Cultură

Arte
Informaţii

Anul 1, nr. 1

.Editqr: Centrul
•·�A • -:;.·,
Interoaiional de
• . • .,.__ . ....,.
Cultu••ă
• .
şi Arte ,,George Apostu'' • Bacău
·�--
Februarie 1992

ARGUMENT FEREASTRA
Intr-un moment fn core ·se vorbeşte tot mal
mult despre impasul culturii române, de cr�·
SPRE
teren sălbatică a preţurilor necesare" tipăririi
revistelor, apariţia unei lnoi publicaţii poate să
pară un gest temerar. Îl facem totuşi, in cre­
dinţa · că trebuie să încerci chiar şi imposi­
bilul, dacă vrei ca adeviirul tiiu să triumfe.
Trăitori într-un timp al rupturilor, al încri­
LUME
minărll şi suspiciunii, noi credem că fără cer­
titudini, fără sentimentul propriei ideatitliţi ris­
căm sll fim de nicăieri, să ne riitliclm.
Vom rămîne noi inşîne numai prin cultivarea
valorilor autentice, numai fiind salldarl intru
înfăptuirlle de spirit. Acesta este adevărul pe
care il susţinem. In numele lui am intllnţat In miez de decembrie 1990 parti cipăm
la o
emoţlonată- festivi tate care ni se propuno
aici, la Bacliu, .Centrul ·Internaţional de Cultu­ a ca
unul d1. semnele renaşterii . noastre
ră şi Arte .,George Apostu" şi acum un periodic � spiri­
tuale - aht de necesare. Se inaugura, la Bacău,
căruia i-am zis ., Vitraliu« - dorit a f1 me­
moria Vie a lucrurilor semnificative care se in­
Centrul Internaţional de Cultură şi Arte Geor
­
tîmplă în acest loc. ge Apostu", imbogăţindu-se astfel patri .;;
oniul
Ni l-am imaginat, in primul rînd, deci, ca o acestui colţ de ţară cu o instituţie de d urată
CII lDrii deschideri şi d e un însemna
mllrturie a faptei dar şi ca o forină de rezisten­ t prestigi u'.
ţă la ignorarea voită, la desconslderărl brutale, Intemeiat din d o rinţa expresii de a provoca
.
la nonşalante, .,nevinovate'' a precieri meschine, Şl in!retine un permanent dialog, într-o vizi­
atotnivelatoare şi, poate, ca un leac pentru vin­ une mtegratoare as upra interfer
enţe; genurilor
decarea acestora. de �tie, demersuri le noului aşezăniînt şi-au
Pornind de la ideea că arta nu trebuie să dobmdlt in agend a realităţii iwastre cultu
ral
slujească unei forţe politice sau alteia, noua arti'ltice c_ote de certă referinţă. Astăzi, această­
instituţie, stînd sub semnul geueros al operei lul instituţie JŞ) asumă un riguros program
de va­
George Apostu; urmlireşte sli desfăşoare o acti­ �riflcare o moştenirii .culturale şi a · creativi­
vitate pluridisciplinară, care să imbine în mod tAţij contemporane, Prin organizarea unor am
­
Î"'o fericit diferitele manlfestiiri a le artelor, punînd ple sulte �e manifes tări menite să cointeresezc
V astfel în valoare şi demonstrînd eternitatea prin llUbUcul mtru frumos şi echilibru adc
v erind
cultură '- pilonul de rezistenţă al neamului. cA intotdeauna mai de preţ şi mai 'trainic este
Avem nevoie de încredere, iar încrederea noas­ ceea ce ne uneşte. O preocu pare distinct
ă se
tră se sprijină pe convingerea eli resursele de ft!D���rcli a fi iniţierea de schimburi cultura
le
creativitate ale artiştilor, din cele mai diferite mternaţlonale, prilejuri de a mărturisi
vocaţia
domenii, sînt inepuizablle, eli ele se vor regAsi IIIU'Opeanll a culturii şi artei româneşti şi de
ca repere fundlllllentale pe drumul ce duce spre a .evidenlla valorile· semnificative ale
altor cul­
IDEAL, ce nu poate fi altul decît acela ce vor­ tllrL
beşte despre ADEVAR, FRUMUSEŢE, BUNATA­ Ediflcarea !a Bacău a CC(Ifrului Internaţional
TE.. de Culturii ŞI Arte ·se cons ti t uie, totodată , intr­
"VitraHu" este unul dintre spaţiile de dia� un omagJu adus lui George Apostu, re levat
SStlizJ. in · urlaşlle dimensiuni ale ct'<.!ll(ici

�.
logl oferite de .Centrul "George Aposhi", de.�chis sale.
celor împăti�Wţi de frumos, celor care au ce Artist de primă mărime, locul său va fi de-n
.;pune şi arăla semenilor, trezindu-Je gustul Pllrllri alAturi de Personalităţile noash·e
tute­
pentru cuvîntul inspirat, pentru formă, culoa­ lare. lnnobilarea acestei institui ii cu Jtumelc
şi
re, linie, sunet. C11 o seamă din lucrările .,celui
mai vrednic ur.
Pentru ca," în final, creatori şi public $li �:li­ ll1aş al lui Brâncuşi" capătă dimensiunile
unui
sească impreună noi intelesuri. aet de elllturii recuperator.
Veţi găsi în cuprinsul publicaţiei noastre, NlidAjddim că Centrul Int emaţ io nal de .Cul­
gînduri, opinii, deziderate, confesiuni de crea­ tura şi Arte "George Apostu" îşi va îndeplini
tic, dezbateri dCJ� idei, relatări, intr-un tot ne­ peste ani destinul, fiind mer e u fereastra des­
părtinitor, punîn!d pret doar pe autenticitate ş i ohlsl spre la rgi orizonturi pentru împlinirea
valoare, pe atitrndinca neachivocă şi fapta zidi­ � ţei de tot mai multă lumină.
toarc.
Constantin DONEA
GHEORGHE POPA Con si lier şef al
Directorul Centrului Internaţional Inspectoratului pentru
de Culturii şi Arte .,George Apostu" cultură al judeţului BACAU

� .
�
e VITRALIU e F EBRUARIE 19�

Gincluri despre taine Ie artei ij In celelalte pagini : j�

� .
$ . ""'

E
JONEL JIANU
m "J
M. Cioran
: ::o.
�
/

. ..
�

George . APOSTU Chriştii lui George Apostu reprezintă punctul

extrem, culmea ameţitoare a operei sale, A avut �•
LES AMIS
�t;J
Sculptur!J monumentală nu este o plăcere, nu este o r esp ira ţie, este o mare
dramă,_ o nevoie de a dialoga cu alte elemente decît forma in s i ne, c1i forma �
generozitatea de a-mi oferi unul, pe care-I pri­
vesc mereu şi care mă duce cu gîndul la
CHHISTUL mort al lui Holbein, din Muzeul
de la Bâ l e . Se ştie că acesta n obseda pe ·Dos·
� DE GEORGE APOSTU.
...
(!)
(!)
. toievski. :> "'
cutii, armonioasă. Este o lume unde drama e foarte complexă. ·

Ce are comun viziunea sculptorului român cu •

Fiecare OlJeră este o ctapli. Au fost şi :sint etape pe care ·aş vrea să le de pă ­ •

m
aceea a pictorului german ? Sentimentul ine­
<:
luctabilului, al morţii, nu ca o· trecere, ci ca un GUEOBAB� POPA :
şesc. Incerc cu modestie sli adaug încă o lucrare, sli o concrc(izez, să o pun · in va­ ::3
absolut, nu ca o transfigurare, ci ca o concluzie, ::0
loare în materialul, în propoziţia cuvenită. Incerc sli mă achit faţă de mine insun�i.
t
un sfîrşit. Sfîrşitul In sine. A fi credincios şi a

!e
simţi milă pentru Dumnezeul tău este paradoxul
Viaţa nu este un tobogan, după mine este o Golgotă. · Nu suferim decît atunci
pateti c al creştinismului. Nu e nici o· IndoialA
cînd nu lucrăm. .CULTURA ESTE UNUL DINTRE PI- C::
asup!'a faptului că Apostu. a fost un spi rit · pro­
•
fund rel igios, Imi pare rău că nu l-am cunoscut
dar sînt sigur dt, !ndoi;da ti sftşia, dureros,
certitudinile şi că aceşti Chrişti au ţtşnit din
LON'II DE REZISTENŢA A NEAMULUI';
(
�
adincul f i in ţ ei sale, din 'propriul lui c�lvaT. ::o·
• c::
lD e S€ENA e MUZICA e BREVIAR �
�� e�ALENDAR
t;J
.....
Jean -Pierre Malirel (!)
(O
"'
George Apostu, care a murit la o v !rstă !ncă �
Eugen tînără, era un mare artist. Ciclul său de Ch­
Apostu a ·ucenicit cu rivnA, a pătruns toate
•
•
tehnicile culturii, a trecut chiar şi prin sinistra
<:
Ionescu·
rişti răstigniţi reflectă un intens adevăr spiri­
tual. T rupul schingiuit al lui. Christ pe care-I
şcoală a realismului-socialist, cllrwia
cordat, cu ironie, atit clt era nevoie pentnt a
i-a a. -�,... A.l.EXANDR!J GHEORGHIŢA: _ ::3
::0
am acasă , mărturiseşte nu numai despre marele supravieţui ca artist ; dar, In acelaşi timp, el ;J>
�
�-
s-a ll'ltors la sine, spre profunzimile lui de ţă­ t
talent al artistului, dar şi despre fervoarea sa
ran din Carpaţi care i-au tran&mis o ener&ie c::
religioasă. La temelia talentului lui Apostu stă !memorială. Şi trebuie s ă amintesc, avind bucu­ )<1 .,A PLECAT DOAR AT UNCI CIND S-A
114 •
ri a de a-1 fi Intilnit pe Mir cea Eliade, care scri­
�
credinţa.

.
li admir forţa de expresie, originalitatea, vi­
goarea şi simţul Sacrului. Un simţ al S acrului ,
sese cu ani In urmă un text minunat despre
un alt celebru sculptor romăn, B râncuşi, - eli � CONVINS CA NU MAI EXISTA NICI

' l-am Intrebat ce gîndeşte despre Apost11. Mi-a • ::0

u
puternic şi ptir. Chriştii l i Apostu trăiesc In O SPERANŢA" c:
�
rAspuns : .,Inspiraţia li vine din neolitic" Ap�­

J
spirit. Suferinţa lor ne pătrunde In suflete. Ei tu pune această înţelegere a c osm iclllvi, a
forţei aspre a vieţii In slujba unei experiente
sint de neuitat.
spirituale. Şi aici se află, misterioasă , adevira-
eCANADA - CASA - t;J
APOSTU - ASTALOŞ • · .
...
ta cheie a operei lui . (O
(O
!> ---=v:-::
. I:=T::R c-: L
::-
A c-:
· I-::-:U,.--
e-= E= B=-
F= R::-:-:- I::-:
U A-::Rc::
E :-: : 92""'
1 9-::-:. -.• "'

www.cimec.ro
 ln general, se va lndrepta cit de cit. Spera că

\ \\ orice aberaţie are nişte limite. Spera că intr-o

zi coşmarul in c are trăiam se va sfîrşi.
după cum se ştie, lucrurile au m ers elin rău
in mai rău, inepţia şi bunul plac s-au instă­
Dar,

.·�
�� \fi"A
p!nit peste tot. lnlăturincl pînă şi normele ele­

plecat doar atunci cînd s•a. mentare ele c onv ieţu ire umană. Aj uns aici, simt
nevoia să fac o precizare : George Apostu nu
era un naiv. Dimpotrivă, înţelegea bine ceea

l/J/J convins ca nu mai exista ·nici ce se întîmpla, judeca totul cu pătrundere şi

luciditate. Era, însă, . o fire robustă, un mare
optimist. Aşa se explică faptul că nu s-a gră­

fţ
bit să rămînă In ·Italia sau în Japonia. A plecat

V o sperantă/' doar atunci cind s-a convins că nu mac exista

nici o speranţă.
- Aţi participat la prima ediţie a 'l'aberei
de sculptură mică organizată de Centrul In­
ternaţional de Culttu·ă şi Arte "George Apostu"
din Bacău...

- Ştiu că sînteţi )>ăcăuan,"
-·De la Fîntînele, un sat frumos, nu depar-
te ele Bacău.
- Mai ştiu că sînteţi sculptor şi că aţi fost
prieten cu George Apostu".
- Băcăuan şi el, de la Stănişeşti. Am fost,
intr-adevăr, buni prieteni. Este cel mai mare
sculptor pe care 1-a dat Hominia In perioada
p ostbelică .
- Desp•·e' Geo•·ge Apost u vom vorbi puţin
mai tîrziu. Acum spuneţi-mi cîte ceva despre
dumneavoastră : studii, activitate artistică etc.
Cititorii trebuie să ştie cu cine stau de vorbă:
Vă ascult.
- Am inceput li ceul la "Petru Rare�" din
Piatra Neamţ şi l-am terminat la "Ferdinand",
actualuL "George Bacovia(, din Bacău. Am ur­
mat apoi Institutul ele arte plastice "!:'!. Gri­
gorescu" din Bucureşti. pe care l-am absolvit
in 1956. Ma i tirziu am fost, timp de 4 ani, pro­
fesor de sculptură la secţia pedagogică a ace­
luiaşi Instlt. ut. Am avut peste 100 de expoziţii
IIJ ţară şi am participat la foarte multe o•·gani­
zate îq străin�ta te, la Ven�ţia', Berlin, Miscova,
Praga, Napoli, Rostock, Roma, Torino, Viena,
Munchen, KO!n, Varşovia. Budapesta. Două lu­
crări ale mele se află la sediul "Internationes"
din KO!n - o secţiune pentru popularizarea şti­
inţe; ş i culturii in cadrul Ministerulut de Ex­
terne al Germaniei şi alte cît ev a In colecţii par­
ticular@ din Mcinchen şi Napoli. Am avut bur­
se de studii la Perugia, In 1968 şi in Germa­
nia. In 1970-1971. Locuiesc in Bucureşti, imi
iubesc meseria şi dacă aş lua viaţa de la capăt
tot sculpturi aş face. Suficient?
. sau în Japonia?
- Da. Cînd l-aţi cunoscut pe George Apostu?
- In 1954, cind a dat examen de admitere la
Institutul de arte plastice "N. Grigorescu" din
Bucureşti.
- Cum c1·a '?
- Un adol e scen t de .statură potrivită, fără as-
timpăr, foarte întreprinzător şi de o mare ge­
nerozitate. Lucra mult şi îi punea şi pe alţii să
lucreze. Avea în el ceva care atrăgea şi mo­
biliza. Nu-l interesau lucrurile măru te. In tot
c.e făcea se vedea că va fi un sculptor mare.
Evolu ţia lui era previzibilă. Şi un amănunt oa­
recum indiscret : li plăceau fetele. Şi-a luat cu
brio p rimele examene, apoi ... a fost ·dat afară
din facultate din cauza dosa rulu i. Tatăl său
avea ceva avere sau nu avea, nu ştiu exact, fapt
e că a fost declarat chiabur iar fiul lui .nu mai
putea fi studen t. Spre s[lrşitul anului a fost
reprimit. A lerminat, deci, ririmul an de [acul­
tate, dar experienţa pe care a trăit-o a �ost
cumplită. In anul .următor s-a angajat modeL
Poza in faţa colegilor lui Treaba asfa a durat
ci teva luni Tot in anul acela a urmat o şcoală
de şofe ri pentru camioane şi in timpul verii a
lucrat ca şofer, undeva in Moldova. Căra de la
ţărani l a bazele de receptie.
- Cînd a început să se afirme'?
- Prin anii 5-6 de facultate, cind a "făcut"
primele lucrări intitulate ;,Lapone". Erau figura­
ti:ve, grupe de cite 2-3 personaje, care por.­
·
f!eau de la relief şi ajungeau la sinteze.
.;.. Unde a fost repartizat după absolvirea fa-
, ţwnau lucrări. Avea mater ial, avea . idei, avea
•Am fost buni pr ieteni • Un adolescent de o mare generozitate • Nu l intere­
sau lucrurile mărunte• Evoluia lui era previzibilă • Il plăcea f etele • A fost dat
afară din ca uza dosarului • Intr-o vară a lucrat ca şofer pe camion • Sculpt urile
noastre au fost· duse la spitalul de nebuni • Numai în a lgebră minus cu minus
dă plus • lmpărţea ceea ce nu putea lua cu el • Atunci am inteles că n-o .să ne
mai vedem niciodată • Tabăra de la Bacău - o idee excelentă • Oma::ifndu- 1
pe George Apostu, omagiem arta românească adevărată.
- Puteţi marca, fie şi cu aproximaţie, mo­
mentul "plecării" lui George Apostu spre marca
artă?
- Cred că asta s-a intim pla t ]irin 1962-1963.
Am luc rat atunci împreună, aproape 2 ani, la
Ciuta. Aici şi-a pregătit prima expozi.ţie per­
sonală, deschisă la Uniunea Ziariştilor, pe Calea
Victoriei. Cuvîntul de deschidere a fost rostit
de Dan lUulică. ·tntre altele, acesta a afirmat
c1i George A post u este cel mai viguros talent
elin generaţia sa şi că va deveni, în scurt timp,
cunoscut şi apreciat nu numa( în ţară, ci �i in
străinătate. Dan Hăulică a avut minti bună, ca
st\ zic aşa. Previziunile h.ti s-nu adeverit inte­
graL Curînd ar ta lui Gearge Apostu a trecut
graniţele ţării. Tot la Ciuta s-a născut ideea or­
ganizării Taberei ele la Măgura. Locul era fru­
mos, piatra bună 'şi la îndemînă. . . Erau de faţă,
printre alţii, Ion Frunzetti şi Brăduţ Covaliu.
Ideea a fost a lui George Apostu. Imediat a fost
preluată ele Uniunea Artiştilor Plastici şi de
forurile culturale ale judeţului Buzău. Mă achit
de o veche clato•·ie menţionînd că de gospocj ă · - - Absolut obligatoriu. Să ne amintim că
nrea tabere, s-a· ocupat, tunp indelungat, cu
hărnicie şi competenţă, sculptorul Gheorghe
Coman din Buzău.
- S-a mai organizat în ultimii ani Tabăra
.de la Mă�ura·?
-Nu. Ea rămîne un "document" al artei plas­
tice din .România. pe durata a 16 ani, ceea ce
nu este deloc puţin. Sper, totuşi, că într-o bu­
nă zi, nişte artişti plastici tineri, cum eram şi
noi atunci, vor descătuşa indiferenţu şi iner­
ţiile şi Tabăra de la Măgura Buzăului va re­
deveni· efervescentul şi generosul laborator de
creaţie · care a fost atita timp.
-Să revenim la George Apostu.
- Prin '63 s-a m utat la Bucureşti şi a primit
fostul atelier al ltti Valbudea. Astăzi nu mai
eX'islii. J\ f os t demolat, In zonă construindu-se
blocuri. I s-a repa r tiza t apoi un atelier mai spa­
ţios, pe stra da Bateriilor. In 1970 am participat,
un grup de sculptori, Intre care şi George Apos­
tu, la un simpozion sau, mai pe înţelesul tu­
turor, la o tabără ele sculptură în piatră, în
cartferul Balta Albă elin Bucureşti.Am realizat
acolo lucrări pentru parcul LO.R Din neferi­
cire, sculpturile noastre n-au plăcut autorităţilor
şi au fost duse la spitalul de nebuni.
-Cum adică?
·
_ Au fost pur �i simplu aruncate în curtea
Spllalului Central nr. 9.
- E1·a o aluzi(l la autol'ii sc ul ptur ilo•·?
- N-ar fi exclus. Cred, lotuşi, că a fost doar
o inti mplare. Le-au aruncat unele au văzut un
spaţiu liber şi acesta s-a nimerit să fie curtea
spitalului ele n ebuni. Fapt e că nici pînă astăzi
nu se ştie unele sînt o bună parte dintre lucră­
rile acelea. Am incercat in mai multe rînduri
să le recuperăm. Tolţll a f os t, insă, in zadar .
- Din ce motive s-a stabilit George Apostu
în st1·ăinătate?
- Din cauza conjuncturii politi�e. total ne­
favorabilă artei. Nu i se dădeau comenzi pe
măsura talentului şi forţei lui, nu i se achizi­
- - Da şi voi participa şi la ediţiile din' anii
următori. Ideea iniţierii acestei tabere a fost
excelentă. La fel şi organ izarea. S-au făcut
eforturi mari pentru ca noi să putem lucra în
cele mai bune condiţii şi fap tul n-a trecut ne­
observat. Ne-am recompensat, la rindul nostru,
lăsînd aici cîte o sculptură. La fel se va pro­
ceda şi In viitor. In felul acesta, Cenh'ul "Geor­
ge
· Apostu" işi va constitui, in cîţiva ani, o
�i nu s-a mai întors. Noi, colegii şi prietenii lui expoz1ţie permanentă, iar dacă selecţia parti­
I-au ajutat să ia la acea expozi.ţ ie o m ure parte cipanţilor se va face cu discernămînt lucră­
dintre lucră l'ile executate de el in ţară. Am rile din această expoziţie vor fi cu a
dev ărat
'
impacheta\ lucrările, le-am dus la gară şi le-am va loroase.
urcat in vagon.
- Â veţi propuneri pentru ediţiile viitoar�?
- Aţi intuit cii nu se mai Intoarce? - Cred că ar trebui să se implice Uniunea
- Da. Cu puţin timp înainte de a pleca avea ArtiştHor Plas tici, Oficiul ele expoziţii din ca­
pe chip o· ingîndura:re şi o nelinişte, cu totul drul Ministerului Culturii şi Trustul Domus"
altele decît cele pe care le cunoşteam. A fos{ însă implicarea lor să nu fie doa·r 1�
nivelui
un priin semnaL Apoi l-am văzut dăruindu-şi ideilor, ci şi In plan financiar. Masa, cazarea
desenele. !mpărţea ceea ce nu putea lua ,cu eL şi deplasările pentru, documentare
presupun
Atunci am înţeles că n-o s ă ne mai vedem cheHuieli importante, pe care Centrul Interna­
multă vreJ11e... Poate niciodată, cum s-a şi ţional "George Apo.st.u" nu le poate sigu r de
a a
intimplat. Nu i-am spus, i nsă, nimic, era op­ unul. singur. Cred, de osemene{l, ctl tabiira ar
ţiunea lui, nu aveam nici un drept să mă a­ trebui să aibi\ printre participanţi şi artişti
mestec. Eu pierdeam un prieten apropiat, el plastici străini, Centrul "George Apostu" do­
cîştiga o lume... vedindu-şi şi astfei dimensiunea internaţională
pe care o are în titulatură. Un sprijin subs­
-Era, un bun de s enato r ?
tanţial ar putea acorda, In acest sens, Asociă­
- Un virtuos. ţia "Prietenii lui George Apostu" , care funcţio­
nează. la Paris. In sfîrşit, cred că nu trebuie
- E obligatoriu ca un s·c ulp to r sl! deseneze
ocoliţi artiştii plastici români din Pranţa; pe
foarte bine ?
care marele meu coleg şi prieten i-a ajutat
cind le-a fost greu. Noi toţi, a tit cei din ţară,
toţi marii sculptori ni lumii au fost' şi excep­ cit şi di n sh·ăină1ate, trebuie să facem mai
ţionali desenatari . Exemplele sint la indemina mult pentru memoria celui care a fost George
·
oricui.
Apostu. Omagilndu-1 pe el, bmagiell),. de fapt,
- Inainte de a pleca in Franta mai fuse�e
în străinătate?
a
urla române scă adevărată, care năzuieşte spre
universalitate. Ceea ce se face acum la Ce ntrul
'
- In Italia �i Japonia. Avusese acolo expo­
Internaţional de Cultură şi Arte "George Apostu"
zi ţii extrem de bine ]lTim ite , atit cJe public,
cît şi de critică. In timp ce se afla in Japonia din Bacău este foarte bine. Dar e numai un
i s-a, născut, in ţară, fetiţa. inceput.
- Cum vă e xplica ti eli n-a rămas in Italia - Vă mulţumesc.
Interviu consemnat de
- Spera că siof.uM.ia �1·tP.i. a r.uhurii no::.sh-e.
o-------· --------�-- :!�01
\
: = a
Simpozionul de sculptură " Gkrg e Apostu" a reunit cîţiva m·tişti 1 omiini de
a
primă mărime (Alexandru Gheo11:hlţll, Vlad C lob nu, Dumitru Pasima, Mihai Eco­
bici, Alexandru Ciutureanu, Gheorghe' Zărnescu, Mihai Marcu , Cl'istian Bedixa1i,
Constantin Marinete) care au donat Centrului un număr de 10 lucră ri intmtc în
patrimoniul muzeului nostru. Participanţ ii la această manifestare, alături <le alji
importanţi oamani do cultură şi artă nu susţinut ideea, firească, a unui spaţiu
a
muzcal dominat şi înnobilat de cît m i multe opere ale lui Apostu. Facem şi pc
această cale un călduros apel către toţi detinAtorii de informaţii. privind existenţ a
unor lucrări a
le marelui sculptor în vederea organizării unei ample retrospective
a creaţiei sale, şi alcătuirii urllli catalog. Centrul arc în vedere şi achiziţia unor
opere ale lui Apostu (cînd acest lucru e posibil şi dorit de ambele părţi).
Canada
.·casa A postu-Astaloş
Situată la 18 km. ele Edmonton, in plin vest din l aturi in s ticl ă străvezie (40 x 25 m). Altfel
canaclwn, Casa Apostu-Astaloş a fost inaugurată spus autorii au adus oraşul in spaţiul de joc.
In primăvara anului 1989 din iniţiativa poetu­ Felinare (Apostu a conceput felinar ele inspirin­
lui Guy Pariseau şi a bal er il1ei Margareta Ziwa.
du-se elin· fin\inile cu cumpănă elin' Moldova
fondatorii Centrului de Creaţie Canadian Alda
lui natală, pe care le-a construit elin tuburi ele
Cote (Performing Anei Visual Arts) la invltaţia
car ton presat, t ipic canadiene) coloane ele afi­
cărora, cei eloi artişti, sculptontl şi scriitorul , au
şaj (după· modelul coloanelor Montis din Paris)
creat primul model analogic vivant teatru­ ziduri interminabile cu grafitti mîzgillţi în toa:

�
cultăţii ? ·
sculptură, plecînd de Ia textul piesei "Ceaiul te sensurile (ca pe vagoanele de metrou elin
putere ele muncă şi nu avea ce face cu ele.

\,
- I:.a uzău, c.a pt·ofesor ele desen. Dinamic nostru cel de t oate zilele!" ele G. Astaloş. New Vork), cafenele cu mese pe trotuare ca la
·
Sim ţea că nu se poate reali.za ca artist. In plus,
cerce tător cum era, a descoperit repede ca­ Modelul reali zat de celebrii creatori români colţurile străzilor (destinate publicului , după
era nevoit sii suport� tot felul de lipsuri şi ele
riera de pia,tră de la Nifon, un loc aflat intre stabiliţi la Paris in anii terorii camunis te, ve­ teona ştergerii frontierei dintre spaţiul de joc
umilinţe, ca şi· cei mai mulţi dintre noi.
Ciuta ii Mirlăstirea Ciobanu, unde este astăzi nea în întîmpinarea tezei prezentate de poetul şi supraf aţa ocupată ele public, susţinută de

�
celel>ra Tabăt'ă de sculptură Măgura Buzăului.
Piatra de la N�fon i-a plăcut extJ1em ele mult.
-De ce?
' � tste o pi, tră calcaroasă, foarte rezistentă
In timp. Are s pra faţa plină de scoici măqmte,
care o fac J�>' vibreze. Pietrarii elin zonă folo­
sesc piatra r'' Nifon pentru crucile elin cimi­
tire. Am vă.\ut de multe ori crucile acelea şi
pot spune că sînt foarte plastice.
Au sponsorizat manifestăl'ilc noastre, cu generozitate şi exactă în\olegci'C a
sensului actelor de cultură, firmele băcăuanc : CONCENTRICON SELF LTO, SE­
LENA S.R.L., SOCALP S.A.
- Se plÎngea că o duce gl'cn '?
- Nu. Din orgoliu. Incercam să ne ajutăm
adesea intre noi, clar mai multe s ărăcii laolaltă
duc întotdeauna tot l a sărăcie. Numai in al ­
gebr[l minus cu minus dau plus.
- Cum a ajuns în Franţa?
-·A fost invitat .să-şi organizeze o expoziţie.
Şi-a [iicut-o a avut succes, cum era şi firesc,
Leopold Sedar Senghor de la Academia Fran­
ce7.ă şi dezvolta tă de George Astaloş, la Con­
gresul Mondial al Poe;ilot· de In Ma rr akech
(Maroc 1984), potrivit căreia estetica secolului
XX se sprijină· pe imaginile analogice. M!mţi.o­
năm că In Statele Unite există o mişc are uni­
versitară ce se consacră studiul analogiilor, dar
că, pînă la montarea "Ceaiului" in spiritul lor,
singura referinţă palpabilă o constituiau studiul
olog ramelor şi mobilel e sculptorului american
stabilit in Fran ţa, .Alexander Calcler.
Pentru realizarea modelului analogic teatru
sculptură, creatorii au construit un cartier sus­
pendat al Edmonton-ului, Performing anei Vi­
sua! Arts, fiind situat la ultimul etaj al celei
mai înalte clădiri din Aberta şi avind două
Astaloş în eseul "Piuriclimensionalitatea Teatru­
lui" şi chiar o grădină botanică cu plante na­
turale care populează .cartierul suspendat ima­
ginat de sculptor ce devine astfel analogic sub­
stanţei piesei dramaturgului unde un INTRUS"
(ochiul şi urechea puterii politice):· pătrunde
p!nă în interiorul celulei familiale inregistdnd
opiniile cele. mai intime ale unui cuJ)lu intoxi­
cat ele informaţii şi de publ icitatea societăţii de
consum.
Casa Apostu-Astaloş se află pe margin ea u­
nu; lac cu nuferi şi castani, interiorul fiind·
decorat cu desene, portrete, sculpturi, afişe, fo­
tografii şi elemente de decor eli n "Ceaiul nostru
cel de toate zilele'", spectacol creat ele cei eloi
,(A" (C.M.P.).

e VITRALIU e FEBRUARIE 1992 e

e CENTRUL INTERNAŢIONAL 'DE

CUL1'URA ŞI ARTE "GEORGE APOSTU" e

CENTRUL INTERNATIONAL e REVISTA "ATENEU e

DE CULTURA SI ARTE
COLECTIVUL DE REDACŢIE :

Sergiu ADAM, Carmen MIHALACHE POPA,

�®�®�®�
'
Victor MI'l'OCARU, Stc!ian NANIANU
&(?©®uM Coordonator : Gheorghe POPA

'riPARUL: IMPRIMERIA

"BACOVIA"- BACAU

....

www.cimec.ro
 2

Les Paris, 19 noemhl'ie 1990

CENTRUl:. INTERNAŢIONAl:. DE CULTUHi\. ŞI ARTE
amis "@EOR@E .1\.POSTU"
fn atenţia Domnului Gheorghe POPA
Gheorghe POPA ·

de Cu ocazia inaugurăriii oficiale

George t
Infiintarea Centmlui International de C!tltttră si. Arte .,George Apostn" este

"Cultura este unul dintre pilonii

bineven-ită, pentm că înseamnă 1 n act ele d1·eptate' 1tn act ele cnraj şi 11n act de
��L

Apostu
Rste un act de dt·eptate pentm că nu avem voie să lăsăm vălul 1titclrii sti ca·
clt1 ampra operei 1tn1!"i mare artist român ca George · Apostn, cel mai 1"/"fclnic 1tr­

d e reziste nfă . a : neamu lut

. maş al lui Constantin Brân cnşi.
·· Este un act de cnmj .pentnt .că o asemenea. iniţiativă cere muncă, lnltlte efor­
tnri şi �nultă abnegaţie şi ·perseverenţă 7;entnt a deveni ctt aclevămt. eficace, in­

- _ \ �
f.., . tr-o lume învrăjbită de patimi şi clezbint!ri.
Do.mnu l� Gheor�he Popa, ma! bÎne ele un treag� no siră 'via(ă culturală : lipsa de fonduri Este un act de cultură pentm că este menită să însufleţească viaţa spiritlwlă

�
a � ar .f' rashmpnl dmtre conyor bm_ le noastre, .1\.st:
iţl
J;i�sţe ingrijorarea mea pentru că făr ă a regiunii natale a sc1tlptomlui George Apost1i şi să trezească în ?'indllrile celor

" ta� ,�
tineri pasiunea pentm artă şi in special pentm creaţia unui artist care a $thtt
�
pnm In care � ntrul Inter �1aţwnal de Cultură pos iJ ită ţi mat�riale nu putem realiza progra-

, .
� . să ,afirme şi identitatea românească, şi vocaţia de 1miversalitate a artei ?'Ontâne$ti.
Ge� 1 ge POstu era P ef urat "m mţclcst�l . mut· ee :care ni-l propunem. Refuz să

_u
; cred că
� �
iC· i a
. �t n u1 aşez mu n _de c u t u�· c:.u·e va � vea melll" ce1 .ţq . dr�pt nu vor inţelege că este necesar Răspîndită în peste· 20 ele ţări, opem l!ti George Apost11 este aclmiw!i1 atît in
să

a ' '
IC.a <� c a . valo nf a p n nc pa lu fa_ctm:' de comu: susţ1.nă . - .cultura care este unul dintre patria lui, în România, cît şi în restul l mii, în Vwnţa, Germania, Italia, Grec ia,
. pilonii

"
mca1e ŞI <��zvoIt.uc · m telectu al dm aceast de I�Czi�tenţă ai neamulu i. Austtia, Iugoslavia, Ungaria, Ţările Scanclţnave pÎ1ll1 în Statele Unite si · Canadct

_
parte � ( ă�·u . ŞI_ c�a de ac um care. s-ar vrea,
, ţ i ,_ n
�.ilin. p utea vorbi, aşadar, de 0 is tori e a ca şi în Extremul Orient, în Japonia. .

�
cel p � ţm m 111tenţm s u bs�I� nat u�u , o 1:etros-
pc hv.t, dacă e op ? d u_na, _ f� ra a pierde dm ve-
�
Cen tt l ui fireşte, cu toate cele a l e ince p
speran ţe, cv� tua le îndoieli, insu cccs c de mo-
utului : Valorificarea ei este astăzi o datorie naţională pentnt 1l7'11taŞi lui Aposttt.
Intenţia Centrului Jntemaţional ele Cnltnră şi Arte ele a alccltui 1m catalog al
dele .pe•_spc� hvclc . Jns!Itu(•ct. · . • mcnt, _. .dar ŞI ccr·t i tudi ni care confit·mă statu- operelor lui .Apostu aflate în ţară, vine să completeze p1·oiectnl nostm ele a pn­
: bliw la o ecliture1 românească 1m catalog ştiinţific dl scu lpturilor care se aflau la
- O ,nslttuţre este cu atrt mm respcclabJla, . tu! "itnei ins ti t uţ i i v1· 1· ş1
• . · ' vr·•·1b1" Je in cOnt11111are,
'
ce1 pu ţ ·111 aşa se spune, cu c1t • est c ma t vec11e, u� �.tarc să justifice existen !a pc fron tispiciul atelientl său în momentul elispariţiei sale, şi a celor elin diferite colecţii din occi­
cu cit esenţralul este reprezentat pnn ·ronllnu- sa u ..' a ntrmelni artistulu i de 0 pro'r'g·oa ' so� ., v•· -
dent, catalog intocmit datorită rîvnei .�i devotamentnlui Gabrielei Ionescu, vred­
n
H
rtate
, . ' ·n.·tc,.
t·,, J"t · -�J.upa • cum această iffiPI'CSic Cl'caUa sa nica �Iti colaboratoare, ţare a reuşit să inventarieze la atelierul il p os t 2G2 ele
. . .

,
In acest caz s-ar putea vorbt de o tslonc ce o J •ovo acij în conşfiin• a con tem1JO r.anr· 1 0 1.. .. swlptttri identif-icate. _
' 1,. . '
ar · ·••clama JlOate o retros1Je
· c ["t l,dr . . . -:, ·_;I �Ca.re instituţie · este reprezentată ele ima- · Asociaţia .,Prietenii lui George Apostu", .înfiinţată in mai 1987 la Pw·is si con­
.
,

�mea .pe care o lasă in conştiint a oamenilo r·

.
d!tsă azi ele mine .5i ele Gabriela Ionescn, secretară generală a Asociaţiei, esie gata
I n ceea ce pnveşte Centrul .,C,eorgc J\pmtu",
ar f1, cred, mai nimerit să discul<im, intii de l apt�le petrecute intr-un anume " interval · de
sa colaboreze Cit Centrul Internaţwnal de C'!tltu1·ă şi Arte .,George 1lpostrt", 1;entrtt
· promovw·ea pe plem internaţional a operei lwi Apostn.

·
toate, despre gestul de temeritate care a dus t t l1lJ1· .
Spor la muncă, depl-in succes în activitatea voastre!, vă urlim elin toate/ inima.
la infiinţarea lui, . într-un . timp plin de ·1ncerli- , Cu cil ···ritza. ele acţiune a faptelor este mai
tud;m • confu�n, . �ompwmrsut J , de un ·gl·up ���: 11; tt_nsă, .cu cît acestea pun alte şi alte intre­ Aşa se! vă aj11te Dumnez.eu !
v!sat?" pentqt eate yngura gnJa_ · e ra supq-
..

,
ban,. cu· ajîl acestea slnt mai vrednice ele a f1
v1eţuu·ea pnn �ullura, care nu poate sii m.�". luate Jn· consideraţie.

(
pară pentru ca ea ţme ele un elat constitutii' o ;,:nslttU\
. · . Je . . a tita .
. este v,e
· .
.
al spiritului uman. ·
·
tunp cit se păs·
. .
•
. . .·. treaza . · fntr-un flux permane nt al faptelGlr zi-
PI Oblema retrospeclrvet o vad ctm . ungiH\.11 clitoare. fn acest setls cred că una d"m· reuş ·te 1
e
celui care .,priveşte inapoi cu mînie", mai ales '· noastre a fost şi" va
pentru ceea ce şi-a propus şi nu · i-a reuşit. In
Primul rind de 'a Iace sa pene t .
. .. .
·
.
teze,•
111 ·ce1e · mat· '
in t·r-e pledoari "
sculptu rîi Geot·•e Apostu" c ·e s e
· b • • '•tt '
rămine s·m 'J ozwm' t' el

e pentru cinsti rea memot. JeJ

· cons
·
t '
.1
· md-
u
,t e
_e

larg, spaţu socwle, gîndul că niciodată nu va . relui. artist.

exrsta un mai mare pericol declt atunci cind ··
omul ·va renunţa la cultură renun•ind la pro
pria sa esenţă,· la umanit;;len sa. ' Pericol d
· . u11·· _eşec, deocamdata. vorbmd.
. ;.. proi�;tul ui de extindere a Muzeulu i care în
.
este îngheţarea sub Jinguşirile ignoranţei locale..."
spre bucmia lumii Intregi şi nu cresc ocrotite

Deci, ce vrea să spună asta ? Că trebuie ie­

- 4\.poslu este o ,.punte" între generaţii -
una de suflet şi spirit. Una care luminează omul
prin ceea ce este J)loral in el, alta prin ceea ce

care - imi esle. greu s-o spun. dar 0 spun
ma1 ales generaţta tin�ră este pinditii . ne· obV .
cei un dialog intre doi tineri incepe a2i . cti. : : :
., Ce mai faci ?", .,Ce mai bei ?", .,Ce barut·i inn'i""
frecvenlezi ?" . Trist, nu-i aşa '!
Este o · tristeţe care, pentru mine, nu ·omba-'
ră ceea ce rămîne peren in om : speranţa· (aşa·
cum spuneam şi acum un an, .5i acum do( ani' · � c�� u or, Bacovra smt stmbolur i ale propen­
- aşa cum o repet de fiecare dată cînd mii '
ocazia să o f�c) .
Ea naşte optimismul caracteristic · onitilu·i ile
acţiune, a celui care, fără Ianfaronndii veleitarii
dar şi fără umilinţă provinci ală cu rit;oarc� ctl
perseverenţ;l, urmăreşte să aşe c cu teme( ·Îii
datele l u i fireşti, un program care să punr; .în ·
�1.
'""'- . c�nceJ:).!a npastră ŞJ a proiectantului trebui !t leagă · de ·spiritul nevăzut al formelor. Uni i
'
e şit din amorţeala, din suficienţa insuportabilii
dennă, unJCul muzeu al sculptun r dm ţara. _ dintre ar-tiştii plastici romilni şi-au legat dC'ja
a unor contemporani. Valabil şi pentru noi, as­
. jlli09t�·ţ'e',
t ��� tQl _ s-a lmpo:moht p e llll leva p e drumul numele de acest loc.
� � tăzi."
. .:, · . .. -
·. ond m 1 etc .
�li UJtanlor, aprobanlor, lipsei de Eu cred că numai In cazul unei interacţiuni,
al schimbului de valori .,speciCicul" poate sp·ori
Simpozionul de sculptură ce a avut loc aici,
in septembri�-octombrie anul !(
trecut, a î nt r t
.un - . D�sigur, George Ai>ostu e un simbol, aşa
c m .d.meo lo de · speci!icul . creaţiei lor, . George
. .
'Zestrea spirituală a lumii.
Şi, slavă Domnului, avem cu ce.
ntt lll l numar de artişti ce au Jiisnt In patr .•
moniul Centrul u i opere de \'nl6are.
Deci nu un monopol al uneia sau alteia din­ Nu ştim dacă toţi au înţeles semnificaţi a ges­
'
.·
. 5 1 11 n.11 ·eatoare a�e acestor locul'i a căror axă tre părţi, ci diversitatea care nu mortifică, dă tului făcut de Centru prin iniţierea acestui
c;! ·
· ver·t�,tala.! parafrazmd o i nspb·ată afirmaţie deschidere, duce spre adevărul infinit mai pu- Simpozion, cert este că pe tot timpul desfăşu­
, a- ·
trnge_ nbsolutul cosmic, deci universalitatea. Ta- ternic ş i mai rodnic al artei. rării lui spiritul lui .1\.postu i-Ei unit şi mai mull.
·
fuşi,. i·cfcrindu-n� la s cul pto ru l George Apostu, Tutela este a culturii, a spiritului în acest Şi incă ceva, din acest · an Simpozionul de­
�eo�rul băcăuan ca re i-a a doptat n u me le p oa te spaţiţl care le înglobează pe toate în devenirea vine internaţional;" prin invitarea unor sculptori
.
JUS � IfiCa m ot ivat coexistenţa, in SJ>a!iul său, a lor. de peste hotare .
; mar multor arte şi m an i fest ă ri diverse, fără
să Opera lui Apostu ne spune cite ceva din toate Tot din acest an dorim să instituim pe lin­
. dcnaturczc specificul moşteniri i spi•·ihtlui tute- clari,ate, git pt·emiul pe care Il acordă Centrul ta ••Gala

.
acestea : vorbeşte despre rnisler şi des­
valoare marile cîştiguri in spirit.

.
. Iar ? ·' pl'e margini şi nemargini, despre ce�a ce se naţională a recitalurilor d ramatice" .- Pre'lliul
Aşa s-a născut stagiunea concertelor ele ca- ·

- .Fără doar şi poate ! află dincolo de toate - tăcerea. · · ,.Georg� .1\.postu" acordat unei [lJrsonalităţi 'lin
met:ă, aşa s-a . născut stagiu nea teJ trală, a:poi ·
Aşa incit nu văd nici o .,deturnare". Mai.-de­ lumea culturii şi a artelor. ·
tabara ,naţwnală de sculp tmii miră, simp o7.i - Despt:e conceptul de universalitate s-ar pu-
.
oan_ele ŞJ reumun1le pe teme teatrale. de litera- lea spune multe ŞI IMi ales despre modifiCă
-
grabă o implinire printr-un program ce. ;lll. tră ­ Oricum, toate vorbesc despre acea deschide- P..
tura, plastică, muzică - într-o v.oct ie a cmi- · r t le pe care Je-a suferit in ultimul secol. dează specificul artei sale, al artei în· general. re atît de necesară In. a ne face cunoscuţi, in- f
· tr-urt proces de confluenţă universală a valori-
fluenţelor care, dînd identitate şi uni[ic!nd in· - .,Cel mai vrednic urmaş a l. . lui Brâncuşi"
. �eea ce mi se pare important in epoca noas-
acelaşi hmp planurile, vorbeşte despre ceea �e este o sintagmă memorabilă care nu intmai că lot� culturii.
lm este procesul de recuperare care înseamnă
Din toate rămîne frumuseţea gîndului cii cli­
.
t ar profund, mai adevărat şi n]"a i frunJ � îl onorează pe Apostu, dar pmÎe în drepturi le­
�r� � � g in acelaş1 tunp aşezarea pe datele fundamentale
11 gitime conceptul de cont i nui ta te in creaţie, le­ zarmoniile oricit de grave şi de tulllunitoare ar
ale _cuiţurii naţionale şi .,deschiderea culturilo
pers�eclivele, In ordinea programului propus," r". gătura într·c generaţi i . Cum va stimula Centrul Ii. ·I n ordinea istorică, nu pot umbri marile
M�wrescu· spunea "să Iim naţiona li cu faţa
spre Pe cei care vin, pe tinerii arlişli plastici, dintre cîştiguri in spirit ale Omului.
care pastrează in mare repere din ceea ce·· ·s-'a unrvers<)hta:te".
făcut in anul care a trecut, sînt urmările de o care unii îşi vor lega, probabil, numele de acest
Şi tot el, nota : "ştinţa şi în această loc dorit de noi a fi sigilat {le· o zodie fovora­ ./\. consemnat
boală de care, se pare, este contaminat ă în- .
pnvmţă ŞJ arta - se dezvoltă in vederea şi bi lă ? Victor MITOCARU

• George Apostu
Cîteva gîn-duri ·
I ntre atHea îndemnuri cel de a face cul­
tură are nevoie de cea mai insistentă ple­
doarie, Intrucit sensul se desluşeşte ceva
mai tîrziu şi odată perceput nu es-te re­
fuzat de cel cu o firească î nţelegere. Pri­
vim la semenii noştri şi parcă i ·am vrea
aureolaţi, di�1:inşi, cu deschidere spre va­
loarea culturală şi spirituală, nemistuiţi
de patima continuă a materialu-lui. Lău­
dabile sunt toate ş i ştiu replicile ce le-aş
putea primi, etar am curajul să insist că
cea mai mare nevoie a existenţei ome­
neşti este trăirea întru cul�ură, Intru ar­
tă, intru fenomenul religios, care toate la
un loc ina.lţă, îmbogăţesc, salvează ele la
pierzare, scot din efeme1'. Nu propunem
orgolii , ci smeriri prin aceste dal'Ul'Î dum­
nezeieşti. Experienţa istorică a poporului
român nu este mai puţin pi•l duitoare, dra­
' matică şi innobilatoare decît a altor po­
1
poare spre care ne duce admiraţia. Para­
cligmele propuse şi ele geniul românilor au
marcat spirite şi pot Ii fecundate în con­
tinuare. Ce ar fi însemnat România fără
experienţa comunistă, proletcultistă, ate·
istă, rămîne ceva de analizat şi de trecut
�n contu:J. unui examei1 e�traordinar pen­
�u o colectivitate un'tană. Dar examenul
pe care l-am dat toţi In cei doi ani ele l a
Revoluţia d i n 1989 ? Cît de doritori ş i d e
puternici, ! n acelaşi timp, a m fost in a
ne reconsidera gînduri!le, sentimentele, as­
piraţiile ? Dat-am un examen bun ? Sau
am constatat toţi, sau dacă nu toţi mai
inulţi, că sintem u n popor cu suflu scurt,
pătimaş, hărţuit, lesne de atras spre de­
magogi·e ? Acastă tulburătoare medita·
ţie poate atinge idealurile pe care le-am
întNnit formulate de marii înaintaşi în le­
gătură cu poporul român. De aceea cred
că e nevoie de marile centre intru spi­
ritualizare ş i cultură ca ele aer, intrucit
ele propun u n echHibru, o bună cîntărire
a cheltuirii existenţei pe pămînt. Am au·
zit î n ultimud timp mai mult ca oricind
că e nevoie de hrănirea oamenilor, de
�mbrăcarea lor, de a le sta [nainte cu
celQ ce le-au fost de lipsă şi drept este.
· • Christ •
Dar . . . flămînzi de aceste... bunuri suntem
permanent şi cred că făclnd propagandft
pe aceast� temă Intr-un mod vulgar se
·
deturnează scopul existenţei om ului pc pă­
mînt, care-i mult mai inalt decît aburul
meselor mereu întinse. ÎndrăzneJia celui
· ce-ţi pune mereu în faţft vorba rf1 totul
trece .pri n stomac vine mai mult dintr-o
mentalitate, care poate acuza vulgarita­
tea, căpătuiala, hămeseala, cluctarea idenlu­
rilor, cedarea, recunoaşterea condiţiei de in­
vins. Nu putem fi un popor fănl speranţe !
Aş vrea ca fiecare român, intr-un ceas
al vieţii lui, să se întrebe : cititu-l am pc
Eminescu ? Văzut"am Voroneţul ? Fos­
t-am la Podul Inalt '? Urcat-am Ja Păl­
tiniş ? Cum să ne ferim ca aceste îndem­
nuri să nu fie deşarte ? Unde sunteţi voi,
tinerilor, care să nu vă lăsaţi ispitiţi de
lene, de luarea crn deridere a filosofulu i
din cetate, de neprivirea spre cerul în­
stelat. Ştiţi voi că antropos înseamnă cel
ce priveşte in sus '1 Ştiţi voi că istoria ti·
nereţii in beţii, In precar, în viciu, in
lipsă de ideal este... cel mai mare păcat "!
Cereţi-vă învăţător ii. Cine are de invăţat
n u �nvaţă numai cinci zile pe săpUunină 1
Nu urcaţi Ceahlăul numai de dragul efor·
.tuhli fizic, ci aflaţi că sunteţi mai aproa­
pe de Dumnezeu, ,că există o P.uritale a
trăirilor pe creste ! Ştiţi · voi că patura
�rebuieşte resfinţită '! Şi dacă llll voi vc\i
afla cine a fost BrâncuŞi, cine n fost Ba­
covia, Enescu, Apostu, Pârvan, Iorga, a­
tunci cine ?
Să ne umplem de iubire pentru aceste
Uocuri, să înţelegem că măreţia omultJi
stă $n natura de Făptuilor ! Să ne odih­
nim după lucrarea mîinelor cîntînd. Să
ne ducem Ia Temple. Şi ele sunt, prin cJa.
ruJ lui Dumnezeu şi a oamenilor mari,
tot in calea noastră ! Nimeni nu a epui ··
zat nimic ! Toale întrebările l u m i i sunt
pentru toţi, încă o etală, şi încă o ctatii.
Aceasta ca să nu se tcamii tînărul învit­
ţăcel şi ' să se intrebe : clar pentru mine
ce-a mai rămas · ? 1
Octavian VOICU

e VITRALIU e FF.BRU./\. H IE 1B92 e

www.cimec.ro
 ... 1: ..
•
., .
O rugăciune de
d e George ASTALOŞ
ba puţin timp după premiera mondială de l a
Naţionalul ieşian cti piesa lui George Astaloş,
Robc!,pierrc, in oraşul Bacău, la u n nou lăcaş
de cultură s-a produs u n alt eveniment legat
de numele aceluiaşi scriitor. E vorba de pre­
miera pe ţară cu 110 rugăciune de prisos" care
a avut loc la Centrul de Cultură şi ;\.rte
"George Apostu" unde se intenţionează un CI­
clu ele reprezentaţii cu lucrări ale dramatuJ·­
gilor români din dlnspora. Aşadar, după 20 de
ani ca într-un roman de aventuri, George As­
�
tal ş revine pe scena româneasd i . Scriitorul . a
debutat în 1968 cu piesa "Vin soldaţii" la Stu­
dioul Casanc.J.ra. Era anul invaziei Cehoslova­
ciei şi Televiziunea a mericană (N.B. C.) a pre­
luat mai multe secvenţe, clif�zindu-le pe cana­
lul newyorkez. Pentru . volumul "Vin soldaţii
si alte piese" primeşte Premiul Uniuni i, Scri­
itorilor din Tiomânia (1970). Tot în ţari i .îi apar
'1'catrul 1;-lo rnl- S r)aţial (eseu). 'l'rci piese întt -un
· Liviu DĂNCEANU
net (Ed. AT.lVI. Bucureşti) şi Şod•·on (poezie).
ln 1971 George 1\.staloş pleacă In F'rtm\a, unele
se i nstalează, dedicînclu-se exclusiv literaturii.
Este, de mai mult timp, redactorul şef al unui
tritnestrial plurilingv nNouvelle Europe" unde
scrie cronidi literară, eseuri, colaborînd totoda­
tă la mai multe publicaţii. Teatrul său, foar­
te apreciat, face înconjurul lumii, critica de spe­
.
:-ialitate n1enţion'i:nclu-1· numele 'i:n vecmătatea
lui Beckett, Mrozek, An·abal. George Astalpş
cstS creatorul "Teatrului intruziunH\ ll:n tent�-u
centrat pe paradoxul estetic ş i caractenzat pnn
prezenţa î n scenă a unor intruşi <"Ocl�iul ş t
.
Urechea Puterii11), martori ai confhctulu1 dra-
· n'latic. · pasajele grave şi in cele· "picante'', năstruşnice,
"0 rugăciune de pt�isos " este una dintre lu­
crările sale cele mai jucate. Un 1ung monolog
dramatic, de altfel, Cf\re oferă o excelentă par­
t ihn·ă pentru o n.ctriţ�t. Scl'is întrun stil moPe1:n,
alert, seducător prin amestec1:1l �le liri_sm şi iro­
nic, de gravitate şi umor. ErOJna pl�S<::l_ , so�·a
Flavia, este o că1ugăriţă dintr-o m'i:ry.astlre chn
estul EUROPE'{. Prilej pentru autor de a trusei" numită sot·a Justine. Intruziunea, per­
face un . rechizitoriu ·totalitarismului intr-o ră­
bu(nire plină de sarcasm. ln chip ingenios el·
va alătura pe parcursul acest';li tnonolog e l<:�
mentele cele mni disparate, Sch1mbind cu pb1h-. _ complicităţi.
tate registrul scriiturii intr-o captiyantă t�:ece­
re de la o temă la alta, intr-u n _ . tot ce cupnr:'d e
analiză psihologică, incursiuni în psihanah�a, � al scenografiei şi ilustraţiei muzicale (in .. care
comentariu cu- nuanţă politică, sitnplă" causene,
e(uziuni lirice.
Flavia este subiectul -unui puttrnic con­
' flict interior. Ea a ales calea _ recluziu­
n i i· monastice dar, l a capătul unei dramatice
c•)nf runtări cu · sine realizează că nu are voca­
ţja ascezeL Inlrind mai tirziu in rin<:! ul . călu­
_
.�,;ărjţclol', ea păstrează intact gustul v�eţu, ar9
.
o sun-reden ic de amintiri pro1ane, e sentunentala
ş i senzuale\ avind un bun simţ nativ ş � -un u­
mm· sănătos. Nu poate renu nţa la nevou� ele a
Confruntare dramatică
.
Decorul interior al Casei Apostu (am nu_mit!
pe. scurt, Centrul internaţional . de . cultura Şl
arte ce poartă numele ilustrului arhst) e o . re­
plică inspirată a celui . exterior. Terasei ma)es­
tuoase ce domină faleza Bistriţei ii corespu�cle
. salonul conceput cu o largă deschtdere catre
c:ar
riu şi către clmpia ce inco�j.oară oraşul,
yun
intim şi divers prin denivelar�, ocol�n Şl
ă,
pereţii inobili care il compnma sau 11 spaţtaz
cor­
după dorinţă. De altfel, întregul mtenor al
ft cte
pului central, marcat. di � loc In loc,. �
od u­
chipul marelUi patron spmtual. ft: �e 1 ept .
pun
ceri dup{t opera acestuia �ste o mcJ�ltare
invitaţia la linişte şi medttaţte. Un
mcep� t de
� P:
t epezt,
vară cu furtun i stîrnite brusc, cu plot
ş{ cu 0 Bistriţ ă nervo asă a ! ost funda ul
�
care s-a d �sfăşurat pruna inhlnue . . nepl ot?co
. .
lar[t a ·criltcilor de teatru. Ospttal!era
asă a
confol tul C I ,
r'tmas impasibilă, în eleganţa Şt
t. Dece�ţt,
î� fa\a severclor confruntări de părer c d� pei�e­
dar blind ati în propr iile lor ststem
i teatra l, in terloc t ol'll �u lll
pere a fenom enulu . _ � :
. .
.
. ata, 1m
crucişat spaclelc opi11u lor_ tt a.dm,d, citeod
agt\1. Spe ctaco lul spec
pacientarea celor dezam _ :
lea �şt�p
tacolelor de tearru nu esle la mal\t �
lărilor · rcvirimentul nu s-a produs, 1�
er 1 ta 111.­
vagt.
trigă ' �xcepţiile propulsează speranţe mea
Şerha� de­
Este tocmai perioada in care A!ldret
htat�a
monstra, pc prima scenft a ţm;u, posJbt
cu demm­
ele a face teatru autentic tgn ? nnd, .
ele de
tate (cu demnila�ea profestet !l cmtec
sirenă ale minim ei rezisten\e. .,
Intr-adevăr' in vara lui 1991 revelaţule post­
� teatru erau încă departe de �
revol tionare în
se fi produs. Teatrul a cedat în. faţa avalanşet
i11formaţionale şi tramei atracliv� . �e car: o
· oferea, zilnic, strada şi viaţa pohttca. Dupa o
lungă hibernare, cînd, în decurs 5l.c .un an s�au
pl'odus mai puţine premiere clectt mtr-un sm­
gur trimestru înainte de decembne 1989 tar
sălile se goliseri\ de public, continuitatea exis­
tenţei unor insliluţii, cu un prestigiu atestat
a trecut sub semnul întrebării. Episodul An­
drei Şerban intervenise la timp ; nu era însă
suficient.
Dai· acum ? Şi acum lucrurile sînt încă ele­
parte de a fi salisfăcătoare. Nesigurunţa mate­
rială afluenta kitsch-ului, incapacitatea captă­
rîi i �teresuhii unor largi categorii ale ·publicu­
lui sînt piedici în calea consolidării teatrului.
In acest context, rolul criticii ar putea fi foarte
ulii in susţinerea şi afirmarea, valorilor şi, e­
vident, în contestarea imposturii. O p�ate face,
însă, numai dacă mijloacele ei de acţiUne sînt
eficace ; un limbuj adecvat. cu impact la pu­
blic este una din condiţiile criticii practicate cu
folos. Recunoscîndu-se existenta unor valori
incontestabile (dintre care unele au ŞI pus umă-
·
Muzica
prtsos
1
Legendele Euterpei
S e spune c ă Zeus ş i Mnemosina şi-au strîns ceritate ş i patos. Fiecare şi-a destăinuit in felul
fiicele in jurul lor, poruncindu-le să trăiască şi pe limba lui pasiunea şi virtuţile, stimu­
in
bună înţelegere, să fie graţioase şi ocroti· laţi . fiind deopotrivă del · ambianţa şi
toare. Locul de re-întregire al familiei olimpice condiţia de profesionist. Poate că Euter­
se exprima. l a l ibertatea de a Sparovă i despre s-a mutat de pe muntele 1-Ielicon, pe' malul pe ar trebui să mij locească şi sa oJ.ns­
orice, în absenţa oricărei constrîqgeri. E o vor­ Bistriţei, iar în f·runtea :rvruzelor n u mai stă taureze aici, pe ncest tărîm al artelor, o anume
băreaţd inlpenitentă, o 11cîrtitoare�' înzestrată cu Apollo (zis ş i Musagetul), ci Actorul (pe nume­ orînduială 'i'n acţiunile Curtezanilor, pentru că
un redutabil dar al observaţiei morale. Din le lui teluric, Geo Popa ). Aşa se face că Euterpe în dragoste, ca şi in muzică", e nevoie ele ordine
confesiunea ei aflăm cîte ceva • din culisele tra­ are nici, i n Bacău, Ja Centrul International de şi speranţă a duratei. Eutcrpe se logodeşte cu
·
iului monahal, mai ales .cîtă sfruntată ipo­ Culturl"1 .,George Apostu" o nouă Casă . O casă fiecare apariţie a unui pretenden't la marea
crizie se ascunde îndărătul "căutărilor spiritu­ comună (mai n1u1t decit .. �uropeană") a artelor, muzică ce-şi 'i:ncearc5. puterile Ja Centrul "Geor­
ale_'1. De aceea Flavia, fiinţă solară, cinstilă cu . spaţiu deschis întru n1anifestarea farmecclor ge Apostu", dar logodna ei durează 'citeva zeci
sine, ispitltă n1ai n1ult de utnan d<;cît de sacru · prea-fct·icitelor Muze. Pe aici s-au perindat de minute, atît cît vil'tualul "mire" o îmbră­
va părăsi în cele din urmă mînăstirea, recon­ într-un răstimp scurt dar dens, o pleiadă de ţişează cu euforiilc lui. Pe cind nevoia noastră
vertită la viaţă, la valorile ei plenare. Lunga ţ:urtczani curajoşi şi consecvenţi ai Euterpei,
aşteptare .a r€velaţiei a fost "o rugăciune de pri- veniţi de prin împrejurimi - 'frio "Syrinx",
de muzică trebuie să fie penn:"\ncntă. Se cuvine,
credem, instituirea unei �lrategii intru mode·
sos•·. · · cvartctcle "Transilvan11 şi Orpheus" , utelieful de larea publicului, poate chiar înfiinţarea (de ce
Pe aceste date ale textului, Mircea Marin muzică contemporană "Archaeus", corul "Ateneu'1 nu ?) a unui s i mpozion (in accepţiunea impuSă
a construit un spectacol de . mare acurateţe, corul "Armonia" ş i "voinicul" violonist Da n Cla­ de artele plastice) care să �e prelungească pe
concentrat şi expresiv pe toată durata lui. l-a udiu Vornicclu · - ori de peste n1ări şi ţări - in tre-gul parcurs al unei slagiuni. Asl(el, Euterpe
luminat sensurile majore, i- a potenţat sugesti­ chitari stul Urgianle Cipolloni, soprana Patricia se va logodi definitiv cu iubitorii muzicii ade­
ile in vizualizări pregnante. In spaţiul muzeu Brady-Danzig, pianista Piera Anna Fran i n i . v::l. rale, sfinţind Casa ele pe malul. B istriţei,
al Centrului "George Apostu", pe un mic po­ Eutet·pe i-a primH, achlpostit şi 1 protejat, iar ci aclucîndu�şi totoda lii prinosul frumuseţii ei.
diuin· vegheat de o replică a unui Cl.lrist l'ăs­ (pretendenţii la mîna muzei) au slujit-o cu sin-
tignit al marelui sculptor (1\..postu, bun prieten
cu Astuloş. a fost, uneori, scenograful Jui de
excepţie); _regizorul . şi-a ales elemente simple
de decqr, spţcifice mediului în, cat:e se desfă­
şoară drama . (o masă cu sfeşnice, o firidă pen­
tru rugăciune, un cufăr cu recuzita 11mondenă"
a F)avi�i etc.). Scenele d_i n final. îndeosepi, se
reţin prin plasticitate şi forţă de impact.
Protagonista spectacolului, Mirela Comnoilt,
s-a dezvăluit ca . o profes.ionistă n1atură, stăpînă
pe mijJoa�ele - ei, exploatîndu-şi cu inteligenţă
datele - temperamentale. . Portretizarea, . cumula­
tivă, are treceri bine controlate ş i nuanţe de
fineţe. Ea -reuşeşte să fie convingătoare şi in
"şocante" pentru cadrul , întîmplării. Foarte bu­
nă a fost Conlucrarea cu directorul de scenă in
reliefarea personalităţii duale a eroinei, a ,.ba­
rochismului" S ău ivit dintr-o natură contradic­
torie, oscilantă, . problematică. O secondează re­
marcabil, cu o prezenţă discretă,. da-r mereu
semnificativă, .Maria Jungl�ietu, . în rolul .,in­
manentă fn' desfăşurarea întîmplării, e clesena­
tfi"· px:ecis de actriţă, cu o elocvenţă admirabilă,
prin gesturi, piviri, mirări, stupefacţie, revoltă,
La noul Centru "de cultură şi arte 11George
Apostu" regizorul Mircea IVIarin, autor totodată
l-am recunoscut pe Bach cu muzica · lui ,.gene­
ratoare de divinitate") alături de cele două ta­
tentate interprete ne-au oferit o seară de teatru
adevărat.
Carmcn MIHALACIIE POPA
Ncţrl'A: Ln Fes_t ivalul Teatrelor d i n · Moldova,
o1·ga �izat la Boloşani ('i:n perioada 2-6 decem­
brie 1.1991) Mircea Marin a primit Premiul pen­
tru regie iar Mirela Comnoiu o menţiune ele
i nterpretare.
rul la rezistenţa elin "perioada grea" a totalita­
rismulUi) s-a atras atenţia,. în discuţii, că ofen­
siva veleitarismului este primejdioasă. Unii pu­ GEORGE APOSTU
blicişti practică un fel de incifrare considerînd o FLUTURI t
subiectul ca accesibil numai unor categorii ale
publicului, alţii, dimpotrivă, îşi vulgarizează ex­
presia coborind sub plafonul minimei pretenţii.
Mai grav, se practică şi ofensa directă sau chiar
băşcălia ...
Cercul problel1'1elor abordate a fost larg. Fi·
APRILIE
inel prima întîlnire a criticilor, dupij o lungă IANUARIE , Expoziţia de fotografie - (Aniversarea primu­
din
şi umilitoare interdicţie, exisla şi scuza că ea · .,Sculptură mică ' 90" a U.A.P . lui i:bor In cosmos)
E xpoz1· ţta
nu s-a putut desprinde de unele scheme. Au Expoziţia de carte - .,Istoria aviaţiei" (Servi­
România. .
Apostu văzut
sunat bizar. cererile, susţinute zgomotos, de a Expoziţia de fotografle " G eorge ci'ul Cultural al Ambasadei U.RS.S.).
eanu ". Concertul corului "At·mmlin" - Bacău, dirijor
se prescrie "reguli". general valabile amintind de Mihai Orov
·
ge Apostu"�
de înregimentările impuse cîndva. S-a vorbit Expoziţia de sculptură şi d_esen .,Geor Gheorghe Gozar.
te a Amba
Expoziţia de carte de art� - donaţ
�
Recital .,Trio Syrinx" - Daci.\u.
ele "obiective", de "datorii" asaltindu-se profe­ ;; · r
·
sia critictilui cu normative plate. Or, nimic sadei U.H.S .S. la Bucureşh. Concertul ele muzidt bizanlinfl - .,Atel rol ele
mai grav decît platitudinea criticului. Din feri­ tată prin muzică contemporană "AHCIIAEUS" tondus de
Expoziţia de evantaie chinezeşti prezen
cire, aerul salonului era saturat nu de vorbele Liviu !Dănceanu. r
goale ale scllemelor nostalgice, ci de vigoarea amabilitatea Servic iilor Cultur ale ale Amba sa­ ,·
MAI
ideilor noi stimulîndu-i pe profesioniştii ' cri­ dei R.P. Chineze la Bucureşti. Gala recitalurilor dramatice (în tolahorare cu
ticii de teatru in direcţia sesizării şi a încUt·a­ Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Bf!-
FEBRUARIE
jării actului m·tistc autentic. Reuniunea a durat cău şi Teatrul "Bacovia"). ,
Recital de vihuelă şi chitară barocă - URGIAN­ Reuniunea naţională a criticilor de teatru (în
două zile. Au fost, in fond, două acte nle unei
confruntări intense, de la care, ca într-o ade­ TE CIPOLLONI - Italia. colaborare cu UNITER).
vărată dramă modernă a lipsit deznodămintul. Recital de vioară şi pian - , DAN CLAUD'IU
MAR'riE
"Finalul deschis" al întîlnirii de la Casa Apostu VORNICELU şi VIORICA DOERIU.
Concert ele cameră .,CVARTETUL TRANSIL­
urmează să fie interpretat de fiecare protagonist IUNIE
VAN" Cluj-Napoca. Premieră cu piesa "O rugăclun\ de prisos" de
in parte..
George Astaloş în regia lui Mircea Marin, !n
Expoziţie ele pictură - Filiala U.A.P. Bacău.
cadrul stagiunii teatrale' a Centrului.
C. ISAC Expoziţie ele ceramică - China. 1
Expoziţie de pictură - Mihai Chiuaru.
Recitalul cvartetului "ORPHEUS" - Bacău
IULIE - AUGUST
Expoziţia Filialei U.A.P. Bacău.
C a l e n d a r 1992 SEPTEMBRIE
Tabără de sculptură mică "George Apostu".
Concertul cvartetului .,ORPIIEUS" - Bacău.
martie OCTOMBRIE
�ulie - august
Expoziţia participanţilor la Tabăra de sculptură
zi
Rxpo ţie - Dan Ilatmam! i
Expo� ţi e George Apost'l! mică "George Apostu".
aprilie Recitalul sopranei P,4TRICIA BRADÎ.' DAN ZIG
septembrie .
- S.U.A.
Zilele muzicii contemporane ; Simpozion1tl in­ Tabăra internaţionale! ele SCl!lptură m·ică NOIEMBRIE
temaţional ele muzicologie "Gebrge Apostu ". Recital de pian, PIERA ANNA FRANINI
(In colaborare cu Inspectoratul pentru Culti!­ Italia.
i ni
ră al Judeţului iJJacău şi F larmo ca ,.Mihail
octombrie
DECEMBRIE
Jora" - Bacău) Bacovia 111 Participare la Festivalul Teatrelor din Moldova
(In colabo ra re cn Inspectowtnl pentru Cul­
mai Mare - Botoşani cu -spectacolul cu piesa .,0
tură al Jncleflilni Bacăn şi revista " Ate.nelt "). rugăciune de prisos" de George Astaloş.
�
Gala Naţională a !l'ecitalurilor dram tice, edi­
noiembrie Premiul pentru regie - Mirc�a Marin.
ţia a X-a. Reuniunea Naţională a criticilor de Menţiune pentru interpretare - Mirela Comnoiu .
teatm ·rin colaborare cn UNITER) Colocviul traelucătorilor Bacovia 110, (in colaborare cu Inspectoratul
iunie pentru Cultură a judeţului Bacău şi Revista
decembrie
"Ateneu"). .
Saloanele Moldovei - Expozitie de sculptură E:rpoziţt'e de sculptur ăGeorge Zărnescu Lansarea volumului "Florile răului" de Charles
(în. colaborare cu Inspectoratu.i pentr Cultu­ n Pe riodic - Concerte ele cameră .�i spectacole .Baudelaire - .traducere Radu Cârneci.
ră al Jud eţului Bacău şi Muzeul de artă Ba ă }. c 1! ele teatm . Colocviul .,Poezie şi pictură".
1 VITRAtiU 1 FEBRUARIE [992 t
www.cimec.ro