Sunteți pe pagina 1din 29

Capitolul I

Turismul noțiuni generale

1.1 Concepte și definiții. Apariția turismului ca și fenomen economic


Noțiunea de „turist” este relativ recentă. În vremurile străvechi, pănă și invadatorul a
fost considerat turist, cu speranța că va pleca curănd.
Abia în secolul XVII și începutul seolului XVIII, germanii, englezii și alții, au ajuns să
fie denumiți sub numele de turiști deoarece făceau turul continentului.
Turismul presupune ”mișcarea temporară a oamenilor spre destinații situate în afara
reședinței obișnuite și activitățile desfășurate în timpul petrecut la acele destinații”.
Profesorul elvețian W. Hunziker ne oferă cea mai cuprinzătoare definiție, definind
turismul ca ”ansamblul relațiilor și fenomenelor ce rezultă din deplasarea și sejurul
persoanelor, în afara locului de reședință, atât timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate
pe o stabilire permanentă sau o activitate oarecare”
Pe o poziție asemănătoare se află și K. Krapf. Ambii autori au formulat același punct
de vedere. Această definiție a turismului este acceptată pe plan mondial în mod oficial.
Cât despre noțiunea de turist, acesta poate fi definit ca: ”orice persoană care se deplasează
spre un loc situat în afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și
ale carei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate
în locul vizitat.”
Anumiți autori propun, de asemenea, și noțiunea de vacanțier, aceștia fiiind descriși ca
persoanele care pleacă în călătorie pentru cel puțin patru zile, astfel făcându-se o diferență
între turismul de vacanță și turismul de week-end.
Datorită naturii sale specifice și complexității, industria turistică nu are cum să fie
definită suficient în termeni de servicii și bunuri ci, mai bine, în timp lucrat și consumatori.6
În general, fiind exprimat prin ansamblul relațiilor, activităților și măsurile care sunt
determinate de desfășurarea și organizarea călătoriilor de agrement sau cu alte motive,
turismul se defășoară ca și un fenomen economic-social complex, care rezultă din integrarea
mai multor ramuri distincte ale economiei, fiind vorba despre activitatea din restaurante,
hoteluri, agenții touroperatori sau de voiaj, transporturi, domenii angajate direct în servirea
turiștilor precum artă și cultură, telecomunicații, sănătate, sport.
1.2. Criterii de clasificare
Dezvoltarea tot mai accentuată a turismului, admiterea lui în sfera consumului și
nevoilor populației și implicit în structura economiilor moderne, se observă printr-o continuă
ramificare a formelor de manifestare și o îmbogățire a conținutului său.
În acelați timp, creșterea participării la mișcarea turistică al unor categorii sociale din
ce în ce mai însemnate, împreună cu creșterea cererii pe piață, au condus la favorizarea
apariției unor forme de turism noi și adaptarea acestora la condițiile călătorilor și cerințele
consumatorilor.
În prezent, lumea trece printr-o schimbare continuă, care devine tot mai accentuată cu
fiecare zi care trece. Modificările, schimbările care se realizează în structura serviciilor și
produselor, în structura socio-profesională, antrenează o metamofoză nouă în ceea ce privește
hotelul, industriile aferente și călătoria. Toate acestea își au „refluxul” în dinamismul
structurilor formelor de turism depinzând de evoluția distinctelor tipuri de turiști, cu dorința
combinării acestora pentru a râspunde cât mai favorabil purtătorilor motivației turistice.
Creșterea circuației turistice, diversificarea motivațiilor care duc la creștere,
participarea la mișcarea turistică a maselor din ce în ce mai mari au dus la multiplicarea
formei de turism. De aici reiese nevoia de clasificare după anumite criterii care să le asigure
grupări aproximativ omogene.
Este foarte importantă delimitarea formelor de turism din punct de vedere practic și
teoretic și ne oferă elemente fundamentare ștințifice a deciziilor în privința diversificării și
dezvoltării ofertei turistice și alinierea acesteia la evoluțiile survenite în structura cererii.24
Circulația turistică, la fel ca și cea internațională a bunurilor substanțiale cuprinde o
multitudine de produse, restrănse în forme de turism, categoriile tipice ale activității turistice.
Circulația turistică se materializează către anumite bazine turistice. Țările, la scară europeană
se împart în doua mari categorii: țări care în preponderent sunt emițătoare de turiști (țările
nordice) și țările care preponderent sunt receptoare de turiști (țările sudice).
Delimitarea formelor de turism a rezultat din cauza preocupărilor de clasificare, după
criterii clare, a circulației turistice care pornește de la eterogenitatea și complexitatea acesteia
și de la multitudinea posibilităților de acces al turiștilor la produsul turistic.
Delimitarea evidentă a conținutului a tuturor formelor de turism, prezintă o importanță
deosebită pentru identificarea corectă a comportamentului turiștilor în materie de cheltuieli și
consum și a obligațiilor și responsabilităților organizatorilor de vacanțe (touroperatori și
agențiile de voiaj) și a prestatorilor de servicii precum restaurantele, hotelurile, societățile de
transport, etc.
În general, forma de turism este definită prin aspectul concret de care beneficiază
asocierea serviciilor de transport, alimentație, agrement și cazare care constituie produsul
turistic, la fel și modalitatea de comercializare al acestuia.
Există numeroase moduri de clasificare al acestor forme de turism, potrivit experienței
internaționale, dintre acestea putând enumera următoarele:
- gradul de mobilitate a turistului;
- motivul călătoriei;
- originea sa;
- modalitatea de comercializare;
- caracterul voiajelor, periodicitatea plecărilor în vacanțe.

1.3. Clasificarea formelor de turism


În mod curent, turismul se împarte în două forme generale, după locul de proveniență
al turiștilor:
- turism național, intern. acesta este practicat de locuitorii unei țări înauntrul granițelor
sale
- turismul internațional, extern. el se diferențiază de primul din cauza vizitelor
persoanelor străine într-o țară și prin plecarea locuitorilor autohtoni cu scopuri turistice în
afara granițelor țării de reședință.
Ambele forme de turism care au fost prezentate mai sus are un anumit număr de
particularități, existănd între acestea o interdependență care are scopul de promovare în
ansamblu al activităților turistice, un lucru cât de poate de normal, deoarece se oferă aceeași
bază materială pentru primirea atât a turiștilor interni, cât și a celor externi, tratați și văzuți ca
și solicitanți concomitenți de servicii turistice.
Turismul internațional sau intern reprezintă formele de exprimare al aceluiași
fenomen, relația dintre ele fiind în favoarea celui intern, având valori diferite în fiecare țară.
Dacă ne uităm la țările cu un bogat patrimoniu turistic precum Italia, Spania, Franța turismul
intern este format din aproximativ 70-80% din întregul total al vacanțelor,iar cât privește
țările cu un patrimoniu turistic mai putin dotat precum Olanda sau Germania, proporția
turismului intern este relativ mai redus, aproximativ 60% ( în țara noastră, raportul este de
50%)
Dacă urmărim curentele turistice internaționale care iau naștere într-o zonă mărginită
ca suprafață, se poate exprima clasificarea următoare a turismului internațional:
Turism receptor (pasiv sau de primire). Acesta înregistrează sosirile cetățenilor străini,
dintr-o țară dată, ei având domiciliul stabil în țara emitentă. Pentru țara primitoare, turismul
receptor reprezintă o sursă de venituri valutare foarte important.
Turismul emițător (activ sau de trimitere). Reprezintă persoanele rezidente ce pleacă
într-o altă țară cu scop de afaceri sau turistic.
Raportul realizat între numărul sosirilor și cel al plecărilor de turiști din și în
străinătatea determină poziționarea unei țări într-o anumită categorie, iar din punctul de
vedere al economiei, influențează echilibrul balanței de plăți și aportul de valută al
activităților turistice.
Una dintre cele mai complexe și care are o importanță majoră a criteriilor de
clasificare al formelor de turism, este modul de comercializare al vacanțelor, de plată și de
angajare a prestației turistice.
În acest fel, turismul poate fi:
- organizat
- pe cont propriu sau neorganizat
- mixt, semiorganizat
Turismul organizat a luat naștere la sfârțitul secolului al XIX-lea fiind amplificat mai
accentuat în epoca contemporană; aceasta este o bună alternativă pentru persoanele care au
venituri mici, care au în vedere consumul turistic minim și achită un anumit preț global unui
comerciant, acesta organizandu-le voiajul.
Creșterea acestui tip de turism, organizat, are drept fundament, multiplele avantaje pe
care le are atât pentru organizator, el obținănd profit din munca depusă, cât și pentru
persoanele care doresc să călătorească, obținând un nivel al prețului mai accesibil,
certitudinea consumului, ambianța creată.
Este caracterizată prin angajările anticipate ale prestației, respectiv ale tuturor sau ale
principalelor servicii care sunt legate de sejur și călătorie. Această angajare se produce cu
ajutorul contractelor ori a diferitelor tipuri de înțelegeri dintre cumpărător și agenția de voiaj
ori alte tipuri de organizatori de vacanțe. În înțelegeri sunt menționate serviciile oferite și
solicitate, condiții de plată și alte obligații pentru părțile implicate.
Turismul pe cont propriu sau neorganizat (acestă denumire fiind improprie deoarece
călătoria/vacanța este organizată de către turist) nu presupune angajarea precedentă a unor
prestații turistice. Turistul își hotărăște singur durata deplasării, destinația, mijlocul de
transport, perioada de ședere, locul și tipul cazării.
Această formă de turism este practicată în mod deosebit de automobiliști, persoanele
care beneficiază de un venit mare și de turiștii experimentați, costul acestui tip de turism fiind
net superior celui de tip organizat. În țările în care există o bogată tradiție turistică, o
informare adecvată a turiștilor și o foarte bună infrastructură turistică, această formă de
turism, pe cont propriu, este cea mai practicată; reprezintă în jur de 70% din fluxul turistic în
țările vest-europene.
În special, pentru prestatorii de servicii, turismul pe cont propriu reprezintă beneficiul
unei încasări pe zi-turist semnificativ mai mari ca urmare al eliminării sistemului de reduceri
cât și a diversității serviciilor, în special cele complementare, care sunt cerute de turiști.
Prezenta formă asigură, în același timp, o valorificare mult mai bună a potențialului
turistic,acesta orientănd turiștii către toate zonele atractive, pentru turist fiind și create condiții
prielnice de organizare a sejurului după bunul plac, fapt care conduce la o mobilitate mai bună
a acestuia și în același timp și la vizitarea, într-un timp mult mai redus, a mai multor locuri.
Există totuși și neplăceri care sunt provocate de sezonalitatea accentuată de manifestarea
cererii și exprimarea ofertei. De aici pornește și suprasolicitarea în anumite perioade ale
anului, a bazei materiale al turismului (capacități de alimentație, cazare, mijloace de transport,
agrement) care au efecte negative asupra economiei. În privința turistului, aparare satisfacerea
cererii la nivel redus sau chiar imposibilitatea satisfacerii acesteia. În plus, este necesar ca
această ofertă sa reușească să poată acoperii și cerințele turismului organizat, el având de
obicei prioritate.
Chiar dacă prezintă toate aceste lipsuri, iar aici este inclus și prețul ridicat, turismul pe
cont propriu reușește să cucerească tot mai multe segmente noi de consumatori datorită
dorinței din ce în ce mai puternice ale consumatorilor de călătorii individuale, de a-și putea
plănuii singuri călătoria și de a nu fi obligați să respecte un anumit program prestabilit.
Pe lângă toate acestea, și gradul de dotare tot mai ridicat al automobilelor și
echipamentelor pentru turism, precum și experiența tot mai ridicată a turiștilor, acționează în
ajutorul creșterii ponderii turismului neorganizat.
Dar, datorită creșterii preocupărilor organizatorilor de vacanță pentru a diversifica
oferta de vacanță, în scopul elasticizării ei și apropierea de preferințele și gusturile
consumatorilor, s-au materializat în mărirea atenției în materie de forme de organizare.
Totuși, rigiditatea structurală și cantitativ-calitativă a consumului cât și mobilitatea scăzută a
turistului, au determinat o plaforare în creșterea acestui tip de turism și a condus la apariția
unui nou tip de turism, cel mixt, semiorganizat, acesta combinând avantajele celorlalte două.
În acest caz, o parte a serviciilor (în special cazarea) este aranjată în prealabil, în timp ce
celelalte servicii sunt obținute în mod direct pe măsură ce se derulează călătoria ( de exemplu
serviciile de agrement și cele de agrement în speță).
Toate aceste forme descrise mai sus, sunt adresate în mod egal persoanelor individuale
sau grupurilor de turiști, deci, la rândul ei, aplicarea în practică se exprimă printr-o mare
diversitate.
Dacă ne uităm la dezavantaje și avantaje, se pot lua în evidență căteva aspecte:
turismul mixt și cel organizat oferă posibilitatea să planifici acțiunile înainte de începerea
călătoriei, astfel asigurând utilizarea rațională a mijloacelor de transport și capacității de
cazare, posibilitatea evaluării mai bune a resurselor de muncă, aici fiind incluse și certitudinea
încasărior.
Cele mai mari dezavantaje, într-o anumită măsură, a turismului mixt și principale ale
celui organizat, se concretizează pentru cel care prestează servicii sau pentru organizatorul de
vacanțe, în încasările pe zi-turist puțin mai reduse din cauza sistemului se facilități utilizate,
având obligația să respecte condițiile contractuale.
Cât privește turistul, îi este îngrădită libertatea de mijcare din cauza solicitării unui
aranjament organizat, în sensul că acceptă și participă poate la un program ce nu corespunde
în mod total dorințelor și nevoilor sale și este nevoit să îndeplinească cerințele legate de
modalitatea de plată.
Un alt tip de clasificare al turismului, este realizată în funcție de gradul de mobilitate a
turistului.
Turismul internațional sau intern își pot satisface cererea de servicii turistice având
două opțiuni: fie râmănd într-o zonă turistică cu durată variată, având un grad de mobilitate
redus, ceea ce denumește turismul de sejur, fie sub forma deplasărilor continue, având
intinerate stabilite dinaintea sejurului, beneficiind de opriri în diferitele localități (de 1-2 zile)
de pe traseul urmărit, acesta fiind numit turism itinerat, având un grad de moblilitate ridicat.
În funcție de timpul liber alocat calatoriilor, turismul de sejur se grupează în felul
următor:
- Turismul de sejur scurt. În acest tip de turism se încadrează turiștii care se deplasează
pe o durată de timp scurtă, de maxim o săptămănă. Un bun exemplu fiind turismul practicat la
sfărșit de săptămănă;
- Turismul de sejur mediu. Acesta cuprinde turiștii a căror oprire într-o anumită zonă
nu trece de treizeci de zile. Această perioadă de obicei se suprapune cu perioada concediilor
plătite. Acest tip de turism este cel mai practicat, reprezentând unul de masă, lucru care se
datorează timpul liber limitat al populației, dar are un accentuat caracter sezonier;
- Turismul de sejur lung. Aici se încadrează turiștii care aleg să petreacă într-o zonă,
un interval de timp mai mare de treizeci de zile. Acest tip de turism prezintă trăsături
tipologice foarte bine conturate deoarece presupune ca cei care îl practică să fi depășit vârsta
muncii active (pensionarii) sau să fie persoane care au venituri ridicate ce le permite să
petreacă perioade mai lungi de timp în vacanță. Tot aici, într-o oarecare măsură, se poate
integra și turismul de tineret (ca un exemplu, elevii beneficiază de vacanțe mai mari de o
lună).
Din turismul internațional, a luat naștere și turismul de tranzit care caracterizează
traversarea țărilor cu oprire sau fără oprire pentru a ajunge la anumite destinații.
Din cauza turistului care devine din ce în ce mai mobil, se merge către turismul de
vizitare, programul acestuia cuprinzănd vizitarea mai multor țări sau localități într-o singură
vacanță.
În funcție de frecvență, se disting turismul continuu, permanent (turism balnear, pe
toată durata anului calendaristic, de afaceri sau cultural) și turismul sezonier. Acesta din urmă,
se imparte în:
- Turism de iarnă. Acesta prezintă două caracteristici distincte în funcție de motivul
pentru care se realizează deplasarea: turismul pentru soare și căldura căutată, turismul pentru
zăpada și în timpul iernii;
- Turismul de vară. Are loc în perioada caldă a anului. Se diferențiază de restul prin
fluxul masiv având o mare diversificare cât privește produsele turistice și tipologia turiștilor,
având în special un caracter de masă;
- Turismul de circumstanță. De obicei, este un turism localizat în spațiu și timp, având
fluxuri limitate ca și durată, fiind generate de diferite fetivități sau unele evenimente specifice.
Turismul cultural este un fenonem dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Acesta a fost descris ca
fiind un produs extrem de benefic în cadrul industriei turistice. Comunitățile locale,
organizațiile culturale au adoptat acest fenomen caracterizat ca și un factor economic
generator de noi locuri de muncă și de activități economice.
După tipul mijlocului de transport utilizat în efectuarea călătoriei, formele turismului
se grupează în:
- Drumeții. Cuprinde deplasări pedestre cu scop de îngrijire a sănătății și cu scop
recreativ în zone nepoluate, alpinismul și excursii montane, turismul ecvestru, pescuitul și
vănătoarea, ultimile exemple sunt în special forme ale agrementului;
- Turismul feroviar. Aceasta este una dintre cele mai vechi forme de turism practicată.
Este utilizată de mulți turiști din cauza avantajelor în privința costurilor, siguranței și
comodității;
- Turismul rutier. Include mai multe variante, precum: automobilismul, motociclismul
respectiv cicloturismul. Acestea se caracterizează prin evoluții progresive, rezultat al măririi
gradului de motorizare al populației și dezvoltatea și modernizarea rețelei de căi de
comunicație;
- Turismul aerian. Este practicat de obicei pe distanțe lungi și foarte lungi. Se află în
plină ascensiune datorită confortului călătoriei și din cauza vitezei mari de deplasare;
- Turism naval, turism nautic, croaziere – bărci cu motor pe diverse trasee fluviale,
excursii cu caiac.
Au apărut și sunt folosite, în practica activității turistice, din ce în ce mai mult
combinații între diferite tipuri de transport de tip Fly and drive ori croaziere fluviale, turiștii
întorcându-se pe cale aeriană ceea ce demonstrează multitutine opțiunilor atunci când vine
vorba de transport.
Luând în considerare că turismul are cel mai des un carater activ, se poate afirma că
acesta se practică depinzând de unele motivații, cel mai adesea având amprente tipic
individuale.
Un alt criteriu deosebit este motivația atunci când se realizează departajarea formelor
turistice:
- Turismul religios. Acesta constă în pelerinaje ale credincioșilor la lăcașele de cult;
- Turismul de agrement. Este practicat de turiștii ce caută să profite de obiceiuri și
locuri noi, de frumusețile naturii, etc. Această formă interferează cu turismul cultural,
denumire ce se poate da oricărui tip de turism ce depășește sfera distracției,sportului sau
odihnei dar care trebuie să satisfacă trei condiții: să presupună implicarea unui mediator-
document scris, material audio-vizual, persoană, care să realizeze, să pună în valoare produsul
cultural, să aibă loc consumarea unui produs care tipologie culturală și turiștii să realizeze
călătoria din dorința de cunoaștere;
- Turismul de recreere și de odihnă, de refacere a stării de bine a psihicului și a
tonusului pierdut în perioada anului, din cauza agitației urbane;
- Turismul sportiv este tot o formă a turismului de agrement. Cea mai mare pondere o
ocupă pescuitul sportiv, sporturile de iarnă, cele nautice de vară, etc. Există organizatori de
turism care includ în această categorie persoanele care vin ca și spectatori la unele spectacole
sportive, deși turismul sportiv redă unele posibilități de agrement persoanelor ce își doresc să
petreacă vacanța într-o anumită zonă;
- Turismul de cură balneomediacală și de tratament. Acest tip de turism este practicat
încă din antichitate, cu scopul de refacere al sănătății. Deoarece longevitatea crește, sub
prisma perioadelor viitoare, acest tip de turism se va crește rapid, având ca și obiect nu doar
tratamentul balnear porpriu-zis dar și tratamentele profilactice care se aplică persoanelor
active.
- Turismul de recreere a fost comparat cu Revoluția Industrială care a avut loc în
Marea Britanie, aceasta fiind prima țară din Europa ce a promovat turismul de odihnă și de
recreere pentru numărul tot mai mare din acea perioadă de lucrători în industrie. La început,
aceasta era destinat doar proprietarilor de fabrici, comercianților, oligarhiei economice și
persoaneleor care dețineau mijloace de producție. Ei reprezentau, la acel moment, noua clasă
de mijloc. Prima companie turistică oficială a fost înființată în anul 1758.
Originea britanică a noii industrii s-a reflectat inclusiv în denumirile utilizate. Astfel,
în Franța, în Nice, una din primele stațiuni aflate pe riviera franceză care a reușit să se impună
o dată cu trecerea anilor, poartă și în prezent celebrul nume de ”Promenada Englezilor”, și
numeroase alte stațiuni cu încărcătură istorică din Europa continentală, hotelurile vechi sunt
numite Bristol/Carlton/Majestic, aceasta reflectând dominația de început al clienților englezi.
Există unele forme de turism, la fel de importante, dar nu la fel de întălnite precum30:
turismul științific și tehnic - acesta se referă la a vizita unele obiective agricole sau industriale
cu caracter documentar și turismul de cumpărături, rezultă din călătoriile ocazionale în alte
țări/localități din dorința de a achiziționa diferite lucruri.
Depinzând de carateristicile socio-economice ale clientelei, există o clasificare a
tipurilor de turism în felul următor:
- Turismul social, el se axează pe publicitatea unui sistem de facilități precum
acordarea de subvenții, reduceri de tarife. Turismul social, prin caracteristicile sale, ajută
categoriile defavorizate ale populației să aibă acces la vacanțe, având rol de protecție socială.
Turismul social este caracterizat prin faptul că este practicat de turiștii cu putere de cumpărare
redus,fiind facilitat de prestații speciale, ușor de recunoscut. Totuși, această formă de turism
nu trebuie să fie încurcat cu turismul de masă, turismul social este integrat acestuia iar piața
țintă este alcătuită din persoanele care au venituri mici, o parte din cheltuieli fiind finanțate de
casa de asigurări sociale, sindicate, etc.;
- Turismul particular face referire la cei care călătoresc pe cont propriu, fiind tipic
persoanelor cu un venit mai ridicat ce au experiență și sunt dispuși să își ia anumite riscuri.
Însă, aceștia mnifestă o exigență mult mai mare cât privește diversitatea și calitatea serviciilor
oferite, fiind identificat cu turismul de lux. Forma aceasta a crescut major împreună cu
dezvoltarea circulației turistice, reprezentând acum mult mai mult de jumătate din volumul
întreg de activitate turistică;
- Turismul de congrese și afaceri. Reprezintă un ansamblu de călătorii ce sunt
organizate de administrații publice și companii în interes profesional și doar pentru propriul
personal.
- Turismul de tineret. Acesta este una din formele particulare ale turismului social
care, cu ajutorul facilităților acordate segmentului de populație, încearcă să încurajeze
dezvoltarea și creșterea turismului, având scopuri instructiv-educative.
Tot după caracteristicile socio-economice ale clientelei se mai pot menționa
următoarele forme de turism :
- Turismul politic. Aici sunt incluse participările la evenimente politice însemnate ori
la sărbători naționale. Alăturarea la diferite ideologii poate fi, și el, o anumită atracție pentru
călătorii. În acest sens, o derivare de la forma politică, este forma guvernamentală. În jur de
7% dintre călătoriile internaționale sunt făcute de oficialitățile politice;
- Turismul urban. În general, se referă la petrecerea timpului liber sau al vacanțelor în
orase din dorința de a le vizita sau pentu a desfășura unele activități diferite cum ar fi
vizionarea de expoziții, spectacole, etc. Din cauza acestei accepțiuni, acesta are o sferă extrem
de largă de cuprindere și prin urmare este destul de greu de particularizat spre deosebire de
celelalte forme de turism. De obicei, proporția turismului internațional este inferioară
turismului urban intern. La toate acestea, trebuie menționat neapărat că aproximativ 80%
dintre vizitele laoraș este turism urban pur iar restul de 20% este turism complementar, astfel
vizitarea zonelor urbane este asociată cu alte forme de petrecere al vacanței (munte, circuite,
litoral);
- Turismul rural. Este una dintre cele mai bune soluții atunci când vine vorba despre
armonizarea dorințelor turismului cu dezvoltarea durabilă și exigențele protejării mediului,
fiind definită în sens larg prin necesitatea de a sta în mijlocul naturii, de a te întoarce la
obiceiurile și viața tradițională. Totuși, se stie că sfera de cuprindere a acestuia este destul de
mare, referindu-se la toate activitățile prilejuite de petrecere a unei perioade de timp în mediul
rural fiind cazați în gospodăria țărănească sau echipamente turistice generale precum
popasurile sau hanurile. Pe de altă parte, agroturismul este ceva mai strict din punct de vedere
al factorilor ce se impun pentru a sta în vacanță și necesită sederea într-o locuință țărănească,
participarea la activitățile agricole specifice și consumarea de produse agricole. Oricare ar fi
tipul de turism despre care este vorba, cuprinsul activității turistice rurale se înscrie
coordonatelor: locuitori care păstrează anumite tradiții, spațiu rural și produse agroalimentare
folosite ca hrană pentru turiști cu ocazia șederii în gospodăria țărănească.
În comparație cu celelalte forme turistice care sunt considerate mai mult sau mai puțin
moderne recente, moderne, turismul rural ste foarte bine conturat în România, având nu doar
potențial turistic de excepție dar și o bogată experiență și tradiție în domeniul turismului,
primele sate turistice au fost formate în anii 1967-1968. 32Turismul rural, cu toate acestea are
o dimensiune nu foarte dezvoltată înțara noastră, atât în privința vizitatorilor străini cât și
români.
Satul turistic, în funție de caracteristica geografică al zonei în care este amplasat și
categoriile valorii turistice existente, se împarte în:
- Pentru a practica sporturile de iarnă;
- Pastorale;
- Vânătorești și pescărești;
- Viti-pomicole;
- Climatice și peisagistice;
- De creație artizanală și artistică;
- Etnofolclorice.
Depinzând de tipul satului, cresc și activitățile și dotările turistice ce au un caracter
distractiv-recreativ.
Potențialului turism care trebuie să ajute persoanele defavorizate din cadrul țărilor care
sunt în curs de dezvoltare, se atribuie o atenție sporită venită de la cei care sunt implicați în
dezvoltare, aceasta materializându-se prin mici proiecte ale comunităților locale și prin
abordările Ministerelor de Turism ce vizează atragerea unui număr cât mai mare de turiști.
Cercetările întreprinse de specialiști ai Institutului Național de Dezvoltare au ajuns la nefasta
concluzie că nu există o metodă favorabilă în a ajuta persoanele sărace deoarece ei nu au
beneficiat de aceste sume decât într-o mică proporție, de 25% sau chiar mult mai puțin, în
unele cazuri. Totuși, există și exemple de succes, banii ajungând cu adevărat la cei săraci:
turismul cultural în Laos, Prabang, Luang sau cățărarea pe munții din Tanzania.
Există trei clasificări în funcție de vârsta turiștilor:
- Turism practicat de tineret. Aici sunt incluși elevii și studenții care în timpul
vacanțelor, în special în vacanța de vară, practică turismul cultural și de agrement;
- Turism practicat de persoanele mature. Acestea practică, în general, toate formele și
tipurile de turism;
- Turism practicat de pensionari. Persoanele aflate la pensie, retrase din activitate,
preferă de obicei stațiunile balneoclimatice.
În funcție de ce îi determină să viziteze o anumită țară/regiune și ce formă de turism practică,
turiștii pot fi clasificați în:
- Personalul profesional. Acesta contribuie la buna desfășurare a activității turistice,
aici fiind incluși ghizii, șoferii, însoțitorii de grup, etc. Se crede că aceste persoane îndeplinesc
doar o activitate profesională deși utilizează facilitățile de cazare, de alimentație și vizitează
obiectivele turistice;
- Turiștii propriu-ziși
În ultimii ani, au început să fie din ce în ce mai căutate forme noi de turism cunoscute,
sub denumirea de segmente de turism.
Turismul de aventură. Acesta se practică în locurile greu accesibile sau sporturile de
aventură, precum turismul pietonal sau alpinismul.
Turismul sportiv. Diving, golf, schi alpin, au ajuns să fie printre cele mai căutate
moduri de petrecere a vacanței. De asemenea, în acestă categorie, este inclusă și vacanțele
petrecute cu echipele preferate de sport și frecventarea jocurilor la care acestea participă.
Solo-turism. Este turismul practicat singur.
Turism de pelerinaj sau religios. Aici sunt incluși turiștii care merg în diferite zone sau
țări pentru efectuarea pelerinajului la locuri sfinte. De exemplu: pentru ortodocși- biserici
pictate din nordul Moldovei, pentru budiști și hinduși- mănăstiri și temple din Nepal iar
pentru catolici- Santiago de Compostela și Roma.
Turism permanent. Persoanele care au venituri mari preferă să fie în concediu non-
stop, de multe ori din cauza impozitelor.
Turism pop-cultural. Se încadrează turiștii care vor să viziteze locurile prezente într-o
carte sau într-un film.
Turism medical. Pentru a putea beneficia de serviciile care în țara rezidentă sunt
interzise, de exemplu eutanasia, avortul sau pentru a putea folosi serviciile ieftine sau gratuite
care sunt oferite de organizațiile medicale.
Hobby-turism. Turismul de grup sau individual utilizat pentru a cunoaște persoane cu
interese asemănătoare.
Turism curativ. Este folosit de turiștii care vor să plece din oraș cu dorința de a scăpa
de stres, pentru a se putea relaxa la soare, etc. De cele mai multe ori, aceste scopuri sunt
curative.
Turismul istoric. Acest segment de turism include turiștii care vizitează orașele
istorice precum Cracovia, Atena, Roma sau orașele industriale cu atracțiile lor: locurile de
bătălii, stațiile de cale ferată, canalele.
Turism botanic. Acest segment de turism este practicat de persoanele pasionate de
grădinile botanice celebre din istorie precum Taj Mahal sau Versailles.
Turismul jocurilor de noroc. Pasionații de jocuri de noroc vizitează de obicei localurile
jocurilor de noroc din orașele precum Atantic City, Palm Springs, Las Vegas, Monte Carlo,
Macau.
Turismul extrem. Acesta este asociat turismului cu un risc mare.
Turismul educațional. Este utilizat pentru a vizita instituțiile în scopul obținerii
cunoștințelor după interese, precum cursuri de gătit care sunt organizate de bucătari celebri.
Eco-turismul. Aici se încadrează turismul ecologic curat ce are un minim impact
asupra mediului înconjurător, precum: vizitarea parcurilor naționale, turismul pietonal în
Laponia, jungla tropicală din Belize și safari din Kenya.
Turismul drogurilor. Turismul utilizat pentru cumpărarea ilegală sau legală de droguri.
Turismul la locurile de accident. Acesta este utilizat nu pentru a ajuta persoanele rănite
ci pentru a vedea locul accidentului, chiar dacă acest lucru poate încurca lucrările de
recuperare, asistență de urgență, ajutors sau salvare.
Turismul negru, sumbru. Această formă de turism include persoanele care vor să
viziteze locurile asociate cu suferința și moartea. Primele agenții turistice din lume care au
efectuat și se specializează în promovarea acestui tip de turism, si-au început activitatea cu
vizitarea la locul accidentării aeronavei „Hindenburg” în New Jersey, la Lakehurst. Urmele
lăsate de bombardamente de la Nagasaki sau Hiroshima, lagărele comuniste sau naziste,
câmpul de la Cernobăl au devenit astăzi obiective turistice ce sunt vizitate anual de milioane
de persoane.
Turismul de operă. Practicat de turiști pentru a asista la concerte și spectacole de
operă.
Turismul cultural. Descrie turiștii care vizitează locurile istorice sau orașele
interesante precum: Varșovia, Kyoto, Istanbul, Beijing, Dubrovnik, Praga, Roma, New Delhi,
Paris, Londra, Buenos Aires, Lima, Lahore, Kathmandu, Berlin, dar și pentru a le studia
patrimoniul lor cultural.
Turismul cărturar. Această forma a luat naștere în incercarea de a putea ajuta librăriile
independente ce se poziționează ca și o destinație turistică.
Turismul audio. Acesta include ghidurile audio sau alte forme de turism asemănătoare
precum excursiile audio în muzee și ghidurile audio.
Turismul de canapea și turism virtual. Acesta este privat de călătoria ca atare și este
definit prin studierea lumii cu ajutorul internetului, televiziunii, carților, etc.
Turismul genealogic. Turiștii care vor să descopere strămoșii și să viziteze locurile
deorigine sau să facă cunoștință cu rudele îndepărtate se înscriu în această formă de turism.
Agroturismul. Este caracterizat prin turismul la ferme ce sprijină agricultura locală.
Capitolul II
Studiu de caz asupra pieței turistice a Mari Britani

2.1. Cererea turistica

Turismul domestic
Ani Marea Britanie Modificare
milioane calatorii

2012 175,4

2013 163,1 -9,00

2014 167,3 -4,00

2015 151 -2,00

Din cele prezentate mai sus se observa ca in anul 2012 numarul calatoriilor efectuate
de catre rezidentii tarii a fost mai mare decat cele efectuate in 2015 cu 24,4 milioane, iar
volumul cheltuielilor in 2012 a fost mai mic decat volumul cheltuielilor din 2015 cu aproape
14 milioane lire sterline.

Scopurile deplasarilor turistilor rezidenti

2012 2013 2014 2015

Calatorii Calatorii calatorii calatorii

Mill Mil Mil Mil

Vacante 106.0 101.2 101.7 70.5

Afaceri 23.7 22.8 23.3 20.5

Preiteni si rude 40.6 36.5 39.6 22.3

Altele 5.1 2.6 2.7 34.3

Total 175.4 163.1 167.3 3.4

Din ceea ce se observa cele mai multi turisti s-au deplasat pentru vacante, apoi
urmeaza vizitele facute prietenilor si rudelor, iar apoi vizitele de afaceri.
Mijloacele de Transport folosite
MB Rezidenti
% din calatorii % din % din % din
2000 calatorii calatorii calatorii
2001 2002 2003
masina 73 73 73 73
tren 13 12 12 12
autobuzul 5 4 4 4
Calatorii organizate 2 2 2 2
Caravane motorizate 1 1 1 1
motocicleta * * * *
bicicleta * * * *
avion 4 4 4 5
Barca/nava 1 1 1 *
Alte mijloace de transport 3 2

Din tabelul de mai sus rezulta ca cei mai multi dintre rezidentii Marii Britanii prefera
sa calatoreasca cu masina proprie 73%, si cei mai putin calatoresc cu barca/nava maritima
aproape 1% din totalul calatoriilor efectuate.
Unitatile de cazare folosite de catre rezidentii Marii Britanii
2012 2013 2014 2015

Milioan % din Milioan % din Milioan % din Milioan % din


e calatori e calatori e calatori e calatori
calatori i calatori i calatori i calatori i
i i i i

Hotel/Motel/Cas 29 26 26 25
a de oaspeti 42.28 41.825 42.406 43.85

B&B/Farmhous 7 7 6 7
e 10.57 11.711 9.786 12.278

Apartamente/ca 6 6 6 5
se inchiriate 9.06 10.038 9.786 8.77
Gazde/Universit 1 1 1 1
ati 1.51 1.673 1.631 1.754

Casele 42 47 47 47
prietenilor si
rudelor 61.91 75.285 73.395 78.93

Second 2 1 1 1
Home/Timeshar
e 3.02 1.673 1.631 1.754

Camping 4.53 3 3.346 2 3.262 2 3.508 2

Towed Caravan 3.02 2 5.019 3 3.262 2 5.262 3

Altele 15.1 12 16.73 11 17.941 11 19.294 12

Total 151 167.3 163.1 175.4

Turismul receptor
Ani Marea Britanie Modificare
milioane calatorii

2012 25.21

2013 22.84 -9,40

2014 24.18 -4,09

2015 24.72 -1,94

Comparand anii cu rezultatele obtinute se observa ca cele mai multe calatorii s-au
efectuat in anul 2012, apoi a urmat o reducere a numarului de calatorii cu aproape 3 milioane,
urmand sa creasca in anii 2014 si 2015 ajungand la cota de 24,18 milioane, respectiv 24,72
milioane.

2015 2014 2013 2012

Milioane % din milioane % din milioane % din milioane % din


calatorii calatorii calatorii calatorii calatorii

USA 3.53 14 3.63 15 3.65 16 4.03 16


Franta 3.03 12 3.14 13 2.74 12 3.03 12

Germania 2.77 11 2.66 11 2.28 10 2.77 11

Republica 2.52 10 10 9 8
Irlanda 2.42 2.06 2.02

Olanda 1.51 6 1.45 6 1.37 6 1.51 6

Spania 1.51 5 0.97 4 0.91 4 0.76 3

Italia 1.51 5 0.97 4 0.91 4 1.01 4

Belgia 1.01 4 0.97 4 0.91 4 1.01 4

Australia 0.75 3 0.73 3 0.69 3 0.76 3

Canada 0.75 3 0.73 3 0.69 3 0.76 3

Alte Tari 7.05 28 6.53 27 6.62 29 7.56 30

Total 25.21 100 24.18 100 22.84 100 25.21 100

Cele mai multe calatorii efectuate de catre rezidentii din afara granitelor Marii Britanii
au fost efectuate de catre cei care locuiesc in SUA. Inregistrandu-se o scadere de la 16% din
totalul calatoriilor efecutate in 2012, la 15% in 2014 si 14% in 2015. La polul opus se situeaza
Canada si Australia a caror rezidenti au efectuat calatorii ce reprezinta doar 3% din totalul
calatoriilor efectuate in toti anii de referinta.
Unitatile de cazare folosite de catre turistii straini
2014 2013

Milioane calatorii % din calatorii Milioane calatorii % din calatorii

Hoteluri etc 10.88 45 10.28 45

Bed & Breakfast 1.21 5 1.14 5

Camping/casute 1 1
mobile 0.24 0.23

Hostel 0.97 4 0.91 4

Holiday 0 0
Village/Centre 0.00 0.00

Case inchiriate 0.73 3 0.69 3


Paying Guest 0.73 3 0.69 3

Free Guest 8.95 39 8.68 38

Casa proprie 0.48 2 0.46 2

Altele 1.21 5 1.37 6

total 24.18 100 22.84 100

Din cele prezentate mai sus se observa ca atat in 2014 cat si 2013 cei mai multi turisti
au ales sa se cazeze in hoteluri 45%, apoi urmeaza aceste „free guest” cu un procent de 39-
38% in anii de referinta 2001 si 2002, pe ultimul loc se afal turistii mai instariti care si-au
putut permite sa-si achizitioneze o casa in Marea Britanie.
Transporturil folosite de straini

2015 2014 2013 2012

Milioane % din Milioane % din Milioane % din Milioane % din


calatorii calatorii calatorii calatorii calatorii calatorii calatorii calatorii

Aerian 17.55 71 17.17 71 15.99 70 17.90 71

Pe mare 4.45 18 4.35 18 4.11 18 4.29 17

Tunel 2.72 11 2.66 11 2.74 12 3.03 12

Total 24.72 100 24.18 100 22.84 100 25.21 100

Din cele ce se observa mai sus rezulta ca cei mai multi turisti care sosesc in Marea
Britanie calatoresc pe calea aerului 71% in toti anii de referinta si cei mai putini prin tunelul
submarin.

Turism emitator
Ani Marea Britanie Crestere
milioane calatorii

2012 34.7

2013 35.2 1.44

2014 35.18 1.38

2015 35.72 2.94


Din cele prezentate mai sus rezidentii Marii Britanii au efectuat in 2012 putin peste 34
milioane de calatorii in strainatate, acest numar urmand sa creasca in fiecare an cu cate 3-4
milioane de calatorii ajungand in anul 2015 la cifra de 45,5 milioane de calatorii efectuate.
Cele mai vizitate 15 atractii ale Marii Britanii

Atractie Locatie Tara 2014 2012 %


vizitatori vizitatori Modificare

British Londra Anglia 4,090,000 3,850,000 +6.2


Airways
London Eye

Tower of Londra Anglia 1,940,856 2,019,183 -3.9


London

Eden Project St Austell Anglia 1,832,482 1,700,000 +7.8


(2)

Legoland Windsor Anglia 1,453,000 1,632,000 -11.0


Windsor

Flamingo Kirby Anglia 1,393,300 1,322,000 +5.4


Land Theme Misperton
Park & Zoo

Windermere Ambleside Anglia 1,266,027 1,241,918 +1.9


Lake Cruises

Drayton Tamworth Anglia 1,200,000 960,000 +25.0


Manor
Family
Theme Park

Edinburgh Edinburgh Scotia 1,153,317 1,126,680 +2.4


Castle

Chester Zoo Chester Anglia 1,134,949 1,060,433 +7.0

Canterbury Canterbury Anglia 1,110,529 1,151,099 -3.5


Cathedral
Westminster London Anglia 1,058,854 986,354 +7.4
Abbey

Kew Gardens Richmond Anglia 969,188 989,352 -2.0

Windsor Windsor Anglia 931,042 904,164 +3.0


Castle

London Zoo London Anglia 891,028 906,923 -1.8

Roman Baths Bath Anglia 845,608 864,989 -2.2

Se observa din tabel ca cele mai multe atracti se afla in Anglia, din 15 atractii turistice
din Marea Britanie 14 se afla in Anglia. Cele mai vizitate locatii au fost, atat in 2014 cat si in
2012 „British Airways London Eye” si Turnul Londrei cu aprox. 4 mil de vizitatori si
respectiv peste 2 mil turisti in 2012. Schimbari in 2014 s-au inregistrat, crescand numarul
turistilor ce au vizitat British Airways London Eye cu putin peste 4 mil, iar numarul turistilor
ce au vizitat Turnul Londrei a sczaut sub 2 mil.
Dupa cele observate mai sus, eu cred ca turistiii din Marea Britanie se incadreaza din
punct de vedere al comportamentului si motivatiei in categoria turistilor mediocentrici.

2.2. Oferta turistica


Baza tehnico materiala
Unitati de cazare 2012 2013 2014 2015
Bed & Breakfast 15900 16050 17000 17040
Ferme 890 1235 1343 1343
Case de oaspeti 5678 6891 7523 7571
Hotel 9000 8999 10124 10246
Country House 456 657 774 774
Hotel
Castel 14 14 14 14
Motor 342 534 567 486
Lodge/Motel
Townhouse Hotel 157 167 230 236
Hanuri 2678 2566 2809 2990
Youth and Group 1123 1123 1057 1057
Total 36238 38236 41441 41757

Din datele de mai sus se observa ca numarul unitatilor de cazare urmeaza un trend
ascendent, iar cele mai multe unitati de cazare sunt de tip bed&breakfast.
Ani Anglia Scotia Tara Marea
Galilor Britanie
2015 37156 4871 717 41757
2014 36233 4530 678 41441
2013 33545 4016 675 38236
2012 31845 3687 706 36238

Din tabele de mai sus se observa ca numarul cel mai mare de unitati de cazare se afal
ain Anglia, depasind 30 000 de unitati in toti cei patru ani, ea este urmata de Scotia si apoi
Tara Galilor.

Forta de munca
Numarul de angajati in turism
Aici intrand: Hoteluri si alte unitati de cazare, restaurante si cafenele, baruri si localuri
de noapte, agentii de turism si touroperatori, biblioteci si muzee si alte activitati de recreere.
2000 2013 2015
Martie 1.976.800 2.063.900 2.068.100
Iunie 2.067.300 2.143.5 00 2.122.500
Septembrie 2.088.300 2.132.900 2.134.000
Decembrie 2.077.400 2.100.700 2.081.400

In decembrie 2001 numarul angajatilor din turism era de aprox.2.1 mil, ceea ce
reprezinta aproximativ 7% din totalul de angajati de la nivelul intregii tari.

2.3. Principalii indicatori ai circulatiei turistice


I. Indicatorii cererii turistice
- Sejurul mediu (Sm)
Sejurul mediu pe total tara = total innoptari (total zile turist)/total turisti sositi
Sejurul mediu pe total tara in Marea Britanie in perioada (2000-2004)
Ani Turisti sositi Nr Sejur Modificare
mii innoptari(mii) mediu
2012 25 211 203 762 8.08
2013 24 181 199 283 8.24 1.97
2014 24 715 203 431 8.23 1.84
2015 27 754 227 406 8.19 1.38

Sm2000 = 203 762/25 211 = 8.08 zile


Sm2002 = 199 283/24181 = 8.24 zile
Sm2003 = 203 431/24 715 = 8.23 zile
Sm2004=227 406/27 754= 8.19 zile
Din analiza efectuata se poate observa ca durata medie de sejur in perioada 2012-2015
a fost de 8 zile, in aceasta perioada nu au loc fluctuatii mari, 2014 este anul care a inregistrat
valoarea cea mai mare de 8,24 zile apoi urmeaza o scadere usoara ajungand in 2015 la 8,19
zile.
Indicele modificarii cererii turistice
ICE0-i= CE/CE0*100
Ani Total Modificare%
calatorii
(mil)
2012 234.91
2013 221.14 -5.9
2014 227.18 2.7
2015 212.22 -6.6

ICE 2001-2000 = 221.14/234.91*100= 94.14%


ICE 2002-2001 = 227.18/221.14*100= 102.73%
ICE 2003-2002 = 212.22/227.18*100= 93.41%
Din analiza efectutata, se poate observa ca cererea turistica pentru Marea Britanie a
scazut in 2013 fata de 2012 cu 5,9%, iar in 2014 a inregistrat o crestere de 2.7% fata de anul
precedent. In 2015 cererea turistica a scazut cu 6.6% fata de anul 2014.
Indicatori ai structurii cererii pe mijloace de transport
Cavion/Ctotal+Cvapor/Ctotal+Ctunel/total =1

Sosiri dupa 2012 2013 2014 2015


mijloace (milioane (milioane (milioane (milioane
de calatorii) calatorii) calatorii) calatorii)
transport
Aerian 17.90 15.99 17.17 17.55
Naval 4.29 4.11 4.35 4.45
Tunel 3.03 2.74 2.66 2.72
Total 25.21 22.84 24.18 24.72

Repartizarea procentuala a sosirilor turistilor straini in Marea Britanie, pe


mijloace de transport.
Sosiri dupa 2012 2013 2014 2015
mijloace % % % %
de
transport
Aerian 71 70 71 71
Naval 17 18 18 18
Tunel 12 12 11 11
Total 100 100 100 100

Din analiza efectuata rezulta ca cei mai multi turisti aleg sa calatoreasca cu avionul
71% dintre ei in toti ani de analiza mai putin in 2013 (71%), apoi urmeaza calatoriile navale
18%.
Tunelul submarin (ce leagă Anglia de Franţa trecând pe sub Canalul Mânecii) este
utilizat 12% in 2012 si 2013 scazand apoi la 11% in 2014 si 2015.
Tunelul este folosit mai ales de francezi din aceasta cauza are un procentaj redus, pe
cand transportul aerian este folosit de cei mai multi turisti deorece Marea Britanie este o
insula in Vestul Europei.
II. Indicatorii relatiei cerere oferta
Gradul de utilizare al capacitatii de cazare
Anul Numar de Numar de locuri Rata Grad de
innoptari ocuparii ocupare%
camerelor%
2013 199283000 1188000 59 46.60
2014 203431000 1062000 59 53.21
2015 227406000 1223000 61 51.65

G2013 =(199283000/1188000*360)*100 = 46.6%


G2014 = 203431000/1062000*360)*100 = 53.21%
G2015 = 22740600/1223000*360)*100 = 51.65%
Din datele analizate in perioada 2013-2015, se constata ca numarul locurilor de cazare
se incadreaza intre 1 062 000 si 1 223 000, inregistrand cel mai ridicat nivel in 2015, rata
ocuparii camerelor este constanta in 2013 si 2143 iar in 2015 se modifca cu 2% fata de ceilalti
ani.
I n ceea ce priveste gradul de exploatare a capacitatii de cazare, in perioada analizata,
aceasta are o medie de 50.5%, anul 2014 a fost anul in care capacitatea de cazare a Marii
Britanii a fost exploatata cel mai mult.
Indicatorul evolutiei innoptarilor
I = nr. Innoptari1/nr. Innoptari0
Ani Nr Sejur Modificare
innoptari(mii) mediu
2012 203.762 8.08
2013 199.283 8.24 1.97
2014 203.431 8.23 1.84
2015 227.406 8.19 1.38

NH2004/NH2000*100= 227.406/203.762*100=111.6%
Din analiza efectuata rezulta ca in perioada 2012 - 2014, in Marea Britanie numarul
total de innoptari a crescut cu 111.6%.
III. Indicatorii densitatii turistice
Densitatea turistica in raport cu populatia
Dt in raport cu populatia= total turisti sositi/total populatie= turisti/locuitor
Ani Turisti sositi Populatie

2012 25211000 58485100 0.43


2013 24181000 58485100 0.41
2014 24715000 58485100 0.42
2015 27754000 58485100 0.47

Dt2012 = 25 211 000/58 485 100 = 0.43 turisti/locuitor


Dt2013 = 24 181 000/58 485 100 = 0.41 turisti/locuitor
Dt2014 = 24 715 000/ 58 485 100 = 0.42 turisti/locuitor
Dt2015 = 27 754 000/58 485 100 = 0.47 turisti/locuitor
Se poate observa ca in Marea Britanie, densitatea turistica in raport cu populatia a
inregistrat o evolutie oscilanta, in anul 2012 fata de 2013 a avut o scadere apoi, in 2014 - 2015
din nou o evolutie pozitiva. Din cauza numarului mare de locuitori numarul de turisti pe
locuitor este sub 0.5, cu o medie de 0.44 turisti/locuitor.
Indicatorul densitatii turistice in raport cu teritoriul
Dt in raport cu suprafata = turisti sositi/suprafata = turisti/kmp
Dt2012 = 25 211 000/244 101= 103.28 turisti/kmp
Dt2013 = 24 181 000/244 101 = 99.06 turisti/kmp
Dt2014 = 24 715 000/ 244 101= 101.25 turisti/kmp
Dt2015 = 27 754 000/244 101= 113.70 turisti/kmp
In Marea Britanie numarul de turisti pe kmp a inregistrat o evolutie osciatorie scazand
in 2012 fata de 2014 cu 4 turisti/kmp si apoi crescand pana la 113.70 turisti/kmp in 2015.
Aceasta s-a inregistrat datorita unor conflicte de mediu.
Functia turistica
Ft= L*100/P
Ani Nr locuri Populatie Functie
de cazare permanenta turistica
2013 1188000 58485100 2.03
2014 1062000 58485100 1.82
2015 1223000 58485100 2.09

L – numarul de locuri de cazare din tara respectiva


P – populatia permanenta a tarii respective
Ft2013 = 1188000 *100/58485100= 2.03%
Ft2014 = 1062000 *100/58485100=1.82%
Ft2015 = 1223000 *100/58485100= 2.09%
In acest caz , in perioada 2013-2015 Marea Britanie inregistreaza o tendinta
crescatoare a functiei turistice (exceptand 2014 cand se inregistreaza o scadere de 0.21%),
crescand in 2015 fata de 2013 cu 0.6%.

IV. Indicatorii efectelor economice


Indicatorul cheltuielii medii pe turist plecat
Cheltuiala medie pe turist = Cheltuilei totale/numar turisti plecati
Anul 2013 = 43 900 000 000/35 180 000 =1247euro/turist
Anul 2014 = 42 370 000 000/35 72 000 = 1186 euro/turist
Dupa cum se observa se poate constata ca in Marea Britanie cheltuiala medie pe turist
este in scadere, ceea ce inseamna nu neaparat ca economia sufera o decadere ci mai degraba
turisti se indreapta mai mult catre atractiile din tara lor de origine.
Indicatorul cheltuiala medie pe turist domestic
Cheltuiala medie pe turist = cheltuieli totale/nr turisti rezidenti
Anul 2013= 38 238 000 000/163 100 000= 234 euro/turist
Anul 2014 = 39 329 000 000/167 300 000= 235 euro/turist
Anul 2015 = 39 009 000 000/ 151 300 000= 258 euro/turist
Se observa o evolutie ascendenta a cheltuielilor efectuate de catre rezidenti in tara lor.
Indicatorul incasare medie pe turist sosit
Incasarea medie pe turist sosit = incasari totale/numar de turisti sositi
Anul 2013 = 21 548 000 000/24 180 000= 891 euro/turist
Anul 2014 = 20 028 000 000/24 720 000= 810 euro/turist
Cheltuiala turistica in PNB
I = cheltuiala turistica/PNB *100
Anul Cheltuiala turistica PNB Pondere
Mil euro Mil euro %
2014 42 370 1 617 709 2.62
2015 45 442 1 714 783 2.65

Anul 2014 = 42 370/1 617 709 = 2.62


Anul 2015 = 45 442/1 714 783 = 2.65
Ponderea incasarilor turistice din Marea Britanie in PNB
Ait = total incasari turistice/PNB*100
Anul Cheltuiala turistica PNB Pondere
Mil euro Mil euro %
2014 20 028 1 617 709 1.24
2015 22 688 1 714 783 1.32

Anul 2014 = 20 028/1 617 709=1.24


Anul 2015 = 22 688/1 714 783=1.32
Se constata din cele prezentate o evolutie crescanda atat in cazul incasarilor cat si al
cheltuielilor a ponderii ascestora in PNB total in perioada analizata. Ponderea este destul de
mica deoarece economia britanica se bazeaza in special pe agricultura si industria energetica
(detine mari rezerve de carbune, gaze naturale si petrol).
Balanta internationala de turism
Ani Cheltuieli mil euro Incasari mil euro Balanta mil euro
2013 43 900 21 548 -22 352
2014 42 370 20 028 -22 342
2015 45 442 22 688 -22 754

Bit2013 = 21 548 – 43 900 = -22 352


Bit2014 = 20 028 – 42 370 = -22 342
Bit2015 = 22 688 – 45 442 = -22 754
Se observa ca marea Britanie are o balanta de plati negativa, adica se cheltuie mai mult
decat se incaseaza. Se observa ca se tinde sa se cheltuie mai mult decat se incaseaza diferenta
fiind peste 22 mld euro.
Turismul de afaceri
2014 Rezidenti Straini
Calatorii Cheltuieli Calatorii Cheltuieli
Mil euro Mill Mil euro Mil
23.3 8.185 7.2 5,267

- In anul 2014 au aut loc peste 1.46 milioane de conferinte si intalniri de afaceri
- Majoritatea intalnirilor au avut loc in mediul urban 59%, 11% in hoteluri din mediul
rural, restul in alte tipuri de unitati
- 76% din conferintele sustinute au fost non-rezidentiale
- Numarul mediu al persoanelor care au participat la conferintele non-rezidentiale a
fost de 51 de persoane, pe cand numarul mediu al persoanelor care au participat la
conferintele rezidentiale a fost de 41.
- Lunile in care numarul conferintelor a fost mai mare au fost septembrie, octombrie si
noiembrie
- 70% din totalul conferintelor sustinute au avut un caracter corporativ ex: cursuri de
pregatire profesionala, intruniri de
- 30% din totalul conferintelor sustinute au aaut caracter non-profit.