Număr de articole jurnalistice supuse analizei media pe surse de monitorizare

Număr de articole pe sursele monitorizate

Adevărul Cotidianul
2% 4%

Altele
18% Digi 24
Monitorul 9%
1%
Ziarul de Iaşi Evz
9% 17%
Ziare
6%
SomaxTV Gândul
6% 2%
Sănătate.md Hotnews
2%
Presa Liberă MediaFax 9%
4% 9%

Din sursele media folosite pentru a dezbate tema „Date informaţionale privind mamele
adolescente în presa românească” s‐a constatat faptul că acest subiect este dezbătut pe multe
portale importante de ştiri. Actualitatea temei dar şi numeroasele cazuri de mame minore care
rămân însărcinate anul au stârnit reacţii care au condus la publicarea lor în presa românească.

Cele mai multe ştiri privind mamele adolescente au fost publicate pe portalul Evz.ro cu
un procent de 17% din totalul surselor folosite. Pe al doilea loc, ca prcentaj, se regăsesc portalele
MediaFax, HotNews, Ziarul de Iaşi, Digi24, cu un procent de 9%, urmată de portalele
Ziare.com, SomaxTV cu un procent de 6%. O poziţie egală ocupă ziarul Cotidianul şi Presa
Liberă cu un procent de 4%. Pe ultimele locuri întâlnim ziarele: Adevărul, Gândul, Sănătate md,
cu un procentaj de 2% şi totodată Monitorul cu un procentaj de 1%. Ca şi alte surse monitorizate
avem un procentaj de 18%.

Tema privind mamele adolescente este dezbătută cu interes de redacțiile mass-media

naționale dar şi locale dacă privim media ştirilor dar şi numeroasele portale de ştiri care au
dezbătut această temă.
Principalele teme dezbătute în mass-media

Principalele teme dezbătute în mass media

mame minore la Iaşi

mame minore
7% 4% 11%
adolescente însărcinate
14%
25% copii

13% 12% educaţie

5%
gravide vs. relaţie
6%
3% imaginea în comunitate
sarcini nedorite
viaţă sexuală
altele

Principalele teme dezbătute de jurnalişti privesc în mare parte fenomenul mamelor

minore. Discursul jurnalistic reuneşte, adesea, mulți termeni tehnici, tocmai pentru a da greutate
articolului. Cuvinte ca: sarcini nedorite, adolescente însărcinate, mame minore, sunt utilizate
pentru a defini acest fenomen ingrijorător care are loc în România.
Mai puțin utilizate de jurnalişti, dar cu efect direct asupra acestui fenomen în societatea
românească, sunt termenii: educaţie, copii, imaginea în comunitate, şi altele.
După cum se poate observa din graficul de mai sus, sintagma „mame minore” este utilizat
într-un procentaj de 25% din cele 85 de articole monitorizare ceea ce dentotă că acestă temă este
aprig dezbătută în media.
Jurnaliştii atrag atenția asupra faptului că, acest fenomen al „mamelor minore” este
recunoscut ca fiind o problemă gravă care afectează întrega societate şi că trebuie luate măsuri de
prevenţie
 Articolele şi ştirile din Cotidianul, Ziarul de Iaşi, MediaFax, HotNews, Evz.ro, susțin
gravitatea acestui fenomen şi creşterea alarmantă a numărului de mame minore. Aici este
dezbătut şi provenienţa tinerelor minore, atât din mediul urban cât şi din mediul rural.

Exemplu: Cotidianul 2013 „Romania şi problema adolescentelor mame” - Ocupam locul I în Europa
la mame adolescente.Care este cauza? Cristina Sterie: Cred că pentru a raspunde la aceasta intrebare
este bine sa avem în vedere mai multe aspecte: primul dintre ele şi cel mai important, din punctul
meu de vedere, este să aflam dacă aceste tinere mame provin din mediul urban sau din mediul rural.
Acesta este un factor deosebit de important, pentru că societatea romanească este încă o societate
tradiţionalistă, ce se ghidează dupa normele şi cutumele transmise transgeneraţional, mai ales în
mediul rural.

Exemplu: Evz.ro 2017 „România, prima în UE la nașteri cu mame între 10 și 17 ani” - Efect al lipsei
accesului la îngrijiri și educație pentru sănătatea sexuală și a reproducerii, rata nașterilor înregistrate
în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani este cea mai îngrijoratoare, România înregistrand 34 de
nașteri la 1.000 de minore.

Exemplu: Ziarul de Iaşi 2013 „Iaşul, locul II pe ţară la numărul copiilor ce au copii. Zeci de
adolescente devin mame” - Tot mai multe eleve din judeţul Iaşi devin mame în adolescenţă. În loc să
se joace cu fetele de vârsta lor, copilele leagănă bebeluşi de la 13-14 ani.

Exemplu: MediaFax 2014 „Medicii din Grecia, șocați de cazul unei românce care a născut la vârsta
de 11 ani” - Medicii au fost şocaţi când au descoperit că tânăra era însărcinată în luna a şaptea.

Legătura dintre nivelul sărăciei şi cel al educaţie în cazul minorelor care rămân
însărcinate este foarte strâns. În majoritatea cazurilor cele care rămân însărcinate provin din
medii sărăcăcioase ori duc lipsă de informaţii privind viaţa seauală. Părinţii, în special mamele ar
trebui să acorde o importanţă majoră în ceea ce priveşte educaţia fetelor privind relaţii sexuale,
contracepţia, dar şi acordarea unei atenţii deosebite privind vârsta în care fetele încep să deţină
relaţii cu băieţii. Citim în numeroase articole faptul că majoritatea fetelor încep să deţină relaţii
sexuale de la vârste foarte fragede: 10-16 ani.

Exemplu: Evz.ro 2017 „România este țara cu cele mai multe MINORE care devin MAME!” -
Maria, o fată care a devenit mamă la doar 16 ani, s-a îndrăgostit de un tânăr de 21 de ani și a
rămas însărcinată.
 O altă temă la fel de dezbătută în media este cea a „Copiilor care nasc copii” cu un
procentaj de 13% din totalul ştirilor analizate. Putem afirma că suntem pe primele locuri din
Uniunea Europeană, privind acest fenomen.

Exemplu: Digi24 2015 „Copii care nasc copii. România are cele mai multe adolescente
însărcinate din Uniunea Europeană” - Mamă adolescentă: Nu eram conştientă că îmi ţineam
propriul copil în braţe, dar ştiam că trebuie să am grijă de el.

Exemplu: Evz.ro 2012 „Fenomenul mamelor minore. 5 motive pentru care România e pe primul
loc în Europa” - Moş Crăciun are concurenţă serioasă şi nefericită în ţara noastră. În decembrie
anul trecut, câţiva copii au devenit părinţi. La ei n-a mai ajuns Moşul, dar a venit "barza".
Copilăria lor s-a dus pentru totdeauna, iar Moş Crăciun va veni, probabil, doar pentru "ăla
micu'", copilul unui copil.

Acest fenomen este îngrijorător pentru societatea în care trăim. Tratarea acestui fenomen
cu superficialitate poate avea consecinţe grave asupra acestor copii în viitor. În cele mai multe
cazuri, aceşti copii care nasc copii, îşi părăsesc nou-născuţii deorece sunt incapabili pentru a-i
creşte. Aici trebuie să intervină statul cu legi speciale şi programe de informare atât în ceea ce
priveşte actul sexual cât şi în ceea ce priveşte educaţia sexuală în şcoli.

Un alt aspect discutat în media ar fi acel al „sarcinilor nedorite” cu un procentaj destul

de mare 14%. Din lipsa informaţiilor privind prevenirea sarcinilor, prin protejarea şi
contracepţia, majoritatea tinerelor ajung de cele mai multe ori la sarcini nedorite. De aici pornind
şi rata avorturilor care creşte de la an la an. De asemenea specialiştii afirmă faptul că
adolescentele care rămân însărcinate sunt într-un procent mai mare din mediul rural, deoarece nu
au acces la multe surse de informare.
Exemplu: Gazeta de Sud 2017 „Fruntaşi la avorturi și codaşi la contracepţie: România, ţara mamelor
adolescente” - Suntem fruntaşi la avorturi și codaşi la contracepţie.

Exemplu: Adevărul 2013 „Circa 20.000 de adolescente mame, în 2012. Statistici îngrijorătoare” -
Peste 90.000 de fete cu vârste de maxim 19 ani, din care 3.024 nu împliniseră 15 ani, au născut în
perioada 2009 - 2012, iar aproape 39.000 au făcut întrerupere de sarcină în aceeaşi interval de timp,
potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică şi ale Ministerului Muncii.

Exemplu: Sănătatea.md 2017 „Însărcinată la 10 ani. Mii de adolescente rămân gravide, iar sute fac
avorturi la vârsta la care ar trebui să meargă la liceu” - Specialiștii susțin că în zonele urbane rata
adolescentelor care rămân însărcinate este de două ori mai mică decât în zonele rurale, iar acest lucru
se întâmplă, pentru că fetele de la orașe au acces la mai multe surse de informare, la metode de
contracepție și au o altfel de discuție cu părinții.

În ceea ce priveşte viaţa sexuală în rândul adolescenţilor, acestă temă este dezbătută în
procent de 7% . Privind date oficiale România se află cu mult în urma statelor europene în ceea
ce privește promovarea sănătații sexuale în rândul adolescenților și femeilor.

Exemplu: Presa liberă 2014 „România, record al UE în rândul adolescentelor care nasc înainte să
împlinească 15 an” - După statisticile celor de la ONU, România se află cu mult în urma statelor
europene în ceea ce privește promovarea sănătații sexuale în rândul adolescenților și femeilor. Se
pare că rata mortalității materne în România este de două ori mai mare decât media din Uniunea
Europeană. România este criticată că nu alocă fonduri acolo unde e necesar, în special în
sectoarele sociale.

Exemplu: HotNews 2014 „Reportaj: Avorturile comise de adolescente sunt în creștere” - Unii
tineri spun că, dacă în școli s-ar preda obligatoriu disciplina sexuală s-ar putea de evitat avorturile
comise în rândurile adolescentelor.

Exemplu: Ziarul de Iaşi 2016 „Reguli pentru mamele de adolescente” - Cateodata, teribilismul
adolescentelor zdruncina increderea mamelor. Fluctuatiile hormonale duc la urcusuri si coborasuri
emotionale. In aceste faze, adolescentele pot spune lucruri pe care apoi sa le regrete. Este foarte
usor pentru mame sa se supere si sa intre in defensiva.

Alte teme dezbătute mai privesc „adolescentele însărcinate”, „relaţii”, „gravide” toate
aceste sintagme fiind folosite pentru a da diverse tonuri articoleleor care sunt publicate. Cele mai
domninate dr şi impunătoare teme rămân fără doar şi poate „mamele minore” „sarcini nedorite”
„copii nasc copii”, care transmit gravitatea fenomenului şi situaţiei în care se află România.