Sunteți pe pagina 1din 24

MANUAL

de

Tehnici si metode
de m surare a instala iilor
de legare la pamânt

Material realizat de:


LEM Instruments GmbH ARC BRASOV SRL
Palmerstrasse 2 si Str. Gradinarilor nr.22
A-2351 Wiener Neudorf RO-2200 Brasov
Tel:+43 2236 691-0 Tel: 068 472577
Fax: +43 2236 691415 Fax: 068 419749

-1-
CUPRINS

Pag.
De ce împ mântare ? ...……………………………………………………… 1
De este împ mântarea i la ce serve te ?…....……………………….……… 1
Valori ale rezisten ei de împ mântare ……………………………….……… 1
Electrozi de împ mântare …………………………………………………... 2
Tipuri de sisteme de împ mântare …………………………………………. 4
Testarea rezisten ei de împ mântare - Rezistivitatea solului …..….………... 4
M surarea rezistivit ii solului. Metoda cu 4 poli …………….……………. 5
Testarea rezisten ei împ mânt rii. Metoda cu 3 poli cu c dere de poten ial 7
Testarea rezisten ei de împ mântare în sisteme existente. Metoda selectiv cu cle te de
curent .………………………………………………………….. 8
Testarea rezisten ei de împ mântare în sisteme existente. Metoda f r ru i 10
Testarea rezisten ei de împ mântare. Metoda cu 2 poli…....……….……….. 10
M surarea impedan ei împ mânt rii …………………..…………….……… 11
M surarea rezisten ei de împ mântare în substa ii ……………….………… 11
M surarea rezisten ei de împ mântare în sediile centrale ………………….. 12
M surarea rezisten ei de împ mântare în celule (stâlpi) pentru transmisii radio i
microunde …….……….…………………………………………… 13
M surarea rezisten ei de împ mântare în celule de comutare de la distan .. 14
M surarea rezisten ei de împ mântare la sistemele de protec ie industriale / comerciale
împotriva desc rc rilor electrice atmosferice (paratr snet) ……. 15
Instrumente de testare a împ mânt rii UNILAP GEO / GEO X …………… 16
Instrumente de testare a împ mânt rii SATURN GEO / HANDY GEO ….. 17

-2-
De ce împ mântare?

Exist mai multe motive pentru a efectua împ mântarea, dar cel mai important dintre ele este
asigurarea siguran ei personalului. Urm toarele agen ii si organiza ii au recomand ri i/sau
standarde pentru împ mântare, pentru a demonstra faptul c siguran a personalului este protejat .
Organiza iile care ofer reguli i ghiduri pentru împ mântare sunt: Comisia Electrotehnic
Interna ional (C.E.I.), Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnic (CENELEC),
Laboratoarele Sponsorilor (UL), Asocia ia Na ional de Protec ie împotriva Focului, Institutul
Na ional American de Standarde (INAS), Administra ia de S n tate i Siguran a Minelor (ASSM),
Administra ia Profesional a S n t ii i Siguran ei (OSHA), Industria Standard de Telecomunica ii
(TIA) i altele.
Împ mântarea optim nu este necesar doar pentru siguran a angaja ilor, dar i pentru a oferi
protec ie cl dirilor i echipamentelor. Un sistem de împ mântare bine realizat va îmbun t i
siguran a echipamentului i va reduce posibilitatea apari iei electrocut rilor, a distrugerilor i
daunelor prin loviturile de tr znet sau a defec iunilor din circuitele electrice.

Ce este împ mântarea i la ce serve te?


Codul Electric Na ional (CEN) define te împ mântarea ca fiind: “o conectare conductibil ,
inten ionat sau accidental dintre un circuit electric sau echipament i p mânt, sau alt corp
conductibil care se afl pe post de p mânt.”
Când vorbim despre împ mântare ne referim de fapt la dou subiecte diferite, legare la
p mânt i împ mântare a echipamentelor. Legarea la p mânt este o conectare inten ionat a unui
conductor, de obicei neutru, la un electrod plasat în p mânt. Împ mântarea echipamentelor este
asigurarea faptului c echipamentul opera ional dintr-o structur este p mântat într-un mod
corespunz tor. Este necesar ca cele dou sisteme de împ mântare s fie inute separat, excep ie
f când o conectare dintre cele dou sisteme, cu scopul de a preveni diferen ele de poten ial dintr-o
posibil conturnare cauzat de traznet. Scopul împ mânt rii, în afara protec iei oamenilor, cl dirilor
i echipamentelor, este s ofere o cale sigur de disipare a curen ilor de scurgere, ce apar ca urmare
a loviturilor de tr znet, a desc rc rilor statice, a semnalelor i interferen elor EMI (curen i
electromagnetici) i RFI (frecven e radio).

Valori ale rezisten ei de împ mântare


Exist o mare confuzie în ceea ce prive te o bun împ mântare i ceea ce trebuie s fie o
valoare de împ mântare bun . În mod ideal, împ mântarea trebuie s aib o rezisten de zero ohmi.
CEN afirm c : “Un singur electrod format dintr-o tij , o eav / tub sau disc care nu are o rezisten
la p mânt de 25 de ohmi sau mai pu in, trebuie s fie m rit cu un electrod suplimentar…” Odat ce
este ad ugat împ mântarea suplimentar , se îndeplinesc cerin ele pentru CEN. Asta nu înseamn c
valoarea actual a împ mânt rii trebuie s fie de 25 de ohmi sau mai pu in. Valoarea rezisten ei
împ mânt rii variaz de la o ramur industrial la alta.
Industria telecomunica iilor a folosit deseori 5 ohmi sau mai pu in ca valori pentru
împ mântare sau conexiuni. Scopul valorilor de rezisten ale împ mânt rilor este de a atinge cea
mai mic valoare de împ mântare posibil , care este eficient din punct de vedere economic i fizic,
pentru a se putea asigura protec ia corespunz toare.

-3-
Electrozi de împ mântare

Sunt forma i din trei componente de baz :

1) Conductor de împ mântare


2) Conexiunea/leg tura dintre conductor i
electrodul de împ mântare
3) Electrodul de împ mântare

Sfera de influen :

Rezisten a unui electrod de


împ mântare are trei componente de
baz :

A) Rezisten a electrodului de împ mântare


i conexiunile la electrod

B) Rezisten a de contact a p mântului din


jurul electrodului

C) Rezisten a por iunii de p mânt din jurul


electrodului de împ mântare

-4-
Electrozi de împ mântare multipli – Interac iune
A) Rezisten a electrodului de împ mântare i leg tura sa este în general foarte sc zut , tijele de
împ mântare sunt realizate, în general, din material conductibil/cu rezisten sc zut , cum ar fi
cupru sau înveli de cupru.
B) Rezisten a de contact a p mântului înconjur tor la electrod: Biroul de Standarde a ar tat aceast
rezisten ca fiind aproape neglijabil , cu condi ia ca electrodul de împ mântare s nu fie
acoperit cu vopsea sau gr sime, etc, i sa fie în contact ferm cu p mântul.
C) Rezisten a por iunii de p mânt din jur: Electrodul de împ mântare este înconjurat de p mânt
format din straturi concentrice de aceea i grosime. Straturile cele mai apropiate de electrodul de
împ mântare au cea mai mica suprafa rezultând cel mai mare grad de rezisten . Urm toarele
straturi încorporeaz o suprafa mai mare, rezultând o rezisten sc zut . Astfel se ajunge la un
punct în care straturile suplimentare ofer rezisten sc zut por iunii de p mânt din jurul
electrodului de împ mântare.
CEN precizeaz ca electrodul de împ mântare trebuie s fie instalat în a a fel încât s aib 2,4 m în
lungime i s fie în contact cu solul. Exist trei variable care afecteaz rezisten a electrodului de
împ mântare:
1. P mântul însu i
2. Lungimea/adâncimea electrodului de împ mântare
3. Diametrul electrodului de împ mântare

M rirea diametrului electrodului de p mânt are un efect foarte mic în sc derea rezisten ei. De
exemplu, diametrul electrodului de împ mântare poate fi dublat, dar rezisten a va sc dea doar pân
la cel mult 10%.

O modalitate foarte eficient de sc dere a rezisten ei este introducerea electrodului de împ mântare
mai adânc în sol. Pentru c p mântul este alc tuit din straturi, rezistivitatea se schimb i variaz
considerabil la nivelul stratului i al adâncimii respectivului strat. Solul nu este consecvent în ceea
ce prive te rezistivitatea sa, ci este foarte imprevizibil. inând cont de aceste aspecte, este de o
importan capital ca electrodul s fie instalat sub limita de inghe , pentru ca rezisten a la p mânt s
nu creasc foarte mult prin înghe area solului înconjur tor. În general vorbind, prin dublarea
lungimii electrodului de împ mântare, nivelul de rezisten poate fi redus cu înc 40%. Exist ocazii
în care este fizic imposibil ca tijele de împ mântare s fie introduse mai adânc, în zone formate din
stânci, granit, etc. Metodele alternative, ca de exemplu cimentul de împ mântare (bentonita), sunt
viabile.
-5-
Pentru o instalare mai rapid a tijelor de împ mântare, care s îndeplineasc cerin ele
dumneavoastr specifice, poate fi utilizat tabelul de rezisten e de împ mântare din pagina 5. De
re inut este faptul c acest tabel poate fi utilizat doar ca regul de baz , deoarece solul este format
din straturi i rar se prezint ca fiind omogen, astfel încât valorile rezisten elor vor varia mult.

O alta modalitate de reducere a rezisten ei de împ mântare este utilizarea electrozilor de


împ mântare multipli. In acest sistem, mai mul i electrozi sunt introdu i în p mânt i conecta i în
paralel pentru a reduce rezisten a. Fiecare electrod de împ mântare are sfera sa proprie de influen
i pentru ca electrozii adi ionali s fie eficien i, spa iul dintre tijele adi ionale trebuie s fie cel pu in
egal cu adâncimea la care este introdus tija. F r spa iile acestea corespunz toare, sferele de
influen se intersecteaz i sc derea rezisten ei va fi minimal .

Tipuri de sisteme de împ mântare

Exist dou tipuri de sisteme de


împ mântare, unul simplu iar
cel lalt complex.
Cel simplu const dintr-un singur
electrod introdus în p mânt.
Utilizarea unui singur electrod de
împ mântare este cea mai obi nuit
form de împ mântare i poate fi
g sit la case i la cl diri
administrative.
Sistemul complex const din tije
multiple conectate, re ele cu ochiuri
sau tip grilaj, discuri i scoabe de
împ mântare. Aceste sisteme sunt
instalate în mod caracteristic/special
la sta iile de transformare, oficii
centrale i celule pe antiere.

Testarea rezisten ei de împ mântare. Rezistivitatea solului


De ce trebuie m surat rezistivitatea solului?
Scopul m sur rii rezistivit ii solului, atunci când este selectat o amplasare a unei sub-sta ii sau a
unui birou central, este de a g si un loc care are cea mai mic rezisten posibil . Odat ce a fost
selectat un loc, m surarea rezistivit ii solului va oferi informa iile necesare pentru a proiecta i
construi un câmp de împ mântare care s îndeplineasc condi iile de rezisten de împ mântare.
Exist un num r de factori care afecteaz rezistivitatea solului, unul din ace tia fiind compozi ia
solului. Solul este rar omogen i rezistivitatea solului va varia geografic i la adâncimi diferite.

-6-
Cel de-al doilea factor care afecteaz rezistivitatea solului este umiditatea sau cantitatea de ap din
sol. Concentra ia de umiditate se schimb în func ie de sezon i variaz în func ie de natura
straturilor inferioare ale p mântului i a adâncimii re elei de ap permanente.
Tabelul din pagina 5 arat diferite tipuri de soluri i efectele pe care umiditatea le are asupra asupra
rezistivit ii lor.

Deoarece rezistivitatea solului este în a a o leg tur strâns cu umiditatea i umiditatea este prezent
la nivelul solului, se poate presupune în mod logic c atunci când umiditatea cre te, rezistivitatea
descre te i viceversa.
A a cum se poate vedea în tabel, schimbarea rezistivit ii de sus pân jos poate avea loc cu un factor
de 50.

Rezistivitatea Rezisten a de împ mântare ( )


Solului RE
Tipul Solului Adâncimea tijei de împ mântare (m) Banda de împ mântare (m)
m
3 6 10 5 10 20
Humus umed, 30 10 5 3 12 6 3
mla tin , smârc
Sol cultivat, sol 100 33 17 10 40 20 10
argilos i lutos
Sol nisipos 150 50 25 15 60 30 15
argilos
Sol nisipos umed 300 66 33 20 80 40 20
Sol nisipos uscat 1000 330 165 100 400 200 100
Beton 1:5 400 - - - 160 80 40
Pietri umed 500 160 80 48 200 100 50
Pietri uscat 1000 330 165 100 400 200 100
Sol pietros 30000 1000 500 300 1200 600 300
Stânc 10000000 - - - - - -

Valori de rezisten a împ mânt rii


Rezistivitatea solului depinde de compozi ia solului, umiditate i temperatur . Este de a teptat ca
rezistivitatea solului s varieze în timpul anului în acele zone ale rii unde schimb rile de sezon
aduc schimb ri în con inutul de umiditate i temperatur ale solului. Pentru ca sistemul de
împ mântare s fie eficient, trebuie s fie proiectat în a a fel încît s reziste condi iilor celor mai
defavorabile.
Deoarece solul i apa sunt în general mult mai stabile în straturi mai adânci, este recomandabil ca
tijele de legare la p mânt s fie plasate cât mai adânc posibil, cel mai bine în pânza de ap freatic .
De asemenea, aceste tije trebuie instalate acolo unde exist temperatur stabil , adic sub limita de
înghe .
Aten ie! Solul care are are o rezistivitate sc zut este deseori foarte coroziv datorit prezen ei apei i
s rurilor, iar acest sol poate eroda tijele de împ mântare i leg turile acestora. De aceea este
imperios necesar ca împ mânt rile i câmpurile de împ mântare s fie verificate cel pu in o data pe
an. De i rezisten a la împ mântare se va schimba în func ie de sezon i de-a lungul timpului, orice
cre tere a rezisten ei mai mare de 20% trebuie analizat i trebuie întreprinse ac iuni de corectare
pentru diminuarea rezisten ei.

-7-
M surarea rezistivit ii solului. Metoda cu 4 poli.

Rezistivitatea solului

Procedura de m surare descris mai jos folose te metoda Wenner, acceptat universal, creat de Dr.
Frank Wenner de la Biroul S.U.A. de Standarde, în 1915. (F. Wenner, “O metod de m surare a
rezistivit ii p mântului”, Buletin, Biroul Na ional de Standarde, Buletin 12(4) 258, p. 478-496,
1915/16
Formula este urm toarea:
=2 AR
Unde: = rezistivitatea medie a solului la adâncimea A, în ohmi – cm
= constanta 3,1416
A = distan a dintre electrozi în cm
R = valoarea m surat a rezisten ei în ohmi, cu instrumentul de testare
Calcularea acestei m suri poate fi simplificat prin transformarea distan ei din cm în picioare, de
unde rezult urm toarea ecua ie:
= 191.5 A R
Unde: = rezistivitatea mediea solului la adâncimea A în ohm-cm ( cm)
A = distan a dintre electrozi în picioare (1 picior = 0.3048 m)
R = valoarea în ohmi ( ) a rezisten ei m surate cu instrumentul de testare
Not : Se împart cm la 100 pentru a-i transforma în m.
De exemplu, v-a i decis s instala i 3m de tij de împ mântare ca parte a sistemului de împ mântare.
Pentru a m sura rezistivitatea solului la o adâncime de 3m este necesar ca spa iul dintre electrozii
testa i s fie de 3m. Adâncimea la care ace ti electrozi trebuie introdu i este de A/20. Pentru a
m sura rezistivitatea solului, porni i GEO (aparatul de testare) i citi i valoarea rezisten ei în ohmi.
În acest moment, dac rezisten a înregistrat de aparat este de 100 , rezistivitatea solului pentru 1
metru cub ar fi:
= 2 x x 3 x 100
= 1885 m

-8-
Testarea rezistivit ii solului

Pentru a testa rezistivitatea solului, conecta i aparatul de testare a împ mânt rii dup
cum este indicat în figura al turat .
ru ii de împ mântare sunt
pozi iona i în linie dreapt , la
distan e egale unul fa de
cel lalt, distan e care reflect
adâncimea care trebuie
m surat . ru ii de
împ mântare nu trebuie
introdu i mai adânc de 1/3 din
distan a dintre doi ru i
al tura i. Un curent fix
(continuu) i de valoare
cunoscut este generat de GEO
între cei doi t ru i exteriori i o
sc dere a poten ialului (care
reprezint o consecin a
rezisten ei) este m surat
automat între cei doi ru i de
p mânare interiori. GEO arat aceast rezisten în ohmi.

Deoarece rezultatele m sur torilor sunt deseori distorsionate i invalidate din cauza unor buc i de
metal subterane i acvifere subterane etc., întotdeauna sunt recomandate m sur tori adi ionale, în
care axa ru ilor trebuie rotit la 90 grade. Prin schimbarea adâncimii i distan ei de mai multe ori,
este creat un model care poate determina un sistem potrivit cu rezisten a împ mânt rii.

M sur torile rezistivit ii solului sunt deseori deformate i/sau împiedicate de existen a curen ilor de
punere la p mânt i armonicele lor. Pentru a preveni acest lucru, GEO folose te un Sistem Automat
de Control al Frecven elor (ACF), care selecteaz automat frecven a de testare cu cel mai mic
zgomot, care permite ob inerea unei înregistr ri clare.

-9-
Instalarea ru ilor
Pentru a atinge cel mai înalt grad de precizie
când este realizat o rezisten de
împ mântare în 3 – poli (puncte, stâlpi) este
esen ial ca proba (sonda) s fie plasat în afara
sferei de influen a electrodului de
împ mântare testat i p mântul auxiliar. Dac
acest lucru nu se face în afara sferei de
influen , zonele efective de rezisten se vor
suprapune i vor invalida orice m sur toare
realizat .

Urm torul tabel este un ghid pentru amplasarea probei (S/P2) i p mântul auxiliar (H/C2)

Distan a aproximativ pân la probele auxiliare, utilizând metoda 62% (în m)


Adâncimea electrodului testat C1/E Distan a p nâ la proba P2/S Distan a pân la proba auxiliar
C2/H
2 15 25
3 20 30
6 25 40
10 30 50

Pentru a testa precizia rezultatelor i pentru a se asigura c ru ii de împ mântare sunt în afara
sferelor de influen , se repozi ioneaz ru ul de împ mântare P2/S trei picioare = 0.9144 m în
orice direc ie i se face o nou m sur toare. Dac valoarea m surat r mâne constant în limite
acceptabile, distan a dintre ru ii de împ mântare este suficient . Dac exist o schimbare
semnificativ în înregistr ri (30%), trebuie m rit distan a dintre tija de împ mântare testat i P2/S
i C2/H pân când valorile m surate r mân aproape constante, atunci când ru ul de împ mântare
P2/S este repozi ionat.

- 10 -
Testarea rezisten ei împ mânt rii. Metoda cu 3 poli cu c dere de
poten ial
Aceast metod este utilizat pentru a m sura capacitatea de disipare a unui singur electrod de
împ mântare, re ele de împ mântare, funda ii de împ mântare i alte sisteme de împ mântare.
Diferen a de poten ial este m surat cu un voltmetru, iar fluxul de curent cu un ampermetru, în mod
intern, de c tre GEO.

Folosind legea lui Ohm:

R = E / I, putem calcula R

Conecta i aparatul de testare al împ mânt rii dup cum se vede în figur . Ap sa i pe START i citi i
valoarea rezisten ei RE. Aceasta este valoarea real a electrodului de împ mântare testat. Dac acest
electrod de împ mântare este în paralel sau în serie cu alte tije de împ mântare, valoarea RE
reprezint valoarea total a tuturor rezisten elor.
Deseori, introducerea unei singure tije de împ mântare în sol nu duce la înregistrarea unei rezisten e
destul de sc zute sau dorite, acest fapt fiind valabil în special în cadrul substa iilor i oficiilor
centrale, unde sunt necesare rezisten e mai mici de 3 . În acest caz, indica iile pentru instalarea
ru ilor auxiliari de împ mântare s-ar putea s nu v plaseze în afara sferei de influen . Lua i
distan a maxim a câmpului de împ mântare, fie în linie dreapt , fie în diagonal , iar intervalul
pentru primul ru de referin s fie de dou ori distan a de mai sus. Tabelul poate fi utilizat ca
ghid pentru instalarea ru ilor de referin pentru sistemele de împ mântare complexe.
M sur torile rezistivit ii solului sunt deseori deformate i/sau împiedicate de existen a curen ilor de
punere la p mânt i armonicele lor. Pentru a preveni acest lucru, GEO folose te un Sistem Automat
de Control al Frecven elor (ACF), care selecteaz automat frecven a de testare cu cel mai mic
zgomot, care permite ob inerea unei înregistr ri clare.

- 11 -
Testarea rezisten ei de împ mântare în sisteme eistente. Metoda
selectiv cu cle te de curent

Nu este necesar deconectarea!


Aceast metod unic i exlusiv LEM a fost creat pentru a m sura rezisten ele electrozilor de
împ mântare individuali, în toate tipurile de sisteme de împ mântare, incluzând re ele de
împ mântare i cabluri de leg tur în bucl , obi nuite în substa ii, stâlpi de înalt tensiune cu cabluri
de împ mântare i instala ii comerciale cu împ mânt ri multiple. Prin utilizarea unui transformator
(clampmetru) specializat, efectele rezisten elor paralele sunt eliminate din procesul de m surare i
astfel nu influen eaz rezultatele m sur torilor. O metod special de rectificare este utilizat pentru
a izola sau a filtra digital al i curen i, pentru a m ri în mod semnificativ precizia. În ce prive te
testarea standard, de c dere de poten ial 3-poli (puncte), regulile / indica iile pentru testarea ru ilor
de împ mântare sunt valabile atât pentru p mânt rile simple, cât i pentru cele complexe.

Diametrul re elei sau câmpului Distan a la sonda P2/S în m Distan a la sonda C2/H în m
de împ mântare în m
20 30 50
25 50 80
30 70 100
50 100 170
70 130 200

Nu este necesar deconectarea de la re ea a împ mânt rii testate!

Se conecteaz aparatul de testare al împ mânt rii ca în figura de mai sus. Se apasa pe START i se
cite te valoarea RE. Aceasta este valoarea real a electrodului de împ mântare testat.

- 12 -
Pentru a testa precizia rezultatelor i a asigura faptul c ru ii de împ mântare sunt în afara sferelor
de influen , se repozi ioneaz ru ul de împ mântare P2/S cu 1 m în orice direc ie i se fac noi
m sur tori. Dac valoarea m surat r mâne aproape constant , distan a dintre ru ii de
împ mântare este suficient .
Dac exist o modificare semnificativ în
înregistr ri (30%), trebuie m rit distan a
dintre tija de împ mântare testat P2/S i
C2/H, pân când valorile m surate r mân
aproape constante, atunci când ru ul de
împ mântare P2/S este repozi ionat cu
aproximativ 1m.
M sur torile de rezisten a împ mânt rii
sunt deseori deformate i/sau împiedicate
de existen a curen ilor de punere la p mânt
i armonicele lor. Pentru a preveni acest
lucru, UNILAP GEO folose te un Sistem
Automat de Control al Frecven elor (ACF),
care selecteaz automat frecven a de testare
cu cel mai mic zgomot, care permite
ob inerea unei înregistr ri clare i precise.

M surarea “selectiv ” a stâlpilor de înalt tensiune


Testarea rezisten elor electrozilor individuali de împ mântare ai stâlpilor de înalt tensiune cu
cabluri aeriene sau mijloace statice, necesit deconectarea acestor cabluri. Dac un stâlp are mai
mult de o împ mântare la baz , aceste împ mânt ri trebuie de asemenea deconectate una câte una i
testate. UNILAP GEO X cu clampmetru de 31 cm în diametru poate m sura rezisten ele
individuale ale fiec rui picior, f r deconectarea nici unui circuit de împ mântare sau a cablurilor
aeriene statice/p mânt.

În imaginea de mai sus se poate observa c rezisten a total de împ mântare a unui stâlp individual
este suma tuturor rezisten elor de împ mântare m surate, considerate în paralel. Stâlpul are 4
împ mânt ri i trebuie m surate toate patru pentru a ob ine rezisten ele individuale, apoi se
calculeaz conform formulei de mai sus.
- 13 -
Testarea rezisten ei de împ mântare în sisteme existente. Metoda f r
ru i

UNILAP GEO X m soar rezisten ele individuale în sisteme multi-împ mântare, folosind 2
clampmetre, eliminând astfel activitatea periculoas , care necesit mult timp pentru deconectarea
împ mânt rilor paralele, ca i procedeul de g sire a locurilor potrivite pentru ru ii de împ mântare
suplimentari.

Cum func ioneaz …:

GEO X func ioneaz pe urm torul principiu:


în sistemele de împ mântare
paralele/multiple, rezisten a re elei pentru
toate c ile de împ mântare va fi extrem de
sc zut , în compara ie cu orice alt cale de
împ mântare singular (cea testat ).
Astfel, rezisten a re elei pentru toate
rezisten ele c ilor paralele de întoarcere
(R1…..Rn) este în realitate zero. Se poate
presupune în mod logic c orice rezisten
m surat trebuie asociat cu calea
individual de împ mântare în jurul c reia este prins clampmetru (Rx).

Primul transformator de curent induce o tensiune în circuit, în timp ce al doilea transformator


m soar fluxul de curent efectiv, care trece prin GEO X, pentru a calcula rezisten a c ii de
împ mântare dup redresarea sincron a curentului i tensiunii.

Tehnica de prindere cu dou clampmetre


m soar doar rezisten ele tijelor individuale
legate în paralel în sistemele de împ mântare.
Dac sistemul de împ mântare nu este legat
strict în paralel, atunci la m surare fie g sim
un circuit deschis, fie se m soar rezisten a de
împ mântare a buclei.

- 14 -
Testarea rezisten ei de împ mântare. Metoda cu 2-poli
În situa iile în care introducerea ru ilor de împ mântare nu este nici practic , nici posibil , GEO
d posibilitatea de a face m sur tori ale rezisten elor/continuit ii de împ mântare în 2-poli. Pentru a
realiza acest test, este necesar o împ mântare bine cunoscut i o conduct ( eav ) metalic de ap .
eava de ap trebuie s fie destul de întins , iar metalul s acopere toat suprafa a evii, i s nu
existe mufe sau flan e izolatoare. GEO realizeaz acest test în mod diferit de alte aparate de testare,
prin accea c func ioneaz la o tensiune relativ înalt AC i un curent de pân la 250 mA.

M surarea impedan ei împ mânt rii


Atunci când se dore te calcularea posibilelor scurt-circuite în centralele electrice sau în alte situa ii
care implic înalt tensiune, determinarea impedan ei de împ mântare complexe este important ,
deoarece sunt prezente atât inductan a, cât i rezistivitatea. Pentru c acestea sunt cunoscute în
majoritatea cazurilor, impedan a real poate fi determinat folosind un calcul complex. Deoarece
impedan a este dependent de frecven , GEO folose te un semnal de 55 Hz, pentru ca acest calcul
s poat fi cât mai aproape de adev r, f r a deforma m sur torile.
M sur torile directe precise ale impedan ei de împ mântare sunt posibile.
Centralele (sta iile) electrice (energetice), care testeaz liniile de transport de înalt tensiune, sunt
interesate de 2 aspecte. Rezisten a de împ mântare în cazul unui tr znet (fulger) i impedan a
întregului sistem în cazul unui scurt-circuit într-un punct specific al liniei. Scurt-circuit în acest caz
înseamn c un cablu activ se rupe i atinge re eaua metalic a stâlpului.

M surarea rezisten ei de împ mântare în substa ii


Prima m sur toare care trebuie f cut este o m sur toare “f r ru i”. Se folose te GEO X pentru
m surare la toate conexiunile de împ mântare.
Exist trei tipuri separate de m sur tori de împ mântare, care sunt necesare a fi realizate atunci când
se face o revizie de împ mântare la o substa ie.
- 15 -
În primul rând se determin natura
sistemului de împ mântare, adic
suprafa a de împ mântare, tije, sistem
de ap , combina ii, etc. Substa iile sunt
formate în general din stâlpi de înalt
tensiune i transformatoare care sunt
conectate între ele i legate la o re ea de
împ mântare.
Se urmeaz regulile/indica iile pentru
instalarea ru ilor, pentru a se asigura
c m sur torile sunt precise i nu au fost
influen ate de efectele re elei.
Se repozi ioneaz P2/S cu aproximativ
1 yard = 0.9144 m i se face o nou
m sur toare. Dac exist o devia ie mai
mare de 30% a valorii m surate, se repozi ioneaz atât P2 cât i C2 mai departe de împ mântarea
testat i se repet m sur toarea. Aceast valoare trebuie înregistrat . Astfel de m sur tori trebuie
repetate cel pu in 1 dat pe an, pentru a detecta orice schimbare din re eaua de împ mântare.
Dup ce s-a incheiat testul 3-poli pentru
întreaga re ea, trebuie m surate tijele de
împ mântare individuale i conexiunile
lor în cadrul re elei, folosind metoda
selectiv cu clampmetre. Se m soar
fiecare conexiune separat, f r a fi
necesar deconectarea. Scopul acestei
metode este asigurarea faptului c
rezisten ele din re ea sunt cât se poate de
uniforme.
O m sur toare care arat o devia ie mare
fa de alte m sur tori, este un indiciu
probabil al unei probleme, care trebuie
investigat .

Pentru a realiza un test cu metoda


selectiv , trebuie avut în vedere c
cerin ele de distan are pentru ru ii de
referin sunt acelea i ca în cazul
metodei standard cu 3 poli cu m surarea
diferen ei de poten ial. E necesar
l sarea unui spa iu de manevr suficient
pentru a se putea realiza deplasarea
u oar de la o conexiune la alta.
Rezultatele acestui test trebuie
înregistrate, iar testul trebuie repetat cel
pu in o dat pe an.

- 16 -
Distan a aproximativ la sondele suplimentare folosind metoda 62% în m
Adâncimea electrodului Distan a la sonda C1/E Distan a la sonda suplimentar
C2 / H
2 15 25
3 20 30
6 25 40
10 30 50

M surarea rezisten ei de împ mântare în sediile centrale


1) Când se realizeaz o revizie la un sediu central sunt cerute 3 sau 4 m sur tori diferite. În primul
rând se localizeaz BPP (Bara principal de împ mântare) din sediul central, pentru a determina
tipul de împ mântare. BPP va avea o leg tur care duce la MPN (Multiîmp mântarea neutr -
fiderul de rezerv ), un circuit de împ mântare separat de la BPP la câmpul de împ mântare, un alt
circuit de împ mântare de la BPP la conducta de ap i un circuit de împ mântare conectat la
arm tura cl dirii.
Prima m sur toare care trebuie
efectuat este m sur toarea f r ru i a
tuturor împ mânt rilor individuale care
pleac din BPP. Scopul este de a asigura
faptul c toate împ mânt rile sunt
conectate, în special BPP. Este
important de tiut c nu se m soar
rezisten ele individuale, ci mai degrab
rezisten a buclei de care este prins
aparatul de m sur . Se conecteaz GEO
X i se m soar rezisten a buclei BPP-
ului, a câmpului de împ mântare, a
conductei de ap i a arm turii cl dirii.

2) A doua m sur toare se face prin metoda


cu 3 poli pentru întregul sistem de
împ mântare. Se conecteaz BPP conform
imaginii de mai jos, inând cont de cerin ele
instal rii ru ilor de împ mântare, de
referin . Pentru a ajunge la zonele izolate
de p mânt, multe companii de telefoane
folosesc perechi neutilizate de cabluri, care
ies la aproximativ 1 mil = 1 609 m.
Se înregistreaz m sur torile, iar acest test
trebuie repetat cel pu in 1 dat pe an.

- 17 -
3) Acum se m soar rezisten ele
individuale ale sistemului de
împ mântare, folosind metoda selectiv
a GEO X. Se conecteaz GEO X ca în
imaginea de mai jos. Se m soar
rezisten a MPN, valoarea fiind
rezisten a acelui picior specific al BPP.
Apoi se m soar câmpul de
împ mântare, aceast înregistrare fiind
valoarea rezisten ei reale a Câmpului de
Împ mântare a Sediului Central.
Ulterior m sur torile se fac la eava de
ap i la arm tura cl dirii. Precizia
acestor m sur tori poate fi verificat
u or, cu ajutorul legii lui Ohm.
Rezisten a picioarelor individuale, atunci când este calculat , trebuie s egaleze rezisten a întregului
sistem dat.
Aceasta este cea mai precis metod pentru m surarea unui sediu central, prin aceea c ofer toate
rezisten ele individuale i comportarea lor real într-o împ mântare în serie. Se deconecteaz
picioarele diferite ale BPP i se m soar rezisten a. Acum se m soar rezisten ele individuale.
M sur torile vor fi precise, dar nu vor ar ta cum func ioneaz sistemul ca re ea, pentru c în
practic , în cazul producerii unui fulger sau a unei c deri de curent, totul este conectat. Pentru a
demonstra acest lucru se poate m sura separat fiecare picior deconectat prin metoda 3-poli i se
înregistreaz fiecare m surare. Folosind din nou legea lui Ohm, aceste m sur tori ar trebui s fie
egale cu rezisten a întregului sistem. Din aceste calcule se observ c exist o diferen de 20 – 30%
fa de valoarea total RE. Ultima cale de m surare a rezisten ei diferitelor picioare ale BPP, este
“Metoda selectiv f r ru i”. Aceasta func ioneaz similar cu metoda “F r ru i”, dar difer prin
faptul c se folosesc cele 2 CT separate. Se prinde CT pentru inducerea tensiunii în jurul cablului
care duce la BPP i deoarece BPP este conectat la sursa energetic paralel cu sistemul de legare la
p mânt, atunci a fost îndeplinit cerin a respectiv .
Se ia CT de citire a curentului i se prinde în jurul cablului de împ mântare, care iese din câmpul de
împ mântare (figura de mai sus). Când se m soar rezisten a, aceasta este rezisten a real a
câmpului de împ mântare plus calea paralel a BPP, care trebuie s aib o valoare ohmic foarte
sc zut , de aici rezultând faptul c ea nu ar trebui s aib nici un efect real asupra m sur torilor
înregistrate. Acest procedeu poate fi repetat pentru celelalte picioare ale BPP, respectiv conducta de
ap i armatura structural metalic . Pentru a m sura BPP prin metoda selectiv f r ru i, se
prinde inductorul CT în jurul leg turii care duce spre conducta de ap i cum aceasta trebuie s aibe
o rezisten foarte sc zut , înregistrarea va fi valabil doar pentru MPN.

- 18 -
M surarea rezisten ei de împ mântare în celule (stâlpi) pentru
transmisii radio i microunde
Exist 3 m sur tori necesare în
momentul realiz rii unei revizii la o
celul , stâlpi de microunde i radio. În
majoritatea zonelor exist un stâlp cu 3
picioare, cu împ mânt ri proprii.
Aceste împ mânt ri sunt conectate la
un cablu de cupru. Lâng stâlp este
a ezat cl direa în care este depozitat
echipamentul de transmisie. În
interiorul cl dirii exist o împ mântare
inelar i o BPP, împ mântarea inelar
fiind conectat la BPP. Cl direa celulei
este legat la p mânt în toate cele 4
col uri conectate la BPP printr-un cablu
de cupru. Cele 4 col uri sunt de
asemenea interconectate printr-un cablu de cupru. Exist i o conexiune între inelul de împ mântare
al cl dirii i inelul de împ mântare al stâlpului.

1) Prima m sur toare f r ru i este a


picioarelor individuale ale stâlpului i
a celor 4 col uri al cl dirii. Aceasta nu
este o m sur toare real de rezisten
a împ mânt rii din cauza re elei de
împ mântare. Deci este în primul rând
un test de continuitate pentru a
verifica dac exist împ mântare,
dac exist conectare electric i dac
poate trece curentul electric.

2) Ulterior se m soar rezisten a


întregului sistem prin metoda 3-poli.
Trebuie avute în vedere regulile
pentru instalarea ru ilor. Aceast
m sur toare trebuie înregistrat i
m sur torile trebuie efectuate de cel
pu in 2 ori pe an.

- 19 -
3) În final se m soar împ mânt rile individuale, prin metoda de prindere selectiv . Aceasta va
verifica integritatea împ mânt rilor individuale, conexiunile lor i faptul c poten ialul de
împ mântare este destul de uniform peste tot. Se m soar rezisten a fiec rui picior al stâlpului i
celor 4 col uri ale cl dirii. Dac una dintre m sur tori arat un grad de variabilitate mai mare
decât a celorlalte, trebuie determinat motivul care duce la acest fenomen.

M surarea rezisten ei de împ mântare în celule de comutare de la


distan

Exist 3 m sur tori cheie atunci când sunt realizate testele în celule de comutare cu comand de la
distan , de exemplu concentratori de linii digitale, etc. Aceast celul este în general legat la
p mânt, la oricare din capetele cutiei i va avea o serie de ru i de împ mântare în jurul cutiei,
conecta i printr-un cablu de cupru.

1) Mai întâi se dore te


verificarea
împ mânt rilor celulei
prin metoda “f r ru i”.
Prin aceasta nu se
m soar rezisten ele
individuale de
împ mântare, ci se
m soar rezisten a
leg turii (buclei), pentru
a verifica dac exist
contact i curentul poate
trece.

- 20 -
2) A doua m sur toare realizat este cea
cu 3 poli a întregului sistem de
împ mântare. Conectarea la oricare
dintre împ mânt ri se face ca în
figura de mai jos. A se avea în vedere
regulile pentru instalarea ru ilor.
Aceast m sur toare trebuie
înregistrat i m sur torile trebuie
efectuate de cel pu in 2 ori pe an.

3) În final se m soar împ mânt rile


individuale prin metoda selectiv . Prin
aceasta se va verifica integritatea
împ mânt rilor individuale, conexiunile
lor i faptul c poten ialul de
împ mântare este destul de uniform
peste tot. Trebuie f cut o m sur toare
de control la ambele capete ale celulei.

M surarea rezisten ei de împ mântare la sistemele de protec ie


industriale / comerciale împotriva desc rc rilor electrice atmosferice
(paratr znet)
Exist 3 m sur tori de rezisten a împ mânt rii, cerute în momentul realiz rii unei revizii, al unui
sistem de protec ie împotriva întreruperilor de curent i a tr znetelor. Majoritatea sistemelor de
protec ie de acest gen urmeaz modelul de împ mântare al tutror celor 4 col uri ale cl dirii, iar
acestea sunt conectate de obicei printr-un cablu de cupru. Num rul de tije de împ mântare variaz în
func ie de m rimea cl dirii i valoarea
rezisten ei care se incearc a fi ob inut .

1) Prima m sur toare este m sur toarea


“f r ru i” a cl dirii (vezi figura de
mai jos). Aceasta nu este o m sur toare
real de rezisten a împ mânt rii din
cauza re elei de împ mântare. Deci este
în primul rând un test de continuitate
pentru a verifica dac exist
împ mântare, dac exist conectare
electric i dac poate trece curentul
electric.

- 21 -
2) Dup terminarea verific rii “f r
ru i” a cl dirii, se m soar
rezisten a întregului sistem prin
metoda 3-poli. A se avea în vedere
regulile pentru instalarea ru ilor.
Aceast m sur toare trebuie
înregistrat i m sur torile trebuie
efectuate de cel pu in 2 ori pe an.

3) În final se m soar împ mânt rile


individuale prin metoda selectiv . Prin
aceasta se va verifica integritatea
împ mânt rilor individuale, conexiunile
lor i uniformitatea poten ialului de
împ mântare. Se m soar rezisten a tutror
celor 4 col uri ale cl dirii. Dac una dintre
m sur tori arat un grad de variabilitate
mai mare decât a celorlalte, trebuie
determinat motivul care duce la acest
fenomen.

Instrumente de testare a împ mânt rii SATURN GEO/GEO X


Instrumente universale de testare a
împ mânt rii, pentru testarea
instala iilor i protec ie fa de tr znet
Toate instrumentele func ioneaz cu
alimentare din baterii, au oprire automat , un
ecran (display) luminos, limite ajustabile i
afi eaz rezisten a sondei de m sur i a
sondelor auxiliare. Autoscalarea i
eliminarea curen ilor parazi i ofer rezultate
sigure ale m sur torilor. Pentru m sur torile
standard în 3-poli sunt disponibile multe
func ii suplimentare speciale.

- 22 -
SATURN GEO - m sur tori în 3-poli i m sur tori de rezisten suplimentare în 2-poli cu AC

WinGEO
- aplica ie software pentru PC, care utilizeaz
Windows Windows ’95 / ‘98, Windows NT
- potrivit pentru SATURN GEO X (cu interfa
RS232 sau DOCU-PACK), achizi ie de date
m surate, control la distan , înregistrare,
SETUP, DIAGNOZ

SATURN GEO X – Aparatul profesional


- aparat de testare pentru m surarea
împ mânt rilor individuale sau a sistemelor
multi-bucl , f r întreruperea circuitelor
- m sur tori de împ mântare selective, f r influen e de la p mânt ri paralele (învecinate)
- împ mântare f r ru i
- m sur tori pentru testare rapid , m sur tori pentru rezisten a specific a p mântului
- impedan a de împ mântare a stâlpilor de înalt tensiune
- m sur tori de rezisten în 2 poli i 4 poli cu DC (mai mare de 200 mA)
- m sur tori de rezisten în 2 poli cu AC
- valoarea m surat disponibil la ie ire prin interfa (imprimant sau PC)
- stocarea sau editarea direct a valorilor prin DOCU-PACK op ional (interfa RS232 necesar )
- înregistrare (reperare) a valorilor m surate prin software Windows WinGEO op ional

SATURN GEO – Aparatul


universal
- m surarea împ mânt rii în 4 poli
- m surarea împ mânt rii în 3 poli
- m surarea rezisten ei 2 poli
- m surarea rezisten ei cu AC
- rezisten a specific a p mântului
- display (ecran) digital
- impedan a împ mânt rii pentru
stâlpii de înalt tensiune
- are o construc ie deosebit de
robust datorat carcasei de
protec ie din cauciuc i a curelei
de transport

Handy GEO
- aparat mic de testare a
împ mânt rii, u or manevrabil
- m sur tori de împ mântare 3-poli
- m sur tori de rezisten 2-poli
- ecran (display) digital, cu bar - graph

- 23 -
GHID DE SELECTIE:
Handy SATURN SATURN SATURN SATURN
Date tehnice
GEO GEO easy GEO GEO plus GEO X
Domeniul de m sura 2000 300 k 300 k 300 k 300 k
Precizia 6% 2% 2% 2% 2%
Rezolu ia 10 m 1m 1m 1m 1m
Tensiunea m surat < 25 V 48 V 20/48 V 48 V 20/48 V
Curent maxim testat > 50 mA >50 mA >250 mA >50 mA >250 mA
Frecven 128 Hz 128 Hz 55…128 Hz, 128 Hz 55…128 Hz,
auto auto
Masurare priza de pamant cu:
4-poli -
2-poli
3-poli
Metoda selectiva - - -
Metoda “f r ru i” - - -
Masurare rezistiv. sol: -
Masurare rezistente:
In.c.c. cu 2 poli - - - -
In c.c. cu 4 poli - - - -
In c.a. cu 2 poli
Diverse:
Programare limite - -
Interfata RS232 Optional - - - Optional
Protectie antisoc

Denumire Cod comanda


Handy GEO set de baz A188503110
Handy GEO cu set de m surare GEO 3-poli A188503111
SATURN GEO set de baz , fara accesorii A188506411
SATURN GEO EASY set de baz , fara accesorii A188506611
SATURN GEO PLUS set de baz , fara accesorii A188506711
SATURN GEO X set de baz , fara accesorii A188506510
SATURN GEO X cu set de m surare 2/3/4-poli si geanta standard de transport A188506511
SATURN GEO X cu set de m surare 2/3/4-poli si geanta mare de transport A188506513
SATURN GEO X cu set de m surare 2/3/4-poli, adaptor si 2 clesti de curent A188506511S
pentru masurare selectiva si fara tarusi, inclusiv geanta mare de transport
SATURN GEO X cu interfata RS232, set de m surare GEO 4-poli si geanta std. A188506512
Accesorii de masurare GEO 3-poli (2 tarusi, 1 mosor 25m, 1 mosor 50m) A604510302
Accesorii de masurare GEO 4-poli (4 tarusi, 2 mosoare 25m, 1 mosor 50m) A604510301
Accesorii de masurare prin metoda “SELECTIV ” (adaptor + 1 cleste) A604510303
Accesorii de masurare prin metoda “F R RU I” (adaptor + 2 clesti) A604510304
Geanta standard de transport (cu locasuri pentru aparat si set GEO 4-poli) A603000530
Geanta mare de transport (cu locasuri pentru toate accesoriile) ST0010Z
WinGEO software pentru SATURN GEO X cu RS232 A689900172
Transformator de curent ptr. m sur tori pe stâlpii de înalt tensiune =320mm A680506211

- 24 -