GRUP SCOLAR ENERGETIC

POSTLICEALA PL II B

Capitolul 1- Protectia sistemului energetic

Protectia instalatiei energetice reprezinta totalitatea aparatelor ,dispozitivelor si a

sistemulor automate care asigura deconectarea aotomata in cazul aparitiei unui defect sau
a unui regim anormal periculos pentru instalatie .

S.C.3,2,1 SUPRASARCINI ,INTRERUPERE

DEFECTE si REGIMURI
ANORMALE

PROCES PERFORMANTELE SISTEMULUI

ENERGETIC de PROTECTIE

PRODUCTIE
OBIECTIVE pentru SISTEME -SIGURANTA
TRANSPORT de PROTECTIE -RAPIDITATEA
-SENSIBILITATEA
DISTRIBUTIE
IMPIEDICAREA EXTERIOARA -SELECTIVITATEA

PREVENIRE DECUPLARE RESTRIBUTIA REGIMULUI

NORMAL
DISTRUGERI MICI

Siguranta-inseamna functionarea protectiei de fiecare data cand s-a produs un defect .

Rapiditatea-inseamna functionarea protectiei in momentul in care s-a programat acest
lucru .
Sensibilitatea-inseamna functionarea protectiei imediat ce valorile limita impuse pentru
regimul normal a parametrilor curentului sunt depasite .
Selectivitatea-inseamna functionarea de fiecare data numai a protectiei care a fost
construita pentru defectul produs .

1.1. Obiectivele protectilor

Protectia prin relee a unei instalatii electroenergetice este formata din ansamblul
aparatelor si dispozitivelor destinate sa comande in mod automat deconectarea instalalatiei
in cazul aparitiei unui defect sau a unui regim anormal de functionare periculos pentru
instalatie.
Separarea automata a instalatiei defecte de restul elementelor sistemului urmareste trei
obiective:
 Sa impiedice dezvoltarea,extinderea si agravarea defectului si eventuala
transformare a acestuia intr-o avarie de sistem.

1
 GRUP SCOLAR ENERGETIC
POSTLICEALA PL II B

 Sa preintimpine distrugerea instalatiei in care a aparut defectul,prin

intreruperea tuturor posibilitatilor de alimentare a acesteia.
 Sa restabileasca un regim normal de functionare pentru restul sistemului
electroebergetic,asigurand astfel continuitatea alimentarii consumatorilor cu
energie electrica.

1.2.Componentele echipamentelor de protectie

SCHEMA BLOC A UNUI SISTEM DE PROTECŢIE

X201 K121
Q011 Q0

F011

T201 H
T101
Bloc de
selectare a
defectului
F151 F152 F153

Bloc
de Element
decizie de
executie

Un prim grup este constituit din elementele de intrare ,care primesc de la

transformatoarele de curent si de tensiunne informatii asupra regimului de functionare al
instalatiei protejate.Elementele de intrare pot fi reunite intr-un bloc denumit blocul de
intrare,alimentat de transformatoarele de curent si de tensiune.
Un al doilea grup este constituit din elementele de prelucrare si decizie,care
primesc informatii de la blocul de intrare si le prelucreaza,efectund operatii logice si de
calcul,pentru a stabili daca in instalatia protejataexista sau nu un defect.Daca rezulta
prezenta unui defect,elementele de prelucrare si decizie(alcatuind blocul de prelucrare si
decizie) transmit elementelor di blocul urmator decizia de declansarea intreruptoarelor
instalatiei protejate.
Al treilea grup este constituit din elementele de iesire,formand blocul de
iesire.Elementele acestui bloc au rolul de aasigura o putere suficienta pentru comanda
declansarii intreruptoarelor instalatiei protejate si a semnalizarilor necesare.

2
 GRUP SCOLAR ENERGETIC
POSTLICEALA PL II B

Cap 2. Relee utilizate protecţiile Sistemului Energetic

2.1 Pricipiul de funcţionare

Releele se bazeaza pe atragerea unei armaturi mobile de catre campul

elecromagnetic produs de o bobina .

3
 4

1 2 5




Fa Fr
Ie2
Ii   
+ _ 
S101 U  C
 2
 

Ie1
H101 
C1 
   H102


1.armatura mobila Ii-curentul de intrare in bobina releleului

2.electromag I e1,e2-curentul de iesire din circuitul contactelor

3.articulatie S101-buton de anclansare

4.armatura mobila H101,102-becuri de semnalizare
5.resort
Fr=-kx -forta de retinere a resortului
Fa=I(l*B) -forta de atractie
l-lungimea
B-inductia
C1-contact normal deschis
C2-contact normal inchis

Declansat

Ii=0 Fa<Fr  C1-deschis , H101-stins

C2-inchis ,H102-aprins

Anclansat

3
 GRUP SCOLAR ENERGETIC
POSTLICEALA PL II B

Ii Fa>Fr  C1-inchis , H101-aprins

C2-deschis ,H102-stins .


2.2. Clasificarea releelor

 Din punctul de vedere al naturii marimii de intrare releele se clasifica in

doua grupe mari :
-relee de marimi electrice :- de curent ,de tensiune ,de frecventa ,de putere ;de impedanta
-relee de marimi neelectrice :-de gaze , de presiune , de temperatura , mecanice;
 In functie de modul de realizare a saltului in circuitul de iesire,releele,se impart in
doua grupe structural distincte :
-relee cu contacte;
-relee fara contacte(statice);
 Dupa sensul de variatie a marimii de intrare in momentul actionarii,relee se
clasifica in :
-relee maximale (de maximum)-actionarea se produce atunci cand marimea de
intrare(curentul) depaseste o anumita valoare maxima;
-relee minimale (de minimum)-actionarea se produce atunci cand marimea de intrare
(tensiunea) scade sub o valoare minima;
-relee directionale (de sens)-actionarea se produce atunci cand marimea de intrare
(puterea) are un anumit sens de circulatie (pozitiv sau negativ);
 Din punctul de vedere al principiului de functionare releele de marimii electrice se
impart in urmatoarele categorii :
-electromagnetice;
-magnetoelectrice;
-electrodinamice;
-de inductie;
-electrotermice;
 Dupa domeniul de utilizare se impune o clasificare specifica, astfel :
-relee de protectie;
-relee de automatizare;
-relee telefonice;
 Din punctul de vedere al intervalului de timp intre momentul atingerii valorii de
actionare si momentul bascularii1 releului,se disting urmatoarele tipuri de relee :
-relee instantanee-la care intervalul de timp este practic nul;
-relee temporizate-la care acest interval de timp este realizat intentionat la o anumita
valoare(0,5-10s) ;
 Din punctul de vedere al conectarii lor in circuite electrice se deosebesc :
-relee primare-conectate direct in circuitele de forta (circuite primare);
-relee secundare-conectate prin intermediul transformatoarelor de masura (circuite
secundare) ;

2.3. Caracteristicile releelor

1
Prin basculare se intelege schimbarea pozitiei releului adica din dezexcitat-excitat sau invers.

4
 GRUP SCOLAR ENERGETIC
POSTLICEALA PL II B

 Natura fizica si parametrii marimii de intrare (de excitare).

Exemplu:releul de curent 2,5-10 A
 Puterea absoluta la intrare pentru ca releul sa actioneze.
Aceasta putere variaza de obicei intre 0,5-30 W
 Curentul (puterea) admise de contacte in circuitul de iesire.
Se dosebeste :
-curentul de inchidere-(10 A)curentul maxim pe care contactul poatr sa-l stabileasca in
circuit fara a se deteriora
-curentul de durata-(5 A)curentul maxim admisibil ce poate strabate contactul in stare
inchisa un timp nelimitat
-curentul de rupere-(2 A)curentul maxim admisibil pe care contactul poate sa-l intrerupa in
circuitul de iesire
 Factorul de revenire .
Dupa ce un releu a actionat la o anumita valoare a marimii de intrare,el poate reveni in
stare initiala la o alta valoare a marimii de intrare,numita valoare de revenire.
Xr I id U ie
K rev  ; K rev (max)   1 ; K rev (min)   1.
Xa I ie U id
In concluzie factorul de revenire al releelor maximale este subunitar.

 Numarul de actionari .
Fabricile constructoare garanteaza pentru un releu numarul maxim de actionari,indicand
frecventa de actionare precum si sarcinile admisibile.
 Numarul ,tipul si pozitia contactelor .
Contactele pot fi:-instantanee(netemporizate)-isi schimba practic pozitia in momentul
actionarii releului.
-temporizate-isi schimba pozitia dupa un timp prestabilit.
 Precizia de actionare .
Reprezinta o caracteristica a releelor cu functie de masurare (control),relee folosite in
principal in protectia prin relee.
Precizia unui releu reprezinta diferenta dintre valoarea X a a parametrului electric la care se
produce actionarea si valoarea Xr a parametrului la care este reglat sa functioneze:

p=X a-Xr
Precizia se exprima,de obicei,in procente din valoarea reglata:

Xa  Xr
p 100%
Xr

2.4.Functiile releelor

 Functia de masurare sau control .

Se intalneste in special la releele de protectie(releul maximal de curent,releulu minimal de
tensiune,releul de impendanta,releul directional)acestea avand rolul de a controla anumiti

5
 GRUP SCOLAR ENERGETIC
POSTLICEALA PL II B

parametri (curent,tensiune,impedanta).Releele cu functii de masurare se caracterizeaza

prin precizie buna si consum redus de putere.
Ca relee cu functii de masurare industria romaneasca fabrica urmatoarele tipuri de relee:
RC-2-releul maximal de curent
RT-3-releul maximal de tensiune
RT-4-releul minimal de tensiune.
 Functia de amplificare .
Functia permite sa se comande un circuit electric ce necesita un curent (putere)mai mare
cu ajutorul unui curent(putere)relativ mai mic.
Se fabrica relee intermediare de tipurile:
RI-3;RI-4;RI-5;RI-7;RI-8;RI-9;RI-10;RI-13.
 Functia de multiplicare a numarului de circuite comandate de la un singur
circuit.
Se realizeaza datorita faptului ca un releu posedand mai multe contacte poate asigura
inchiderea(deschiderea)mai multor circuite independente.Aceasta functie se intalneste in
special la releele intermediare (RI)
 Functia de temporizare .
Permite o intarziere intre momentul aplicarii unui impuls (excitarea releului)si momentul
inchiderii contactelor.Aceasta functie se intalneste la releele de timp(RTp-4;RTp-5 si RTp-
7).
 Functia de semnalizare .
Se realizeaza cu ajutorul unor relee speciale ,de semnalizare numite uneori si relee clapeta
si este materializata printr-o indicatie optica sau (si),acustica,atunci cand intr-un circuit
apare un curent(clapete tip serie) sau o tensiune (clapete tip derivatie).Releele romanesti
de semnalizare sunt tipurile RdS-2;RdS-3 si RSE.

2.5.Releul de curent maxim si releul de tensiune minima

Fac parte din categoria releelor de precizie.Forta de retinere a resortului poate fi

variabila pentru a atrage electromagnetul are nevoie de o intensitate mai mare sau mai
mica pentru a invinge forta de retinere a resortului ;se realizeaza astfel controlul intensitatii
si a tensiunii.

1. -electromagnet
2. -armatura mobila
3. -articulatie
4. -resort

6
 GRUP SCOLAR ENERGETIC
POSTLICEALA PL II B

Fa-forta de atractie Fr-forta de recuperare

Cni-contact normal inchis Cnd-contact normal deschis
Ipr-curent de pornire al releului

2 3 Cnd H
.
4
Fa Fr


Ii

1
Figura 1
2 3

Cni
H


Fa Fr

4
1

Figura 2
Figura1 Figura2
Ii>Ipr Cnd inchis Ui<Upr Cni inchis
Fa>Fr H aprins Fa<Fr H aprins

2.6.Relee de timp

Releele de timp introduc un interval de timp intre momentul anclansarii sau

declansarii si momentul bascularii contactelor.Aceste relee dispun de contacte temporizate.
Dispozitivele de temporizare sunt elemente sau circuite electrice care permit obtinerea
functiei de intarziere a semnalelor electrice la releele primare sau secundare,adica la
realizarea constructiva a releelor de timp.
Astfel se deosebesc relee de timp cu:
-mecanism de ceasornic(orlogerie);
-circuit electric special(cu condensator);
-circuit magnetic special(cu spira in scurtcircuit)
-motor electric
-dispozitiv pneumatic.

7
 GRUP SCOLAR ENERGETIC
POSTLICEALA PL II B

Contact normal deschis cu temporizare la inchidere

( ( Releul anclanseaza,iar contactul intarzie sa se inchida

Contact normal deshis cu temporizare la deschidere

) ) Releul declanseaza si contactul intarzie deschiderea

Contact normal inchis cu temporizare la deschidere

( ( Releul anclanseaza si contactul intarzie deschiderea

) ) Releul declanseaza si contactul intarzie inchiderea

2.6.1.Releul de timp cu dispozitiv de ceasornic

In ceea ce priveste constructia se observa ca releul de timp este format dintr-un

dispozitiv electromagnetic si un dispozitiv de temporizare.Releele primare temporizate
folesesc,in,principal,mecanismul de ceasornic

8
 GRUP SCOLAR ENERGETIC
POSTLICEALA PL II B


10
///
/ ///
11
1
9
2 6
5
8

4 3

1. -electromagnet 6.-roti dintate 11.-scara gradata

2. -armatura mobila 7.-ancora
3. -sector dintat 8.-balansier
4. -resort 9.-contact mobil
5. -articulatia 10.-contact fix

Deplasarea contactului mobil in directia contactului fix este incetinita datorita

mecanismului ancora-balansier (care incetineste miscarea). Contactul final al releului
ramane inchis atat timp cat bobina ramane excitata.

2.6.2.Releul de timp cu condensator

Prin inchiderea contactului K,deci prin aplicare brusca a tensiunii Uo tensiunea Uc

la bornele releului E (neglijand parametrii releului respectiv) va varia in timp dupa o relatie
de forma:
 RC

U c  U o 1  e t  .
 
Produsul RC se noteaza de obicei cu RCsi poarta numele de constanta de timp.
Presupunand ca releul se excita la o tensiune Ur rezulta ca el va actiona atunci cand:

UcUr .
In momentul in care tensiunea U a ajuns la valoarea Uc releul anclanseaza dupa un interval
de timp T.Incarcarea condensatorului C intirzie atingeri valori U c la care anclanseaza

9
 GRUP SCOLAR ENERGETIC
POSTLICEALA PL II B

releul.Intervalul de timp de incarcare a condensatorului C poate fi prelungit cu ajutorul

unui dispozitiv electronic.Dispozitivul electronic mai poate fi antrenat de un motoras
electric.
semnal RC
temporizat
+
Uc

 U0
E Ur

+ K  R

Uo ic Uc
- 0 tr t
a b

Releu de timp cu condensator:

a-schema electrica;b-caracteristici de functionare

2.7.Releul de inductie

10
 GRUP SCOLAR ENERGETIC
POSTLICEALA PL II B

Ma=ui* cosdefazajul dintre U si I

u=Ku* U; i= Ki* I
Ma= Ku* Ki* UI cos α
Ma=CU* I* cos
U

0 Ma=CUI>Mr C1inchis;C2deschis

U

 180 Ma=CUI< r/

 a=CUI>Mr C1deschis;C2inchis

11
 GRUP SCOLAR ENERGETIC
POSTLICEALA PL II B

Capitolul2- Automatizari in sistemele energetice

1.Notiuni generale

1.1. Introducere

Automatizarea este o stiinta care se ocupa de stadiul acelor instalatii prin care se
asigura eliminarea sau diminuarea prezentei operatorului uman , mai ales acolo unde
limitele sale bilogicesunt depasite .Aceste instalatii poarta denumirea de sisteme automate
Elementul principal al sistemului automatizat este blocul de automatizare .

Po


Xi-marime de intrare
Xe-marime de iesire
Xi B.A. Xe S-sursa
P-perturbatie
S
Blocul de automatizare care asigura preluarea marimii de intrare ,furnizarea marimii de
iesire foloseste energia sursei si compenseaza perturbatiile .
Marimea care caracterizeaza B.A. este functia de transfer care arata variatia marimii de
iesire in functie de marimea de intrare .
Xe=f(Xi) , Xe=K(Xi) , (K>1) K-coeficient de amplificare.

1.2.Necesitatea introducerii automatizarii in sistemele energetice

Automatizarea are multiple aplicatii in sistemele energetice. Astfel:

 producerea si consumul de energie electrica se efectueaza practic simultan,fara a fi
posibila realizearea unei rezerve de energie,pe masura consumatorilor;
 intreruperea furnizarii de energie electrica determina mari pierderi in toate ramurile
economiei nationale,de aceea , se impune un grad sporit de siguranta in functionarea
instalatiilor din sistemele energetice;
 sistemele energetice dezvoltate cuprind numeroase instalatii repartizate pe spatii
intinse, ceea ce face absolut necesara conducerea la distanta ,cu mijloace telemecanice
pentru semnalizarea, masurarea, comanda si reglarea diferitelor instalatiidintr-un punct
central;
 intr-un sistem energetic,fiind multe instalatii in paralel,iar procesele,tranzitorii si
scurtcircuitele desfasurandu-se cu mare rapiditate, efectele acestora se pot rasfrange
cu usurinta asupra intregului sistem , amplificand efectele unor perturbatii sau avarii cu
caracter local
 cerintele privind calitatea energiei electrice sunt tot mai severe;dintre
acestea,mentinerea constanta a tensiunii si a frecventei si scaderea pretului de cost al
energiei produse sunt cele mai importante.

12
 GRUP SCOLAR ENERGETIC
POSTLICEALA PL II B

Utilizarea dispozitivelor,instalatiilor de automatizare si(conducerea automata a

sistemelor energetice dezvoltate prezinta multiple avantaje):
-elimina interventia operatorului uman si reduce probabilitatea erorilor de manevra;
-reduce timpul de executie a manevrelor;
-solicitarile electrice si termice ale masinilor sincrone generatoare si ale aparatajului de
inalta tensiune sunt minime;
-se asigura continuitatea in alimentarea consumatorilor de energie electrica.

1.3. Clasificarea instalatiilor de automatizare din sistemele energetice

 O prima clasificare a instalatiilor de automatizare din sistemele energetice

poate avea la baza rolul pe care il indeplinesc:
-de comanda automata
-de reglare automata a unor parametri
-de telemecanica
Parametri principali care fac obiectul automatizarii din sistemele energetice
sunt:frecventa,tensiunea in diferite puncte ale sistemului,puterea activa si
reactiva,curentul de excitatie al generatoarelor sincrone si ale compensatoarelor
sincrone,presiunea,temperatura si alti parametrii ai aburului.
 O alta clasificare a dispozitivelor si instalatiilor de automatizare pentru sistemele
energetice se poate face in raport cu probematica la care ele sunt chemate sa faca fata
in exploatarea sistemului.Se deosebesc astfel:
-dispozitive si instalatii de automatizare pentru asigurarea sigurantei in exploatarea
sistemelor energetice-sunt destinate sa actioneze la aparitia unor perturbatii sau avarii in
elementel unui sistem energetic;
-dispozitive si instalatii de automatizare pentru asigurarea indicilor de calitate ai
energiei electrice-realizeaza mentinerea la valorile de consemn a unor parametri
caracteristici pentru calitatea energiei electrice si termice produsa;
-dispozitive si instalatii de exploatare economica a sistemelor energetice-asigura
exploatarea optima a centralelor termo si hidroelectrice cu consum minim de combustibil
conventional .

13
 GRUP SCOLAR ENERGETIC
POSTLICEALA PL II B

Cap. 3. Sisteme automate .Sisteme de reglare automata (S.R.A.)

Un sistem automat se obtine prin interconectarea blocurilor de automatizare ,cu

scopul de a controla un proces tehnologic .

XP


PROGRAM

Xc Xm Xe
Xi Ec REGULATOR INSTALATIE
BLOC DE ELEMENT DE
AUTOMATIZARE AUTOMAT EXECUTIE TEHNOLOGICA
X

Xr

TRADUCTOR
DE REACTIE

Xi-marimea de intrare Xc-marimea de comanda

Xr-marimea de reactie Xm-marimea motoare
X -marimea de eroare Xe-marimea de iesire
Xp-perturbatie Ec-element de comparatie
Xreglaj-mentinerea in limite constante a unui parametru (Xe) a instalatiei tehnologice

3.1. Functionarea sistemului de reglare automata (S.R.A.)

14
 GRUP SCOLAR ENERGETIC
POSTLICEALA PL II B

Functionarea S.R.A. are rolul de a mentine (de a tine sub control) marimea de
iesire (Xe); daca in urma unei perturbati aceasta iese din limitele prestabilite (X iXr si
X).
Reglatorulul automat prelucreaza eroarea si transmite elementului de executie care prin
marimea motoare (Xm) transmite comanda modificarii regimului de lucru a instalatiei
tehnologice in sensul compensarii erorilor induse de instalatie.
Reglajul continua pana cand Xi=Xr si X
Xi-poate fi furnizat de un element de precizie pe baza unui program si S.R.A. devine
sistem de comanda automat

15