UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

CONTABILITATE, AUDIT ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Masterandă,
Mican Mihaela
Grupa 643

- Bacău, 2010 –
 Cuprins
1. Analiza cifrei de afaceri
2. Analiza veniturilor din exploatare
3. Analiza cheltuielilor
3.1. Analiza eficienţei cheltuielilor aferente veniturilor
3.2. Analiza cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare
3.3. Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
3.4. Analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri
3.5. Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri
3.6. Analiza cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri
3.7. Analiza cheltuielilor cu personalul
4. Analiza rentabilităţii
4.1. Analiza profitului
4.1.1. Analiza soldurilor intermediare ale gestiunii
4.1.2. Analiza factorială a profitului la nivel de întreprindere
4.1.2.1. Analiza factorială a rezultatului brut
4.1.2.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării
4.1.2.3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri
4.2. Analiza ratelor de rentabilitate
4.2.1. Analiza ratei rentabilităţii comerciale
4.2.2. Analiza ratei rentabilităţii economice
4.2.3. Analiza ratei rentabilităţii financiare
5. Analiza situaţiei financiar patrimoniale pe baza bilanţului
5.1. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii
5.2. Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă
5.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii
5.4. Analiza echilibrului economico – financiar prin metoda ratelor
5.5. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante
6. Analiza riscului pe baza contului de profit şi pierdere şi a datelor din bilanţ
6.1. Analiza riscului economic (de exploatare)
6.2. Analiza riscului financiar

2
 1. Analiza cifrei de afaceri
Mf Mf ' Qf CA
Model de analiză: CA  N s    
N s Mf Mf ' Qf

Nr. Indicator Simbol U.M. Exerciţiu precedent Exerciţiu curent

Crt. 2008 2009
1 Cifra de afaceri CA Lei 14224366 11537472
2 Număr mediu de salariaţi Ns Persoane 373 344
3 Producţia marfă fabricată Qf Lei 14012726 11266174
4 Valoarea medie a activelor Mf Lei 21233279 30019124
fixe
5 Valoarea medie a activelor Mf ' Lei 18656095 23457778
fixe productive
6 Ponderea activelor fixe Mf ' / Mf % 87,86 78,14
productive
7 Gradul de valorificare a CA / Qf - 1.015 1.024
producţiei marfă fabricate
8 Productivitatea muncii W=Qf/Ns Lei / pers 37567,63 32750,51
9 Gradul de înzestrare Mf / Ns Lei / pers 56925,68 87234,90
tehnică
10 Randamentul activelor fixe Qf / Mf ' Lei / 1 leu 0,75 0,48
productive Mf '

I. Modificarea absolută a indicatorului analizat

CA  CA1  CA0  11537472  14224366  2686894 lei

II. Descompunerea pe factori de influenţă

CA
CA  N s  W  
Qf

III. Măsurarea influenţei fiecărui factor

1. influenţa numărului mediu de salariaţi
CA0
N s  ( N S 1  N S 0 )  W   (344  373)  37567.63  1.015  1105915 .86 lei
Qf 0

2. influenţa productivităţii muncii

CA0
W  N S1  (W1  W0 )   373  (32750.51  37567.63)  1.015  1682118.46 lei
Qf 0

a. influenţa datorată gradului de înzestrare tehnică

3
 Mf Mf Mf Mf ' Qf CA
  N S1  ( 1  0 )  0  0'  0  344   87234.90  56925.68  0.88  0.75  1.015  6991633.03 lei
Ns N S1 N S 0 Mf 0 Mf 0 Qf 0
b. influenţa datorată ponderii mijloacelor fixe productive
Mf ' Mf Mf ' Mf ' Qf CA
  N S1  1  ( 1  0 )  0'  0  344  87234.90   0.78  0.88  0.75  1.015  2224667.19 lei
Mf N S1 Mf1 Mf 0 Mf 0 Qf 0
c. influenţa datorată randamentului mijloacelor fixe productive
Qf Mf1 Mf1' Qf1 Qf 0 CA0
  N S1   (  )  344  87234.90  0.78   0.48  0.75  1.015  6449084.30 lei
Mf ' N S 1 Mf1 Mf1' Mf 0' Qf 0
3. influenţa datorată gradului de valorificare a producţiei marfă fabricată
CA Mf1 Mf1' Qf1 CA1 CA0
  N S1    (  )  344  87234.90  0.78  0.48  (1.024  1.015)  101140.30 lei
Qf N S1 Mf1 Mf1' Qf1 Qf 0

IV. Generalizarea rezultatelor

Din analiza realizată se poate constata că cifra de afaceri din activitatea curentă a scăzut cu
2686894 lei. Această situaţie nefavorabilă are la bază următoarele cauze:
- scăderea producţiei marfă fabricată (Qf) ca urmare a scăderii numărului de salariaţi de la 373 la
344 care a generat scăderea CA cu 1105915,86 lei
- scăderea nivelului productivităţii muncii de la 37567,63lei/pers la 32750,51 lei/pers s-a realizat ca
urmare a producerii următoarelor aspecte:
o creşterii gradului de înzestrare tehnică (Mf/Ns) de la 56925,68 lei/pers la 87234,90 lei/pers,
ceea ce a condus la creşterea cifrei de afaceri cu 6991633,03 lei. Această situaţie a fost
determinată de noile investiţii în mijloace fixe şi de reorganizarea activităţii.

4
 o scăderii ponderii mijloacelor fixe productive (Mf’/Mf) de la 87,86 % la 78,14 %, ceea ce a
condus la scăderea cifrei de afaceri cu 2224667,19 lei. Această situaţie a fost determinată
de faptul că investiţiile nu au fost axate către mijloacele fixe direct productive.
o scăderii randamentului mijloacelor fixe productive (Qf/Mf') de la 0,75 lei/1 leu Mf' la 0,48
lei/1 leu Mf', datorită creşterii gradului de uzură a Mf' şi ponderii mici a investiţiilor, ceea
ce a determinat scăderea cifrei de afaceri cu 6449084,30 lei. Acest rezultat este efectul
neatingerii parametrilor proiectaţi de noile capacităţi de producţie puse în funcţiune,
precum şi al reducerii nivelului calitativ al produselor vândute.
- gradul de valorificare a producţiei marfă fabricate a influenţat pozitiv evoluţia cifrei de afaceri din
activitatea curentă, aceasta crescând cu 101140,30 lei.

2. Analiza veniturilor din exploatare

Nr. Semnificaţie Exerciţiu precedent Exerciţiu curent Indici

crt. 2008 2009 (%)
1. Venituri din exploatare total, din care: 16478718 12181758 73,92
2. Cifra de afaceri netă: 14224366 11537472 81,11
- producţia vândută 14012726 11266174 80,40
- venituri din vânzarea mărfurilor 211640 271298 128,19
3. Variaţia stocurilor de produse finite şi a 1101509 417988 37,95
producţiei în curs de execuţie
4. Producţia realizată pentru scopuri proprii şi 0 17480 -
capitalizată
5. Alte venituri din exploatare 1152843 208818 18,11

După cum se observă din tabel, veniturile din exploatare scad de la 16478718 lei la 12181758 lei,
cu 16,93 %, ceea ce semnifică o situaţie nefavorabilă. Aceasta se datorează scăderii valorii tuturor
categoriilor de venituri din exploatare, cu excepţia veniturilor din vânzarea mărfurilor care cresc cu
28,19%.
3. Analiza cheltuielilor
3.1. Analiza eficienţei cheltuielilor aferente veniturilor

Model de analiză: Rct 

g i  ci1000
100
Nr.crt. Specificaţie Exerciţiu precdent Exerciţiu curent

5
 2008 2009
1. Cheltuieli de exploatare 15748259 15725815
2. Cheltuieli financiare 576715 1034485
3. Cheltuieli excepţionale - -
4. TOTAL CHELTUIELI 16324974 16760300
5. Venituri din exploatare 16478718 12181758
6. Venituri financiare 203997 431792
7. Venituri excepţionale - -
8. TOTAL VENITURI 16682715 12613550
9. Venituri din exploatare (%) 98,78 96,58
10. Venituri financiare (%) 1,22 3,42
11. Venituri excepţionale(%) - -
12. TOTAL VENITURI (%) 100 100
13. Rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare (lei) 955,67 1290,93
14. Rata de eficienţă a cheltuielilor de financiare (lei) 2827,08 2395,79
15. Rata de eficienţă a cheltuielilor excepţionale (lei) - -
16. Rata de eficienţă a cheltuielilor totale (lei) 978,56 1328,75

I. Modificarea absolută a indicatorului analizat

Rct  Rct1  Rct 0  1328.75  978.56  350.20 lei

II. Descompunerea pe factori de influenţă

Rct  g i  ci1000

III. Măsurarea influenţei fiecărui factor

a. influenţa modificării structurii veniturilor

g i 
g i1  ci1000
0

g i0  ci1000
0

96.58  955.67  3.42  2827.08
 978.56  1019.74  978.56  41.18 lei
100 100 100
b. influenţa modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri, pe tipuri de activităţi

c 1000

g i1  ci1000
1

g i1  ci1000
0
 1328.75  1019.74  309.02 lei
i
100 100

IV. Generalizarea rezultatelor

Conform rezultatelor obţinute, se constată o creştere a cheltuielilor totale la 1000 lei venituri
datorată modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri, pe tipuri de activităţi (care a generat o creştere cu
41,18 lei). Evoluţia structurii veniturilor a influenţat negativ modificarea ratei de eficienţă a cheltuielilor,
deoarece a determinat creşterea acestora cu 309,02 lei.
Dacă se analizează evoluţia cheltuielilor la 1000 lei venituri pe tipuri de activităţi se constată
următoarele aspecte:

6
 - cea mai mare influenţă asupra evoluţiei negative a ratei de eficienţă a cheltuielilor au avut-o
cheltuielile de exploatare, care au crescut de la 955,67 lei în perioada precedentă la 1290,93 lei în
perioada curentă
- o evoluţie pozitivă s-a înregistrat în cazul cheltuielilor financiare la 1000 lei venituri financiare,
care au scăzut de la 2827,08 lei în perioada precedentă la 2395,79 lei în perioada curentă.

3.2. Analiza cheltuielilor de exploatare la 1000 lei cifră de afaceri

Model de analiză: Rce 

g i  cei1000
100
1. Semnificaţie Exerciţiu precedent Exerciţiu curent
2008 2009
1. Venituri din exploatare, din care aferente: 16478718 12181758
2. Cifrei de afaceri 14224366 11537472
3. Producţiei stocate 1101509 417988
4. Producţiei imobilizate 0 17480
5. Alte venituri din exploatare 1152843 208818
6. Cheltuieli de exploatare, din care aferente: 15748259 15725815
7. Cifrei de afaceri 12435692 11561107
8. Producţiei stocate 1936455 2256300
9. Producţiei imobilizate 0 230115
10. Alte venituri din exploatare 1376112 1678293
11. Cheltuieli de exploatare la 1000 lei venituri din 955,67 1290,93
exploatare (lei) din care aferente
12. Cifrei de afaceri 874,25 1002,05
13. Producţiei stocate 1758,00 5398,00
14. Producţiei imobilizate - 13164,47
15. Alte venituri din exploatare 1193,67 8037,11
16. Structura veniturilor, din care aferente: 100 100
17. Cifrei de afaceri 86,32 94,71
18. Producţiei stocate 6,68 3,43
19. Producţiei imobilizate - 0,14
20. Alte venituri din exploatare 7 1,71

I. Modificarea absolută a indicatorului analizat

Rce  Rce1  Rce0  1290.93  955.67  335.26 lei

II. Descompunerea pe factori de influenţă

Rce  g i  cei1000

III. Măsurarea influenţei fiecărui factor

a. influenţa modificării structurii veniturilor

7
g i 
g i1  cei1000
0

g i0  cei1000
0

94.71  874.25  3.43  1785  0.14  0  1.71  1193.67
 955.67 
100 100 100
 908.80  955.67  46.87 lei

b. influenţa modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri, pe tipuri de activităţi

c 1000

g i1  cei1000
1

g i1  cei1000
0
 1290.93  908.80  382.13 lei
i
100 100
IV. Generalizarea rezultatelor
Conform rezultatelor obţinute, se constată creşterea cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri
de exploatare cu 335,26 lei, creştere care se datorează modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri, pe
tipuri de activităţi (care a generat o creştere cu 382,13 lei). Evoluţia structurii veniturilor a influenţat
pozitiv modificarea ratei de eficienţă a cheltuielilor, deoarece a determinat scăderea acestora cu 46,88 lei.

3.3. Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

Model de analiză: C 1000 

 qc  1000
 qp
Nr. crt. Indicatori Exerciţiu precedent Exerciţiu curent
2008 2009
1. Cifra de afaceri (∑qp) 14224366 11537472
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (∑qc) 12435692 11561107
3. Cifra de afaceri recalculată (∑q1 p0) - 12369456
4. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri recalculate (∑q 1c0) - 11695366
5. Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri (lei) 874,25 1002,05

I. Modificarea absolută a indicatorului analizat

C 1000  C11000  C 01000  1002.05  874.25  127.80 lei

II. Descompunerea pe factori de influenţă

C 1000  g i  p  c

III. Măsurarea influenţei fiecărui factor

a. influenţa modificării structurii cifrei de afaceri

g i 
q c
1 0
 1000 
q 0  c0
 1000 
11695366
 1000  874.25  945.50  874.25  71.25 lei
q  p
1 0 q 0  p0 12369456

8
b. influenţa modificării preţurilor de vânzare

p 
q 1  c0
 1000 
q c
1 0
 1000 
11695366
 1000  945.50  1013.69  945.50  68.19 lei
q 1  p1 q  p
1 0 11537472

c. influenţa modificării costurilor unitare

c 
q c1 1
 1000 
q 1  c0
 1000  1002.05  1013.69  11 .64 lei
q  p
1 1 q 1  p1

IV. Generalizarea rezultatelor

Pentru activitatea desfăşurată, creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 127,80 lei, este
apreciată ca nefavorabilă. Situaţia în cauză constituie o rezultantă a utilizării neeficiente a factorilor de
producţie, cu consecinţe negative privind consolidarea poziţiei întreprinderii pe piaţă, scăderea
competitivităţii produselor şi a gradului de satisfacţie a clientului etc.
Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, se explică prin:
1. Structura producţiei vândute a exercitat o influenţă nefavorabilă, deoarece modificarea sa a
determinat creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 71,25 lei. Situaţia de fapt se datorează
creşterii ponderii acelor produse al căror nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pe produs era
superior nivelului mediu programat la nivel de întreprindere.
2. Modificarea preţurilor medii de vânzare unitare au exercitat o influenţă nefavorabilă asupra
nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, determinând creşterea acestuia cu 68,19 lei. Această
situaţie este rezultatul scăderii preţurilor de vânzare comparativ cu cele prevăzute la categoria de produse
care deţin o pondere însemnată în totalul vânzărilor.
3. Costurile complete unitare au contribuit la scăderea cu 11,64 lei a nivelului cheltuielilor la 1000
lei cifră de afaceri, conducând, în consecinţă, la creşterea profitului aferent cifrei de afaceri. Această
situaţie este determinată de nedepăşirea costurilor programate la produsele care deţin ponderea majoritară
în totalul vânzărilor.

3.4. Analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

9
Model de analiză: Cv 1000 
 qc
v
 1000
 qp
Nr. crt. Indicatori Exerciţiu precedent Exerciţiu curent
2008 2009
1. Volumul fizic al producţiei vândute exprimat în:
- preţuri medii de vânzare unitare 14224366 11537472
- costuri variabile uniatre 10365244 9214524
2. Volumul fizic efectiv al producţiei vândute exprimat în:
- preţuri medii de vânzare programate - 13524366
- costuri variabile unitare programate - 9654123
3. Cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri 728,70 798,66

I. Modificarea absolută a indicatorului analizat

Cv 1000  C11000  C 01000  798.66  728.70  69.96 lei

II. Descompunerea pe factori de influenţă

Cv 1000  g i  p  c v

III. Măsurarea influenţei fiecărui factor

a. influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse

g i 
q 1  cv 0
 1000 
q 0  cv 0
 1000 
9654123
 1000  728.70  713.83  728.70  14.87 lei
q 1  p0 q 0  p0 13524366

b. influenţa modificării preţurilor de vânzare

p 
q c
1 v0
 1000 
q 1  cv 0
 1000 
9654123
 1000  713.83  836.76  713.83  122.93 lei
q  p
1 1 q 1  p0 11537472

c. influenţa modificării costurilor unitare

c 
q 1  cv1
 1000 
q c
1 v0
 1000  798.66  836.76  38.10 lei
q 1  p1 q  p
1 1

IV. Generalizarea rezultatelor

Se constată că la finele perioadei analizate s-a înregistrat, comparativ cu nivelul programat o
creştere cu 69,96 lei a cheltuielilor varabile la 1000 lei cifră de afaceri.
10
 Această situaţie se datorează pe de o parte influenţei favorabile a structurii producţiei vândute pe
produse (urmare creşterii ponderii acelor produse care au o cheltuială variabilă la 1000 lei cifră de afaceri
pe produs inferioară mediei programate la nivel de societate), iar pe de altă parte scăderii costurilor
variabile unitare. Preţurile de vânzare au o influenţă negativă asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră
de afaceri conducând la creşterea lor cu 122,93 lei.

3.5. Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri

Cf
Model de analiză: Cf 1000   1000
 qp
Nr. Indicatori Exerciţiu precedent Exerciţiu curent
crt. 2008 2008
1. Volumul fizic al producţiei vândute exprimat în 14224366 11537472
preţ mediu de vânzare unitar
2. Suma cheltuielilor fixe 2070448 2346583
2. Volumul fizic efectiv al producţiei vândute - 13524366
exprimat în preţ mediu de vânzare programat
3. Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri 145,56 203,39

I. Modificarea absolută a indicatorului analizat

Cf 1000  C11000  C 01000  203.39  145.56  57.83 lei

II. Descompunerea pe factori de influenţă

Cf 1000  g i  p  c f

III. Măsurarea influenţei fiecărui factor

1. influenţa modificării cifrei de afaceri
1.1. influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute
Cf 0 Cf 0 2070448
q v   1000   1000   1000  145.55  153.09  145.56  7.53 lei
 q1  p0  q0  p0 13524366

1.2. influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare

Cf 0 Cf 0 2070448
p   1000   1000   1000  153.09  179.45  153.09  26.36 lei
 q1  p1  q1  p0 11537472

11
2. influenţa modificării sumei cheltuielilor fixe
Cf 1 Cf
Cf   1000  0  1000  203.39  179.45  23.94 lei
CA1 CA1

IV. Generalizarea rezultatelor

În cazul întreprinderii analizate, se constată o creştere a nivelului realizat al cheltuielilor fixe la
1000 lei cifră de afaceri comparativ cu nivelul programat, cu 57,83 lei. Această situaţie constituie
consecinţa nerespectării corelaţiei de bază dintre indicele cifrei de afaceri şi indicele cheltuielilor fixe (I CA
> ICf).
Scăderea cifrei de afaceri, datorată într-o proporţie hotărâtoare componentei cantitative, respectiv
scăderii volumului fizic al producţiei vândute, denotă utilizarea la un nivel mic al capacităţilor de
producţie, nivelul calitativ mic al produselor. Efectul nefavorabil al creşterii cifrei de afaceri prin cele
două componente ale sale (volumul fizic al producţiei vândute şi preţul mediu de vânzare unitar), ca
factori care influenţează invers proporţional fenomenul analizat, constă în creşterea cheltuielilor fixe la
1000 lei cifră de afaceri.
Suma cheltuielilor fixe, ca factor care influenţează direct proporţional asupra fenomenului analizat,
a crescut conducând implicit la creşterea acestuia.

3.6. Analiza cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri

Model de analiză: Cm1000 CA 

 q  cm  1000
q  p
Nr. Indicatori Exerciţiu precedent Exerciţiu curent
crt. 2008 2009
1. Volumul fizic al producţiei vândute, exprimat în:
- preţuri medii de vânzare unitare 12435692 11561107
- costuri cu materialele pe unitatea de produs 4431502 3557123
12
2. Volumul fizic efectiv al producţiei vândute, exprimat
în:
- preţuri medii de vânzare unitare programate - 13524366
- costuri cu materialele unitare programate - 3625632
3. Cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri 356,35 307,68
(lei)

I. Modificarea absolută a indicatorului analizat

Cm1000 CA  C11000 CA  C 01000 CA  307.68  356.35  48.67 lei

II. Descompunerea pe factori de influenţă

Cm1000 CA  g i  p  cm

III. Măsurarea influenţei fiecărui factor

1. influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse

g i 
 q  cm 1 0
 1000 
 q  cm
0 0
 1000 
3625632
 1000  356.35  268.08  356.35  88.27 lei
q  p 1 0 q  p 0 0 13524366

2. influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare

p 
 q  cm1 0
 1000 
 q  cm
1 0
 1000 
3625632
 1000  268.08  313.61  268.08  45.53 lei
q  p 1 1 q  p 1 0 11561107

3. influenţa modificării costurilor cu materialele pe produse

cm 
 q  cm 1 1
 1000 
 q  cm 1 0
 1000  307.68  313.61  5.93 lei
q  p 1 1 q  p 1 1

IV. Generalizarea rezultatelor

Urmare analizei efectuate, se constată că la nivel de întreprindere s-a înregistrat o scădere cu 48,67
lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, situaţie nefavorabilă.
Din punct de vedere al influenţelor factorilor care acţionează asupra nivelului cheltuielilor cu
materialele la 1000 lei cifră de afaceri, se remarcă următoarele:

13
- modificarea structurii producţiei vândute pe produse a influenţat favorabil, deoarece a determinat
scăderea cu 88,27 lei a cheltuielilor cu materialele la 1.000 lei cifră de afaceri, ca urmare a scăderii
ponderii acelor produse care au cheltuieli cu materialele la 1.000 lei cifră de afaceri pe produs mai mari
decât media programată la nivel de întreprindere.
- preţurile de vânzare (exclusiv TVA) au fost mai mici decât cele prevăzute pe principalele categorii de
produse, ceea ce a contribuit la creşterea cu 45,53 lei a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1.000 lei
CA pe total întreprindere.
- costurile cu materialele pe produse au influenţat în sensul scăderii cu 5,93 lei a nivelului cheltuielilor cu
materialele la 1.000 lei cifră de afaceri, ca urmare a nedepăşirilor constatate la sortimentele care deţin
ponderea hotărâtoare în totalul vânzărilor.

3.7. Analiza cheltuielilor cu personalul

Model de analiză: Cs  Ns  Wa  cs

Nr. Indicatori Simbol Exerciţiu Exerciţiu (%)

crt. financiar financiar
2008 2009
1. Cheltuieli cu salariile Cs 5408977 5609322 103,70
2. Venituri din exploatare Ve 16478718 12181758 73,92
3. Număr mediu de salariaţi Ns 373 344 92,23
4. Fondul total de timp de muncă (om-ore) T 1611360 1444800 89,66
5. Număr mediu de ore lucrate de un salariat t 4320 4200 97,22
într-un an (ore)
6. Salariul mediu anual (lei) csa 14501,28 16306,17 112,45
7. Productivitatea medie anuală Wa 44178,87 35412,09 80,16
8. Salariul mediu orar (lei) csh 3,36 3,88 115,66
9. Productivitatea medie orară (lei) wh 10,23 8,43 82,45
10. Cheltuieli medii cu salariile la 1 leu venituri cs 0,33 0,46 140,28
din exploatare (lei)
11. Cheltuieli medii cu salariile recalculate la 1 r
cs - 0,33 -
leu venituri din exploatare

I. Modificarea absolută a indicatorului analizat

Cs  Cs1  Cs 0  5609322  5408977  200345 lei

II. Descompunerea pe factori de influenţă

14
 Cs   Ns  Wa   cs

III. Măsurarea influenţei fiecărui factor

1. influenţa modificării numărului mediu de salariaţi
 
 Ns  Ns1  Ns0  Wa 0  cs0   344  373  44178.87  0.33  420537.09 lei

2. influenţa modificării productivităţii medii anuale

Wa  Ns1  (Wa 1  Wa 0 )  cs0  344  (35412.09  44178.87)  0.33  989897.74 lei

2.1. influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate de un salariat într-un an:
 
t  Ns1  t1  t 0  Wh0  cs0  344   4200  4320  10.23  0.33  138567.78 lei

2.2. influenţa modificării productivităţii medii orare

Wh  Ns1  t1  (Wh1  Wh0 )  cs0  344  4200  (8.43  10.23)  0.33  851329.97 lei

3.influenţa modificării cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare

 cs  Ns1  Wa 1  (cs1  cs 0 )  344  35412.09  (0.46  0.33)  1610779.83 lei

3.1. influenţa modificării structurii veniturilor din exploatare pe produse

  g i1  cs io
g i  Ns1  Wa 1  
 100

g  cs io 
io

100
  Ns1  Wa 1 

 cs  cs   344  35412.09  (0.33  0.33) 
r
0
 
 0 lei

3.2. influenţa modificării cheltuielilor cu salariile la 1 leu producţie pe produse

  g i1  csi1
csi  Ns1  Wa 1  
 100

g  csio 
i1

100
 r

  Ns1  Wa 1  cs1  cs  344  35412.09  (0.46  0.33) 

 
 1610779.83 lei

IV. Generalizarea rezultatelor

15
 Se constată o creştere a cheltuielilor cu salariile, cu 200345 lei, respectiv cu 3,70%, situaţie care
este justificată în totalitate de reducerea volumului de activitate (IVe> ICs).
Procedând la analiza influenţelor factorilor constatăm:
- reducerea numărului de personal cu 29 salariaţi are ca efect, în condiţiile date, scăderea cheltuielilor cu
salariile cu 420537,09 lei, situaţie datorată scăderii productivităţii medie anuală cât şi veniturilor din
exploatare faţă de nivelul programat.
- scăderea productivităţii medii anuale cu 8766,78 lei/salariat, ceea ce justifică scăderea cheltuielilor cu
salariile cu 989797,74 lei. Aprofundând influenţa productivităţii medii anuale prin prisma celor doi factori
care prin intermediul acesteia concură la modificarea cheltuielilor cu salariile, constatăm că situaţia
înregistrată s-a datorat scăderii productivităţii medii orare, în timp ce utilizarea incompletă a numărului
mediu de ore lucrate de un salariat, deşi constituie un aspect negativ privind activitatea desfăşurată,
conduce la scăderea cheltuielilor cu salariile.
- scăderea eficienţei cheltuielilor cu salariile la nivel de întreprindere, datorată creşterii cheltuielilor medii
cu salariile la un leu venituri din exploatare. Aceasta se răsfrânge în creşterea cheltuielilor cu salariile cu
1610779,83 lei. Procedând la aprofundarea influenţei acestui factor, constatăm o situaţie nefavorabilă, care
se datorează scăderii cheltuielilor cu salariile la 1 leu producţie pe produse ca urmare a scăderii
productivităţii fizice a muncii, scăderii salariului mediu orar pe produse şi scăderii calităţii produselor.

4. Analiza rentabilităţii
4.1. Analiza profitului
4.1.1. Analiza soldurilor intermediare ale gestiunii
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune la SC CHIMCOMPLEX SA
Nr. Elemente de calcul Exerciţiu precedent Exerciţiu curent
crt. 2008 2009
1. Venituri din vânzarea mărfurilor 211640 271298
2. Cheltuieli privind mărfurile 242852 264571
3. Marja comercială (1-2) -31212 6727
4. Producţia vândută 14012726 11266174
5. Variaţia stocurilor 1101509 417988
6. Producţia imobilizată 0 17480
7. Producţia exerciţiului (4+5+6) 15114235 11701642
8. Consumuri intermediare inclusiv cheltuieli 7699355 6320714
provenite de la terţi

16
 9. Valoarea adăugată (3+7-8) 7383668 5387655
10. Venituri din subvenţii de exploatare 0 0
11. Cheltuieli cu impozitele şi taxele 116005 52654
12. Cheltuieli cu personalul 6824376 6997872
13. Excedentul (deficitul) brut din exploatare 443287 -1662871
(9+10-11-12)
14. Alte venituri din exploatare şi venituri din 1157053 494569
provizioane
15. Alte cheltuieli din exploatare 45529 161650
16. Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 824352 2214105
17. Rezultatul din exploatare (13+14-15-16) 730459 -3544057
18. Venituri financiare 203997 431792
19. Cheltuieli financiare 576715 1034485
20. Rezultatul curent (17+18-19) 357741 -4146750
21. Venituri extraordinare 0 0
22. Cheltuieli extraordinare 0 0
23. Rezultatul extraordinar (21-22) 0 0
24. Rezultatul brut al exerciţiului (20+23) 357741 -4146750
25. Impozitul pe profit 47561 5500
26. Rezultatul net al exerciţiului (24-25) 310180 -4152250

Analizând tabloul soldurilor intermediare de gestiune se pot desprinde următoarele aspecte:

- Producţia exerciţiului a scăzut în 2009 faţă de 2008 cu 3412593 lei, situaţie nefavorabilă deoarece
a scăzut producţia vândută cu 2746552 lei (19,60%).
- Valoarea adăugată a scăzut în 2009 cu 27,03 % faţă de 2008, situaţie considerată nefavorabilă.
Această descreştere se datorează faptului că producţia exerciţiului a scăzut în 2009 cu 22,58 %, în
timp ce consumul intermediar a scăzut cu 17,91 %.
- Excedentul brut din exploatare a scăzut cu 2106158 lei . Această scădere se datorează scăderii
valorii adăugate cu 27,03% care corespunde cu scăderea cu 54,61% a impozitelor şi vărsămintelor
asimilate şi creşterii cu 2,54% a cheltuielilor cu personalul.
- Rezultatul din exploatare este profit în 2008, iar în 2009 firma înregistrează o pierdere de 4146750
lei.
- Rezultatul curent al exerciţiului înregistrează o scădere de 4504491 lei, datorată scăderii veniturilor
totale cu 4069165 lei.

4.1.2. Analiza factorială a profitului la nivel de întreprindere

4.1.2.1. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului

17
Model de analiză: 1.1.1. Ns
1.1.T
1.1.2. t

1.Vt

Rb = Vt * (Rb/Vt) 1.2. wh

2. prb

Nr. Indicatori Simbol Exerciţiu Exerciţiu

crt. financiar financiar
2008 2009
1. Venituri totale Vt 16682715 12613550
2. Rezultatul brut al exerciţiului Rb 357741 -4146750
3. Rezultat mediu brut la 1 leu venituri totale prb
4. Rezultat mediu brut la 1 leu venituri totale r
prb

recalculat
5. Număr mediu de salariaţi Ns 373 344
6. Fond total de timp de muncă (om-ore) T 1611360 1444800
7. Timpul mediu pe un salariat (ore) t 4320 4200
8. Productivitatea medie orară wh 10,35 8,73

I. Modificarea absolută a indicatorului analizat

Rb  Rb1  Rb0  4146750  357741  4504491 lei

II. Descompunerea pe factori de influenţă

Rb  Vt   prb

III. Măsurarea influenţei fiecărui factor

1. Influenţa modificării veniturilor totale:
Vt  (Vt1  Vt 0 )  prb0  (12613550  16682715)  0.02  87258.41 lei

1.1. influenţa modificării fondului total de timp de muncă:

T  (T1  T0 )  wh0  prb0  (1444800  16113600 )  10.35  0.02  36978.29 lei

1.1.1. influenţa modificării numărului de salariaţi:

18
  Ns  ( Ns1  Ns0 )  t 0  wh0  prb0  (344  373)  4320  10.35  0.02  27813.64 lei

1.1.2. influenţa modificării timpului mediu pe un salariat:

t  Ns1  (t1  t 0 )  wh0  prb0  344  ( 4200  4320)  10.35  0.02  9164.65 lei

1.2. influenţa productivităţii medii orare:

 wh  T1  ( wh1  wh0 )  prb0  1444800  (8.73  10.35)  0.02  50280.12 lei

2. influenţa modificării profitului mediu la 1 leu venituri totale:

 prb  Vt1  ( prb1  prb 0 )  12613550 ( 0.33  0.02)  4417232.59 lei

IV. Generalizarea rezultatelor

Se constată scăderea rezultatului exerciţiului cu 4504491 lei, de la 357741 lei profit în 2008 la
4146750 lei pierdere în 2009. La această modificare factorii de influenţă au următoarele contribuţii:
- modificarea veniturilor totale în sensul descreşterii de la 16682715 lei în anul precedent la 12613550 lei
în anul analizat, a avut o influenţă nefavorabilă asupra rezultatului exercitiului, determinând scăderea
acestuia cu 87258,41 lei. Aceasta se datorează următorilor factori de influenţă indirecţi :
- timpul în om-ore are o influenţă nefavorabilă asupra veniturilor totale şi implicit asupra
rezultatului exerciţiului, determinând scăderea acestuia cu 36978,29 lei. Aceasta se datorează următorilor
factori de influenţă asupra timpului în om-ore şi indirect asupra rezultatului exerciţiului :
- numărului mediu de salariaţi care, ca urmare a reducerii de la 373 la 344 în anul curent,
influenţează negativ rezultatul exerciţiului determinând scăderea acestuia cu 27813,64 lei.
- timpul de lucru pe salariat, are o influenţă nefavorabilă asupra rezultatului exerciţiului,
contribuind la scăderea acestuia cu 9164,65 lei.
- productivitatea medie orară a determinat modificarea rezultatului exerciţiului în sensul scăderii
cu 50280,12 lei ca urmare a scăderii sale de la 10,35 lei/ora la 8,73 lei/ora în 2009.
- profitul mediu la 1 leu venit total, a contribuit la modificarea rezultatului exerciţiului în sensul scăderii
cu 4417232,59 lei ca urmare a scăderii valorii sale de la 0,02 lei profit la 1 leu venit total în anul 2008 la
-0,33 lei profit la 1 leu venit total în anul 2009.

4.1.2.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării

Model de analiză: Re  Ve  pre

Nr.crt. Indicatori Simbol Exerciţiu precedent Exerciţiu curent

2008 2009
1. Venituri din exploatare Ve 16478718 12181758
2. Cheltuieli din exploatare Che 15748259 15725815
3. Număr mediu de salariaţi (pers) Ns 373 344

19
 4. Rezultatul exploatării (1-2) Re 730459 -3544057
5. Fondul total de timp de muncă (ore) T 1611360 1444800
6. Timpul mediu pe un salariat (ore) t 4320 4200
7. Productivitatea medie orară, stabilită pe wh
(Ve )
10,23 8,43
baza veniturilor din exploatare
8. Profitul mediu la 1 leu venituri din pre 0,04 -0,29
exploatare (lei)
9. Profitul mediu recalculat la 1 leu r
pre - 0,03
venituri din exploatare (lei)
10. Valoarea medie anuală a mijloacelor Mf 21233279 30019124
fixe, din care:
'
- mijloace fixe direct productive Mf 18656095 23457778
11. Producţia exerciţiului Qe 15114235 11701642
12. Gradul de înzestrare tehnică a muncii Mf 56925,68 87264,90
Ns
(lei/salariat)
13. Ponderea mijloacelor fixe direct Mf ' 87,86 78,14
Mf
productive
14. Producţia exerciţiului la 1 leu mijloace Qe 0,81 0,50
Mf '
fixe direct productive (lei)
15. Gradul de valorificare a producţiei (lei) Ve 1,09 1,04
Qe

I. Modificarea absolută a indicatorului analizat

 Re  Re1  Re 0  3544057  730459  4274516 lei

II. Descompunerea pe factori de influenţă

 Re  Ve   pre

III. Măsurarea influenţei fiecărui factor

1. Influenţa modificării veniturilor din exploatare:
Ve  (Ve 1  Ve 0 )  pre 0  (12181758 16478718)  0.04  190473.14 lei

1.1. influenţa modificării fondului total de timp de muncă:

T  (T1  T0 )  wh0  pre 0  (1444800  1611360 )  10.23  0.04  75504.70 lei

1.1.1. influenţa modificării numărului de salariaţi:

 Ns  ( Ns1  Ns0 )  t 0  wh0  pre 0  (373  344)  4320  10.23  0.04  56791.72 lei

1.1.2. influenţa modificării timpului mediu pe un salariat:

t  Ns1  (t1  t 0 )  wh0  pre 0  344  ( 4200  4320)  10.23  0.04  18712.98 lei

1.2. influenţa productivităţii medii orare:

20
 (Ve )
 wh  T1  ( wh1  wh0 )  pre 0  1444800  (8.43  10.23)  0.04  114968.44 lei

2. influenţa modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare:

 pre  Ve 1  ( pre1  pre 0 )  12181758 (0.29  0.04)  4084042.86 lei

IV. Generalizarea rezultatelor

Se constată o scădere a rezultatului exploatării cu 4274516 lei, datorată creşterii cheltuielilor din
exploatare într-un ritm superior creşterii veniturilor. Această situaţie este nefavorabilă.
Analizând influenţele factorilor care au generat modificarea rezultatului exploatării, constatăm
următoarele:
- Scăderea veniturilor din exploatare a determinat scăderea rezultatului exploatării cu 190473,14 lei.
Scăderea productivităţii medii orare a determinat scăderea rezultatului exploatării cu 114968,44 lei.
- Ca efect al utilizării incomplete a timpului de muncă, rezultatul exploatării a scăzut cu 75504,70
lei. Această situaţie a fost determinată de scăderea numărului de personal cu 29 salariaţi,
concomitent cu nerealizarea timpului mediu pe salariat cu 120 ore/salariat, ceea ce a avut ca efect
reducerea rezultatului din exploatare cu 18712,98 lei.
- Profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare a scăzut cu 0,34lei, respectiv a scăzut rata
rentabilităţii veniturilor din exploatare cu 34%, ceea ce a condus la scăderea rezultatului exploatării
cu 4084042,86 lei.

4.1.2.3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri

Model de analiză: P q p  qc

21
Nr.crt. Indicatori Simbol Exerciţiu precedent Exerciţiu curent
2008 2009
1. Cifra de afaceri în preţuri de vânzare ∑qp 14224366 11537472
exclusiv TVA
2. Cheltuieli totale aferente cifrei de ∑qc 12435692 11561107
afaceri
3. Volumul efectiv al producţiei vândute q 1  p0 - 12369456
evaluat în preţuri medii prevăzute
4. Volumul efectiv al producţiei vândute q 1  c0 - 11695366
evaluat pe bază de costuri prevăzute
5. Suma profitului aferent cifrei de afaceri Pr 1788764 -23635
6. Profitul mediu la 1 lei cifră de afaceri pr 0,013 -0,002

I. Modificarea absolută a indicatorului analizat

P  P1  P0  23635  1788764  1812399 lei

II. Descompunerea pe factori de influenţă

P  q  g  p  c

III. Măsurarea influenţei fiecărui factor

1. influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute
q  P0  I q  P0  1788764 107.21%  1788764  233261.45 lei

Iq 
q p
1 0
 100 
12369456
 100  107.21%
q p
0 0 11537472

2. influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse

g    q1 p 0   q1c0   P0 I q  12369456 11695366  1555502.55  881412.55 lei

3. influenţa costurilor complete unitare

c    q1 p0   q1c1     q1 p0   q1c0   11561107  11695366  134259 lei

4. influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare

p    q1 p1   q1c1     q1 p 0   q1c1   11537472  12369456  831984 lei

22
IV. Generalizarea rezultatelor
La finele perioadei analizate, comparativ cu nivelul prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli, s-a
înregistrat o scădere a profitului aferent cifrei de afaceri cu 1812399 lei.
Analizând influenţele factorilor, se constată următoarele:
• reducerea volumului fizic al producţiei vândute are ca rezultat scăderea profitului cu 233261,45 lei.
Influenţa volumului producţiei vândute relevă faptul că pentru producţia întreprinderii nu există cerere,
respectiv piaţa este saturată;
• structura producţiei pe produse a influenţat profitul în sensul scăderii cu 881412,55 lei, situaţie ce se
explică prin scăderea ponderii produselor vândute la care s-au prevăzut rate ale rentabilităţii mai mari
decât rata medie prevăzută pe total întreprindere şi creşterea ponderii produselor cu rate de rentabilitate
prevăzute mai mici decât rata medie programată pe întreprindere;
• costurile complete unitare au exercitat o influenţă pozitivă asupra profitului, determinând creşterea
acestuia cu 134259 lei, situaţie determinată de scăderea costurilor produselor ce deţin ponderea principală
în totalul vânzărilor. Această situaţie potitivă poate să fie rezultatul creşterii productivităţii, creşterii
consumurilor specifice, creşterii gradului de utilizare a capacităţii de producţie etc.;
• preţurile de vânzare au scăzut faţă de nivelul prevăzut la sortimentele care deţin ponderea majoritară în
cifra de afaceri şi au determinat scăderea masei profitului cu 831984 lei. Această situaţie poate fi
determinată de scăderea nivelului calităţii produselor şi/sau acţiunii factorilor conjuncturali (de exemplu
scăderea puterii de cumpărare a clienţilor etc.).

4.2. Analiza ratelor de rentabilitate

4.2.1. Analiza ratei rentabilităţi comerciale

Model de analiză: Rc 
Pr CA
 100 
 qp   qc
Ch CA  qp
Indicatori Exerciţiu precedent Exerciţiu curent
2008 2009

23
Cifra de afaceri 14224366 11537472
Cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri 12435692 11561107
Cifra de afaceri recalculată - 12369456
Cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri recalculate - 11695366
Rezultat aferent cifrei de afaceri 1788764 -23635
Rata rentabilităţii comerciale (%) 12,57 -

La societatea analizată se constată că rata rentabilităţii comerciale scade până când ajunge să nu
mai existe rentabilitate comercială.
comercială

4.2.2. Analiza ratei rentabilităţii economice

Pb
Model de analiză: Re   100
At
Indicatori Exerciţiu precedent 2008 Exerciţiu curent 2009
Active fixe 10188015 20945475
Active circulante 16205833 9317261
Active totale 26393848 30262736
Venituri totale 16682715 12613550
Profit brut 357741 -4146750
Rata rentabilităţii economice 1,36 -
Viteza de rotaţie a activelor totale 0,63 0,42
Rata rentabilităţii veniturilor totale 0,02 -0,33

Se remarcă o scădere a ratei rentabilităţii economice. Din analiza factorială rezultă o scădere a
vitezei de rotaţie a activului, ceea ce înseamnă o scădere a activelor circulante, ca rezultat al creşterii
vitezei de rotaţie a activului total. Rentabilitatea veniturilor a scăzut într-un procent relativ redus.

4.2.3. Analiza ratei rentabilităţii financiare

Pn
Model de analiză: Rf   100
Kp

Indicatori Exerciţiu precedent Exerciţiu curent

2008 2009
Active totale 26393848 30262736

24
Venituri totale 16682715 12613550
Capital propriu 21596665 19212989
Profit net/pierdere netă 310180 -4152250
Rata rentabilităţii financiare 1,44 -
Viteza de rotaţie a activelor totale 0,63 0,42
Pârghia financiară 1,22 1,56
Rata rentabilităţii nete a veniturilor 0,02 -0,33

Analizând comparativ cele două perioade, se observă că rata rentabilităţii financiare a scăzut de la
o perioadă la alta, în anul 2009 practic nu mai există deoarece firma înregistrează pierdere.

5. Analiza situaţiei financiar patrimoniale pe baza bilanţului

5.1. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii
A. Analiza structurii activului
Principalele rate de caracterizare a stucturii activului sunt:
a. Rata activelor imobilizate
Active imobilizate
Rata activelor imobilizate   100
Total activ

25
 Active necorporale
a1) Rata activelor necorporale  Total activ
 100

Active corporale
a2) Rata activelor corporale  Total activ
 100

Active financiare
a3) Rata activelor financiare  Total activ
 100

b. Rata activelor circulante

Active circulante
Rata activelor circulante   100
Total activ

Stocuri
b1) Rata stocurilor  Total activ  100

Clienti si conturi asimilate

b2) Rata creantelor comerciale  Total activ
 100

Disponibilitati si Titluri de plasament

b3) Rata disponibilitatilor banesti si a plasamentelor  Total activ
 100

B. Analiza structurii surselor de finanţare a întreprinderii

Analiza se efectuează pe baza următoarelor rate de structură ale pasivului bilanţului patrimonial:
a. Rata stabilităţii finanţării
Capital permanent
Rata stabilitatii finantarii   100
Total pasiv

b. Rata autonomiei financiare

Capital propriu
Rata autonomiei financiare   100
Capital permanent

c. Rata datoriilor pe termen scurt

Datorii pe termen scurt
Rata datoriilor pe termen scurt   100
Total pasiv

d. Rata datoriilor totale

Datorii totale
Rata datoriilor totale   100
Total pasiv

Rate de structură (%) Exerciţiu precedent Exerciţiu curent

2008 2009
1. Rata activelor imobilizate 38,60 69,21
1.1. Rata imobilizărilor necorporale 0,55 0,49
1.2. Rata imobilizărilor corporale 37,85 68,55

26
1.1. Rata imobilizărilor financiare 0,20 0,17
2. Rata activelor circulante 61,40 30,79
2.1. Rata stocurilor 16,80 15,05
2.2. Rata creantelor comerciale 43,75 15,52
2.3. Rata disponibilităţilor 0,85 0,22
3. Rata stabilităţii finanţării 81,82 79,65
4. Rata autonomiei financiare 100 79,71
5. Rata datoriilor pe termen scurt 16,72 19,26
6. Rata datoriilor totale 16,72 34,43

Concluzii: Rata imobilizărilor corporale este foarte apropiată de cea a activelor imobilizate, ceea ce
demonstrează preponderenţa acestui element în totalul imobilizărilor. Valoarea redusă a ratelor
imobilizărilor financiare şi necorporale semnifică o activitate de investiţii financiare restrânsă şi de
asemenea, o pondere mică a activelor intangibile în total activ.
Activele circulante deţin o pondere de 61,40% în 2008, care scade în 2009 până la valoarea de
30,79%. Această scădere a ratei activelor circulante s-a realizat preponderent pe seama creanţelor
comerciale, al căror indice a fost de 40,68%. Această situaţie poate fi determinată de scăderea volumului
de activitate, de neacordarea unor termene de plată mai comfortabile pentru clienţi.
Din punct de vedere al ratelor de structură ale pasivului, întreprinderea prezintă o stabilitate
financiară ridicată, dar care s-a degradat în timp (79,65 în 2009 faţă de 81,82 în 2008). De asemenea,
firma dispune de autonomie financiară, ponderea capitalului propriu în capitalul permanent fiind de 100%
în 2008, în 2009 aceasta scade semnificativ, ca urmare a scăderii capitalului propriu, deci a creşterii
datoriilor pe termen mediu şi lung. Rata datoriilor totale a crescut simţitor pe seama obligaţiilor pe termen
scurt, ceea ce a mărit gradul de îndatorare al firmei.
Deşi firma dispune de stabilitate şi autonomie financiară, se înregistrează totuşi o deteriorare a
situaţiei financiare în anul 2009 coparativ cu anul 2008, ceea ce impune o reorientare a politicii financiare
pe perioada următoare.

5.2. Analiza corelaţiei fond de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă

Fond de rulment (FR) = Capital permanent – Active imobilizate

Nevoia de fond de rulment (NFR) = Active circulante fără disponibilităţi – Datorii curente
Trezoreria netă (TN) = FR – NFR

Nr. crt. Elemente de calcul a FR, NFR, TN Exerciţiu precedent Exerciţiu curent

27
 2008 2009
1. Active circulante 16205833 9317261
2. Datorii pe termen scurt 4413402 5828413
3. Fond de rulment 11792431 3488848
4. Disponibilităţi 223458 65402
5. Active circulante fără disponibilităţi 15982375 9251859
6. Nevoia de fond de rulment 11568973 3423446
7. Trezoreria netă 223458 65402

Interpretare:
Fondul de rulment pozitiv indică excedentul capitalurilor permanente în raport cu imobilizările pe
care le finanţează, excedent ce va fi utilizat pentru finanţarea activelor circulante. Partea activelor
circulante nefinanţată de datoriile pe termen scurt se regăseşte sub forma nevoii de fond de rulment
pozitivă. Această nevoie de fond de rulment pozitivă reflectă decalajul nefavorabil dintre lichiditatea
stocurilor şi creanţelor pe de o parte, şi exigibilitatea datoriilor pe termen scurt pe de altă parte.
Se observă că fondul de rulment este mai mare decât nevoia de fond de rulment ceea ce semnifică
înregistrarea unei trezorerii nete pozitive care indică un excedent monetar la sfârşitul anului, deci o situaţie
de echilibru financiar.
5.3. Analiza solvabilităţii şi lichidităţii întreprinderii
Active curente
a. Rata lichiditatii generale  Datorii curente

Active curente  Stocuri

b. Rata lichiditatii curente  int ermediare   Datorii curente

Disponibilitati si plasamente
c. Rata lichiditatii imediate  Datorii curente

Activ total Active fixe  Active circulante

d.. Rata solvabilitatii globale  Datorii totale  Datorii totale

Capitaluri proprii
e. Rata solvabilitatii patrimoniale  Capitaluri proprii  Credite bancare

Nr. crt. Indicatori Exerciţiu financiar Exerciţiu financiar

2008 2009
1. Active curente 16205833 9317261
2. Pasive curente 4413402 5828413
3. Rata lichidităţii generale 3,67 1,60
4. Stocuri 4435205 4554971
5. Active curente – Stocuri 11770628 4762290
6. Rata lichidităţii curente 2,67 0,82
7. Disponibilităţi şi plasamente 223458 65402
8. Rata lichidităţii imediate 0,05 0,01

28
9. Activ total 26393848 30262736
10. Datorii totale 4413402 10419263
11. Rata solvabilităţii globale 5,98 2,90
12. Capitaluri proprii 21596665 19212989
13. Credite bancare 1546175 3167991
14. Rata solvabilităţii 0,93 0,86
patrimoniale

Interpretare:
Valoarea supraunitară a ratei lichidităţii generale este expresia existenţei unui fond de rulment
care îi permite întreprinderii să facă faţă incidentelor care apar în mişcarea activelor circulante sau a unor
deteriorări ale valorii acestora.
Valoarea ratei lichidităţii imediate indică o lichiditate, respectiv o solvabilitate ridicată, care
poate fi consecinţa unei utilizări mai puţin performante a resurselor disponibile.
Rata solvabilităţii globale exprimă securitatea de care se bucură creditorii pe termen scurt şi lung,
precum şi marja de creditare a întreprinderii.
În studiile de bonitate efectuate în cazul solicitării de credite, băncile determină rata solvabilităţii
patrimoniale. În cazul firmei analizate rata înregistrează valori peste 0,5 ceea ce este considerată o
situaţie normală.

5.4. Analiza echilibrului economico – financiar prin metoda ratelor

Capital propriu
a. Rata autonomiei financiare  Capital permanent  100

Fond de rulment
b. Rata de finantare a stocurilor   100
Stocuri
Fond de rulment
c. Rata de finantare a activelor circulante  Active circulante  100

Fond de rulment
d. Rata de finantare a necesarului de fond de rulment  Necesarul de fond de rulment  100

Capital propriu
e. Rata de autofinantare a activelor  Active imobilizate  Active circulante  100

Datorii totale
f. Rata datoriilor  Active imobilizate  Active circulante  100

Capital propriu
g. Rata de finantare a imobilizarilor  Active imobilizate  100

Capital permanent
h. Rata de finantare a activelor imobilizat e  Active imobilizat e  100

29
Nr. crt. Indicatori Exerciţiu precedent Exerciţiu curent
2008 2009
1. Capital propriu 21596665 19212989
2. Capital permanent 21596665 24103839
3. Rata autonomiei financiare 100 79,71
4. Fond de rulment 11792431 3488848
5. Stocuri 4435205 4554971
6. Rata de finanţare a stocurilor 265,88 76,59
7. Active circulante 16205833 9317261
8. Rata de finanţare a activelor circulante 72,77 37,44
9. Necesarul de fond de rulment 11568973 3423446
12. Rata de finanţare a necesarului de fond de rulment 101,93 101,91
13. Total activ 26393848 30262736
14. Rata de autofinanţare a activelor 81,82 63,49
15. Datorii totale 4413402 10419263
16. Rata datoriilor 16,72 34,43
17. Active imobilizate 10188015 20945475
18. Rata de finanţare a imobilizărilor 211,98 91,73
19. Rata de finanţare a activelor imobilizate 211,98 115,08

Interpretare:
La societatea analizată, echilibrul economico-financiar înregistrează o deteriorare, ceea ce
demonstrează funcţionarea necorespunzătoare a activităţii întreprinderii.

5.5. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

AC
Model de analiză: Dz   360
CA

Nr.crt. Indicatori Valori

2008 2009
1. Soldul mediu al activelor circulante 16205833 9317261
5. Cifra de afaceri 14224366 11537472
6. Număr de rotaţii 0,88 1,24
7. Durata unei rotaţii - zile 410,15 290,72

I. Modificarea absolută a indicatorului analizat

Dz  Dz1  Dz 0  290.72  410.15  119 .42 zile

II. Descompunerea pe factori de influenţă

Dz   AC  CA

III. Măsurarea influenţei fiecărui factor

1. influenţa modificării cifrei de afaceri asupra modificării duratei în zile a unei rotaţii

30
 AC0 AC0 16205833
CA   360   360   360  410.15  505.67  410.15  95.52 zile
CA1 CA0 11537472

2. influenţa modificării soldului mediu al activelor circulante

AC1 AC 0
 AC   360   360  290.72  505.67  214.94 zile
CA1 CA1

IV. Generalizarea rezultatelor

Se constată accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante, prin reducerea cu 119,42 zile a
duratei unei rotaţii, ca urmare a acţiunii favorabile a soldului mediu al activelor circulante care duce la
reducerea duratei unei rotaţii cu 214,94 zile. Cifra de afaceri duce la creşterea duratei unei rotaţii cu 95,52
zile.

6. Analiza riscului pe baza contului de profit şi pierdere şi a datelor din bilanţ

6.1. Analiza riscului de exploatare sau operaţional

31
Coeficientul de levier de exploatare (coeficientul de pârghie de exploatare - K)
CA  Cv Marja bruta
K  
F Cheltuieli fixe

Nr.crt. Indicatori Exerciţiu precedent Exerciţiu curent

2008 2009
1. Cifra de afaceri - CA 14224366 11537472
2. Cheltuieli variabile - Cv 10365244 9214524
3. Cheltuieli fixe – F 2070448 2346583
4. Total cheltuieli – CT 12435692 11561107

CA0  Cv 0 14224366  10365244

K0    1.86
F0 2070448

CA1  Cv1 11537472  9214524

K1    0.99
F1 2346583

Evoluţia coeficientului arată faptul că, în ambele cazuri, marja brută acoperă cheltuielile fixe, dar
în proporţii diferite. Situaţi devine critică în perioada curentă deoarece valoarea coeficientului levierului
de exploatare se apropie de 1, nivel la care firma se află la pragul de rentabilitate. Continuarea activităţii în
aceste condiţii nu permite recuperarea factorilor de producţie consumaţi şi în consecinţă, sunt necesare
surse de finanţare. Nerestituirea acestora la termenele stabilite va avea ca efect falimentul firmei.
Pentru activitatea practică este importantă dimensionarea raţională a cheltuielilor fixe, întrucât o
majorare a acestora implică un coeficient al cărui nivel să fie suficient de acoperitor în ceea ce priveşte
siguranţa exploatării.

6.2. Analiza riscului financiar

Coeficientul de levier financiar
Re xp
K 
Re xp  Cfin

32
Nr.crt. Indicatori Exerciţiu precedent Exerciţiu precedent
2008 2009
1. Rezultat din exploatare - Rexp 730459 -3544057
2. Cheltuieli financiare - Cfin 576715 1034485
3. Coeficientul de levier financiar 4,75 0,77

Scăderea coeficientului levierului financiar de la 4,75 la 0,77 arată scăderea dependenţei

rezultatului net de rezultatul exploatării şi creşterea riscului financiar prin creşterea cheltuielilor financiare
cu 79,38 %.

33