, de buna calitate si de retete din spatiul international. Dezvoltarea segmentului de sosuri si dressing-uri a insemnat ca, intr-o perioada relativ scurta de timp, oferta s-a diversificat, iar categoria a capatat propriul spatiu la raft. Mai mult decat atat, producatorii si importatorii insista ca, luand in calcul rezultatele de pana acum si potentialul categoriei, sosurile si dressing-urile ar trebui sa beneficieze de mai mult spatiu in rafturile magazinelor. In momentul de fata exista o competitie acerba pe aceasta categorie, iar concluzia pe care am tras-o noi este ca retailerii nu tin pasul cu aceasta situatie, in sensul in care nu acorda un spatiu mai mare la raft pentru segmentul sosuri si dressing-uri. Vorbim despre o categorie care poate genera volume si vanzari importante, conform cifrelor inregistrate in ultimii ani. Conform estimarilor facute de catre producatori si importatori, categoria de sosuri si dressinguri a inregistrat, in ultimul an, o crestere de aproximativ 25%, iar trei sferturi din volumul total a fost comercializat in retailul modern.

10

Premizele de dezvoltare ale acestei categorii pornesc de la implicarea producatorilor si a distribuitorilor in educarea consumatorului si in segmentarea si structurarea pietei. Deocamdata, aceasta nisa a dressing-urilor si sosurilor, cu specific divers, trebuie stimulata sa creasca in primul rand incremental, crestere de care vor putea profita toti cei prezenti pe piata. Daca ne referim la sosurile deja clasice, ketchup si maioneza, este clar ca este nevoie si de o crestere organica, prin cresterea cantitatii cumparate si identificarea altor utilitati si avantaje in consum versus productia proprie. Procesul de diversificare a ofertei nu este incheiat, iar in viitorul apropiat este de asteptat sa vedem pe rafturile magazinelor noi sortimente de sosuri si dressing-uri, tendinta determinata de cresterea generala a popularitatii categoriei. In viitorul apropiat, cu siguranta vom vedea o incercare a furnizorilor de a-si mari gama de produse, in special la marcile internationale cunoscute, care, deocamdata, sunt prezente in Romania cu un numar mic de produse. Restaurantele cu specific oriental devin din ce in ce mai populare si cred ca importatorii vor remarca aceasta tendinta si vor cauta sa introduca in Romania sosuri si dressing-uri cu astfel de arome exotice. Schimbarile care au loc in stilul de viata al romanilor, ce tinde spre cat mai multa siguranta alimentara si confort, fac ca producatorii care vor sa ramana in competitie in domeniul sosurilor, sa directioneze o buna parte din buget catre marketing si publicitate. Constructia de brand prin diferentiere si investitie este efectul firesc in configuratia actuala a pietei. In conditiile in care categoria de sosuri si dressing-uri se afla la stadiul in care sortimentatia se diversifica, pe masura ce incepe sa fie cunoscuta de catre consumatori, cele mai eficiente metode de promovare a produselor sunt actiunile de la punctul de vanzare cu rol de a-i face pe cumparatori sa le incerce. Promovarea in magazin se face prin metodele devenite deja clasice: reduceri de pret, semnalizare la raft, pachete promotionale. Rezultatele sunt, de obicei, punctuale si nu au efecte foarte mari dupa incheierea promotiei, de aceea sunt repetate cu o anumita regularitate. Intrucat multi cumparatori isi planifica de acasa cumparaturile, inclusiv marca, un suport ATL ar aduce un plus. Spre exemplu, au fost organizate degustari in magazin pentru maioneza Hellman's, cu rezultate foarte bune: in conditiile in care, in acelasi timp, s-a derulat campania de lansare pe TV si actiuni de activare in-store, Hellmann's devenind, in numai patru luni, lider de piata. Degustarea in magazin este o metoda de promovare foarte buna

11

pentru maioneza si, in general, pentru sosuri, pentru ca in acest fel oamenii au contact direct cu brandul si cu produsul in sine. Deocamdata, o mare parte din categoria de sosuri si dressing-uri se inscrie in segmentul de calitate medium si premium. In conditiile in care majoritatea vanzarilor pe acest segment se realizeaza pe canalul retailului modern, furnizorii se vor indrepta si spre comertul traditional in momentul in care se va putea vorbi de un consum asezat si va exista dovada unei recunoasteri din partea consumatorilor pentru aceasta categorie. Marile companii au planuri care cuprind promotii speciale si kituri de vanzare adaptate pentru comertul traditional, insa exista diferente foarte mari la acest nivel din punct de vedere al spatiului la raft si al puterii de cumparare al consummatorilor care se aprovizioneaza din aceste locatii, si de aceea inca nu sunt puse in aplicare aceste planuri. Unul dintre obiectivele producatorilor de sosuri si dressing-uri este schimbarea obiceiurilor consumatorilor de la prepararea acestor produse in gospodarie, la cumpararea lor gata preparate, din magazine. Aceasta schimbare este mai accelerata in centrele urbane mari, unde ritmul de viata lasa din ce in ce mai putin timp gatitului. In Romania, multi dintre consumatori prefera maioneza facuta in casa, iar cea gata preparata, din magazin, este cumparata in doar o patrime din gospodarii. Insa, in acelasi timp, stilul de viata al multor oameni se modernizeaza, devenind din ce in ce mai activ si lasandu-le din ce in ce mai putin timp pentru gatit. Ca urmare, ei renunta la maioneza facuta in casa, fiindca le este mai practic si mai convenabil sa foloseasca maioneza gata preparata. De aceea, piata maionezei "din magazin" a crescut continuu, in ultimii ani, iar in 2007 a inregistrat o crestere de 12%. O alta dificultate pe care o au atat producatorii cat si importatorii este perceptia pe care cumparatorii o au asupra categoriei in ansamblu. Daca unele produse sunt bine cunoscute de catre consumatori, educatia in diferentierea diverselor sortimente de dressing-uri si sosuri lipseste deocamdata, ceea ce duce la un proces de decizie simplu, cu putine criterii la care se poate face referinta. Piata sosurilor devine din ce in ce mai dinamica, fiind o piata in curs de formare, pe care abia acum incep sa se contureze cat de cat segmentele. Daca sosurile clasice gen ketchup, maioneza, sos pizza si-au castigat deja o pozitionare in mintea consumatorilor, nu se poate spune acelasi lucru despre celelalte tipuri de sosuri. Deocamdata nimeni nu a parut interesat de educarea consumatorilor in

12

ceea ce priveste aceasta categorie foarte variata, poate si pentru ca este o nisa foarte ingusta. Sosuri pentru salate, pentru gatit, albe sau rosii, sosuri specifice diferitelor regiuni de pe glob, toate se amesteca intr-un amalgam greu de diferentiat, iar consumatorii se intreaba care este sosul si care este dressing-ul, care e diferenta intre ele, de la ce vine denumirea si la ce se foloseste oare produsul. Previziunile pentru aceasta categorie mentioneaza o dezvoltare a sortimentatiei concomitent cu numeroase actiuni pe care producatorii le vor intreprinde in magazine pentru a atrage atentia consumatorilor spre aceste produse si pentru a-i determina sa le incerce. Daca in anii precedenti, ritmul de crestere s-a situat in jurul valorii de 20%-25%, pe viitor dezvoltarea categoriei va fi direct proportionala cu spatiul la raft pe care il vor acorda retailerii. Cu toate ca piata sosurilor a crescut anul trecut cu 78,8% ca volum de vanzari si cu 58,8% dupa cantitatile vandute, comertul cu marci private de pe aceasta piata este inca in faza incipienta, arata compania de cercetare Nielsen in raportul din aprilie 2008. In urma unei cercetari realizate de Mercury Research in anul 2007, principalul motiv pentru care sosurile preparate nu sunt foarte cautate sunt preturile prea ridicate ale acestor produse (motiv mentionat de 46% dintre cei ce nu au consumat in ultimul an sosuri din comert). De asemenea, alte motive mentionate sunt faptul ca romanii prefera sa consume sosuri preparate in casa (15%), 13% considera ca ele contin conservanti chimici ce ar putea dauna sanatatii, iar 12% nu stiau ca ele sunt disponibile pe piata. Italia este unul dintre principalii parteneri economici ai tarii noastre. Timp de 10 ani, din 1997 pana in 2007, Italia s-a situat pe primul loc in ceea ce priveste volumul schimburilor comerciale. In prezent ocupa locul doi, dupa Germania, dar continua sa fie principala destinatie a exporturilor romanesti. Performantele inregistrate in economia romaneasca in ultimii ani sunt semnificative si conduc la dinamizarea relatiilor economice cu toate tarile, inclusiv cu Italia. Italia este o republica democratica si o tara dezvoltata, ocupand a saptea pozitie conform PIB-ului, a opta conform indicelui calitatii vietii si a douazecea conform indicelui dezvoltarii umane. Este un membru fondator al Uniunii Europene si unul dintre membri ai G8, OTAN-ului, Consiliului Europei, Uniunii Europei Occidentale.

13

Analiza macromediului intreprinderii:


Mediul politic Constitutia Republicii Italiene din 1948 a stabilit un parlament bicameral, (Parlamento), consistand din Camera Depuatatiilor (Camera dei Deputati) si Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciara, si una executiva (condusa de un prim ministru) (Presidente del Consiglio dei Ministri). Presedintele republicii este ales pe 7 ani de catre parlamentul reunit cu un contingent mic de delegati regionali. Presedintele nominalizeaza prim ministrul, care propune ceilalti ministri (care inainte erau alesi de presedinte). Consiliul de Ministrii (in mod general, dar nu necesar este compus din membri ai parlamentului) trebuie sa pastreze secretele ambelor camere (Fiducia). Camerele parlamentului sunt populare si sunt alese in mod direct printr-un sistem mixt majoritar si proportional. Camera Deputatiilor are 630 de membri. In plus fata de cei 315 mebri alesi, Senatul ii include si pe fostii presedinti si alte diverse persoane, conform prevederiilor constitutionale. Ambele camere sunt alese pentru maxim 5 ani, dar pot fi dizolvate inainte de expirarea termenului normal. Sistemul judiciar italian este bazat pe dreptul roman modificat prin Codul napoleonic si prin ultimele schimbari. O curte constitutionala, Corte Costituzionale, care poate trece peste constitutionalitatea legilor, este o inovatie post-Al Doilea Razboi Mondial.

Mediul economic Italia are o economie industriala diversificata, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor tari ca Franta si Regatul Unit. Economia capitalista ramane divizata intr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private si un sud agricultural, cu o rata a somajului de 20%.

14

Majoritatea materiilor prime necesare industriei si mai mult decat 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. In decada trecuta, Italia a urmarit o politica fiscala stransa pentru a indeplini criteriile Uniuniilor economice si monetare, beneficiind de de o rata a inflatiei scazuta care i-a permis alaturarea la Euro de la conceperea sa in 1999. Performanta economica italiana a ramas in urma partenerilor sai europeni, guvernul actual initiind o serie de reforme pe termen scurt destinate imbunatatirii competivitatii si a cresterii pe termen lung. S-a miscat incet, totusi, in implementarea reformelor. Recesiunea economiei italiene de la inceputul anului 2005 este atribuita scaderii competitivitatii (cu 25% in ultimii 4 ani) si slabei cresteri a productivitatii. Sectorul comercial a fost, in ultimii ani, caracterizat de costuri excesive, de pierderi a cotei de piata, pregatind astfel terenul pentru faza de recesiune. In 2006, economia italiana a inceput sa-si revina. Repozitionarea produselor italiene pe pietele internationale este rezultatul reorganizarii si a recastigarii de catre firmele italiene a unor segmente de piata cu un continunt calitativ ridicat. In 2005, PIB a crescut cu doar 0,1%, iar in primele 9 luni din 2006 cu 1,7% (fata de aceeasi perioada din anul precedent). In ceea ce priveste anul 2006, acesta a avut o crestere de 1,8%, iar in 2007 de 1,3%. In perioada iulie-septembrie 2008, Produsul Intern Brut al Italiei s-a contractat cu 0,5% comparativ cu o contractie de 0,4% inregistrata in trimestrul al doilea. Statisticile arata ca exporturile au scazut cu 1,6% in al treilea trimestru si totalul investitiilor a inregistrat micsorari de 1,9%. Aceleasi date arata ca in cazul in care in al patrulea trimestru cresterea PIB-ului va fi zero, pe ansamblul anului 2008, in Italia, se va inregistra un recul de 0,3%. Oficialii Istat au declarat acum o luna ca economia Italiei trece in prezent prin cea mai grava recesiune de dupa 1992 cand PIB-ul s-a contractat in decursul a trei trimestre.

15

Caracterizare economica Italia este o tara dezvoltata, cu o politica economica de tip liberal si o economie de piata bazata pe legea cererii si ofertei. Din punct de vedere al resurselor naturale , acestea sunt destul de reduse. Productia nationala a celor mai importante materii prime: carbune 93,7 mii tone, titei 5,1 mil.tone, gaze naturale 17,6 miliarde mc, plumb 9,7 mii tone, zinc 5,2 mii tone, magneziu 1,0 mii tone, sare 3.700 mii tone, marmura 4.500 mii.tone, sulf 13 mii tone, feldspat 3.800 mii.tone, caolin 238,5 mii tone, bentonita 891,1 mii tone, nisip silicios 13.900 mii tone. Principalele productii (date la 2006): in agricultura: grau 7,8 mil.tone, porumb 10,0 mil.tone, orez 1,4 mil.tone, cartofi 2,1 mil.tone, masline 3,9 mil.tone, citrice 2,9 mil.tone, struguri 68,9 mil vin 48,1 mil.hl; in industrie: ciment 67,3 mil.tone, cocs 4,9 mil.tone, fonta 1,04 mil.tone, otel 83,9 mil.tone, aluminiu 387 mii tone, autoturisme 1,4 mil.buc, tractoare 78,1 mii buc, rulmenti 270,0 mil.buc, frigidere 6,6 mil.buc, congelatoare 2,0 mil.buc, masini de spalat rufe 7,4 mil.buc, masini de spalat vesela 2,4 mil.buc, televizoare color 1,6 mil.buc, becuri 726,9 mil.buc, vagoane 137 buc, energie electrica 288,0 miliarde kwh, autospeciale 288,0 mii buc, autobuze 3,0 mii buc. Industria alimentara: carne bovina 1.030 mii tone, carne porc 1.980 mii tone, carne peste 106,7 mii tone, lapte si produse din lapte 3.453.600 mii tone.

16

Variatie fata de anii precedenti :

Indicatori economici - Produsul Intern Brut - Investitii totale - Consum intern - Exportul de marfuri si servicii - Importul de marfuri si servicii - Soldul balantei comerciale, in raport cu PIB - Soldul balantei de plati curente, in raport cu PIB - Rata somajului, in % - Rata inflatiei, in % - Datoria publica, in

Anul 2004 1,6 2,1 1,5 1,4 2,7

Anul 2005 0,1

Anul 2006 2,0

Anul 2007 1,3

5,4 8,3

8,8 12,3

2,2 3,7

0,6

0,6

-1,3 8,3 2,2

-1,3 7,7 2,2 6,1 1,9 107,1 6,7 1,7 107,1

105,9 105,9 raport cu PIB, in % Sursa: Osservatorio Economico MAP ISTAT

Urmare dezvoltarii industriale inregistrata in ultimii 40 de ani, Italia a ajuns sa faca parte din grupul restrans al tarilor cu o industrie avansata, modificandu-si structura economiei, care era preponderent agricola, jumatate din PIB provenind din sectorul primar. S-a ajuns ca printr-o dezvoltare sustinuta, treptata, industria si serviciile sa ocupe locul principal (peste 90% din PIB).

17

Din punct de vedere al repartitiei geografice, puctul slab al structurii economiei il reprezinta Mezzogiorno (jumatatea sudica), care se diferentiaza radical fata de regiunea centrala si de nord. In conditiile unui exod al populatiei catre oras si a scaderii interesului pentru dezvoltarea agriculturii, in favoarea industriei, agricultura are in prezent un rol secundar in cadrul economiei (sub 3% din PIB), Italia fiind nevoita sa importe o mare parte din produsele agricole necesare consumului (cu exceptia legumelor si fructelor). Principalele culturi sunt cerealele (grau si porumb, in special), urmate de fructe, intre care vita de vie ocupa un loc special (Italia este unul dintre principalii producatori mondiali de vin), masline si citrice. Sectorul industrial are un rol important in structura economica a tarii, o contributie esentiala avand-o sectorul serviciilor legate de distributie sau adiacente vanzarii de bunuri industriale (cca. 2,3% din PIB). Pe parcursul anilor, Italia si-a castigat o pozitie importanta pe piata internationala in domeniile bunurilor de consum si investitii (in special in urmatoarele sectoare: confectii textile, incaltaminte si pielarie, mecanic, chimic, constructii de automobile, aparatura electrocasnica). Aplicarea unor politici exigente de calitate si servicii pentru client, reducerea costului de fabricatie pe unitatea de produs si, nu in cele din urma, angrenarea in globalizarea pietelor, au permis marilor grupuri industriale sa obtina o crestere consistenta a competitivitatii si rentabilitatii. Mediul tehnic si de afaceri In cadrul sectorului de servicii, un rol de o deosebita importanta, desi greu de cuantificat, il are turismul. Acesta contribuie intr-o tot mai mare masura la balanta de plati, asa cum se inregistreaza in alte tari din bazinul Marii Mediteraneene: Grecia, Spania, Turcia. Intre principalele trei forme de turism: maritim, de munte si cultural, cel din urma atrage cel mai mare numar de turisti straini, favorizand totodata si crearea de locuri de munca, nefiind afectat de anotimpuri.

18

O crestere importanta a cunoscut sectorul serviciilor legate de informatica si telecomunicatii, reflectata printr-o multiplicare a numarului de utilizatori de Internet si de servicii oferite prin retea, in special dupa initiativa multor operatori de telefonie. Sectorul comunicatiilor a fost influentat de modificarile structurale ample aplicate privind liberalizarea sectorului si privatizarea acestuia. In 1997, a fost privatizata societatea STET-Telecom Italia, administratorul retelei, iar din 1998 a fost liberalizata piata telecomunicatiilor, aparand o diversitate de servicii oferite de alti operatori, alaturi de Telecom Italia. Din 1999, s-a deschis concurenta pe piata apelurilor interurbane si internationale cu alti trei operatori nationali: Albacom, Infostrada si Wind. In cadrul telefoniei mobile exista patru operatori: Telecom Italia Mobile (TIM), Vodafone (multinationala), WIND (societate mixta coordonata de ENEL, in asociere cu France Telecom si Deutsche Telekom). Importul Italiei In anul 2007, importul Italiei a fost de 347,3 miliarde euro, ceea ce reprezinta o crestere cu 12,3% fata de 2005. Principalii parteneri ai Italiei au fost: Germania (16,6%), Franta (9,1%), Olanda (5,5%), R.P.Chineza (5,2%), Belgia (4,2%), Spania (4,1%), Rusia (3,9%), Libia (3,7%), Marea Britanie (3,5%), SUA (3,1%), Elvetia (3,0%), Austria (2,5%), Algeria (2,4%), Polonia (1,6%), Japonia (1,6%), Turcia (1,6%), ROMANIA (1,3%) locul 17 si altii. Principalele grupe de produse importate de Italia sunt: petrol si gaze naturale, autovehicule, produse chimice, metale, produse siderurgice, produse farmaceutice, textile si imbracaminte, aparatura de birou, produse alimentare, bautura si tutun.

19

Regimul comercial. Cadrul juridic al relatiilor romano-italiene Italia este membra a Uniunii Europene, Organizatiei Mondiale a Comertului, Organizatiei Natiunilor Unite, Pactului Nord-Atlantic, Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare, Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, Fondului Monetar International, Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura, Grupului celor opt tari industrializate (G8). Schimburile comerciale ale Romaniei cu Italia se deruleaza, de la 1 ianuarie 2007, in baza principiilor instituite de regulile pietei interne comunitare precum si cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene. Acorduri comerciale importante: Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Italiene pentru promovarea si garantarea reciproca a investitiilor, semnat la 6.12.1990 si intrat in vigoare la 27.06.1991; Conventie intre Romania si Italia pentru evitarea dublei impuneri in materie de impozite pe venit si avere si pentru prevenirea evaziunii fiscale, semnata la 14.01.1977 si intrata in vigoare la 06.02.1979.

Politica comerciala Marcarea si etichetarea Documentele comerciale solicitate la operatiunile de import sunt factura comerciala si documentele de transport (conosamentul maritim, scrisoarea de trasura, frachtul aerian). Potrivit legislatiei italiene, marcarea cu numele tarii de origine a produselor importate este obligatorie in documentele care insotesc transportul. Se solicita etichetarea sau marcarea, in vederea indicarii compozitiei marfii, dar si a numelui si localizarii producatorului pentru urmatoarele marfuri: var, ciment si alti lianti, piane automate,

20

muzicute si alte instrumente muzicale, termometre clinice, medicamente si produse cosmetice. Marcarea produselor din aur si argint este, de asemenea, ceruta. Produsele alimentare ambalate, bauturile alcoolice distilate, berea, vinul, otetul, provenite din import, trebuie sa aiba aplicate etichete care sa indice numele producatorului, compozitia marfii, dimensiunile si greutatea continutului (exprimate in unitati in sistemul metric), tara de origine, precum si data expirarii. Standardizarea Ca membra a Uniunii Europene, Italia aplica standarde si proceduri privind aprobarea certificarii produselor in conformitate cu cele ale Comunitatii Europene, fiind obligata, prin semnarea Tratatului de la Roma, sa introduca in sistemul sau legislativ directivele aprobate de catre Uniunea Europeana. Totusi, se inregistreaza frecvente intarzieri in implementarea acestor directive la nivel national. In plus, in anumite sectoare, cum ar fi controlul poluarii mediului, uniformitatea aplicarii standardelor poate varia in functie de regiune, ducand la complicarea procesului de certificare. In cadrul programului de unificare pentru stabilirea unor standarde comune pentru toate statele membre, Comunitatea Europeana stabileste domeniile prioritare de activitate. In acest sens, sunt dezvoltate si implementate cerinte obligatorii pentru protectia sanatatii si asigurarea securitatii consumatorilor, precum si pentru protectia mediului. Pentru indicarea conformitatii cu cerintele obligatorii impuse de Uniunea Europeana, inainte de a fi vandute pe piata comunitara, toate produsele trebuie marcate cu inscriptia "CE" de catre producator sau un reprezentant al acestuia. Testele specifice care se fac produselor precum si cerintele pentru certificarea acestora sunt specificate in diferite directive ale Uniunii Europene. Inscriptia "CE" se refera doar la cerintele stabilite de Uniunea Europeana cu privire la protectia sanatatii si a mediului, aceasta inscriptie neindicand conformitatea cu standardele tehnice impuse produselor comunitare. Astfel, marcile nationale care indica conformitatea cu standardele aplicabile produsului respectiv sunt compatibile cu marca "CE" putand fi aplicate simultan pe eticheta produsului. Totusi, marca "CE" inlocuieste toate marcile nationale privind siguranta produselor standardizate.

21

Standarde aplicate produselor agro-alimentare In ceea ce priveste sectorul agricol in Italia, acesta este guvernat, practic in totalitate, de Politica Agricola Comuna (PAC) a Uniunii Europene. Drept urmare, Italia aplica taxe vamale variabile la importul, din tarile nemembre UE, de produse cerealiere, cote tarifare la importul de carne, branza si banane si taxa pe valoarea adaugata (TVA) pentru majoritatea produselor agro-alimentare (TVA variind de la 4% pentru produsele semi-preparate, pana la 19% pentru produsele alimentare cu valoare adaugata extrem de ridicata). In general, daca un produs agro-alimentar este importat de o tara membra a Uniunii Europene, acesta poate fi re-exportat catre Italia, dar produsul trebuie sa aiba aplicata eticheta redactata in limba italiana si sa nu prezinte un risc de sanatate pentru oameni, animale sau plante. In cazul in care produsul este direct importat in Italia, el trebuie sa intruneasca toate cerintele privind siguranta alimentara, standardele de calitate si reglementarile referitoare la marcare, etichetare si ambalare. Multe dintre aceste standarde si reglementari sunt deja armonizate in cadrul Uniunii Europene. Reglementari specifice exista pe piata europeana pentru produsele din cacao si ciocolata, zahar, sucuri si gemuri din fructe, lapte si produse lactate. In cazul in care nu exista standarde impuse la nivelul Uniunii Europene, Italia poate stabili standarde pe plan national, unele dintre acestea aplicandu-se chiar in cazul importurilor de carne de vanat, produse prelucrate din carne, produse alimentare congelate, bauturi alcoolice, produse de cofetarie si snack-uri. In cazul exporturilor pe piata italiana de produse dietetice, produse recomandate in cura de slabire, produse alimentare destinate copiilor si vitamine, se recomanda colaborarea stransa cu firma italiana importatoare, intrucat legislatia italiana privitoare la marcarea produselor care pot prezenta riscuri asupra sanatatii este foarte stricta. Cerintele de baza privitoare la marcarea produselor alimentare in Italia/Uniunea Europeana sunt urmatoarele: numele produsului (conditii fizice si tratamente specifice); numele/adresa producatorului, expeditorului, comerciantului sau importatorului, redactate in limba oficiala a tarii respective; tara de origine;

22

ingredientele folosite, in ordine descrescatoare a greutatii; greutatea si volumul, exprimate in unitati metrice; aditivii folositi, pe categorii de nume; conditii specifice de stocare; termenul de garantie; instructiuni speciale de preparare. Reglementari vamale Tariful vamal al UE, cunoscut si sub denumirea de nomenclatura combinata (CN), se bazeaza pe sistemul armonizat (HS) si este alcatuit pe capitole numerotate cu 2 cifre. Nomenclatura combinata este utilizata atat in operatiunile de import-export cat si in scopuri statistice. Toate reglementarile specifice privind importul in UE din tarile nemembre ale acestei organizatii au fost introduse intr-un document unic numit TARIC. Acesta contine peste 20.000 de subdiviziuni privind taxele vamale, cotele, tarifele preferentiale si alte reglementari privind exportul si importul. Taxele vamale se calculeaza, in general, ad-valorem. Aceasta baza de evaluare a tranzactiilor de import a fost adoptata pe baza Acordului de Implementare a Articolului VII din GATT (OMC), in care se precizeaza ca pretul platit sau platibil pentru bunurile importate, la care se adauga costul transportului si asigurarii, este cel ce constituie baza de calcul a taxei vamale. Valoarea in vama este, de regula, valoarea in conditia de livrare CIF (locul descarcarii) Italia. Politica fiscala Sistemul italian de impozitare este reglementat de Codul General de Impozitare, care este actualizat anual prin Buget (Legge Finanziaria). Sistemul fiscal italian se bazeaza pe impozitarea directa (IRPEF - impozitul pe venit, pentru persoanele fizice, IRPEG - impozitul pe profit, pentru persoane juridice, ILOR- impozitul pe veniturile rezultate din afacerile pe plan local) si pe cea indirecta (TVA si alte taxe). Persoanele rezidente sunt impozitate pe venitul global realizat in tara

23

si in strainatate (exceptand cazurile in care Italia a incheiat acorduri de evitare a dublei impuneri cu anumite tari), iar cele nerezidente sunt impozitate numai pe veniturile realizate in Italia. Noile rate de impozitare a veniturilor anuale ale persoanelor fizice, incepand cu ianuarie 2007, sunt: venturi sub 15.000 euro 23%; venturi intre 15.001 28.000 euro 3.450 euro + 27% din ce depaseste 15.000 euro; venturi intre 28.001 55.000 euro 6.960 euro + 38% din ce depaseste 28.000 euro; venturi intre 55.001 75.000 euro 17.220 euro + 41% din ce depaseste 55.000 euro; venturi peste 75.001 euro 25.420 euro + 43% din ce depaseste 75.000 euro. Din 2007 s-a majorat cu 500 euro valoarea scutita de la plata impozitului pe venit; astfel nu se impoziteaza veniturile sub 8.000 euro/an (venitul minim) si pensiile sub 7.500 euro/an. Mediul geografic Suprafata Total: 301,230 km Terestra: 294,020 km Marina: 7,210 km Nota: include Sardinia si Sicilia Din Care:

Granite Terestre Total: 1,932.2 km Vecini: Austria 430 km, Franta 488 km,Vatican 3.2 km, San Marino 39

km, Slovenia 232 km si Elvetia 740 km.

24

Tarm 7,600 km Clima Predominant Mediteraneana; Alpina in nord,fierbinte, arida in sud; Relief Majoritar accidentat si muntos; apar si unele campii, coasta este joasa Resurse Naturale Mercur, marmura, sulf, peste, carbune, teren arabil Procent de folosire a pamantului Teren arabil: 31% Culturi permanente: 10% Paduri: 23%

Teren Irigat 27,100 km Riscuri Naturale Riscurile regionale includ alunecari de teren, avalanse, cutremure, eruptii vulcanice, inundatii; scufundarea pamantului in Venetia Mediu--probleme curente Poluarea aerului prin emisii industriale precum dioxid de sulf; poluarea coastei si a raurilor prin reziduuri industriale si animale; ploaia acida deterioreaza lacurile; tratament inadecvat a resturilor industriale. Italia are o locatie strategica, dominand Mediterana si rutele apa/aer dinspre Nordul Africii spre Vestul Europei.

25

In ceea ce priveste infrastructura rutiera, fluviala, feroviara si aeriana din Italia, aceasta este moderna si foarte eficienta, desi in comparatie cu alte tari de aceeasi dimensiune din vestul Europei, este cu mult in urma. Intreaga peninsula este interconectata printr-un sistem dezvoltat de cai ferate, drumuri nationale, aeroporturi si porturi maritime. Cea mai mare parte a infrastructurii Italiei a fost refacuta dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si este intr-o continua dezvoltare. Italia are un numar insemnat de aeroporturi internationale si Alitalia, cea mai importanta companie de transport aerian, detine 166 de avioane care transporta anual 25 milioane de pasageri si leaga Italia de alte 60 tari. Porturile obisnuiau sa fie un element cheie al sistemului de transport italian pana la mijlocul anilor '70. Datorita dezvoltarii celorlate mijloace de transport si a concurentei porturilor vecine, transportul maritim a scazut oarecum. Flota italiana este constituita din peste 2000 vasuri, dintre care 1331 au peste 100 tone. Tara are de asemenea si 1500 mile de cai navigabile care sunt folosite in scopuri comerciale, acest sistem nefiind insa foarte bine dezvoltat. Din moment ce majoritatea bunurilor sunt transportate prin intermediul cailor rutiere, acestea sunt intr-o continua imbunatatire. Principalele drumuri sunt cele care leaga: Turin-Milan-Venetia-Trieste, Milan-Bologna-Florenta-Roma, Milan-Genoa si Roma-Napoli. Sunt 6460 de km de autostrada, majoritatea in nordul si centrul tarii, intregul sistem rutier cuprinzand 654.676 km de drumuri pavate. Un lucru de luat in considerare este faptul ca legaturile cu restul Europei sunt foarte bune. In timp ce caile feroviare si rutiere sunt foarte bine dezvoltate in nordul si centrul Italiei, infrastructura din sudul tarii lasa de dorit. Cresterea economica deosebita a regiunii nordice si proximitatea fata de inima Europei, au facut-o o zona comerciala cheie, determinand astfel si imbunatatirea infrastructurii.

26

Mediul socio-demografic si cultural In octombrie 2007, Italia avea un numar de 59,7 milioane de locuitori. In acel moment, tara se situa pe locul 4 dupa populatie in Uniunea Europeana, si pe locul 23 in lume. Densitatea populatiei era de 196,1 loc/km. Cea mai mare densitatea este inregistrata in nordul tarii, unde este concentrata mai mult de jumatate din populatia Italiei. In ceea ce priveste rata natalitatii, aceasta este de 9,53 nou-nascuti/1000 loc, iar cea a mortalitatii de 9,49 persoane decedate/1000 loc. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Italia a avut parte de o dezvoltare economica intensa care a condus la migrarea locuitorilor de la sate la orase, transformand in acelasi timp si tara, dintr-una caracterizata de un grad ridicat de emigranti, intr-una primitoare de imigranti (aproximativ 4.9% din populatie regasindu-se in aceasta descriere). Un lucru care trebuie remarcat este faptul ca romanii, in numar de 625.278, sunt cei mai numerosi dupa italieni. Italia este bine cunoscuta pentru arta si cultura sa, dar si pentru mancarea sa (pizza, pasta), vin, stilul de viata, eleganta, design, cinema, teatru, literatura, poezie, arte vizuale, muzica (mai ales de opera), sarbatori, si in general pentru gust. In ceea ce priveste bucataria italiana, ingredientele si felurile de mancare variaza in functie de regiuni. Exista insa si feluri de mancare care au devenit din specifice regionale, specifice nationale. Branza si vinul ocupa un loc important in meniul italienesc, cafeaua si in mod special espresso avand un rol important in bucataria italiana.

27

Analiza micromediului intreprinderii


Obiectul de activitate: Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor. Structura actionariatului: Actionar Ciurtin Petru Ciurtin Petru-Raul RC2 (Cyprus) Limited Alti actionari TOTAL Actiuni 207.164.607 92.796.301 112.769.301 239.978.567 625.708.867 Procent 31.7392% 14.2171% 17.2771% 36.7666% 100%

Numar mediu angajati: 650 ( +25% fata de 2007) Piata romaneasca a produselor lactate, un sector aflat la ora actuala in plina dezvoltare, ruleaza anual pana la 1 miliard de euro, iar investitiile in vederea cresterii si diversificarii productiei au luat amploare in ultimii ani, depasind nivelul de 300 milioane de euro. Productia de lapte din Romania se ridica la circa 5,5 miliarde litri, dintre care aproximativ 1,2 miliarde litri sunt procesati in sistem industrializat. Consumul intern de lapte este de circa 70 de litri, aproape jumatate din nivelul din tarile UE. Cei mai importanti jucatori pe aceasta piata sunt Friesland, LaDorna, Hochland si Danone. Aderarea la Uniunea Europeana impune participantilor de pe aceasta piata norme si conditii stricte in ceea ce priveste procurarea si prelucrarea materiei prime. Aceste conditii vor scoate efectiv de pe piata, societatile mici precum si producatorii particulari, care nu vor avea drept de comercializare pentru produsele traditionale realizate. Societatea Albalact S.A. produce si distribuie atat lapte de consum cat si produse proaspete, cele mai importante din aceasta categorie fiind smantana si iaurtul. Notorietatea companiei a crescut prin lansarea celor doua sub-branduri Fulga si Zuzu, in anul 2005 respectiv 2006. Societatea si-a majorat capitatul social de 3 ori in ultimii 3 ani: Data Tip operatie Nr. Actiuni Nr. Actiuni Observatii

28

modificarii 14.02.2008

Majorare capital social

initial 194.336.173

final 625.708.867

Majorare efectuata din 2 surse, pentru actionarii inregistrati la data de 15.09.2007, astfel: 1. Din rezerve (+86.014.410 actiuni), indicele de alocare aplicat este de 0,4426062769. 2. Prin aport in numerar (+327.358.284 actiuni) Majorare cu acordarea dreptului de preferinta actionarilor inregistrati la data de 23.02.2007 (+99.942.670 actiuni) Majorare pentru actionarii inregistrati in la data de 09.03.06

29.06.2007

Majorare capital social

94.393.503

194.336.173

24.07.2006

Majorare capital social

60.952.697

94.393.503

Activitatea societatii: Principalele activitati desfasurate de societatea Albalact S.A. sunt:

29

- colectarea - prelucrarea - depozitarea si comercializarea laptelui si a produselor lactate. Produsele realizate de societate sunt: FULGA-lapte de consum ZUZU-lapte de consum Iaurt, sana, lapte batut: ZUZU si FULGA Smantanta Lapte praf Unt Branza topita si branza de vaci Pentru internationalizare se are in vedere relizarea gamei de sosuri SAGOS.

Serviciile prestate de Albalact: - distributia - comercializarea produselor lactate. Pietele de desfacere in cazul societatii comerciale vizate sunt in prezent judetele Alba, Brasov, Cluj, Iasi, Dolj, Arad, Timis, Maramures, municipiul Bucuresti si toate retelele KA din tara. Se are in vedere si comercializarea produselor SAGOS peste granite, in Italia. Structura pietei interne se compune dintr-un numar foarte mare de clienti, cu profil de comert pentru produse lactate, din care 92% cu capital privat si restul reprezinta consumuri colective, majoritatea UM si spitale. Albalact utilizeaza urmatoarele metode de distributie: - distributie directa cu mijloacele auto ale societatii; - livrarea de la depozitele proprii; - indirecta prin distribuitori.

Furnizorii de materii prima sunt: - producatori agricoli individuali 24,72%

30

- ferme mari si mijlocii - ferma proprie

68,23% 7,05%

Societatea are de asemenea incheiate contracte comerciale cu ferme, asociatiile zootehnice si societatile comerciale cu capital de stat, precum si cu producatorii individuali mai mari. Furnizori de materiale: NUMELE FIRMEI Thrace Greiner Supremia SRL Rompetrol Sunimprof Tetra Pak Concurenta In ceea ce priveste piata sosurilor din Italia, aceasta a atins valoarea de 111,6 milioane euro si este intr-o continua crestere. In timp ce segmentul cel mai important al pietei, si anume cel al maionezei, nu a inregistrat cresteri semnificative, celelalte tipuri de sosuri atrag din ce in ce mai multi clienti, piata sosurilor avand o rata de penetrare de 75 %, iar cei mai importanti producatori, Unilever Foods( Calv ) si Kraft, detin o cota de 70% din vanzarile totale. In ceea ce priveste principalii producatori de sosuri, acestia sunt Kraft Foods, Unilever Foods, Develey, Righetti Alimentare, Magrini Le Delizie, Prodotti Orco. Kraft Foods Italia face parte din Kraft Foods Inc., unul din cei mai mari producatori de alimente din lume. Aceasta companie este prezenta pe piata din Italia din anul 1964, diversificandu-si gama de produse treptat. Kraft Foods detine pozitii fruntase pe pietele pe care isi comercializeaza produsele. In anul 2007, compania a inregistrat vanzari in valoare de 646 milioane de euro. Printre sosurile produse de Kraft in Italia se numara : Mayonnaise, Legeresse, Mato Mato, si prin intermediul acestora reuseste sa se LOCALITATEA Sibiu Alba Alba Cluj Suedia MATERIALE FURNIZATE Ambalaje Stabilizatori Combustibil Hartie metalizata si capace aluminiu Ambalaje

31

impuna pe piata sosurilor din aceasta tara. In continuare, misiunea companiei este de a construi o marca de valoare pentru consumator, fidelizarea clientilor, imbogatirea gamei sortimentale, extinderea pe plan mondial, sa mentina un nivel redus al costurilor si sa opereze intr-un mod eficient si responsabil. Unilever Foods comercializeaza pe piata Italiei numeroase produse, dintre care cele mai importante fiind sosurile Calv si Knorr. Compania isi propune sa munceasca intotdeauna cu integritate, sa aduca o contributie societatii, sa-si mareasca portofoliul de produse si sa atraga cat mai multi clienti. Develey ofera o gama vasta de produse de calitate, de la maioneza pana la ketchup, de la mustar pana la sosuri pentru salate. Este furnizorul principal de sosuri si condimente pentru restaurantele McDonalds din Europa. De asemenea, produce si distribuie in exclusivitate in toate supermarketurile si hipermarketurile italienesti sosul de rosii si maioneza sub marca McDonalds utilizand aceeasi reteta ce se poate gusta in aceste restaurante. Societatea livreaza produsele pe piata interna, principalii clienti fiind: METRO SELGROS CARREFOUR HIPROMA ROMANIA HYPERMARCHE REAL CARREFOUR METRO- Cash&Carry - Media Markt and Saturn Segmentul de piata caruia ii sunt adresate aceste produse, sosurile SAGOS este format din tinerii cu nivel ridicat de educatie, din mediul urban, care aleg produse usor si rapid de preparat, cu efort minim, dar care sunt dispusi sa plateasca un pret mai ridicat pentru consumul de produse naturale.

Pe piata Italiei, principalii distribuitori ai sosurilor SAGOS sunt:

32

In prezent, in mediul urban, majoritatea tinerilor au programe de lucru destul de incarcate, ceea ce le diminueaza timpul liber. Acestora trebuie sa le venim in intampinare cu produsele noastre, pentru a le facilita pregatirea unor mancaruri delicioase si sanatoase. Se are in vedere: - lansarea pe piata a unei game diversificate de produse proaspete, branzeturi si sosuri, modernizarea ambalarii si introducerea unor noi tehnologii de fabricatie; - extinderea ariei de distributie a produselor lactate. Principalii concurenti ai societatii, pe grupe de produse sunt pe piata interna: 1. Lapte de consum: Friesland, Prodlacta, Covalact, Lacta Giurgiu, Dorna. 2. Produse proaspete: Friesland, Danone, Prodlacta, Covalact, Dorna. 3. Unt: Friesland, Prodlacta, Covalact. In ceea ce priveste companiile concurente din Italia, acestea sunt Kraft Foods Italia, Unilever, Develey, primele doua detinand aproximativ 70 % din vanzarile inregistrate pe piata sosurilor. Numarul mediu al angajatiilor societatii comerciale in anul 2007 a fost de 564. In cadrul societatii este organizat Sindicatul Liber al salariatilor din SC Albalact SA, afiliat la Federatia Sindicatelor din Industria Alimentara. Gradul de sindicalizare a fortei de munca este de 60%. Raporturile dintre management si angajati sunt bune, nu au existat stari conflictuale.

Situatia economico-financiara:

33

Valoarea imobilizarilor corporale in anul 2007 a crescut cu 57.88%, datorita achizitiei de echipamente tehnologice si mijloace de transport necesare modernizarii societatii precum si a constructiei noii fabrici de la Oiejdea si achizitionarea unui teren in Bucuresti. Stocurile in anul 2007 au crescut comparativ cu anul 2006 cu 52.79%, datorita reorientarii productiei catre produsele lactate proaspete. Creantele in anul 2007 au crescut cu 63.97% datorita cresterii ponderii vanzarilor in magazinele cash-carry si hipermarketuri.(Vezi anexa 1) Schimbarile aparute in perioda 30.06.2008 fata de 30.06.2007 sunt urmatoarele : a) Imobilizarile corporale inregistreaza o crestere cu 35.451.274 lei in cea mai mare parte datorita achizitionarii de masini, utilaje, instalatii, dar si datorita unor investitii (puse in functiune) in echipamente tehnologice si constructii, precum si datorita investitilor in curs. b) Imobilizarile necorporale au inregistrat o crestere de 746.850 lei datorita achizitiei unui sistem informatic. c) Stocurile au inregistrat o crestere cu 9.716.707 lei, care se datoreaza in special cresterii necesarului de materie prima si volumului comenzilor la produse finite. d) Creantele au crescut cu 6.796.030 lei, datorita cresterii numarului de clienti si volumului de desfacere. e) Disponibilitatile banesti inregistreaza o crestere cu 2.920.522 lei, datorita cresterii creantelor si reducerii vitezei de rotatie a debitelor la clienti. f) Datoriile ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an au crescut cu 10.475.161 lei, datorita cresterii creditelor angajate pentru stocuri. g) Datoriile ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an au scazut cu 2.662.372 lei datorita ajungerii la scadenta si achitarii fumizorilor de investitii. h) Capitalurile proprii au crescut cu 47.697.775 lei, datorita cresterii rezervelor, majorarii de capital si cresterii rezervelor din reevaluare. (Pentru mai multe detalii vezi anexa 2). Activele curente cu grad de lichiditate ridicat au crescut cu 154.12% datorita cresterii disponibilitatilor si creantelor. Lichiditatea curenta care arata gradul de acoperiri a datoriilor pe termen scurt se mentine in aceleasi limite.

34

Cresterea lichiditatii reduse arata ca, daca in anul 2007 prin valorificarea activelor circulante cu grad de lichiditate ridicat datoriile pe termen scurt erau acoperite in proportie de 153%, in 2008 gradul de acoperire este de 164 %. Situatie semestriala: Contul de profit si pierdere Cifra de afaceri Productia vanduta Total venituri din exploatare Cheltuieli cu materii prime si consumabile Alte cheltuieli materiale Cheltuieli cu personalul Amortizari Cheltuieli cu prestatii efectuate de terti Cheltuieli, taxe 390.151 si varsaminte asimilate Total cheltuieli din exploatare Rezultatul din exploatare Venituri financiare 35 72.974.763 8.857.150 604.720 159.333.714 9.258.126 1.188.337 96.907.975 1.786.496 1.316.092 33% 20.17% 117.64% 2.610.301 408.919 5% 3.429.278 6.444.590 3.444.447 10.683.577 5.111.447 15.477.990 8.267.668 24.815.112 326.268 9.653.337 4.841.443 15.131.414 -10% 50% 40.61% 42% 74.819.977 73.801.571 81.831.913 46.015.093 154.647.477 152.091.584 168.591.840 103.051.196 89.030.950 85.415.216 98.694.471 59.693.470 18.99% 15.74% 20.61% 30% S1/2007 2007 S1/2008 S1 08

Total cheltuieli financiare Rezultatul financiar Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Impozit pe profit Profit net

1.395.277 -790.557 82.436.633 74.370.040 8.066.593 1.212.746 6.853.847

6.629.022 -5.440.685 169.780.177 165.962.736 3.817.441 581.409 3.236.032

1.930.922 -614.830 100.010.563 98.838.897 1.171.666 206.573 964.693

38.40%

21.32% 33% -85.47% -82.96 -85.92%

Costurile cu materia prima au fost mai ridicate cu 30% in primul semestru al anului 2008 comparativ cu aceeasi perioada din 2007. In conditiile in care veniturile au crescut cu doar 20.61%, profitabilitatea a avut de suferit, rezultatul net fiind mai scazut cu 85,92% fata de aceeasi perioada a anului anterior.

Puncte tari: Cifra de afaceri in crestere; Societatea dispune de angajati calificati; Raporturi management-angajati favorabile; Inexistenta litigiilor cu privire la incalcarea legislatiei privind protectia mediului; Politica de distributie eficienta; Introducerea de noi tehnologii de fabricatie; 36

Modernizarea metodelor de ambalare.

Puncte slabe: Grad ridicat de indatorare.

Oportunitati: Diversificarea gamei de produse; Cresterea consumului de sosuri si dressing-uri.

Amenintari: Intrarea intr-o perioada de recesiune economica la nivel national.

Strategia de intrare pe piata sosurilor din Italia este exportul indirect. Asta inseamna ca Albalact va vinde clientilor din Italia sosurile, clienti care la randul lor vor exporta produsul. In categoria clientilor mentionati mai sus se incadreaza companiile de retail Metro Group Italia si Carrefour Italia.

Determinarea obiectivelor urmarite prin internationalizare:


A. Obiective calitative: 1). Imprimarea marcii Sagos in perceptia publicului tinta din Italia . Pentru realizarea obiectivului se va avea in vedere in primul rand adaptarea ambalajelor sosurilor la cerintele pietei, mai precis, traducerea etichetelor in limba italiana.

37

2). Construirea imaginii Sagos in perceptia consumatorilor . Este esentiala crearea unei imagini pozitive in randul acestora. Se vor face asocieri cu ideea de produs natural, ce are la baza produse lactate. Aceasta asociere va contribui la pozitionarea marcii in randul concurentei prezente pe piata sosurilor din Italia. 3). Fidelizarea clientilor directi, prin imaginea produsului , a marcii si a calitatii superioare a materiei de baza, laptele. Este un obiectiv mai greu de realizat in faza de lansare pe piata a unui produs nou, insa pozitionarea in categoria produselor de inalta calitate, practicarea unor preturi favorabile pentru consumatori in comparatie cu cele de pe piata si promovarea puternica a imaginii sosurilor Sagos, vor contribui in cea mai mare masura la realizarea acestui obiectiv. B. Obiective cantitative: 1). Primul obiectiv cantitativ este reprezentat de realizarea unei baze stabile si avantajoase de clienti (distribuitori). Vor fi contractate magazine in regim cash&carry (Metro & Carrefour), pentru o acoperire cat mai profunda din punct de vedere teritorial. 2). Cel de-al doilea obiectiv cantitativ se refera la atingerea unei cote de 1% din piata sosurilor, in primul an de la inceperea programului. Pentru realizarea acestui obiectiv, compania va mari capacitatea de productie cu 10% pentru acoperirea nevoilor de export. Avand in vedere conditiile de piata, Albalact isi poate propune in primul an o acoperire a unui procent de 1% din piata sosurilor. 3). Al treilea obiectiv propus este realizarea unei acoperiri a pietei urbane in proportie de 50%. Acest ultim obiectiv se refera la o foarte buna organizare a departamentului de vanzari care sa reuseasca incheierea de parteneriate cu marile lanturi de supermagazine si magazine cash&carry, in vederea acoperirii ariei urbane. In Italia 69% din populatie este reprezentata de consumatorii din mediul urban. In prezent in aceasta tara exista 59 de hipermarket-uri, 485 de supermarket-uri si 20 de magazine Cash&Carry care tin de compania Carrefour. De asemenea Metro Group detine 48 de magazine Cash&Carry si 90 de magazine Media Markt and Saturn. Majoritatea acestor tipuri de magazine sunt amplasate in zonele urbane ceea ce faciliteaza acoperirea acestei

38

arii. Desfasurarea vanzarii in aceste orase, doar in unitatile comerciale mentionate, va asigura atingerea acestui obiectiv.

Proiectarea mixului de marketing

Politica de PRODUS:
Patrunderea pe piata sosurilor din Italia reprezinta pentru Albalact o

provocare, prin dificultatea penetrarii unei piete internationale noi. Pentru a diminua riscurile cu privire la imposibilitatea indeplinirii obiectivelor prestabililte, societatea va realiza si va comercializa sosurile in conformitate cu standardele impuse pentru tara in care se exporta. Nivelul de calitate al produselor este unul inalt. Sosurile Sagos sunt naturale, in conformitate cu standardele de certificare impuse de Unuinea Europeana. Datorita acestui fapt, intreprinderea va opta pentru o strategie de diferentiere calitativa de oferta celorlalti competitori. In ceea ce priveste gradul de noutate al produsului, acesta este stabilit in functie de complexitatea modificarilor pe care le reprezinta un produs nou in raport cu oferta existenta. In cazul de fata, la nivel microeconomic, vorbim de produse noi pentru intreprinderea care le fabrica. Societatea Albalact se ocupa in prezent cu prelucrarea si comercializarea produselor lactate. Sosurile Sagos reprezinta pentru intreprindere o noutate, o provocare. Gradul de innoire creste asadar pe calea asimilarii de produse noi. Noutatea apare atat la nivelul compozitiei produsului, cat si la siguranta pe care o ofera alimentatiei consumatorilor. Avem in fata sosurile Sagos, sosuri naturale bazate pe lactate. Deoarece intelegerea de catre consumatori a carecterului de noutate a marfii este esentiala, ne-am propus sa scoatem in evidenta trasaturile care ne diferentiaza de concurenta, dar si schitarea unui mesaj cat mai clar si concis pe ambalajul produselor. Asadar, cum am explicat si la prezentarea produsului, vom avea clar definite fiecare din cele 4 sortimente ale produsului.

39

Politica de PRET:
Avand in vedere conjunctura in care se afla compania Albalact, aceea de intrus pe o noua piata nationala, strategia de pret este esentiala pentru succesul intrarii pe piata. Realizarea de parteneriate cu marile lanturi de supermagazine si magazine en-gros si cash&carry prin care sa poata fi plasate cantitati mari din produsul sosuri Sagos reprezinta un deziderat vital. Astfel, in primul trimestru al anului se vor acorda discounturi si conditii de pret avantajoase partenerilor. Compania va adopta in primul an strategia preturilor de penetrare ce include un plan de preturi stabilit special pentru patrunderea pe piata, pret cu 10% mai mic decat cel ajustat pietei italienesti.

Politica de DISTRIBUTIE:
Pentru ca distributia produsului sa fie eficienta trebuie parcurse urmatoarele trei activitati: 1) Transportul sosurilor din Romania la un depozit aflat la periferia Romei, si la un depozit aflat la periferia Milanoului. 2) Transportul in partizi mari al sosului de la depozite la cele 20 magazine cash&carry ce apartin de Carrefour si la cele 90 de magazine cash&carry ce apartin de Metro Group, acoperind astfel atat partea de nord cat si cea de sud a tarii. 3) Transportul sosurilor la supermarket-urile Carrefour. Transportul sosurilor din Romania la cele doua depozite aflate la periferiile celor doua orase mari din Italia, se va face de catre o companie partenera de transport din Romania. Aceasta va practica acelasi sistem de tarife asemeni activitatii din tara. Transportul in partizi mari ale sosurilor de la depozite la magazinele cash&carry se va face in cazul Metro prin propriul parc auto. In cazul celorlalte magazine en-gros se va contracta o companie de transport din Italia pentru realizarea activitatii de transport.

40

Ultima activitate, transportul sosurilor la reteaua de supermagazine, va fi lasata in sarcina companiilor de transport partenere acestora.

Politica de PROMOVARE:
Prin politica de promovare se urmareste consolidarea imaginii produsului si imbogatirea portofoliului de clienti, atat cei finali cat si cei de pe piata Business to Business. Promovarea se va realiza dupa cum urmeaza: Participarea la Targuri si expozitii internationale gastronomice: - Bologna, Italia SO FRESH (Conferinte si expozitii de produse alimentare proaspete); - Targul international de la Florenta. Stabilirea de intalniri, in primele trei luni ale anului cu principalii intermediari din categoria distribuitorilor si comerciantilor (Metro Group si Carrefour) Contractarea de spatiu publicitar, pentru spoturi publicitare, adaptate in limba italiana, in primele 3 luni, in timpul programului de maxima audienta. Realizarea in cadrul catorva supermarketuri repartizate pe intregul teritoriu al Italiei, al unor campanii de oferire de mostre numita: Ca sarea in bucate . La fiecare stand Sagos se vor oferi de catre persoane din fortele de vanzare mostre gratuite de degustare, fiecare sos impreuna cu specificul de alimente caruia i se adreseaza. Campania va fi derulata pe o perioada de saptamana. Pretul sosurilor pentru primele trei luni va fi cu 15% mai mic decat cel calculat. 2 luni cate 3 zile pe

Intocmirea bugetului estimativ


Activitati
1. Cercetarea pietei externe vizate 2. Analiza rezultatelor si prezentarea

Sume alocate
8500 2500

41

concluziilor. 3. Etapa de distributie (cheltuieli cu transportul din Romania pana in Supermerket-urile si magazinele cash&carrty). 4. Promovarea prin publicitate la TV 5. Participarea la targurile si expozitiile internationale de gastronomie. (stand, motivare angajati, cazare, transport, ,masa) 6. Programul Sagos-Ca sarea in bucate (mostre, fortele de vanzare) 7.Analiza impactului lansarii 2.500 60.000 350.000 8500 8500

Totalul sumei alocate pentru programul de internationalizare ajunge la 440.500. Valoarea in lei a bugetului estimativ fiind de 17 553 925 000 RON. ( 1 = 39 850 RON ).

Controlul si evaluarea programului de marketing


Gradul de imprimarea in perceptia consumatorilor a marcii Sagos se va face prin realizarea unei cercetari, la sfarsitul unui an de la inceperea derularii programului, in care se va studia variabila notorietatii marcii (daca respondentii cunosc marca Sagos). De asemenea controlul se va face prin realizarea de barometre de opinie in legatura cu intreg proiectul in care vor exista puncte de studiere a notorietatii. In acest sens se vor stabilii ipoteze clare pentru raportarea rezultatelor obtinute si observarea diferentelor.

42

In cazul crearii unei imagini pozitive asupra marcii, controlul realizarii acestui obiectiv se va face prin aplicarea periodica a chestionarelor si analizarea rezultatelor. Ultimul obiectiv calitativ stabilit, fidelizarea clientilor directi, se va evalua si controla cu ajutorul cercetarilor specifice ale gradului de fidelitate al consumatorilor fata de marca Sagos. In ceea ce priveste obiectivele cantitative, acestea se vor evalua la sfarsitul anului, si anume se va avea in vedere cota de piata realizata fata de cea propusa, acoperirea pietei urbane realizate fata de crea propusa si in final baza de clienti cu care poate lucra societatea in momentul respectiv.

Bibliografie
http://www.albalact.ro/ http://www.ambbucarest.esteri.it/Ambasciata_Bucarest/Menu/I_rapporti_bilaterali/Coope razione_economica/ http://www.ambbucarest.esteri.it/Ambasciata_Bucarest/Menu/I_rapporti_bilaterali/Coope razione_allo_sviluppo/ http://www.ziare.com/articole/estimari+produs+intern-s771 http://roma.mae.ro/index.php?lang=ro&id=8025

43

http://www.zf.ro/eveniment/bm-romania-are-probleme-cu-justitia-si-mediul-politic3088111/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Romania#Politic.C4.83_.C5.9Fi_administra.C5.A3ie http://www.eafacere.ro/art_item.asp?artCatID=1&artID=4338 http://bilateral.chambers.ccir.ro/cb/italia_romania/Index.html http://www.kraftfoods.it/kraft/page?siteid=kraftprd&locale=itit1&PagecRef=453&Mid=453 http://www.unilever.it/ourbrands/foods/default.asp http://www.allbusiness.com/food-beverage/food-beverage-overview/7282725-1.html http://www.develey.it/1_prodotti/index.php http://www.righettialimentare.com/Italiano/I_Nostri_Marchi/Primalba.html http://yek-o-yek.20un.com/tomato-paste-pro-it.html http://www.magrini.it/Default.htm http://www.massmarket.it/maionese.htm http://enlifemedia.v1.myvirtualpaper.com/Magazinul_Progresiv_Iunie01/2008072501? page=82 http://www.revista-piata.ro/articole/analize--tendinte/analize-sosuri.html http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/albalact-a-cumparat-o-fabrica-de-branzeturi3316444/ http://www.standard.ro/articol_72234/albalact__piata_lactatelor__crestere_mai_mic___i n_2009.html http://www.standard.ro/articol_68935/profitul_albalact__de_cinci_ori_mai_mic.html http://www.citynews.ro/alba/stiri/economic+25/ioan-darzu-albalact-criza-mondiala-seresimte-si-la-noi+20833/ http://www.revista-piata.ro/articole/special/marci-private_6.html http://www.ziare.com/articole/estimari+produs+intern-s771

44

http://roma.mae.ro/index.php?lang=ro&id=8025

Anexa 1 Situatia financiara societatea Albalact SA:


SITUATIA 2006 PATRIMONIULUI A. Active 51.163.960 imobilizate
I. Imobilizari necorporale II. Imobilizati corporale: 1. Terenuri si constructii 2. Instalatii tehnice si masini 3. Alte instalatii 532.887

2007
88.734.779
1.252.199

2008 S1
99.053.758
1.191.797

13.708.910 24.478.929

41.918.367 38.823.091

45

utilaje si mobilier 4. Avansuri si imobilizari corporale in curs TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE III. Imobilizari financiare

42.988 12.400.238 50.631.073 0

81.033 6.660.089 87.482.580 0 97.786.050 0

B. Active circulante
I. Stocuri: 1. Materii prime si materiale consumabile 2. Productia in curs de executie 3. Produse finite si marfuri 4. Avansuri pentru cumparari stocuri TOTAL STOCURI II. Creante III. Investitii financiare pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci

22.727.690
4.135.776

62.810.618
6.457.510

49.372.127

1.500.440 2.492.214 0 8.128.430 11.476.612 0 3.122.648

1.354.213 7.584.332 0 15.396.055 17.939.846 0 29.474.717 21.704.470 18.776.510 0 8.891.147

C. Cheltuieli in avans D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an E. Active circulante/ datorii curente nete F. Total active minus datorii curente G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an H. Provizioane I. Venituri in avans J. Capital si rezerve
Total capitaluri proprii

0 19.841.438

0 31.238.791

308.392 30.041.788

2.886.252 50.642.938 28.765.866

31.571.827 120.306.606 29.093.210

19.638.731 118.692.489 26.117.951

208.663 3.407.274 21.668.409

208.663 6.055.128 84.949.605

208.663 6.451.577

46

din care: 1. Capital 2. Prime de capital 3. Rezerve din reevaluare 4. Rezerve Rezultatul raportat Sold creditor Sold debitor Rezultatul execitiului financiar Sold creditor Sold debitor

9.439.350 0 1.629.487 811.552 4.129.550 0 6.024.614 0

65.270.887 0 14.444.555 1.002.425 1.186.578 0 3.236.032 0

65.270.887 0 14.444.555 4.047.587 1.186.578 0 964.693 0

Repartizarea profitului
Capital total Patrimoniu public

366.144

190.872
84.949.605 0

0
85.914.298 0

Capital total

84.949.605

85.914.298

47

Anexa 2: Raport semestrial S

48