ECONOMETRIE

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 7

Prof. univ. dr. Zaharia Marian

Asist. Univ. drd. Oprea Cristina

1
 Unitatea de învăţare 7
TESTAREA IPOTEZELOR PRIVIND MEDIILE POPULAŢIILOR CU
EŞANTIOANE DE VOLUM MIC

Bibliografie
Unitatea de învăţare 7 TESTAREA IPOTEZELOR PRIVIND MEDIILE POPULAŢIILOR CU
EŞANTIOANE DE VOLUM MIC ................................................................................................. 2
Obiectivele Unităţii de Învăţare 7 ............................................................................................................. 2
7.1 Compararea mediei unui eşantion de volum redus cu media colectivităţii generale .......................... 2
7.2 Compararea mediilor a două eşantioane de volum redus ................................................................... 6
Lucrare de verificare 7A ......................................................................................................................... 13
Test de autoevaluare 7B .......................................................................................................................... 13
Rezumat .................................................................................................................................................. 19
Bibliografie ............................................................................................................................................. 19
Răspunsuri la testele de autoevaluare ........................................................................................... 21

Obiectivele Unităţii de Învăţare 7

După studiul acestei unităţi de învăţare cursanţii vor avea cunoştinţe despre:
 testarea ipotezei statistice privind compararea unui eşantion de volum redus cu
media colectivităţii generale;
 testarea ipotezei statistice privind compararea mediilor a două eşantioane de
volum redus;

7.1 Compararea mediei unui eşantion de volum reduscu media colectivităţii

generale

Eşantioanele de volum redus reprezintă acele eşantioane care sunt formate din mai puţin
de 30 elemente componente ( n  30 ) extrase dintr-o colectivitate generală ce urmează a fi
cercetată.

2
 Procesul de testare aplicat unor astfel de eşantioane se bazează pe aplicarea testului
STUDENT ( t ).
Caracteristicile ce stau la baza aplicării testului Student ( t ) care includ imposibilitatea
stabiliri dispersiei colectivităţii generale, deci implicit a abaterii medii pătratice, precum şi
formarea unor eşantioane de volum redus, cu mai puţin de 30 de componente, reprezintă
principalele elemente necesare în derularea analizei de comparare a mediei unui eşantion cu cea
a colectivităţii generale.
Testul t poate fi aplicat pornind de la considerentul că distribuţia normală redusă
caracterizează colectivitatea generală.
Deoarece în general, pentru astfel de eşantioane nu prea se cunoaşte dispersia
colectivităţii generale, deci nici abaterea medie pătratică, se va utiliza testul t  numai în condiţia
estimării abaterii standard a colectivităţii generale cu cea a eşantionului.
Fiind este vorba de un eşantion redus n  30  , abaterea medie pătratică (standard)
estimată se determină cu relaţia:
n

 (x i  x)2
s  s2  i 1
, (7.1)
n 1
Statistica testului calculat va fi:
x   ip x   ip
tc   (7.2)
s2 s
n n

unde:
x  media eşantionului

 ip - media ipotetică a colectivităţii generale

s  abaterea standard estimată

n – volumul eşantionului
Deoarece, ca şi în celelalte cazuri, la testului Student se ţine seama de direcţia abaterii
stabilită în ipoteza alternativă, atunci deciziile se formează tot în raport cu tipul testului studiat:
unilateral stânga, bilateral, unilateral dreapta.

3
 În acest context, ipotezele testului Student şi regiunile de respingere sunt asemănătoare
cu cele ale testului Z .

Observaţie
De remarcat că, deoarece la repartiţia Student vorbim de gradele de libertate, atunci
valorile critice care limitează densitatea de probabilitate, deci valorile repartiţiei Student (Anexa
3) au formele
►  t ,n 1 , pentru testul unilateral drepta, stânga

►  t , pentru testul bilateral.

, n 1
2

În aceste condiţii, avem următoarele etape:

1. Se prezintă ipoteza nulă: H 0 :    ip

2. Se stabileşte ipoteza alternativă( H 1 ) în funcţie de tipul testului, astfel:

2.1. - testul unilateral stânga: H 1 :    ip

2.2. - testul bilateral: H 1 :    ip

2.3. - test unilateral dreapta: H 1 :    ip

3. Se precizează tipul testului statistic utilizat în raport cu datele aplicaţiei, H 1 , volumul

eşantionului (dacă n<30, atunci se aplică testul t ) şi seîncepe schiţarea graficului.

4. În funcţie de nivelul de încredere ( 1   ) se determină limita de semnificaţie (  ) cu ajutorul
căreia se stabileşte:
4.1. - testul unilateral stânga (figura 7.1)
► valoarea lui t tabelar sau teoretic t  (Anexa 3), cu semnul ”-„ se plasează pe
grafic .
► regiunea de respingere R r : dacă t c  t ,n 1 , atunci H o se respinge

4
 Rr

H 0 se respinge  t ;n1

Figura 7.1Aplicarea testului t unilateral stânga

(compararea mediei eşantionului cu a colectivităţii generale)

4.2. - testul bilateral (figura 7.2):

► valorile lui t tabelar sau teoretic t  (Anexa 3), cu semnele „+” şi ”-„ se plasează
2

pe grafic.
► regiunea de respingere R r : dacă t c  - t  sau t c  t  atunci H o se respinge
, n 1 , n 1
2 2

Rr
Rr

H 0 se respinge H 0 se respinge

 t t
; n 1 ; n 1
2 2

Figura 7.2. Aplicarea testului t bilateral

(compararea mediei eşantionului cu a colectivităţii generale)

4.3. - test unilateral dreapta (figura 7.3)

► t tabelar sau teoretic t ,n 1 (Anexa 3) şi valoarea cu semnul „+„ se plasează pe

grafic.

5
 ► regiunea de respingere Rr : dacă t c  t ,n 1 , atunci H o se respinge

Rr

t ;n1 H 0 se respinge

Figura 7.3. Aplicarea testului t unilateral dreapta

(compararea mediei eşantionului cu a colectivităţii generale)

5. Se calculează valoarea statistică a testului determinată cu relaţia (3.28), iar valoarea obţinută
se plasează pe grafic.
6. Se comparăvaloarea t c cu una din valorile - t ,n 1 , - t  , t , t ,n 1 şi se stabileşte dacă
, n 1 , n 1
2 2

rezultatul statistic al testului calculat t c intră în regiunea de respingere R r , luându-se decizia

adecvată situaţiei.

7.2 Compararea mediilora două eşantioane de volum redus

De multe ori deciziile din activitatea economică, din afaceri, trebuiesc stabilite prin
compararea unor informaţii destul de reduse.
În aceste condiţii, se poate vorbi despre compararea a două eşantioane de volum mic (n<
30) caracterizate astfel:
 un eşantion de volum n1  30 cu media x1 şi dispersia s12 este extras dintr-o colectivitate

generală cu media  1 şi dispersia  12 .

 alt eşantion de volum n2  30 , cu media x 2 şi dispersia s 22 este extras dintr-o colectivitate

generală cu media  2 şi dispersia  22 .

Două cazuri cu aplicabilitate practică prezintă interes pentru analiza econometrică:

6
  Eşantioanele sunt independente şi provin din colectivităţi generale cu abateri
standard egale.
 Eşantioanele sunt independente şi provin din colectivităţi generale cu abateri
standard diferite (inegale).

 Eşantioane independente din colectivităţi generale

cu abateri standard egale
În practică pot să apară situaţii în care trebuie să se formeze două eşantioane
independente care provin din colectivităţi generale cu dispersii egale.
 1 2   2 2   2 , deci  1   2  
Repartiţia Student tabelară sau teoretică va avea n1  n2  2 grade de libertate, iar
statistica testului calculat va fi:
x1  x 2 x1  x 2
tc   (7.3)
1 1  1

1
s    
2
e
se
 n1 n2  n1 n2

unde s e este abaterea standard estimată determinată cu relaţia:

(n1  1) s12  (n2  1) s 22

se  (7.4)
n1  n2  2

Atât ipotezele testului Student, cât şi regiunile de respingere sunt asemănătoare cu cele

prezentate anterior, exceptând valorile critice în care apare testul t tabelar care apar de forma:
t ; n1 n2  2 , pentru testul unilateral, respectiv t  , pentru testul bilateral.
, n1 n2  2
2

În aceste condiţii avem, următoarele etape:

1. Se prezintă ipoteza nulă H 0 : x1  x 2

2. Se stabileşte ipoteza alternativă( H 1 ) în funcţie de tipul testului, astfel:

2.1. - testul unilateral stânga: H 1 : x1  x 2

2.2. - testul bilateral: H 1 : x1  x 2

2.3. - test unilateral dreapta: H 1 : x1  x 2

7
3. Se precizează tipul testului statistic utilizat în raport cu datele aplicaţiei şi volumul

eşantionului (dacă n<30, atunci se aplică testul t şi seconstruieşte graficul.

4. În funcţie de nivelul de încredere ( 1   ) se determină limita de semnificaţie (  ) cu ajutorul
căreia se stabileşte:
4.1. - testul unilateral stânga (figura 7.4):

► valoarea lui t tabelar sau teoretic t ; n1 n2  2 (Anexa 3), cu semnul ”-„ se plasează pe

grafic.
► regiunea de respingere R r : dacă t c  t ; n1  n2  2 , atunci H o se respinge şi este

adevărată ipoteza H 1 .

Rr

H 0 se respinge  t ;n1  n2 2

Figura 7.4 Aplicarea testului t unilateral stânga

(compararea mediilor a două eşantioane)

4.2. - testul bilateral (figura 7.5):

► valorile lui t tabelar sau teoretic t 
;n1 n2  2
(Anexa 3), cu semnele „+” şi ”-„ se plasează
2
pe grafic.
► regiunea de respingere R r : dacă t c  - t  sau t c  t  atunci H o se
; n1 n2 2 ; n1 n2 2
2 2

respinge şi este adevărată ipoteza H 1 .

8
 Rc
Rc

H 0 se respinge H 0 se respinge

 t t
; n1  n2  2 ; n1 n2 2
2 2

Figura 7.5. Aplicarea testului t bilateral

(compararea mediilor a două eşantioane)

4.3. test unilateral dreapta (figura 7.6):

► t tabelar sau teoretic t ;n1 n2  2 (Anexa 3) şi valoarea cu semnul „+„ se plasează pe
grafic
► regiunea de respingere R r : dacă t c  t ;n1  n2  2 , atunci H o se respinge şi este adevărată
ipoteza H 1 .

Rr

t ; n1 n2  2 H 0 se respinge

Figura 7.6. Aplicarea testului t unilateral dreapta

(compararea mediilor a două eşantioane)

5. Se calculează statistica testului cu relaţia (3.29), iar valoarea obţinută se plasează pe grafic.
6. Se compară valoarea lui t c cu una din valorile - t ; n1 n2  2 , - t  , t , t ; n1 n2  2 şi se
; n1 n2 2 ; n1 n2 2
2 2

stabileşte dacă rezultatul statistic al testului calculat t c intră în regiunea de respingere R r ,

luându-se decizia adecvată situaţiei.

 Eşantioane independente din colectivităţi generale

cu abateri standard inegale

9
 Particularitatea acestei ipostaze constă în faptul că deoarece dispersiile nu sunt egale, deci
nici abaterile standard nu pot avea aceaşi valoare, se va aplica testul utilizând estimaţia abaterii
standard la nivelul fiecărui eşantion:

n1

 (x i1  x1 ) 2
s1  s12  i 1
(7.5)
n1  1

n2

 (x i2  x2 ) 2
s 2  s 22  i 1
(7.6)
n2  1

Statistica testului Student calculată va fi:

x1  x 2
tc  (7.7)
2 2
s1 s
 2
n1 n2

Ipotezele testului Student şi regiunile de respingere vor fi similare celor prezentate în

ipostaza anterioară, pentru eşantioanele independente provenind din colectivităţi generale cu
abateri standard egale.
În aceste condiţii avem, următoarele etape:
1. Se prezintă ipoteza nulă H 0 : x1  x 2

2. Se stabileşte ipoteza alternativă( H 1 ) în funcţie de tipul testului, astfel:

2.1. -testul unilateral stânga: H 1 : x1  x 2
2.2. - testul bilateral: H 1 : x1  x 2
2.3. - test unilateral dreapta: H 1 : x1  x 2
3. Se precizează tipul testului statistic utilizat în raport cu datele aplicaţiei şi volumul
eşantionului (dacă n>30, atunci se aplică testul t ) şi seconstruieşte graficul.
4. În funcţie de nivelul de încredere ( 1   ) se determină limita de semnificaţie (  ) cu ajutorul
căruia se stabileşte:
4.1. - testul unilateral stânga (vezi figura 7.4):
► t tabelar sau teoretic t ;n1 n2  2 (Anexa 3) şi valoarea cu semnul ”-„ se plasează pe grafic.
► regiunea de respingere R r : dacă t c  t ;n1  n2  2 , atunci H o se respinge şi este adevărată
ipoteza H 1 .
4.2. - testul bilateral (vezi figura 7.5):

10
 ► t tabelar sau teoretic t  (Anexa 3) şi valorile cu semnele „+” şi ”-„ se plasează pe
;n1 n2  2
2
grafic.
► regiunea de respingere R r : dacă t c  - t  sau t c  t  atunci H o se respinge şi
;n1 n2  2 ;n1 n2  2
2 2

este adevărată ipoteza H 1 .

4.3. - test unilateral dreapta (vezi figura 7.6):
► t tabelar sau teoretic t ;n1 n2  2 (Anexa 3) şi valoarea cu semnul „+„ se plasează pe
grafic.
► regiunea de respingere R r : dacă t c  t ;n1  n2  2 , atunci H o se respinge şi este adevărată
ipoteza H 1 .
5. Se determină valoarea statistică a testului calculat cu relaţia (3.33), iar valoarea obţinută se
plasează pe grafic.
6. Se compară valoarea lui t c cu una din valorile - t ; n1 n2  2 , - t  , t , t ; n1 n2  2 şi
; n1 n2 2 ; n1 n2 2
2 2

se stabileşte dacă rezultatul statistic al testului calculat t c intră în regiunea de respingere

R r , luându-se decizia adecvată situaţiei.

Exemplul 7.1.
Într-o zonă montană, între două tipuri de pensiuni turistice rurale (1 margaretă şi 2
margarete), cu acelaşi număr de camere, se testează ipoteza conform căreia nu există diferenţă
semnificativă privind cheltuielile medii de întreţinere din sezonul turistic de iarnă.
Ştiind că, probabilitatea luată în considerare este de 98%, testarea se realizează pentru 6
pensiuni de 1 margaretă şi 4 unităţi de 2 margarete de la care sunt preluate datele privind
cheltuielile de întreţinere din sezonul turistic de iarnă şi sunt prelucrate. Rezultatele testării sunt
prezentate în tabelul 4.2:
Tabelul 7.2. - Caracteristicile eşantioanelor din cele două pensiuni
Pensiunea de 1 margaretă Pensiunea de 2 margarete
n1 = 6 n2 = 4

x1 = 4,5 mii UM x 2 = 4,84 mii UM

s1 = 0,15 mii UM s 2 = 0,44 mii UM

Rezolvare:

11
1. Ipoteza nulă H 0 : x1  x 2
(nu există diferenţă semnificativă între cheltuielile medii de întreţinere ale pensiunilor
turistice rurale de o margaretă şi ale celor de două margarete).
2. Ipoteza alternativă H 1 : x1  x 2
(există diferenţă semnificativă între cheltuielile medii de întreţinere ale pensiunilor
turistice rurale de o margaretă şi ale celor de două margarete).
3. Dacă n1 = 6 şi n 2 = 4, ambele mai mici de 30, atunci se aplică testul t (testul t bilateral)

4. Fiind test "t " bilateral probabilitatea de 98% va fi evidenţiată prin  0,02 
2
t  t 0,02;8  2,896
; n1  n2 2
2

Regiunea de respingere Rr este: t c   t  sau t c  t   H o se respinge, deci

; n1  n2 2 ; n1  n2  2
2 2

este adevărată ipoteza H 1 .

5. Valoarea statistică a testului (valoarea calculată) se determină cu relaţia 4.16, după
determinarea abaterii standard estimată, astfel:

(n1  1) s12  (n2  1) s 22 (6  1)  0,15 2  (4  1)  0,44 2

se    0,29
n1  n2  2 642

se  0,0867  0,29
x1  x 2 4,5  4,84
tc     1,82
1 1 1 1
se  0,29  
n1 n2 6 4

Deoarece
 t (2,896)  t c ( 1,82)  t  (2,896) ,
; n1  n2 2 ; n1  n2 2
2 2

atunci t c este în afara R r , rezultă că H o este adevărată.

12
 Rr
Rr

H 0 se respinge H 0 se respinge

 t  2,896 t  2,896
;n1 n2  2 ;n1 n2  2
2
t c  1,82 2

Se acceptă H 0
o
Figura 7. 7. Testarea ipotezei H 0 :
nu există diferenţă semnificativă între cheltuielile medii de întreţinere ale celor două
categorii de pensiuni

6. Concluzia (figura 7.7)este că nu există diferenţă semnificativă între cheltuielile medii de

întreţinere ale pensiunilor turistice rurale de o margaretă şi cele ale pensiunilor de două
margrete.

Lucrare de verificare7A

Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări:

1. Cum se testează ipoteza privind compararea mediei unui eşantion de volum redus cu
media colectivităţii generale?
2. Cum se testează ipoteza privind compararea mediilor a două eşantioane de volum redus?
3. Pentru o valoare de -1,71a testului student (t)critic, schiţaţi distribuţia lui t şi indicaţi
locul regiunii critice.
4. Pentru o valoare de 2,33 a testului (t) critic, schiţaţi distribuţia lui t şi indicaţi locul
regiunii critice.
5. Pentru 1    95% şi t calculat=0,40 specificaţi dacă ipoteza nulă este respinsă în cazul
testului unilateral stânga.

Test de autoevaluare 7B

13
1. În vederea verificării greutăţii produselor dintr-un lot de piese se extrage aleator simplu şi
repetat un eşantion format din 25 piese. La nivelul eşantionului observat se obţine o
greutate medie de 340 g şi o abatere standard de 10g. Se studiază ipoteza potrivit căreia
greutatea medie a unei piese din întregul lot concordă cu greutatea medie prevăzută în
normele STAS,  0  330 g . (riscul asumat este   0,05 ). Valoarea statistică a testului
(valoarea calculată) este:
a. 4
b. 5
c. 4,75
d. 5,25

2. În vederea verificării greutăţii produselor dintr-un lot de piese se extrage aleator simplu şi
repetat un eşantion format din 25 piese. La nivelul eşantionului observat se obţine o
greutate medie de 340 g şi o abatere standard de 10g. Se studiază ipoteza potrivit căreia
greutatea medie a unei piese din întregul lot concordă cu greutatea medie prevăzută în
normele STAS,  0  330 g . (riscul asumat este   0,05 ). Care sunt cele două ipoteze
statistice?
a. H 0 :    0 (există diferenţă semnificativă între greutatea medie a unei piese
din întregul lot şi greutatea medie prevăzută în normele STAS).
H 1 :    0 (greutatea medie a unei piese din întregul lot este mai mare
decăt greutatea medie prevăzută în normele STAS).
b. H 0 :    0 (nu există diferenţă semnificativă între greutatea medie a unei
piese din întregul lot şi greutatea medie prevăzută în normele STAS).
H 1 :    0 (greutatea medie a unei piese din întregul lot este mai mică decât
greutatea medie prevăzută în normele STAS).
c. H 0 :    0 (nu există diferenţă semnificativă între greutatea medie a unei
piese din întregul lot şi greutatea medie prevăzută în normele STAS).
H 1 :    0 (există diferenţă semnificativă între greutatea medie a unei piese
din întregul lot şi greutatea medie prevăzută în normele STAS).

14
 d. H 0 :    0 (există diferenţă semnificativă între greutatea medie a unei piese
din întregul lot şi greutatea medie prevăzută în normele STAS).
H 1 :    0 (greutatea medie a unei piese din întregul lot este mai mica decât
greutatea medie prevăzută în normele STAS).

3. Patronul unei pensiuni turistice rurale, în vederea ridicări calităţii activităţilor desfăşurate,
doreşte să-şi analizeze mai atent cheltuielile şi presupune că, în medie, cheltuiala zilnică
în perioada de sezon este de 400 UM pe turist.Testarea ipotezei presupune o selectare
aleatorie a 25 de zile, pentru care se înregistreză valorile (UM): 430, 280, 300, 250, 330,
280, 400, 410, 400, 380, 330, 350, 380, 280, 330, 390, 290, 380, 450, 370, 380, 330, 410,
390, 380.În urma testării potezei conform căreia, pentru o probabilitate de 95%, în medie
cheltuiala zilnică în perioada de sezon este mai mică de 400 UM pe turist, se poate trage
următoarea concluzie:
a. deoarece t c ( 4,13)  t ,n 1 (1,711 ) , rezultă că între cheltuielile medii

comparate există diferenţă semnificativă.

b. deoarece t c ( 3,50 )  t ,n 1 (1,711 ) , rezultă că între cheltuielile medii

comparate există diferenţă semnificativă.

c. deoarece t c ( 4,13)  t ,n 1 (1,711 ) , rezultă că între cheltuielile medii

comparate nu există diferenţă semnificativă.

d. deoarece t c ( 4,13)  t ,n 1 ( 1,711 ) , rezultă că între cheltuielile medii

comparate nu există diferenţă semnificativă.

4. Se extrag aleator, simplu, repetat, două eşantioane, primul format din 8 persoane de sex
masculin, iar al doilea din 10 persoane de sex feminin. Ştiind că, probabilitatea luată în
considerare este de 99%, iar rezultatele prelucrării datelor sunt următoarele:

Eşantionul persoane de sex masculin Eşantionul persoane de sex feminin

n F  22 femei n M  20 băieţi
x F  26 ani x M  30 ani
s F  8 ani s M  4 ani

15
 În urma testării ipotezei statistice potrivit căreia vârsta medie a persoanelor de sex
masculin este mai mare decât a celor de sex feminine, valoarea calculate a testului este:
a. 1,82;
b. 2, 28;
c. -1,82;
d. -2,28.

5. Într-o zonă montană, între două tipuri de pensiuni turistice rurale (1 margaretă şi 2
margarete), cu acelaşi număr de camere, se testează ipoteza conform căreia nu există
diferenţă semnificativă privind cheltuielile medii de întreţinere din sezonul turistic de
iarnă. Ştiind că, probabilitatea luată în considerare este de 98%, testarea se realizează
pentru 6 pensiuni de 1 margaretă şi 4 unităţi de 2 margarete de la care sunt preluate datele
privind cheltuielile de întreţinere din sezonul turistic de iarnă şi sunt prelucrate.
Caracteristicile eşantioanelor din cele două pensiuni sunt următoarele:

Pensiunea de 1 margaretă Pensiunea de 2 margarete

n1 = 6 n2 = 4
x1 = 4,5 mii UM x 2 = 4,84 mii UM
s1 = 0,15 mii UM s 2 = 0,44 mii UM

Rezultatele testării sunt:

a. nu există diferenţă semnificativă între cheltuielile medii de întreţinere ale
pensiunilor turistice rurale de o margaretă şi cele ale pensiunilor de două
margarete deoarece (t calculat = -2,896);
b. există diferenţă semnificativă între cheltuielile medii de întreţinere ale
pensiunilor turistice rurale de o margaretă şi cele ale pensiunilor de două
margarete deoarece (t calculat = -2,896);
c. există diferenţă semnificativă între cheltuielile medii de întreţinere ale
pensiunilor turistice rurale de o margaretă şi cele ale pensiunilor de două
margarete deoarece (t calculat = 2,896);
d. cheltuielile medii de întreţinere ale pensiunilor turistice rurale de o margaretă
sunt mai mari decât cele ale pensiunilor de două margarete deoarece (t calculat =
-2,896);

16
6. O companie doreşte să introducă o nouă metodă de realizare a unui produs. Se selectează
20 de produse pentru care se înregistrează timpii de realizare cu vechea metodă şi 22 de
produse pentru noua metodă. Rezultatele sunt:

Metoda actuală Noua metodă

n 1 = 20 n 2 = 22
x1 = 27,1 minute x 2 = 25,4 minute
s1 = 3,7 minute s 2 = 3,1 minute

Setestează, cuo probabilitate de 95%, ipoteza conform căreia noua metodă duce la un
consum de timp semnificativ mai mic.
Ipotezele statistice sunt:
a. Ipoteza nulă: nu există diferenţă semnificativă între consumul de timp realizat
de noua metodă şi cel realizat de vechea metodă;
Ipoteza alternativă: consumul de timp realizat de noua metodă este
semnificativ mai mare decât cel realizat de vechea metodă;
b. Ipoteza nulă: nu există diferenţă semnificativă între consumul de timp realizat
de noua metodă şi cel realizat de vechea metodă;
Ipoteza alternativă: nu există diferenţă semnificativă între consumul de timp
realizat de noua metodă şi cel realizat de vechea metodă;
c. Ipoteza nulă: nu există diferenţă semnificativă între consumul de timp realizat
de noua metodă şi cel realizat de vechea metodă;
Ipoteza alternativă: consumul de timp realizat de noua metodă este
semnificativ mai mic decât cel realizat de vechea metodă;
d. Ipoteza nulă: există diferenţă semnificativă între consumul de timp realizat de
noua metodă şi cel realizat de vechea metodă;
Ipoteza alternativă: consumul de timp realizat de noua metodă este
semnificativ mai mic decât cel realizat de vechea metodă;

7. O companie doreşte să introducă o nouă metodă de realizare a unui produs. Se selectează

20 de produse pentru care se înregistrează timpii de realizare cu vechea metodă şi 22 de
produse pentru noua metodă. Rezultatele sunt:

17
 Metoda actuală Noua metodă
n 1 = 20 n 2 = 22
x1 = 27,1 minute x 2 = 25,4 minute
s1 = 3,7 minute s 2 = 3,1 minute

În urma testării, cuo probabilitate de 95%, a ipotezei conform căreia noua metodă duce la
un consum de timp semnificativ mai mic, putem spune că:
a. se admite ipoteza nulă, nu există diferenţă semnificativă între consumul de
timp realizat de noua metodă şi cel realizat de vechea metodă;
b. se respinge ipoteza nulă, există diferenţă semnificativă între consumul de timp
realizat de noua metodă şi cel realizat de vechea metodă;;
c. se respinge ipoteza nulă, consumul de timp realizat de noua metodă este
semnificativ mai mic decât cel realizat de vechea metodă;
d. se admite ipoteza nulă, există diferenţă semnificativă între consumul de timp
realizat de noua metodă şi cel realizat de vechea metodă;
8. Se doreşte testarea ipotezei conform căreia între două mărci de imprimante nu există
diferenţe semnificative privind cheltuielile de funcţionare. Pentru aceasta, 20 de posesori
de imprimante (8 posesori ai primei mărci, 12 posesori ai celei de a doua) sunt rugaţi să
ţină evidenţa cheltuielor de funcţionare pe o perioadă de un an de zile. Rezultatele
prelucrării datelor sunt:

Marca 1 Marca 2
n1 = 8 n 2 = 12
x1 = 56,96 UM x 2 = 52,73 UM
s1 = 4,9 s 2 = 6,4

Pentru o probabilitate de 90%, putem spune că:

a. nu există diferenţe semnificative privind cheltuielile de funcţionare ale celor
două mărci de imprimante;
b. există diferenţe semnificative privind cheltuielile de funcţionare ale celor două
mărci de imprimante;
c. cheltuielile de funcţionare cu prima marcă de imprimantă sunt semnificativ
mai mari decăt cheltuielile de funcţionare cu cea de-a doua marcă de
imprimantă;

18
 d. cheltuielile de funcţionare cu prima marcă de imprimantă sunt semnificativ
mai mici decăt cheltuielile de funcţionare cu cea de-a doua marcă de
imprimantă;

Rezumat

Pentru testarea indicatorului medie, pentru eşantioane mai mici de 30 de elemente se

utilizează testul Student (t).

Pentru testarea ipotezei privind media populaţiei generale statistica testului este
n

x   ip x   ip  (x i  x)2
tc   unde s  s 2  i 1
. Regiunile critice sunt determinate în
s2 s n 1
n n

funcţie de pragul de semnificaţie ales, numărul gradelor de libertate (g=n-1) şi de enunţurile

concrete ale ipotezelor H 0 (nulă) şi H 1 (alternativă).

Similar, pentru testarea ipotezei privind mediile a două populaţii, statistica testului este

x1  x 2 x1  x 2 (n1  1) s12  (n2  1) s 22

sau t c   , unde se  .
1 1  1 1 n1  n2  2
s    
2
e
se 
 n1 n2  n1 n2

Testările se efectuează parcurgând secvenţial etapele prezentate în unitatea de învăţare 5.

Bibliografie

Bădiţă M., Baron T., Statistică pentru afaceri în comerţ – turism, vol 1, 2,
Cristache S.E. Editura Luceafărul, Bucureşti, 2002

Gogonea R.M.,Zaharia Econometrie cu aplicaţii în activitatea de comerţ-turism-

M. servicii,Editura Universitară, Bucureşti, 2008.

Oprea C.,Zaharia M. Elemente de analiza datelor și modelare utilizând

Excel,Editura Universitară, Bucureşti, 2011

Voineagu V, Ţiţan E., Teorie şi practică econometrică, Editura Meteor Press,

19
Şerban R., Ghiţă S., 2007
Tudose D., Boboc C.,
Pele D.

20
 Răspunsuri la testele de autoevaluare

Test de autoevaluare 7B
1. b;
2. c;
3. a;
4. c;
5. a;
6. c;
7. c;
8. b.

21
 Anexa 1

Distribuţia normală.
x2

Funcţia integrală a lui Laplace z  
z 1

0 2
e 2 dx

z Ф(z) z Ф(z) z Ф(z) z Ф(z) z Ф(z)

0,00 0,00000 0,30 0,11790 0,60 0,22575 0,90 0,31595 1,20 0,38495

0,01 0,00400 0,31 0,12170 0,61 0,22905 0,91 0,31860 1,21 0,38685

0,02 0,00800 0,32 0,12550 0,62 0,23235 0,92 0,32120 1,22 0,38875

0,03 0,01195 0,33 0,12930 0,63 0,23565 0,93 0,32380 1,23 0,39065

0,04 0,01595 0,34 0,13305 0,64 0,23890 0,94 0,32640 1,24 0,39250

0,05 0,01995 0,35 0,13685 0,65 0,24215 0,95 0,32895 1,25 0,39435

0,06 0,02390 0,36 0,14060 0,66 0,24535 0,96 0,33145 1,26 0,39615

0,07 0,02790 0,37 0,14430 0,67 0,24855 0,97 0,33400 1,27 0,39795

0,08 0,03190 0,38 0,14805 0,68 0,25175 0,98 0,33645 1,28 0,39975

0,09 0,03585 0,39 0,15175 0,69 0,25490 0,99 0,33890 1,29 0,40150

0,10 0,03985 0,40 0,15540 0,70 0,25805 1,00 0,34135 1,30 0,40320

0,11 0,04380 0,41 0,15910 0,71 0,26115 1,01 0,34375 1,31 0,40490

0,12 0,04775 0,42 0,16275 0,72 0,26425 1,02 0,34615 1,32 0,40660

0,13 0,05170 0,43 0,16640 0,73 0,26730 1,03 0,34850 1,33 0,40825

0,14 0,05565 0,44 0,17005 0,74 0,27035 1,04 0,35085 1,34 0,40990

0,15 0,05960 0,45 0,17365 0,75 0,27335 1,05 0,35315 1,35 0,41150

0,16 0,06355 0,46 0,17725 0,76 0,27635 1,06 0,35545 1,36 0,41310

0,17 0,06750 0,47 0,18130 0,77 0,27935 1,07 0,35770 1,37 0,41465

22
0,18 0,07140 0,48 0,18440 0,78 0,28230 1,08 0,35995 1,38 0,41620

0,19 0,07535 0,49 0,18795 0,79 0,28525 1,09 0,36215 1,39 0,41775

0,20 0,07925 0,50 0,19145 0,80 0,28815 1,10 0,36435 1,40 0,41925

0,21 0,08315 0,51 0,19495 0,81 0,29105 1,11 0,36650 1,41 0,42075

0,22 0,08705 0,52 0,19845 0,82 0,29390 1,12 0,36875 1,42 0,42220

0,23 0,09095 0,53 0,20195 0,83 0,29675 1,13 0,37075 1,43 0,42365

0,24 0,09485 0,54 0,20540 0,84 0,29955 1,14 0,37285 1,44 0,42505

0,25 0,09870 0,55 0,20885 0,85 0,30235 1,15 0,37495 1,45 0,42645

0,26 0,10255 0,56 0,21225 0,86 0,30510 1,16 0,37700 1,46 0,42785

0,27 0,10640 0,57 0,21565 0,87 0,30785 1,17 0,37800 1,47 0,42920

0,28 0,11025 0,58 0,21655 0,88 0,31055 1,18 0,38100 1,48 0,43055

0,29 0,11410 0,59 0,22240 0,89 0,31325 1,19 0,38300 1,49 0,43190

23
 Distribuţia normală

x2

Funcţia integrală a lui Laplace z  
z 1

0 2
e 2 dx (continuare)

z Ф(z) z Ф(z) z Ф(z) z Ф(z) z Ф(z)

1,50 0,43320 1,72 0,45730 1,94 0,47380 2,32 0,48985 2,76 0,49710

1,51 0,43450 1,73 0,45820 1,95 0,47440 2,34 0,49035 2,78 0,49730

1,52 0,43575 1,74 0,45905 1,96 0,47500 2,36 0,49085 2,80 0,49745

1,53 0,43700 1,75 0,45995 1,97 0,47560 2,38 0,49135 2,82 0,49760

1,54 0,43820 1,76 0,46080 1,98 0,47615 2,40 0,49180 2,84 0,49775

1,55 0,43945 1,77 0,46165 1,99 0,47670 2,42 0,49225 2,86 0,49790

1,56 0,44060 1,78 0,46245 2,00 0,47725 2,44 0,49265 2,88 0,49800

1,57 0,44180 1,79 0,46325 2,02 0,47830 2,46 0,49305 2,90 0,49810

1,58 0,44295 1,80 0,46405 2,04 0,47935 2,48 0,49345 2,92 0,49825

1,59 0,44410 1,81 0,46485 2,06 0,48030 2,50 0,49380 2,94 0,49835

1,60 0,44520 1,82 0,46560 2,08 0,48125 2,52 0,49415 2,96 0,49845

1,61 0,44630 1,83 0,46640 2,10 0,48215 2,54 0,49445 2,98 0,49855

1,62 0,44740 1,84 0,46710 2,12 0,48300 2,56 0,49475 3,00 0,49865

1,63 0,44845 1,85 0,46785 2,14 0,48380 2,58 0,49505 3,20 0,49930

1,64 0,44950 1,86 0,46855 2,16 0,48460 2,60 0,49535 3,40 0,49965

1,65 0,45055 1,87 0,46925 2,18 0,48535 2,62 0,49560 3,60 0,49984

1,66 0,45155 1,88 0,46995 2,20 0,48610 2,64 0,49585 3,80 0,49993

1,67 0,45255 1,89 0,47060 2,22 0,48670 2,66 0,49610 4,00 0,49996

1,68 0,45350 1,90 0,47130 2,24 0,48745 2,68 0,49630 4,50 0,49999

1,69 0,45450 1,91 0,47195 2,26 0,48810 2,70 0,49655 5,00 0,50000

1,70 0,45545 1,92 0,47270 2,28 0,48870 2,72 0,49675

1,71 0,45635 1,93 0,47320 2,30 0,48930 2,74 0,49695

24
 Anexa 2

Distribuţia 
2

Funcţie de probabilitatea P(  2  2 )  


0,990 0,975 0,950 0,900 0,100
l

1 0,0002 0,001 0,0039 0,0158 2,71

2 0,02 0,05 0,10 0,21 4,61

3 0,12 0,22 0,35 0,58 6,25

4 0,30 0,48 0,71 1,06 7,78

5 0,55 0,83 1,15 1,61 9,24

6 0,87 1,24 1,64 2,20 10,64

7 1,24 1,69 2,17 2,83 12,02

8 1,65 2,18 2,73 3,49 13,36

9 2,09 2,70 3,33 4,17 14,68

10 2,56 3,25 3,94 4,87 15,99

11 3,05 3,82 4,57 5,58 17,27

12 3,57 4,40 5,23 6,30 18,55

13 4,11 5,01 5,89 7,04 19,81

14 4,66 5,63 6,57 7,79 21,06

15 5,23 6,26 7,26 8,55 22,31

16 5,81 6,91 7,96 9,31 23,54

17 6,41 7,56 8,67 10,08 24,77

18 7,01 8,23 9,39 10,86 25,99

19 7,63 8,91 10,12 11,65 27,20

20 8,26 9,59 10,85 12,44 28,41

25
 
0,990 0,975 0,950 0,900 0,100
l

21 8,90 10,28 11,59 13,24 29,61

22 9,54 10,98 12,34 14,04 30,81

23 10,20 11,69 13,09 14,85 32,01

24 10,86 12,40 13,85 15,66 33,20

25 11,52 13,12 14,61 16,47 34,38

26 12,20 13,84 15,38 17,29 35,56

27 12,88 14,57 16,15 18,11 36,74

28 13,57 15,31 16,93 18,94 37,92

29 14,26 16,05 17,71 19,77 39,09

30 14,95 16,79 18,49 20,60 40,26

26
 Distribuţia 
2

Funcţie de probabilitatea P(  2  2 )  

(continuare)

0,050 0,025 0,010 0,001
l

1 3,84 5,02 6,63 10,83

2 5,99 7,38 9,21 13,82

3 7,81 9,35 11,34 16,27

4 9,49 11,14 13,28 18,47

5 11,07 12,83 15,09 20,52

6 12,59 14,45 16,81 22,46

7 14,07 16,01 18,47 24,32

8 15,51 17,53 20,09 26,13

9 16,92 19,02 21,67 27,88

10 18,31 20,48 23,21 29,59

11 19,67 21,92 24,72 31,26

12 21,03 23,34 26,22 32,91

13 22,36 24,74 27,69 34,53

14 23,68 26,12 29,14 36,12

15 25,00 27,49 30,58 37,70

16 26,30 28,84 32,00 39,25

17 27,59 30,19 33,41 40,79

18 28,87 31,53 34,80 42,31

19 30,14 32,85 36,19 43,82

20 31,41 34,17 37,57 45,32

27
 
0,050 0,025 0,010 0,001
l

21 32,67 35,48 38,93 46,80

22 33,92 36,78 40,29 48,27

23 35,17 38,08 41,64 49,73

24 36,41 39,37 42,98 51,18

25 37,65 40,65 44,31 52,62

26 38,88 41,92 45,64 54,05

27 40,11 43,19 46,96 55,48

28 41,34 44,46 48,28 56,89

29 42,56 45,72 49,59 58,30

30 43,77 46,98 50,89 59,70

28
 Anexa 3

Distribuţia Student t 

Funcţia P(t  t ) şi numărul l al gradelor de libertate

Nivel de semnificaţie pentru testul bilateral


0,50 0,20 0,10 0,05 0,02
l

1 1,000 3,078 6,314 31,821

12,706
2 0,816 1,886 2,920 4,303 6,965

3 0,765 1,638 2,353 3,482 4,541

4 0,741 1,533 2,132 2,776 3,747

5 0,727 1,476 2,015 2,571 3,365

6 0,718 1,440 1,943 2,447 3,143

7 0,711 1,415 1,895 2,365 2,998

8 0,706 1,397 1,860 2,306 2,896

9 0,703 1,383 1,833 2,262 2,821

10 0,700 1,372 1,812 2,228 2,764

11 0,697 1,363 1,796 2,201 2,718

12 0,695 1,356 1,782 2,179 2,681

13 0,694 1,350 1,771 2,160 2,650

14 0,692 1,345 1,761 2,145 2,624

15 0,691 1,341 1,753 2,131 2,602

16 0,690 1,337 1,746 2,120 2,583

17 0,689 1,333 1,740 2,110 2,567

18 0,688 1,330 1,734 2,101 2,552

29
 Nivel de semnificaţie pentru testul bilateral


0,50 0,20 0,10 0,05 0,02
l

19 0,688 1,328 1,729 2,093 2,539

20 0,687 1,325 1,725 2,086 2,528

 0,25 0,10 0,05 0,025 0,01

l Nivel de semnificaţie pentru testul unilateral

30
 Distribuţia Student t 
Funcţia P(t  t ) şi numărul l al gradelor de libertate

(continuare)
 Nivel de semnificaţie pentru testul bilateral

l 0,50 0,20 0,10 0,05 0,02

21 0,686 1,323 1,721 2,080 2,518

22 0,686 1,321 1,717 2,074 2,508

23 0,685 1,319 1,714 2,069 2,500

24 0,685 1,318 1,711 2,064 2,492

25 0,684 1,316 1,708 2,060 2,485

26 0,684 1,315 1,706 2,056 2,479

27 0,684 1,314 1,703 2,052 2,473

28 0,683 1,313 1,701 2,048 2,467

29 0,683 1,312 1,699 2,045 2,462

30 0,683 1,310 1,697 2,042 2,457

35 0,682 1,306 1,690 2,030 2,438

40 0,681 1,303 1,684 2,021 2,423

45 0,680 1,301 1,679 2,014 2,412

50 0,679 1,299 1,676 2,009 2,403

60 0,679 1,296 1,671 2,000 2,390

70 0,678 1,294 1,667 1,994 2,381

80 0,678 1,292 1,664 1,990 2,374

90 0,677 1,291 1,662 1,987 2,368

100 0,677 1,290 1,660 1,984 2,364

31
  Nivel de semnificaţie pentru testul bilateral

l 0,50 0,20 0,10 0,05 0,02

120 0,677 1,289 1,658 1,980 2,358

200 0,676 1,286 1,653 1,972 2,345

500 0,675 1,283 1,648 1,965 2,334

1000 0,675 1,282 1,646 1,962 2,330

 0,675 1,282 1,645 1,960 2,326

α
0,25 0,10 0,05 0,025 0,01
. ƒ

Nivel de semnificaţie pentru testul unilateral

32
 Distribuţia Student t 

Funcţia P(t  t ) şi numărul l al gradelor de libertate

(continuare)

Nivel de semnificaţie pentru testul bilateral


0,01 0,002 0,001 0,0001
l

1 63,657 318,309 636,618

6366,198

2 9,925 22,327 31,598 99,992

3 5,841 10,214 12,924 28,000

4 4,604 7,173 8,610 15,544

5 4,032 5,893 6,869 11,178

6 3,707 5,208 5,959 9,082

7 3,499 4,785 5,408 7,885

8 3,355 4,501 5,041 7,120

9 3,250 4,297 4,781 6,594

10 3,169 4,144 4,587 6,211

11 3,106 4,025 4,437 5,921

12 3,055 3,930 4,318 5,694

13 3,102 3,852 4,221 5,513

14 2,977 3,787 4,140 5,363

15 2,947 3,733 4,073 5,239

16 2,921 3,686 4,015 5,134

17 2,898 3,646 3,965 5,014

33
 
0,01 0,002 0,001 0,0001
l

18 2,878 3,610 3,922 4,966

19 2,861 3,579 3,883 4,897

20 2,845 3,552 3,850 4,837

 0,005 0,001 0,0005 0,00005

l Nivel de semnificaţie pentru testul unilateral

34
 Distribuţia Student t 

Funcţia P(t  t ) şi numărul l al gradelor de libertate

(continuare)
Nivel de semnificaţie pentru testul bilateral


0,01 0,002 0,001 0,0001
l

21 2,831 3,527 3,819 4,784

22 2,819 3,505 3,792 4,736

23 2,807 3,485 3,767 4,693

24 2,797 3,467 3,745 4,654

25 2,787 3,450 3,725 4,619

26 2,779 3,435 3,707 4,587

27 2,771 3,421 3,690 4,558

28 2,763 3,408 3,674 4,530

29 2,756 3,396 3,659 4,506

30 2,750 3,385 3,646 4,482

35 2,724 3,340 3,591 4,389

40 2,704 3,307 3,551 4,321

45 2,690 3,281 3,520 4,269

50 2,678 3,261 3,496 4,288

60 2,660 3,232 3,460 4,169

70 2,648 3,211 3,435 4,127

80 2,639 3,195 3,416 4,096

90 2,632 3,183 3,402 4,072

35
 
0,01 0,002 0,001 0,0001
l

100 2,626 3,174 3,390 4,053

120 2,617 3,160 3,373 4,025

200 2,601 3,131 3,340 3,970

500 2,586 3,107 3,310 3,922

1000 2,581 3,098 3,300 3,906

 2,576 3,090 3,290 3,891


0,005 0,001 0,0005 0,00005
l

Nivel de semnificaţie pentru testul unilateral

36
 Anexa 4

Distribuţia Fisher-Snedecor F 

Valorile funcţiei F pentru I 1 şi I 2 grade de libertate şi   0,05 nivelul de semnificaţie

I1 1 2 3 4 5
I2
1 161,4 199,5 215,7 224,6 230,2

2 18,51 19,00 19,16 19,25 19,30

3 10,13 9,55 9,28 9,12 9,01

4 7,71 6,94 6,59 6,39 6,26

5 6,61 5,79 5,41 5,19 5,05

6 5,99 5,14 4,76 4,53 4,39

7 5,58 4,74 4,35 4,12 3,97

8 5,32 4,46 4,07 3,84 3,69

9 5,12 4,26 3,86 3,63 3,48

10 4,96 4,10 3,71 3,48 3,33

11 4,84 3,98 3,59 3,36 3,20

12 4,75 3,88 3,49 3,26 3,11

13 4,67 3,80 3,41 3,18 3,02

14 4,60 3,74 3,34 3,11 2,96

15 4,54 3,68 3,29 3,06 2,90

16 4,49 3,63 3,24 3,01 2,85

17 4,45 3,59 3,20 2,96 2,81

18 4,41 3,55 3,16 2,93 2,77

19 4,38 3,52 3,13 2,90 2,74

20 4,35 3,49 3,10 2,87 2,71

21 4,32 3,47 3,07 2,84 2,68

22 4,30 3,44 3,05 2,92 2,66

37
 I1 1 2 3 4 5
I2
23 4,28 3,42 3,03 2,80 2,64

24 4,26 3,40 3,01 2,78 2,62

25 4,24 3,38 2,99 2,76 2,60

26 4,22 3,37 2,98 2,74 2,59

27 4,21 3,35 2,96 2,73 2,57

28 4,20 3,34 2,95 2,71 2,56

29 4,18 3,33 2,93 2,70 2,54

30 4,17 3,32 2,92 2,69 2,53

40 4,08 3,23 2,84 2,61 2,45

60 4,00 3,15 2,70 2,52 2,37

120 3,92 3,07 2,68 2,45 2,29

4,84 2,99 2,60 2,37 2,21

∞

38
 Distribuţia Fisher-Snedecor F 

Valorile funcţiei F pentru I 1 şi I 2 grade de libertate şi   0,05 nivel de semnificaţie

(continuare)
I1 .a 6 7 8 12
I2 ∞

1 234,0 238,9 213,9 249,0 254,3

2 19,33 19,37 19,41 19,45 19,50

3 8,94 8,84 8,71 8,64 8,53

4 6,16 6,04 5,91 5,77 5,63

5 4,95 4,82 4,68 4,53 4,36

6 4,28 4,15 4,00 3,84 3,67

7 3,87 3,73 3,57 3,41 3,23

8 3,58 3,28 3,12 2,93

3,44
9 3,37 3,23 3,07 2,90 2,71

10 3,22 3,07 2,91 2,74 2,54

11 3,09 2,95 2,79 2,61 2,40

12 3,00 2,85 2,69 2,50 2,30

13 2,92 2,77 2,60 2,42 2,21

14 2,85 2,70 2,53 2,35 2,13

15 2,79 2,64 2,48 2,29 2,07

16 2,74 2,59 2,42 2,24 2,01

17 2,70 2,55 2,38 2,19 1,96

18 2,66 2,51 2,34 2,15 1,92

19 2,63 2,48 2,31 2,11 1,88

20 2,60 2,45 2,28 2,08 1,84

21 2,57 2,42 2,25 2,05 1,81

22 2,55 2,40 2,23 2,03 1,78

39
I1 .a 6 7 8 12
I2 ∞

23 2,53 2,38 2,20 2,00 1,76

24 2,51 2,36 2,18 1,98 1,73

25 2,49 2,34 2,16 1,96 1,71

26 2,47 2,32 2,15 1,95 1,69

27 2,46 2,30 2,13 1,93 1,67

28 2,44 2,29 2,12 1,91 1,65

29 2,43 2,28 2,10 1,90 1,64

30 2,42 2,27 2,09 1,89 1,62

40 2,34 2,18 2,00 1,79 1,51

60 2,25 2,10 1,92 1,70 1,39

120 2,17 2,02 1,83 1,61 1,25

2,09 1,94 1,75 1,52 1,00

∞

40
 Distribuţia Fisher-Snedecor F 

Valorile funcţiei F pentru I 1 şi I 2 grade de libertate şi   0,01 nivelul de semnificaţie

I1 1 2 3 4 5
I2
1 4052 4999 5403 5625 5764

2 98,49 99,00 99,17 99,25 99,30

3 34,12 30,81 29,46 28,71 28,24

4 21,20 18,00 16,69 15,98 15,52

5 16,26 13,27 12,06 11,39 10,97

6 13,74 10,92 9,78 9,15 8,75

7 12,25 9,55 8,45 7,85 7,46

8 11,26 8,65 7,59 7,01 6,63

9 10,56 8,02 6,99 6,42 6,06

10 10,04 7,56 6,55 5,99 5,64

11 9,65 7,20 6,22 5,67 5,32

12 9,33 6,93 5,95 5,41 5,06

13 9,07 6,70 5,74 5,20 4,86

14 8,86 6,51 5,56 5,03 4,69

15 8,68 6,36 5,42 4,89 4,56

16 8,53 6,23 5,29 4,77 4,44

17 8,40 6,11 5,18 4,67 4,34

18 8,28 6,01 5,09 4,58 4,25

19 8,18 5,93 5,01 4,50 4,17

20 8,10 5,85 4,94 4,43 4,10

21 8,02 5,78 4,87 4,37 4,04

22 7,94 5,72 4,82 4,31 3,99

23 7,88 5,66 4,76 4,26 3,94

41
 I1 1 2 3 4 5
I2
24 7,82 5,61 4,72 4,22 3,90

25 7,77 5,57 4,68 4,18 3,86

26 7,72 5,53 4,64 4,14 3,82

27 7,68 5,49 4,60 4,11 3,78

28 7,64 5,45 4,57 4,07 3,75

29 7,60 5,42 4,54 4,04 3,73

30 7,56 5,39 4,51 4,02 3,70

40 7,31 5,18 4,31 3,83 3,51

60 7,08 4,98 4,13 3,65 3,34

120 6,85 4,79 3,96 3,48 3,17

6,64 4,60 3,78 3,32 3,02

∞

42
 Distribuţia Fisher-Snedecor F 

Valorile funcţiei F pentru I 1 şi I 2 grade de libertate şi   0,01 nivel de semnificaţie

(continuare)
I1 .a 6 8 12 24
I2 ∞

1 5859 5981 6106 6234 6366

2 99,33 99,36 99,42 99,46 99,50

3 27,91 27,49 27,05 26,60 26,12

4 15,21 14,80 14,37 13,93 13,46

5 10,67 10,27 9,89 9,47 9,02

6 8,47 8,10 7,72 7,31 6,88

7 7,19 6,84 6,47 6,07 5,65

8 6,37 5,67 5,28 4,86

6,03
9 5,80 5,47 5,11 4,73 4,31

10 5,39 5,06 4,71 4,33 3,91

11 5,07 4,74 4,40 4,02 3,60

12 4,82 4,50 4,16 3,78 3,36

13 4,62 4,30 3,96 3,59 3,16

14 4,46 4,14 3,80 3,43 3,00

15 4,32 4,00 3,67 3,29 2,87

16 4,20 3,89 3,55 3,18 2,75

17 4,10 3,79 3,45 3,08 2,65

18 4,01 3,71 3,37 3,00 2,57

19 3,94 3,63 3,30 2,92 2,49

20 3,87 3,56 3,23 2,86 2,42

21 3,81 3,51 3,17 2,80 2,36

22 3,76 3,45 3,12 2,75 2,31

43
I1 .a 6 8 12 24
I2 ∞

23 3,71 3,41 3,07 2,70 2,26

24 3,67 3,36 3,03 2,66 2,21

25 3,63 3,32 2,99 2,62 2,17

26 3,59 3,29 2,96 2,58 2,13

27 3,56 3,26 2,93 2,55 2,10

28 3,53 3,23 2,90 2,52 2,06

29 3,50 3,20 2,87 2,49 2,03

30 3,47 3,17 2,84 2,47 2,01

40 3,29 2,99 2,66 2,29 1,80

60 3,12 2,82 2,50 2,12 1,60

120 2,96 2,66 2,34 1,95 1,38

2,80 2,51 2,18 1,79 1,00

∞

44
 Distribuţia Fisher-Snedecor F 

Valorile funcţiei F pentru I 1 şi I 2 grade de libertate şi   0,001nivelul de semnificaţie

I1 1 2 3 4 5
I2
1 405282 500000 540379 562500 576405

2 998,5 999,0 999,2 999,2 999,3

3 167,5 148,5 141,1 137,1 134,6

4 74,14 61,25 56,18 53,44 51,71

5 47,04 36,61 33,20 31,09 29,75

6 35,51 27,00 23,70 21,90 20,81

7 29,22 21,69 18,77 17,19 16,21

8 25,42 18,49 15,83 14,39 13,49

9 22,86 16,39 13,90 12,56 11,71

10 21,04 14,91 12,55 11,28 10,48

11 19,69 13,81 11,56 10,35 9,58

12 18,64 12,97 10,80 9,63 8,89

13 17,81 12,31 10,21 9,07 8,35

14 17,14 11,78 9,73 8,62 7,92

15 16,59 11,34 9,34 8,25 7,57

16 16,12 10,97 9,00 7,94 7,27

17 15,72 10,66 8,73 7,68 7,02

18 15,38 10,39 8,49 7,46 6,81

19 15,08 10,16 8,28 7,26 6,61

20 14,82 9,95 8,10 7,10 6,46

21 14,59 9,77 7,94 6,95 6,32

22 14,38 9,61 7,80 6,81 6,19

45
 I1 1 2 3 4 5
I2
23 14,19 9,47 7,67 6,67 6,08

24 14,03 9,34 7,55 6,59 5,98

25 13,88 9,22 7,45 6,49 5,88

26 13,74 9,12 7,36 6,41 5,80

27 13,61 9,02 7,27 6,33 5,73

28 13,50 8,93 7,19 6,25 5,66

29 13,39 8,85 7,12 6,19 5,59

30 13,29 8,77 7,05 6,12 5,53

40 12,61 8,25 6,60 5,70 5,13

60 11,97 7,76 6,17 5,31 4,76

120 11,38 7,31 5,79 4,95 4,42

10,83 6,91 5,42 4,62 4,10

∞

46
 Distribuţia Fisher-Snedecor F 

Valorile funcţiei F pentru I 1 şi I 2 grade de libertate şi   0,001nivel de semnificaţie

(continuare)
I1 .a 6 8 12 24
I2 ∞

1 585937 598144 610667 623497 636619

2 999,3 999,4 999,4 999,5 999,5

3 132,8 130,6 128,3 125,9 123,5

4 50,53 49,00 47,41 45,7 44,05

5 28,84 27,64 26,42 25,14 23,78

6 20,03 19,03 17,99 16,89 15,75

7 15,52 14,63 13,71 12,73 11,69

8 12,86 11,19 10,30 9,34

12,04
9 11,13 10,37 9,57 8,72 7,81

10 9,92 9,20 8,45 7,64 7,76

11 9,05 8,35 7,63 6,85 6,00

12 8,38 7,71 7,00 6,25 5,42

13 7,86 7,21 6,52 5,78 4,97

14 7,43 6,80 6,13 5,41 4,60

15 7,09 6,47 5,81 5,10 4,31

16 6,81 6,19 5,55 4,85 4,06

17 6,56 5,96 5,32 4,63 3,85

18 6,35 5,76 5,13 4,45 3,67

19 6,18 5,59 4,97 4,29 3,52

20 6,02 5,44 4,82 4,15 3,38

21 5,88 5,31 4,71 4,03 3,26

22 5,76 5,19 4,58 3,92 3,15

47
I1 .a 6 8 12 24
I2 ∞

23 5,65 5,09 4,48 3,82 3,05

24 5,55 4,99 4,39 3,74 2,97

25 5,46 4,91 4,31 3,66 2,89

26 5,38 4,83 4,24 3,59 2,82

27 5,31 4,76 4,17 3,52 2,75

28 5,24 4,69 4,11 3,46 2,70

29 5,18 4,64 4,05 3,41 2,64

30 5,12 4,58 4,00 3,36 2,59

40 4,73 4,21 3,64 3,01 2,23

60 4,37 3,87 3,31 2,69 1,90

120 4,04 3,55 3,02 2,40 1,56

3,74 3,27 2,74 2,13 1,00

∞

48