Sunteți pe pagina 1din 24

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Analiza surselor de finantare a


intreprinderii

2012

Capitolul 1
Prezentarea generala a intreprinderii
Capitolul 1.1 Informatii generale

ALBALACT este singurul producator roman de lactate infiintat in fosta industrie


comunista, care in numai cativa ani de la lansarea primului sau brand a ajuns intre primii patru
jucatori din piata romaneasca a lactatelor. Fabrica Albalact a fost deschisa in anul 1975, intr-o
vreme in care regimul comunist dorea ca fiecare judet din Romania sa dezvolte propria
industrie alimentara. De-aici si numele societatii, Albalact. In 1999, cand ajunsese din pacate
la limita falimentului, lipsita de investitii si tehnologie, fabrica a fost privatizata de stat si a
devenit o societate pe actiuni cu capital integral privat. Familia Ciurtin din Alba Iulia a
cumparat pachetul majoritar de actiuni.
Cu investitii moderne si o strategie de marketing bine gandita, Albalact a lansat primul
sau brand suta la suta autohton Fulga - care a castigat rapid un capital de imagine urias,
devenind unul dintre cele mai simpatizate marci romanesti. Fulga a fost primul brand
romanesc animat construit in jurul unui personaj care vorbeste si face glume. Fulga a devenit
un simbol pentru copii, simbolul vacutei simpatice, istete, dar copilaroase si puse pe sotii.
Fulga a trecut si ea in 5 ani de zile prin schimbari importante de ambalaj si imagine, a adus
produse inovative pe piata, adresate in special familiilor si copiilor, iar in 2009 a intrat si in
categoria iaurturi. Fulga a ramas insa acelasi copil pe care il cunoastem de cativa ani: este o
vacuta de incredere, care le aduce copiilor lapte bun si are raspunsuri la toate intrebarile.
In 2005, Albalact a trecut printr-un proces de rebranding complex. Albalact avea nevoie sa
se raporteze intr-un alt fel la mediul competitional in care intrase. A fost recreata identitatea

vizuala de corporatie, prin alaturarea unei inimi, al unui uger de vacuta si al unui suvoi de
lapte ca o promisiune a companiei de a oferi Tot ce-i mai bun din lapte. Noul brand
corporatist Albalact a fost inspirat, pe de o parte de traditia in piata produselor proaspete, iar
pe de alta parte de calitatea produselor care deriva in primul rand din zona cunoscuta ca un
urias bazin de lapte de calitate si din tehnologia de preparare a laptelui.Cu aceasta ocazie,
compania a oficializat si marca omonima De Albalact, sub care acum comercializeaza pe
piata mai multe produse lactate proaspete.
Albalact a lansat si brand-ul Zuzu, care a fost conceput pe aceeasi linie jucausa si
prietenoasa ca Fulga si i-a cucerit pe consumatori la fel de repede. Zuzu a trecut si el anul
acesta printr-un proces de rebranding care i-a adus o imagine vegetala mai proaspata si i-a
intarit argumentele rationale. Locul penelor de pe ambalaj a fost luat de petale de flori vii.
Anii 2007 si 2008 au fost pentru Albalact anii investitiilor majore si ai consolidarii ca si
companie romaneasca moderna cu viziuni europene. Albalact a deschis portile noii fabrici de
la Oiejdea, din judetul Alba - una dintre cele mai mari si mai moderne investitii greenfield din
Europa Centrala si de Est.
In fabrica de la Oiejdea Albalact produce lapte si produse lactate sub cele trei brand-uri
ale sale Fulga, Zuzu si De Albalact.

RARAUL SA Campulung Moldovenesc a fost privatizata in anul 1994 intr-una din


primele achizitii de tip MEBO (preluare de catre angajati si conducere) din industria
romaneasca de lactate. S.C. Raraul S.A. are o traditie de peste 30 de ani in domeniul
productiei de branzeturi, inclusiv produse traditionale tip cascaval, cas si urda, precum si in
productia de lapte pentru consum, unt si lapte praf sub brandul omonim Raraul.
In 2010 Albalact a lansat brandul Raraul si odata cu el lapte si o gama bogata de
branzeturi produse dupa retete romanesti care imbina experienta si traditia din zona Bucovinei
cu tehnologia moderna si calitatea. Prin lansarea lactatelor Raraul, Albalact a transformat un
brand local intr-un brand national, cu o noua imagine si un nou concept de pozitionare pe
piata. Brandul Raraul vorbeste despre naturalete, sanatate, frumusete, calatorii si inglobeaza
tot ce e mai special din Bucovina.

Capitolul 1.2 Misiune. Valori. Viziune


Albalact este cea mai mare companie de lactate din Romania cu capital majoritar romanesc
si al treilea mare jucator din piata locala a produselor lactate. Compania are o traditie de peste
38 de ani in industria lactatelor, iar astazi produce lactate intr-una din cele mai mari si mai
moderne investitii greenfield din Europa Centrala si de Est fabrica Oiejdea din judetul Alba.
Compania mai produce o gama variata de branzeturi in fabrica Raraul din Campulung
Moldovenesc, pe care a achizitionat-o in 2008. Societatea Raraul are,de asemenea,o traditie
indelungata in productia de branza si cascaval.
Albalact aduce astazi pe piata romaneasca peste 80 de sortimente de lapte lactate sub cele
patru brand-uri ale sale Fulga,Zuzu, De Albalact si Raraul. Albalact are un portofoliu bogat
de produse din lapte,de la lapte proaspat pasteurizat si UHT, iaurturi proaspete albe, iaurturi
proaspecte cu fructe, la smantana, unt, sana, lapte batut, kefir, lapte cu arome pentru copii,
branza telemea, branza dulce de vaca, branza de burduf, cascaval, branza topita.
Misiunea Albalact este sa ofere tot ce-i mai bun din lapte produse proaspete si sanatoase ,
la nivelul standardelor europene de calitate.
Albalact inseamna grija pentru calitatea produselor, natura, prospetime, traditie
romaneasca , imbinate cu tehnologia avansata, viziuni europene si cele mai bune surse de
lapte din Alba si Bucovina.
Albalact si-a asumat o misiune importanta - aceea de a contribui la dezvoltarea si
consolidarea industriei romanesti de lactate, de a imbunatati performantele tehnologice in productia romaneasca de lactate si de a incuraja consumul de produse romanesti. Albalact a creat,
alaturi de produsele sale, doua brand-uri autohtone calde si joviale Fulga si Zuzu care au
castigat repede increderea si dragostea consumatorilor romani, iar astazi se regasesc in topul
celor mai apreciate brand-uri, alaturi de marci internationale de renume. Albalact a propulsat
si brand-ul Raraul si, odata cu el, branzeturile produse in inima Bucovinei. Raraul inseamna
vitalitate, dragostea pentru sanatate, pentru excursii in natura si pentru locurile frumoase si pitoresti din Romania.
Albalact este dovada ca industria de lactate romaneasca a avansat foarte mult, ajungand
astazi la nivelul investitiilor europene in domeniu. Produsele pe care compania le ofera consumatorilor sunt nu doar bune si sigure pentru consum, dar si proaspete si naturale.
Valorile Albalact sunt performanta, calitatea, invovatia, respectul si angajamentul pentru
consumatori si partenerii de afaceri, implicarea in dezvoltarea tehnologiei de fabricatie, pentru
a garanta calitatea si siguranta produselor.
Compania sprijina optimizarea continua a productiei, in scopul imbunatatirii performantelor produselor fabricate, sigurantei si valorii nutritive a produselor.
Obiectivul Albalact este sa-si consolideze pozitia pe piata interna , sa se extinda si sa
dezvolte produse lactate noi, proaspete si gustoase, in mod responsabil. Albalact este lider de
piata pe segmentul laptelui pasteurizat cu laptele Zuzu si mai este lider de piata cu untul de
masa Albalact. Cu smantana Albalact, compania ocupa locul doi pe acest segment. Laptele
UHT Fulga a adus compania Albalact tot pe locul doi pe segmentul UHT.

Capitolul 1.3 Produse oferite pe piata

Zuzu

Brandul Zuzu a fost lansat pe piata la inceputul anului 2006,


devenind in scurt timp un brand de succes datorita unui mix unic:
nume de brand, design de ambalaj si comunicare neconventionala.
Zuzu s-a lansat ca o marca romaneasca de produse de calitate care
atrage prin caldura si zambetul pe care le starneste consumatorilor.
Zuzu a fost creat pentru nevoia, dar si pentru placerea
consumatorilor, ca un brand prietenos si accesibil. A fost pozitionat ca un brand
neconventional si original, mizand pe o personalitate distinctiva si carismatica intr-o piata
dominata la acel moment de branduri cu o comunicare exclusiv rationala.

Fulga

In 2004, in urma unei investitii importante atat in ceea ce priveste


liniile de productie cat si in marketing, Albalact a decis sa intre pe segmentul laptelui
UHT, lansand cu succes brandul Fulga.
Fulga a ctigat rapid un capital de imagine uria, devenind una dintre cele mai
simpatizate mrci romneti.

De Albalact

De Albalact este cea mai veche marca a companiei Albalact, in


portofoliul careia gasim lactate proaspete si branzeturi de calitate,
facute dupa retete traditionale si seducatoare prin pret.
De Albalact sigileaza, chiar in numele pe care il poarta, traditia
companiei in prelucrarea laptelui si certifica originea naturala a
materiei prime, garantand astfel calitatea si naturaletea produselor sale.

Raraul
Albalact a lansat brandul Raraul si odata cu el lapte si branzeturi
produse dup reete romneti care mbin experiena i tradiia din
zona Bucovinei cu tehnologia modern i calitatea. Fabrica Rarul
Cmpulung Moldovenesc are o tradiie ndelungat n producia de
brnzeturi i este singura unitate din ar acreditat s exporte produse
n UE.

Fruzu
Lansat in septembrie 2012, Fruzu este cel mai tanar brand al
companiei Albalact si creeaza o noua categorie in piata iaurturilor cu
fructe din Romania: iaurtul care se ntoarce, la propriu, n farfurie.
Fruzu este un iaurt cu topping de fructe, cremos si dulce, intr-un
ambalaj unic in Romania, pentru care Albalact detine exclusivitate.

Capitolul 1.4 Detalii despre companie

Denumire societate

ALBALACT SA

Cod fiscal/CUI

1755369

Cod Registrul Comertului


Adresa

J1/70/1991
COMUNA GALDA DE JOS, DN1, KM 392-600

Localitate

OIEJDEA

Judet

ALBA

Tara

ROMANIA

Pagina internet

www.albalact.ro

E-Mail

office @albalact.ro; secretaria@albalact.ro

Telefon

0258-816424; 0258-815601

Fax

0258-816424; 0258-815418

Domeniul de activitate

Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor

Cod CAEN(Rev.2)

1051

Consiliu de Administratie si Executiv


Presedinte
Director General

Dr. Ciurtin Petru Raul


Dr. Ciurtin Petru Raul

Capitolul 1.5 Obiective.Concurenta.Clienti


Obiectivele principale urmarite de companie sunt urmatoarele:
-

cresterea cotei de piata;


realizarea unei cifre de afaceri de peste 30 milioane euro;
alinierea activitatii afacerii la noile norme ale Uniunii Europene;
progresul tehnologic al firmei si dobandirea unei pozitii pe piata lactatelor;
cresterea gradului de acoperire a pietei si consolidarea pozitiei pe piata de desfacere
deja cucerita;
ridicarea tintei de vanzari pentru segmentul de produse lapte si iaurt;
cresterea notorietatii marcii Zuzu;
imibunatatirea imaginii liniilor de produse marca Albalact.

Concurenta pe piata a companiei


Cele mai puternice firme de pe piata laptelui sunt:
-

LaDorna(cu marcile LaDorna si Lady Milk);


Firma Albalact(cu Fulga si Zuzu);
Friesland(cu marcile Milli, Oke, Cedra).

Principalii concurenti directi ai firmei Albalact pe segmentul iaurturi sunt:


- Danone(cu marcile Activia, Actimel, Natural, Cremoso, Casa
Savoarea,Delicios, Frutissima);
- Friesland(cu marcile Milli, Milli ispita fructelor, Milli simplu si pur, Oke);
- Covalact(cu marcile Covalact si Campina);
- Lacta;
- Lactag;
- Dorna Lactate(cu marca LaDorna).
Pe segmentul sana si lapte batut cei importatnti concurenti sunt:
-

Danone(lapte batut);
Fresland(cu marca Milli si Oke-lapte batut si sana);
Covalact(lapte batut si sana);
Lacta(sana si lapte batut);
Lactaprod(cu marcile Pacolact si Pacolactate-lapte batut si sana).

Pe segmentul branza proaspata, principalii concurenti sunt:


-

Fresland(cu marca Milli si Oke);


Covalact;
Napolact;
Dorna Lactate.

buna,

Pe segmentul branza topita si crema de branza cei mai importanti concurenti sunt:
- Hochland Romania/Whiteland(lider de piata);
- Fresland(cu marcile Oke si Frico).
Pe piata untului desi e una mica ca dimensiuni.Cei mai importanti jucatori pe acest segment
sunt:
- Friesland(cu marca Napolact);
- Covalact;
- Lactalissi Meggle.
Clienti
Fiecare gama de produse Albalact se adreseaza unui segment diferit de piata,firma urmarind
acoperirea a cat mai multe segmente de piata fara sa existe suprapuneri de brand-uri.
Marca Fulga facand parte din segmentul laptelui ultrapasteurizat,este considerat produs
premium si se adreseaza persoanelor care prefera o alimentatie rationala si mai ales siguranta
in consum.
Marca Zuzu se adreseaza in primul rand persoanelor tinere, independente, moderne si bine
informate dar si familiilor din mediul urban.
Produsele marca Abalact, nebeneficiind de o diferentiere de imagine,sunt adresate persoanelor
cu venituri mici si medii,dar care pun pret pe calitatea produselor.

Capitolul 2
Structura surselor de finantare
1.Analiza financiara
Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta a firmei pentru a
desprinde tendintele privind fluxurile de numerar viitoare ale firmei (ca mari-me,periodicitate
si risc implicat). In mod concrect, analiza financiara consta in selec-tarea, evaluarea si
interpretarea datelor financiare impreuna cu alte informatii pertinen-te in scopul sprijinirii
luarii deciciilor financiare (de investire, finantare si gestionare) de catre cei responsabili de
acest lucru.
Analiza financiara mai poate fi definita si ca fiind procesul de folosire a instrumente-lor
analitice si a tehnicilor standard pentru analiza documentelor financiare ale firmei (bilant
contabil, cont de profit si pierderi etc.) in vederea fundamentarii corecte a ma-surilor ce se
intreprind de conducerea firmei. Ea indica daca o firma are: (1) suficient numerar pentru a
face fata obligatiilor, (2) o perioada rezonabila de incasare a clientilor, (3) o politica eficienta
de gestionare a stocurilor, (4) active imobilizate sufi-ciente, (5) o structura adecvata a
capitalului si (6) o profitabilitate si o atractivitate pentru investitorii potentiali
corespunzatoare.
Analiza financiara isi propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiu-nii
financiare in vederea fundamentarii strategiei sale de mentinere si de dezvoltare in-tr-un
mediu concurential.
Rezultatele analizei financiare pot sa indice anumiti factori si tendinte care pot ajuta
conducatorul financiar in planificarea si realizarea masurilor ce vizeaza indeplinirea obiectivului de maximizare a averii actionarilor (asociatilor). Ea poate, de asemenea sa fie
utilizata pentru a aprecia viabilitatea firmei si daca venitul furnizat de ea investito-rilor este
corespunzator riscurilor asumate de acestia.
Atat analiza pe plan intern cat si cea externa au ca obiectiv determinarea rentabilitatii si a
riscului si in final, a valorii intreprinderii. Sursa de date pentru analiza financiara o constituie
situatiile financiare, auditate potrivit legii:
-

bilant;
cont de profit si pierdere;
situatia modificarilor capitalului propriu;
situatia fluxurilor de trezorerie;
note explicative la situatiile financiare nule.

Analiza finaciara urmareste sa evidentieze, pe de o parte, modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant)
si pe de alta parte, treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate, ale activita-tii
intreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit si pierdere), precum si explicarea
variatiei (modificarii) trezoreriei intreprinderii de la inceputul pana la sfar-situl perioadei de
gestiune (obiectiv al analizei pe baza situatiei fluxurilor de trezorerie). Bilantul sintetizeaza
pozitia financiara a intreprinderii la un moment dat, contul de rezultate sintetizeaza

performanta ca rezultat al fluxurilor economice si financiare, pe perioada considerata, iar


situatia fluxurilor de trezorerie va explica sursele de modificare anuala a trezoreriei
intreprinderii. Informatia comuna, care se intalneste in bilant si in contul de profit si pierdere
este rezultatul net (profitul sau pierderea) ca o reflectare a rentabilitatii intreprinderii si a noii
stari patrimoniale a acesteia. Situatia fluxurilor de trezorerie va explica de ce fluxul de
trezorerie (de la inceputul pana la sfarsitul exercitului financiar) este diferit de profitul net, ca
principala sursa a acestui flux de trezorerie.
Intreaga activitate desfasurata de intreprindere cuprinde doua categorii de operatiuni de
gestiune si de capital:
- operatiunile de gestiune care sunt cele mai insemnate si cu un caracter
recurent,repetitiv in viata economica a intreprinderii;
- operatiunile de capital care vizeaza modificari in volumul si structura activelor si
pasivelor intrepinderii, ca urmare a deciziilor de investitii si a celor de finantare luate
de conducerea intreprinderii.
1.1 Pozitia financiara. Situatia neta
Ca reflectare a pozitiei financiare, bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se
prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale intreprinderii la sfarsitul exercitiului
financiare, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.
Conform OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene elementele bilantiere ale intreprinderii se definesc dupa cum urmeaza:
-

activul este o resursa controlata de intreprindere ca rezultat a unor evenimente


trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru
inreprindere si al caror cost poate fi evaluat in mod credibil;
datoriile sunt obligatii actuale ale intreprinderii ce decurg din evenimente trecute
si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza
beneficii economice;
capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii, dupa
deducerea tuturor datoriilor sale;el se compune din capitalul social care se
formeaza din sumele use la dispozitia intreprinderii cu caracter permanent de catre
proprietari-actionari sau asociati- sub forma aportului in numerar sau in natura,din
cresteri ulterioare de capital, din diferente pozitive, din reevaluari, beneficii
nedistribuite, rezultate pozitive ale exercitului curent inainte de repartizare si
eventual, pe seama subventiilor primite.

Situatia neta = Activ total Datorii totale


Situatia neta este cel mai adesea pozitiva si crescatoare, ca efect al unei gestiuni economice
sanatoase. Aceasta situatie marcheaza, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii
financiare si anume, maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finantat din
aceste capitaluri. Cresterea situatiei nete este consecinta neinvestirii unei parti din profitul net
si a altor elemente de acumulari: provizioane reglementate, reporturi din exercitiul precedent,
subventii etc.
1.3 Situatia modificarii capitalurilor proprii

In conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate, originea si variatia


capitalurilor proprii ale intreprinderii se explica prin influenta a patru factori privind:
a) relatiile cu proprietatii;
b) activitatea de gestiune a intreprinderii reflectata in contul de profit si pierdere;
c) activitatile accesorii, neobisnuite, cu influenta directa asupra capitalurilor proprii,
respectiv, reevaluarea activelor fixe si conversia rezultatelor filialelor din strainatate;
d) politicile contabile utilizate.
Active circulante nete = Fondul de rulment
Bilantul este instrumentul de reflectare a echilibrului financiar al intreprinderii, la incheierea
exercitiului, de reflectare materiala (prin active) a modului de utilizare a capitalurilor proprii
si imprumutate.
Diferentierea activelor si pasivelor in necurente si curente
In bilant elementele de activ si datorii sunt grupate dupa natura si lichiditate,respectic natura
si exigibilitate.
Lichiditatea este calitatea activelor de a fi transformate in bani in intentia de a obtine ce ami
operativa recuperare a capitaurilor investite si o rentabilitae ridicata.
Exigibilitatea este calitatea pasivelor de a fi decontate la o anumita scadenta pentru achitarea
datoriilor.
Fondul de rulment si activele circulante nete
Un surplus de surse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor, poate fi rulat
pentru reinnoirea stocurilor, creantelor si a lichiditatilor. Aceasta utilizare potentiala a marcat
si denumirea lui de fond de rulment. El este expresia realizarii echilibrului financiar pe
termen lung si a contributiei acestuia la finantarea activelor curente,nete de datoriile curente.
Fond de rulment = (Capitaluri proprii + datorii pe TL) Imobilizari nete (fara
amortizari).
Active circulante nete = Nevoia de fond de rulment + Trezoreria neta
In componenta capitalului de lucru putem distinge doua elemente cu functionalitati distincte:

nevoia de fond de rulment (NFR) cu rol de asigurare a desfasurarii continuue,


neintrerupte a exploatarii in toate fazele (aprovizionare, productie, desfacere);
trezoreria neta (TN) cu rol de asigurare a echilibrului general printr-un stoc de
trezorerie care sa mentina intreprinderea in capacitatea permanenta de plati, atat pentru
investii cat si pentru exploatare.

Trezoreria neta = Fond rulment Nevoia de fond rulment


Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si
eficiente. Ea releva calitatea echilibrului financiar general al intreprinderii atat pe termen scurt
cat si pe termen lung.

Trezoreria neta pozitiva evidentiaza faptul ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus
monetar, expresie concreta a profitului net din pasivul bilantului si a altor acumulari banesti.
Trezoreria neta negativa evidentiaza un dezechilibru financiar a incheierea exercitului.
Contul de profit si pierdere
Contul de profit si pierdere sintetizeaza deci fluxurile economice, respectiv veniturile si
cheltuielile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea curenta (de exploatare, financiara)
si din evenimente extraordinare.

2. Analiza patrimoniului firmei


Informatii finaniciare anuale ale firmei luat din anexele firmei:
Datorii ce trebuie platite intr-o
perioada de un an - Total
Datorii curente nete
Total active minus datorii
curente
Datorii ce trebuie platite intr-o
perioada mai mare de un an Total
Venituri in avans
Capital subscris varsat
Total capitaluri proprii
Creante - Total
Datorii - Total
Cifra de afaceri neta
Venituri din exploatare - Total
Cheltuieli din exploatare Total
Rezultat din exploatare
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Rezultat financiar
Rezultat curent
Rezultat extraordinar
Venituri totale
Cheltuieli totale
Rezultat brut
Rezultat net
Rezultat/actiune
Plati restante - Total
Furnizori restanti - Total
Obligatii restante fata de
bugetul asigurarilor sociale

2009
59.255.898

2010
77.982.326

2011
91.306.493

-6.659.886

-9.271.781

-8.165.325

127.817.884

120.524.619

126.071.025

36.347.454

29.050.270

31.235.334

5.675.390
65.270.887
85.586.377
28.306.963
95.603.352
225.975.200
232.573.837
222.128.860

5.347.792
65.270.887
85.917.894
45.174.556
107.032.596
261.256.670
264.341.100
259.879.544

4.647.260
65.270.887
89.979.768
56.806.439
122.541.827
338.250.651
347.858.383
338.372.211

10.444.977
2.135.252
9.774.297
-7.639.045
2.805.932
0.00
234.709.089
231.903.157
2.805.932
2.603.779
-

4.461.556
4.936.596
8.220.701
-3.284.105
1.117.451
0.00
269.277.696
268.100.245
1.177.451
580.212
1.764.078
-

9.486.172
5.264.735
7.941.993
-2.677.258
6.808.914
0.00
353.123.118
346.314.204
6.808.914
5.767.484
3.010.157
-

Impozite si taxe neplatite la


termen la bugetul de stat
Nr. mediu angajati (numai
anagajati permanenti)

1.764.078

3.010.157

559

593

631

2.1 Raportari financiare ale firmei


Rezultate financiare la data 31.12.2010 conform OMFP nr. 1752/2005
Situatia patrimoniului
Denumirea indicatorului

A
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I.
Imobilizari necorporale
II.
Imobilizari corporale
1. Terenuri si cosntructii
2. Instalatii tehnice si masini
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier
4. Avansuri si imobilizari corporale in
curs
Total imobilizari corporale
III. Imobilizari financiare
B. ACTIVE CIRCULANTE
I.
Stocuri
1. Materii prime si materiale
consumabile
2. Productia in curs de executie
3. Produse finite si marfuri
4. Avansuri pentru cumparari stocuri
Total stocuri
II.
Creante
III.
Investitii pe termen scurt
IV.
Casa si conturi la banci
C. CHELTUIELI IN AVANS
D. DATORII : Sumele care trebuie
platite intr-o perioada de pana la
un an:
E. ACTIVE CIRCULANTE /
DATORII CURENTE NETE
F. TOTAL ACTIVE MINUS
DATORII CURENTE
G. DATORII : Sumele care trebuie
platite intr-o perioada mai mare
de un an

Nr
.
R
d.
B
19
06

Sold la
01.01.2010

31.12.2010

1
134.477.770
517.649

2
129.796.400
707.104

07
08
09
10

62.902.811
51.592.875
495.804
1.141.289

62.459.855
47.869.624
480.895
301.815

11
18
35

116.132.779
17.827.342
52.585.512

111.112.189
17.977.107
66.559.006

20

10.774.119

9.995.022

21
22
23
24
30
33
34
36
45

869.200
7.905.818
1.832.344
21.381.481
28.306.963
2.897.068
10.500
59.255.898

652.302
6.927.466
1.392.363
18.967.153
45.174.556
2.417.297
2.151.539
77.982.326

46

-6.659.886

-9.271.781

47

127.817.884

120.524.619

56

36.347.454

29.050.270

H. PROVIZIOANE
I. VENITURI IN AVANS
J. CAPITAL SI REZERVE
I.
Capital
II.
Prime de capital
III.
Rezerve din reevaluare
IV.
Rezerve
Actiuni proprii
Castiguri legate de instrumentele de
capitaluri proprii
Pierderi legate de instrumentele legate
de capitaluri proprii
V.
Profitul sau pierderea
reportat
Sold C
Sold D
VI.
Profitul sau pierdere
exercitului financiar
Sold C
Sold D
Repartizarea profitului
Capitaluri Proprii Total (rd.
70+71+72+77-78+79-80+81-82+83-84-85)
Patrimoniul public
CAPITALURI TOTAL (rd. 86+87)

60
66

208.663
5.675.390

208.663
5.347.792

70
71
72
77
78
79

65.270.887
13.097.837
4.229.863
-

65.827.280
13.097.837
6.827.280
-

80

81
82

524.308
-

275.613
-

83
84
85
86

2.603.779
0
140.297
85.586.377

580.212
0
133.935
85.917.894

87
88

85.586.377

85.917.894

Contul de profit si pierdere


Denimumirea indicatorului

Nr.rd

A
1.Cifra de afaceri neta
Venituri din exploatare
Total
Cheltuieli din exploatare
Total
Profitul sau pierderea din
exploatare
- Profit
- Pierdere
Venituri financiare - Total
Cheltuieli financiare - Total
Profitul sau pierderea
financiar (a)
- Profit
- Pierdere
14. Profitul sau pierderea
curent (a)

B
01
12

Realizari aferente perioadei de raportare


31.12.2009
31.12.2010
1
2
225.975.200
261.256.670
232.573.837
264.341.100

35

222.128.860

259.879.544

36
37
45
52

10.444.977
0
2.135.252
9.774.297

4.936.596
0
4.936.596
8.22.701

53
54

0
7.639.045

0
3.284.105

Profit
- Pierdere
15. Profitul sau pierderea
din activitatea extraordinara
- Profit
- Pierdere
Venituri totale
Cheltuieli totale
Profitul sau pierderea
brut(a)
- Profit
- Pierdere
Profitul sau pierderea net(a)
a exercitiului financiar
- Profit
- Pierdere

55
56

2.805.932
0

1.177.451
0

59
60
61
62

0
0
234.709.089
231.903.157

0
0
269.277.696
268.100.245

63
64

2.805.932
0

1.177.451
0

67
68

2.603.779
0

580.212
0

BILANT
la data 31.12.2011
Denumirea elementului
A
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I.
IMOBILIZARI
NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni,brevete,licente,marci
comerciale,drepturi si active similare
si alte imobilizari necorporale
4. Fond comercial
5. Avansuri si imobilizari necorporale in
curs de executie
Total
II.
IMOBILIZARI CORPORALE
1. Terenuri si constructii
2. Instalatii tehnice si masini
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier
4. Avansuri si imobilizari corporale in
curs de executie
TOTAL
III.
IMOBILIZARI FINACIARE
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
2. Imprumuturi acordate entitatilor

Nr.r
d.
B

01.01.2011
1

Sold la
31.12.2011
2

01
02
03

210.387

165.208

04
05

496.717

496.717

06

707.104

661.925

07
08
09
10

62.459.855
47.869.624
480.895
310.815

46.246.629
46.395.798
1.839.263
122.008

11

111.112.189

94.603.698

12
13

17.968.711
-

38.958.298
-

afiliate
3. Interese de participare
4. Imprumuturi acordate entitatilor de
care compania este legata in virtutea
intereselor de participare
5. Investitii detinute ca imobilizari
6. Alte imprumuturi
TOTAL
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL
B. ACTIVE CIRCULANTE
I.
STOCURI
1. Materii prime si materiale
consumabile
2. Productia in curs de executie
3. Produse finite si marfuri
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri
Total
II.
CREANTE (Sumele care
urmeaza sa fie incasate dupa o
perioada de un an)
1. Creante comerciale
2. Sume de incasat de la entitatile
afiliate
3. Sume de incasat de la entitatile de
care compania este legata in virtutea
intereselor de participare
4. Alte creante
5. Capital subscris si nevarsat
Total
III.
INVESTITII PE TERMEN
SCURT
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
2. Alte investitii pe termen scurt
Total
IV.
CASA SI CONTURI LA
BANCI IN LEI
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL
C. CHELTUIELI IN AVANS
D. VENITURI IN AVANS
1. Subventii pentru investitii
2. Venituri inregistrate in avans
Sume de reluat intr-o perioada de pana la un
an
Sume de reluat intr-o perioada mai mare de
un an
Fond comercial
TOTAL
E. CAPITAL SI REZERVE
I. Capital

14
15

16
17
18
19

8.396
17.977.107
129.796.400

12.429
38.970.727
134.236.350

20

9.995.022

11.143.758

21
22
23
24

652.302
6.927.466
1.392.363
18.967.153

200.729
9.129.908
1.290.745
21.765.140

25
26

31.510.747
12.809.629

35.327.940
21.158.182

27

28
29
30

854.180
45.174.556

320.317
56.806.439

31
31
33
34

2.417.297

4.539.592

35
36

66.559.006
2.251.539

83.111.171
29.997

37
38
39

5.347.792
-

4.647.260
-

40

41
42

5.347.792

4.647.260

1. Capital subscris varsat


2. Capital subscris nevarsat
3. Patrimoniul regiei
TOTAL
II. PRIME DE CAPITAL
IV.
REZERVE DE REEVALUARE
1. Rezerve legale
2. Rezerve statuare sau contractuale
3. Rezerve reprezentand surplusul
realizat din rezerve de reevaluare
4. Alte rezerve
TOTAL
Actiuni proprii
Castiguri legate de instrumentele de
capitaluri proprii
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri
proprii
V.
Profitul sau pierderea
reportat(a) SOLD C
SOLD D

43
44
45
46
47
48
49
50
51

65.270.887
65.270.887
13.097.837
1.318.638
-

65.270.887
65.270.887
11.392.227
1.659.084
-

52
53
54
55

5.508.642
6.827.280
-

5.954.919
7.614.003
-

56

57

275.613

275.613

58

Informatii financiare ale firmei

Evolutia cifrei de afaceri neta in perioada 2009-2011


Anul
2011
2010
2009

Cifra de afaceri neta


338.250.651
261.256.670
225.975.200

400,000,000
300,000,000

mil. lei

338,250,651
225,975,200

261,256,670

200,000,000
100,000,000
0
2009

2010

2011

Evolutia cifrei de afaceri neta

Interpretare: Cifra de afaceri neta a companiei Albalact a crescut in anul 2011 cu


338.350.651mil.lei fata de 2010 in care a inregistrat 261.256.670 mil.lei si fata de 2009 avand
225.975.200 mil.lei.

Evolutia veniturilor totale a firmei in perioada 2009-2011


Anul
2011
2010
2009

400,000,000
350,000,000
300,000,000
250,000,000
200,000,000
150,000,000
100,000,000
50,000,000
0

mil. lei

Venituri totale
353.123.118
269.277.696
234.709.089

353,123,118
234,709,089

2009

269,277,696

2010

2011

Venituri totale

Interpretare : Veniturile toatele ale firmei au crescut in 2011 cu 353.123.118 mil.lei fata de
2010 in care s-au inregistrat venituri totale de 269.277.696 mi.lei si fata de 2009 in care s-au
inregistrat 234.709.089 mil.lei.

Evolutia cheltuielilor totale in perioada 2009-2011


Anul
2011
2010
2009

Cheltuieli totale
346.314.204
268.100.245
231.903.157

400,000,000
300,000,000

346,314,204
231,903,157

268,100,245

200,000,000
100,000,000
0
2009

2010
Cheltuieli totale

2011

mil. lei -

Interpretare : Cheltuielile totale ale firmei au crescut in 2011 cu 346.314.204 mil.lei fata de
2010 in care s-au inregistrat cheltuieli totale de 268.100.245 mil.lei si fata de 2009 in care sau inregistrat 231.903.157 mil.lei.

Evolutia datoriilor totale in perioada 2009-2011


Anul
2011
2010
2009

140,000,000
120,000,000
100,000,000
80,000,000
60,000,000
40,000,000
20,000,000
0

mil.lei-

Datorii totale
122.541.827
107.032.596
95.603.352

122,541,827
95,603,352

2009

107,032,596

2010

2011

Datorii totale

Interpretare : Datoriile totale ale firmei Albalact au crescut in 2011 cu suma de 122.541.827
mil.lei fata de 2010 in care s-au inregistrat 107.032.596 mil.lei iar in 2009 s-au inregistrat
95.603.352 mil lei.

Evolutia numarului de angajati in perioada 2009-2011


Anul
2011

Numar de angajati
631
593
559

2010
2009

631

640
620
593

600
580
560

559

540
520
2009

2010
Numar angajati

2011

Interpretare: Numarul de angajati ai firmei au crescut in anul 2011 cu 631 de angajati


fata de 2010 in care erau inregistrati 593 de angajati si fata de 2009 in care erau 559
angajati.

Capitolul 3
Analiza mutatiilor in structura capitalului propriu si a
factorilor de influenta

13.097.837
4.229.863
140.297

Anul
2010
65.270.887
13.097.837
6.827.280
133.935

2011
65.270.887
11.392.227
7.614.003
340.446

85.586.377
-

85.917.894
-

89.979.768
-

Denumire
2009

Capital
Prime de capital
Rezerve de reevaluare
Rezerve
Repartizarea
profitului
Capitaluri proprii
Patrimoniul

65.270.887

Evolutia capitalului in perioada 2009-2011


70,000,000
60,000,000
50,000,000
40,000,000
30,000,000
20,000,000
10,000,000
0
2009

2010

Evolutia rezervelor din reevaluare in perioada 2009-2011

2011

13,500,000

13,097,837

13,097,837

13,000,000
12,500,000
12,000,000

11,392,227

11,500,000
11,000,000
10,500,000
2009

2010

2011

rezerve din reevaluare

Evolutia rezervelor in perioada 2009-2011

Rezerve
8,000,000
6,000,000
4,000,000

Rezerve

2,000,000
0
2009

2010

2011

Evolutia profitului in perioada 2009-2011


400,000

340,446

300,000
200,000

140,297

133,935

2009

2010

100,000
0
Repartizarea profitului

Evolutia capitalurilor proprii in perioada 2009-2011

2011

91,000,000
90,000,000
89,000,000
88,000,000
87,000,000
86,000,000
85,000,000
84,000,000
83,000,000

89,979,768

85,586,377

2009

85,971,894

2010

2011

Capitaluri proprii

Capitolul 4
Analiza mutatiilor in structura resurselor imprumutate

Denumire

Datorii ce trebuie
platite intr-o perioada
de un an Total
Sume datorate
entitatilor afiliate
Datorii comerciale
furnizori
Avansuri incasate in
contul comenzilor
Alte datorii,datorii
fiscale si datoriile
privind asigurarile
Efecte de comert de
platit
Sume care trebuie
platite intr-o perioada
mai mare de un an Total

2009
59.255.898

Anul
2010
77.982.326

2011
91.306.493

205.807

3.810.640

39.974.371

35.289.476

77.982.326

91.306.493

877.547.

2.207.743

36.347.454

29.050.270

31.235.334

Bibliografie

www.bvb.ro
www.albalact.ro

Toma Matu / Alexandru F. Finante si gestiunea financiara a intreprinderii, Editura


Economica Bucuresti 2003
Stancu Ion - Finante , Editura Economica Bucuresti 2007
Cristea H. / Stefanescu N. Finantele Intreprinderii, Editura CECAR Bucuresti 2003
Bistriceanu Gheorghe Finantele agentilor economici , Editura Didactica si
Pedagogica Bucuresti 2004
Adochitei M. Finantele intreprinderilor , Editura Silvic Bucuresti 2000
Hoanta N. - Finantele firmei , Editura Economica Bucuresti 2003