- 1

-





MANUAL


de


Tehnici si metode
de msurare a instalaiilor
de legare la pamânt















Material realizat de:
LEM Instruments GmbH ARC BRASOV SRL
Palmerstrasse 2 si Str. Gradinarilor nr.22
A-2351 Wiener Neudorf RO-2200 Brasov
Tel:+43 2236 691-0 Tel: 068 472577
Fax: +43 2236 691415 Fax: 068 419749


- 2 -










CUPRINS






Pag.
De ce împámântare ? ...……………………………………………………… 1
De este împámântarea si la ce serveste ?…....……………………….……… 1
Valori ale rezistentei de împámântare ……………………………….……… 1
Electrozi de împámântare …………………………………………………... 2
Tipuri de sisteme de împámântare …………………………………………. 4
Testarea rezistentei de împámântare - Rezistivitatea solului …..….………... 4
Másurarea rezistivitátii solului. Metoda cu 4 poli …………….……………. 5
Testarea rezistentei împámântárii. Metoda cu 3 poli cu cádere de potential 7
Testarea rezistentei de împámântare în sisteme existente. Metoda selectivá cu cleste de
curent .…………………………………………………………..

8
Testarea rezistentei de împámântare în sisteme existente. Metoda fárá tárusi 10
Testarea rezistentei de împámântare. Metoda cu 2 poli…....……….……….. 10
Másurarea impedantei împámântárii …………………..…………….……… 11
Másurarea rezistentei de împámântare în substatii ……………….………… 11
Másurarea rezistentei de împámântare în sediile centrale ………………….. 12
Másurarea rezistentei de împámântare în celule (stâlpi) pentru transmisii radio si
microunde …….……….……………………………………………

13
Másurarea rezistentei de împámântare în celule de comutare de la distantá .. 14
Másurarea rezistentei de împámântare la sistemele de protectie industriale / comerciale
împotriva descárcárilor electrice atmosferice (paratrásnet) …….

15
Instrumente de testare a împámântárii UNILAP GEO / GEO X …………… 16
Instrumente de testare a împámântárii SATURN GEO / HANDY GEO ….. 17



- 3 -
De ce împmântare?


Existá mai multe motive pentru a efectua împámântarea, dar cel mai important dintre ele este
asigurarea sigurantei personalului. Urmátoarele agentii si organizatii au recomandári si/sau
standarde pentru împámântare, pentru a demonstra faptul cá siguranta personalului este protejatá.
Organizatiile care oferá reguli si ghiduri pentru împámântare sunt: Comisia Electrotehnicá
Internationalá (C.E.I.), Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnicá (CENELEC),
Laboratoarele Sponsorilor (UL), Asociatia Nationalá de Protectie împotriva Focului, Institutul
National American de Standarde (INAS), Administratia de Sánátate si Sigurantá a Minelor (ASSM),
Administratia Profesionalá a Sánátátii si Sigurantei (OSHA), Industria Standard de Telecomunicatii
(TIA) si altele.
Împámântarea optimá nu este necesará doar pentru siguranta angajatilor, dar si pentru a oferi
protectie cládirilor si echipamentelor. Un sistem de împámântare bine realizat va îmbunátáti
siguranta echipamentului si va reduce posibilitatea aparitiei electrocutárilor, a distrugerilor si
daunelor prin loviturile de tráznet sau a defectiunilor din circuitele electrice.


Ce este împmântarea i la ce servete?

Codul Electric National (CEN) defineste împámântarea ca fiind: “o conectare conductibilá,
intentionatá sau accidentalá dintre un circuit electric sau echipament si pámânt, sau alt corp
conductibil care se aflá pe post de pámânt.”
Când vorbim despre împámântare ne referim de fapt la douá subiecte diferite, legare la
pámânt si împámântare a echipamentelor. Legarea la pámânt este o conectare intentionatá a unui
conductor, de obicei neutru, la un electrod plasat în pámânt. Împámântarea echipamentelor este
asigurarea faptului cá echipamentul operational dintr-o structurá este pámântat într-un mod
corespunzátor. Este necesar ca cele douá sisteme de împámântare sá fie tinute separat, exceptie
fácând o conectare dintre cele douá sisteme, cu scopul de a preveni diferentele de potential dintr-o
posibilá conturnare cauzatá de traznet. Scopul împámântárii, în afara protectiei oamenilor, cládirilor
si echipamentelor, este sá ofere o cale sigurá de disipare a curentilor de scurgere, ce apar ca urmare
a loviturilor de tráznet, a descárcárilor statice, a semnalelor si interferentelor EMI (curenti
electromagnetici) si RFI (frecvente radio).


Valori ale rezistenei de împmântare

Existá o mare confuzie în ceea ce priveste o buná împámântare si ceea ce trebuie sá fie o
valoare de împámântare buná. În mod ideal, împámântarea trebuie sá aibá o rezistentá de zero ohmi.
CEN afirmá cá: “Un singur electrod format dintr-o tijá, o teavá / tub sau disc care nu are o rezistentá
la pámânt de 25 de ohmi sau mai putin, trebuie sá fie márit cu un electrod suplimentar…” Odatá ce
este adáugatá împámântarea suplimentará, se îndeplinesc cerintele pentru CEN. Asta nu înseamná cá
valoarea actualá a împámântárii trebuie sá fie de 25 de ohmi sau mai putin. Valoarea rezistentei
împámântárii variazá de la o ramurá industrialá la alta.
Industria telecomunicatiilor a folosit deseori 5 ohmi sau mai putin ca valori pentru
împámântare sau conexiuni. Scopul valorilor de rezistentá ale împámântárilor este de a atinge cea
mai micá valoare de împámântare posibilá, care este eficientá din punct de vedere economic si fizic,
pentru a se putea asigura protectia corespunzátoare.
- 4 -
Electrozi de împmântare



Sunt formati din trei componente de bazá:

1) Conductor de împámântare
2) Conexiunea/legátura dintre conductor si
electrodul de împámântare
3) Electrodul de împámântare










Sfera de influen:



Rezistenta unui electrod de
împámântare are trei componente de
bazá:


A) Rezistenta electrodului de împámântare
si conexiunile la electrod

B) Rezistenta de contact a pámântului din
jurul electrodului

C) Rezistenta portiunii de pámânt din jurul
electrodului de împámântare







- 5 -

Electrozi de împmântare multipli – Interaciune

A) Rezistenta electrodului de împámântare si legátura sa este în general foarte scázutá, tijele de
împámântare sunt realizate, în general, din material conductibil/cu rezistentá scázutá, cum ar fi
cupru sau învelis de cupru.
B) Rezistenta de contact a pámântului înconjurátor la electrod: Biroul de Standarde a arátat aceastá
rezistentá ca fiind aproape neglijabilá, cu conditia ca electrodul de împámântare sá nu fie
acoperit cu vopsea sau grásime, etc, si sa fie în contact ferm cu pámântul.
C) Rezistenta portiunii de pámânt din jur: Electrodul de împámântare este înconjurat de pámânt
format din straturi concentrice de aceeasi grosime. Straturile cele mai apropiate de electrodul de
împámântare au cea mai mica suprafatá rezultând cel mai mare grad de rezistentá. Urmátoarele
straturi încorporeazá o suprafatá mai mare, rezultând o rezistentá scázutá. Astfel se ajunge la un
punct în care straturile suplimentare oferá rezistentá scázutá portiunii de pámânt din jurul
electrodului de împámântare.
CEN precizeazá ca electrodul de împámântare trebuie sá fie instalat în asa fel încât sá aibá 2,4 m în
lungime si sá fie în contact cu solul. Existá trei variable care afecteazá rezistenta electrodului de
împámântare:
1. Pámântul însusi
2. Lungimea/adâncimea electrodului de împámântare
3. Diametrul electrodului de împámântare

Márirea diametrului electrodului de pámânt are un efect foarte mic în scáderea rezistentei. De
exemplu, diametrul electrodului de împámântare poate fi dublat, dar rezistenta va scádea doar pâná
la cel mult 10%.

O modalitate foarte eficientá de scádere a rezistentei este introducerea electrodului de împámântare
mai adânc în sol. Pentru cá pámântul este alcátuit din straturi, rezistivitatea se schimbá si variazá
considerabil la nivelul stratului si al adâncimii respectivului strat. Solul nu este consecvent în ceea
ce priveste rezistivitatea sa, ci este foarte imprevizibil. Tinând cont de aceste aspecte, este de o
importantá capitalá ca electrodul sá fie instalat sub limita de inghet, pentru ca rezistenta la pámânt sá
nu creascá foarte mult prin înghetarea solului înconjurátor. În general vorbind, prin dublarea
lungimii electrodului de împámântare, nivelul de rezistentá poate fi redus cu încá 40%. Existá ocazii
în care este fizic imposibil ca tijele de împámântare sá fie introduse mai adânc, în zone formate din
stânci, granit, etc. Metodele alternative, ca de exemplu cimentul de împámântare (bentonita), sunt
viabile.
- 6 -

Pentru o instalare mai rapidá a tijelor de împámântare, care sá îndeplineascá cerintele
dumneavoastrá specifice, poate fi utilizat tabelul de rezistente de împámântare din pagina 5. De
retinut este faptul cá acest tabel poate fi utilizat doar ca regulá de bazá, deoarece solul este format
din straturi si rar se prezintá ca fiind omogen, astfel încât valorile rezistentelor vor varia mult.

O alta modalitate de reducere a rezistentei de împámântare este utilizarea electrozilor de
împámântare multipli. In acest sistem, mai multi electrozi sunt introdusi în pámânt si conectati în
paralel pentru a reduce rezistenta. Fiecare electrod de împámântare are sfera sa proprie de influentá
si pentru ca electrozii aditionali sá fie eficienti, spatiul dintre tijele aditionale trebuie sá fie cel putin
egal cu adâncimea la care este introdusá tija. Fárá spatiile acestea corespunzátoare, sferele de
influentá se intersecteazá si scáderea rezistentei va fi minimalá.



Tipuri de sisteme de împmântare

Existá douá tipuri de sisteme de
împámântare, unul simplu iar
celálalt complex.
Cel simplu constá dintr-un singur
electrod introdus în pámânt.
Utilizarea unui singur electrod de
împámântare este cea mai obisnuitá
formá de împámântare si poate fi
gásitá la case si la cládiri
administrative.
Sistemul complex constá din tije
multiple conectate, retele cu ochiuri
sau tip grilaj, discuri si scoabe de
împámântare. Aceste sisteme sunt
instalate în mod caracteristic/special
la statiile de transformare, oficii
centrale si celule pe santiere.


Testarea rezistenei de împmântare. Rezistivitatea solului

De ce trebuie másuratá rezistivitatea solului?

Scopul másurárii rezistivitátii solului, atunci când este selectatá o amplasare a unei sub-statii sau a
unui birou central, este de a gási un loc care are cea mai micá rezistentá posibilá. Odatá ce a fost
selectat un loc, másurarea rezistivitátii solului va oferi informatiile necesare pentru a proiecta si
construi un câmp de împámântare care sá îndeplineascá conditiile de rezistentá de împámântare.
Existá un numár de factori care afecteazá rezistivitatea solului, unul din acestia fiind compozitia
solului. Solul este rar omogen si rezistivitatea solului va varia geografic si la adâncimi diferite.
- 7 -
Cel de-al doilea factor care afecteazá rezistivitatea solului este umiditatea sau cantitatea de apá din
sol. Concentratia de umiditate se schimbá în functie de sezon si variazá în functie de natura
straturilor inferioare ale pámântului si a adâncimii retelei de apá permanente.
Tabelul din pagina 5 aratá diferite tipuri de soluri si efectele pe care umiditatea le are asupra asupra
rezistivitátii lor.

Deoarece rezistivitatea solului este în asa o legáturá strânsá cu umiditatea si umiditatea este prezentá
la nivelul solului, se poate presupune în mod logic cá atunci când umiditatea creste, rezistivitatea
descreste si viceversa.
Asa cum se poate vedea în tabel, schimbarea rezistivitátii de sus pâná jos poate avea loc cu un factor
de 50.

Rezistivitatea
Solului RE
Rezistenta de împámântare (O)
Adâncimea tijei de împámântare (m) Banda de împámântare (m)
Tipul Solului
Om
3 6 10 5 10 20
Humus umed,
mlastiná, smârc
30 10 5 3 12 6 3
Sol cultivat, sol
argilos si lutos
100 33 17 10 40 20 10
Sol nisipos
argilos
150 50 25 15 60 30 15
Sol nisipos umed 300 66 33 20 80 40 20
Sol nisipos uscat 1000 330 165 100 400 200 100
Beton 1:5 400 - - - 160 80 40
Pietris umed 500 160 80 48 200 100 50
Pietris uscat 1000 330 165 100 400 200 100
Sol pietros 30000 1000 500 300 1200 600 300
Stâncá 10000000 - - - - - -



Valori de rezisten a împmântrii

Rezistivitatea solului depinde de compozitia solului, umiditate si temperaturá. Este de asteptat ca
rezistivitatea solului sá varieze în timpul anului în acele zone ale tárii unde schimbárile de sezon
aduc schimbári în continutul de umiditate si temperaturá ale solului. Pentru ca sistemul de
împámântare sá fie eficient, trebuie sá fie proiectat în asa fel încît sá reziste conditiilor celor mai
defavorabile.
Deoarece solul si apa sunt în general mult mai stabile în straturi mai adânci, este recomandabil ca
tijele de legare la pámânt sá fie plasate cât mai adânc posibil, cel mai bine în pânza de apá freaticá.
De asemenea, aceste tije trebuie instalate acolo unde existá temperaturá stabilá, adicá sub limita de
înghet.
Atentie! Solul care are are o rezistivitate scázutá este deseori foarte coroziv datoritá prezentei apei si
sárurilor, iar acest sol poate eroda tijele de împámântare si legáturile acestora. De aceea este
imperios necesar ca împámântárile si câmpurile de împámântare sá fie verificate cel putin o data pe
an. Desi rezistenta la împámântare se va schimba în functie de sezon si de-a lungul timpului, orice
crestere a rezistentei mai mare de 20% trebuie analizatá si trebuie întreprinse actiuni de corectare
pentru diminuarea rezistentei.

- 8 -
Msurarea rezistivitii solului. Metoda cu 4 poli.

Rezistivitatea solului


Procedura de másurare descrisá mai jos foloseste metoda Wenner, acceptatá universal, creatá de Dr.
Frank Wenner de la Biroul S.U.A. de Standarde, în 1915. (F. Wenner, “O metodá de másurare a
rezistivitátii pámântului”, Buletin, Biroul National de Standarde, Buletin 12(4) 258, p. 478-496,
1915/16
Formula este urmátoarea:
p = 2 a A R
Unde: p = rezistivitatea medie a solului la adâncimea A, în ohmi – cm
a = constanta 3,1416
A = distanta dintre electrozi în cm
R = valoarea másuratá a rezistentei în ohmi, cu instrumentul de testare

Calcularea acestei másuri poate fi simplificatá prin transformarea distantei din cm în picioare, de
unde rezultá urmátoarea ecuatie:
p = 191.5 A R
Unde: p = rezistivitatea mediea solului la adâncimea A în ohm-cm (Ocm)
A = distanta dintre electrozi în picioare (1 picior = 0.3048 m)
R = valoarea în ohmi (O) a rezistentei másurate cu instrumentul de testare
Notá: Se împart Ocm la 100 pentru a-i transforma în Om.
De exemplu, v-ati decis sá instalati 3m de tijá de împámântare ca parte a sistemului de împámântare.
Pentru a másura rezistivitatea solului la o adâncime de 3m este necesar ca spatiul dintre electrozii
testati sá fie de 3m. Adâncimea la care acesti electrozi trebuie introdusi este de A/20. Pentru a
másura rezistivitatea solului, porniti GEO (aparatul de testare) si cititi valoarea rezistentei în ohmi.
În acest moment, dacá rezistenta înregistratá de aparat este de 100 O, rezistivitatea solului pentru 1
metru cub ar fi:
p = 2 x a x 3 x 100
p = 1885 Om


















- 9 -
Testarea rezistivitii solului



Pentru a testa rezistivitatea solului, conectati aparatul de testare a împámântárii dupá
cum este indicat în figura aláturatá.

Tárusii de împámântare sunt
pozitionati în linie dreaptá, la
distante egale unul fatá de
celálalt, distante care reflectá
adâncimea care trebuie
másuratá. Tárusii de
împámântare nu trebuie
introdusi mai adânc de 1/3 din
distanta dintre doi tárusi
aláturati. Un curent fix
(continuu) si de valoare
cunoscutá este generat de GEO
între cei doi tárusi exteriori si o
scádere a potentialului (care
reprezintá o consecintá a
rezistentei) este másuratá
automat între cei doi tárusi de
pámânare interiori. GEO aratá aceastá rezistentá în ohmi.

Deoarece rezultatele másurátorilor sunt deseori distorsionate si invalidate din cauza unor bucáti de
metal subterane si acvifere subterane etc., întotdeauna sunt recomandate másurátori aditionale, în
care axa tárusilor trebuie rotitá la 90 grade. Prin schimbarea adâncimii si distantei de mai multe ori,
este creat un model care poate determina un sistem potrivit cu rezistenta împámântárii.

Másurátorile rezistivitátii solului sunt deseori deformate si/sau împiedicate de existenta curentilor de
punere la pámânt si armonicele lor. Pentru a preveni acest lucru, GEO foloseste un Sistem Automat
de Control al Frecventelor (ACF), care selecteazá automat frecventa de testare cu cel mai mic
zgomot, care permite obtinerea unei înregistrári clare.














- 10 -
Instalarea ruilor

Pentru a atinge cel mai înalt grad de precizie
când este realizatá o rezistentá de
împámântare în 3 – poli (puncte, stâlpi) este
esential ca proba (sonda) sá fie plasatá în afara
sferei de influentá a electrodului de
împámântare testat si pámântul auxiliar. Dacá
acest lucru nu se face în afara sferei de
influentá, zonele efective de rezistentá se vor
suprapune si vor invalida orice másurátoare
realizatá.




Urmtorul tabel este un ghid pentru amplasarea probei (S/P2) i pmântul auxiliar (H/C2)


Distanta aproximativá pâná la probele auxiliare, utilizând metoda 62% (în m)
Adâncimea electrodului testat C1/E Distanta pánâ la proba P2/S Distanta pâná la proba auxiliará
C2/H
2 15 25
3 20 30
6 25 40
10 30 50

Pentru a testa precizia rezultatelor si pentru a se asigura cá tárusii de împámântare sunt în afara
sferelor de influentá, se repozitioneazá tárusul de împámântare P2/S trei picioare = 0.9144 m în
orice directie si se face o nouá másurátoare. Dacá valoarea másuratá rámâne constantá în limite
acceptabile, distanta dintre tárusii de împámântare este suficientá. Dacá existá o schimbare
semnificativá în înregistrári (30%), trebuie máritá distanta dintre tija de împámântare testatá si P2/S
si C2/H pâná când valorile másurate rámân aproape constante, atunci când tárusul de împámântare
P2/S este repozitionat.


- 11 -
Testarea rezistenei împmântrii. Metoda cu 3 poli cu cdere de
potenial

Aceastá metodá este utilizatá pentru a másura capacitatea de disipare a unui singur electrod de
împámântare, retele de împámântare, fundatii de împámântare si alte sisteme de împámântare.
Diferenta de potential este másuratá cu un voltmetru, iar fluxul de curent cu un ampermetru, în mod
intern, de cátre GEO.




















Folosind legea lui Ohm:

R = E / I, putem calcula R

Conectati aparatul de testare al împámântárii dupá cum se vede în figurá. Apásati pe START si cititi
valoarea rezistentei RE. Aceasta este valoarea realá a electrodului de împámântare testat. Dacá acest
electrod de împámântare este în paralel sau în serie cu alte tije de împámântare, valoarea RE
reprezintá valoarea totalá a tuturor rezistentelor.
Deseori, introducerea unei singure tije de împámântare în sol nu duce la înregistrarea unei rezistente
destul de scázute sau dorite, acest fapt fiind valabil în special în cadrul substatiilor si oficiilor
centrale, unde sunt necesare rezistente mai mici de 3 O. În acest caz, indicatiile pentru instalarea
tárusilor auxiliari de împámântare s-ar putea sá nu vá plaseze în afara sferei de influentá. Luati
distanta maximá a câmpului de împámântare, fie în linie dreaptá, fie în diagonalá, iar intervalul
pentru primul tárus de referintá sá fie de douá ori distanta de mai sus. Tabelul poate fi utilizat ca
ghid pentru instalarea tárusilor de referintá pentru sistemele de împámântare complexe.
Másurátorile rezistivitátii solului sunt deseori deformate si/sau împiedicate de existenta curentilor de
punere la pámânt si armonicele lor. Pentru a preveni acest lucru, GEO foloseste un Sistem Automat
de Control al Frecventelor (ACF), care selecteazá automat frecventa de testare cu cel mai mic
zgomot, care permite obtinerea unei înregistrári clare.


- 12 -
Testarea rezistenei de împmântare în sisteme eistente. Metoda
selectiv cu clete de curent


Nu este necesar deconectarea!

Aceastá metodá unicá si exlusivá LEM a fost creatá pentru a másura rezistentele electrozilor de
împámântare individuali, în toate tipurile de sisteme de împámântare, incluzând retele de
împámântare si cabluri de legáturá în buclá, obisnuite în substatii, stâlpi de înaltá tensiune cu cabluri
de împámântare si instalatii comerciale cu împámântári multiple. Prin utilizarea unui transformator
(clampmetru) specializat, efectele rezistentelor paralele sunt eliminate din procesul de másurare si
astfel nu influenteazá rezultatele másurátorilor. O metodá specialá de rectificare este utilizatá pentru
a izola sau a filtra digital alti curenti, pentru a mári în mod semnificativ precizia. În ce priveste
testarea standard, de cádere de potential 3-poli (puncte), regulile / indicatiile pentru testarea tárusilor
de împámântare sunt valabile atât pentru pámântárile simple, cât si pentru cele complexe.


Diametrul retelei sau câmpului
de împámântare în m
Distanta la sonda P2/S în m Distanta la sonda C2/H în m
20 30 50
25 50 80
30 70 100
50 100 170
70 130 200

Nu este necesará deconectarea de la retea a împámântárii testate!



















Se conecteazá aparatul de testare al împámântárii ca în figura de mai sus. Se apasa pe START si se
citeste valoarea RE. Aceasta este valoarea realá a electrodului de împámântare testat.

- 13 -
Pentru a testa precizia rezultatelor si a asigura faptul cá tárusii de împámântare sunt în afara sferelor
de influentá, se repozitioneazá tárusul de împámântare P2/S cu 1 m în orice directie si se fac noi
másurátori. Dacá valoarea másuratá rámâne aproape constantá, distanta dintre tárusii de
împámântare este suficientá.
Dacá existá o modificare semnificativá în
înregistrári (30%), trebuie máritá distanta
dintre tija de împámântare testatá P2/S si
C2/H, pâná când valorile másurate rámân
aproape constante, atunci când tárusul de
împámântare P2/S este repozitionat cu
aproximativ 1m.
Másurátorile de rezistentá a împámântárii
sunt deseori deformate si/sau împiedicate
de existenta curentilor de punere la pámânt
si armonicele lor. Pentru a preveni acest
lucru, UNILAP GEO foloseste un Sistem
Automat de Control al Frecventelor (ACF),
care selecteazá automat frecventa de testare
cu cel mai mic zgomot, care permite
obtinerea unei înregistrári clare si precise.


Msurarea “selectiv” a stâlpilor de înalt tensiune

Testarea rezistentelor electrozilor individuali de împámântare ai stâlpilor de înaltá tensiune cu
cabluri aeriene sau mijloace statice, necesitá deconectarea acestor cabluri. Dacá un stâlp are mai
mult de o împámântare la bazá, aceste împámântári trebuie de asemenea deconectate una câte una si
testate. UNILAP GEO X cu clampmetru de 31 cm în diametru poate másura rezistentele
individuale ale fiecárui picior, fárá deconectarea nici unui circuit de împámântare sau a cablurilor
aeriene statice/pámânt.















În imaginea de mai sus se poate observa cá rezistenta totalá de împámântare a unui stâlp individual
este suma tuturor rezistentelor de împámântare másurate, considerate în paralel. Stâlpul are 4
împámântári si trebuie másurate toate patru pentru a obtine rezistentele individuale, apoi se
calculeazá conform formulei de mai sus.
- 14 -
Testarea rezistenei de împmântare în sisteme existente. Metoda fr
rui



UNILAP GEO X másoará rezistentele individuale în sisteme multi-împámântare, folosind 2
clampmetre, eliminând astfel activitatea periculoasá, care necesitá mult timp pentru deconectarea
împámântárilor paralele, ca si procedeul de gásire a locurilor potrivite pentru tárusii de împámântare
suplimentari.


Cum funcioneaz…:

GEO X functioneazá pe urmátorul principiu:
în sistemele de împámântare
paralele/multiple, rezistenta retelei pentru
toate cáile de împámântare va fi extrem de
scázutá, în comparatie cu orice altá cale de
împámântare singulará (cea testatá).
Astfel, rezistenta retelei pentru toate
rezistentele cáilor paralele de întoarcere
(R1…..Rn) este în realitate zero. Se poate
presupune în mod logic cá orice rezistentá
másuratá trebuie asociatá cu calea
individualá de împámântare în jurul cáreia este prins clampmetru (Rx).

Primul transformator de curent induce o tensiune în circuit, în timp ce al doilea transformator
másoará fluxul de curent efectiv, care trece prin GEO X, pentru a calcula rezistenta cáii de
împámântare dupá redresarea sincroná a curentului si tensiunii.




Tehnica de prindere cu douá clampmetre
másoará doar rezistentele tijelor individuale
legate în paralel în sistemele de împámântare.
Dacá sistemul de împámântare nu este legat
strict în paralel, atunci la másurare fie gásim
un circuit deschis, fie se másoará rezistenta de
împámântare a buclei.








- 15 -

Testarea rezistenei de împmântare. Metoda cu 2-poli

În situatiile în care introducerea tárusilor de împámântare nu este nici practicá, nici posibilá, GEO
dá posibilitatea de a face másurátori ale rezistentelor/continuitátii de împámântare în 2-poli. Pentru a
realiza acest test, este necesará o împámântare bine cunoscutá si o conductá (teavá) metalicá de apá.
Teava de apá trebuie sá fie destul de întinsá, iar metalul sá acopere toatá suprafata tevii, si sá nu
existe mufe sau flanse izolatoare. GEO realizeazá acest test în mod diferit de alte aparate de testare,
prin accea cá functioneazá la o tensiune relativ înaltá AC si un curent de pâná la 250 mA.


Msurarea impedanei împmântrii

Atunci când se doreste calcularea posibilelor scurt-circuite în centralele electrice sau în alte situatii
care implicá înaltá tensiune, determinarea impedantei de împámântare complexe este importantá,
deoarece sunt prezente atât inductanta, cât si rezistivitatea. Pentru cá acestea sunt cunoscute în
majoritatea cazurilor, impedanta realá poate fi determinatá folosind un calcul complex. Deoarece
impedanta este dependentá de frecventá, GEO foloseste un semnal de 55 Hz, pentru ca acest calcul
sá poatá fi cât mai aproape de adevár, fárá a deforma másurátorile.
Másurátorile directe precise ale impedantei de împámântare sunt posibile.
Centralele (statiile) electrice (energetice), care testeazá liniile de transport de înaltá tensiune, sunt
interesate de 2 aspecte. Rezistenta de împámântare în cazul unui tráznet (fulger) si impedanta
întregului sistem în cazul unui scurt-circuit într-un punct specific al liniei. Scurt-circuit în acest caz
înseamná cá un cablu activ se rupe si atinge reteaua metalicá a stâlpului.


Msurarea rezistenei de împmântare în substaii

Prima másurátoare care trebuie fácutá este o másurátoare “fárá tárusi”. Se foloseste GEO X pentru
másurare la toate conexiunile de împámântare.
Existá trei tipuri separate de másurátori de împámântare, care sunt necesare a fi realizate atunci când
se face o revizie de împámântare la o substatie.
- 16 -
În primul rând se determiná natura
sistemului de împámântare, adicá
suprafata de împámântare, tije, sistem
de apá, combinatii, etc. Substatiile sunt
formate în general din stâlpi de înaltá
tensiune si transformatoare care sunt
conectate între ele si legate la o retea de
împámântare.
Se urmeazá regulile/indicatiile pentru
instalarea tárusilor, pentru a se asigura
cá másurátorile sunt precise si nu au fost
influentate de efectele retelei.
Se repozitioneazá P2/S cu aproximativ
1 yard = 0.9144 m si se face o nouá
másurátoare. Dacá existá o deviatie mai
mare de 30% a valorii másurate, se repozitioneazá atât P2 cât si C2 mai departe de împámântarea
testatá si se repetá másurátoarea. Aceastá valoare trebuie înregistratá. Astfel de másurátori trebuie
repetate cel putin 1 datá pe an, pentru a detecta orice schimbare din reteaua de împámântare.
Dupá ce s-a incheiat testul 3-poli pentru
întreaga retea, trebuie másurate tijele de
împámântare individuale si conexiunile
lor în cadrul retelei, folosind metoda
selectivá cu clampmetre. Se másoará
fiecare conexiune separat, fárá a fi
necesará deconectarea. Scopul acestei
metode este asigurarea faptului cá
rezistentele din retea sunt cât se poate de
uniforme.
O másurátoare care aratá o deviatie mare
fatá de alte másurátori, este un indiciu
probabil al unei probleme, care trebuie
investigatá.


Pentru a realiza un test cu metoda
selectivá, trebuie avut în vedere cá
cerintele de distantare pentru tárusii de
referintá sunt aceleasi ca în cazul
metodei standard cu 3 poli cu másurarea
diferentei de potential. E necesará
lásarea unui spatiu de manevrá suficient
pentru a se putea realiza deplasarea
usoará de la o conexiune la alta.
Rezultatele acestui test trebuie
înregistrate, iar testul trebuie repetat cel
putin o datá pe an.



- 17 -


Distanta aproximativá la sondele suplimentare folosind metoda 62% în m
Adâncimea electrodului Distanta la sonda C1/E Distanta la sonda suplimentará
C2 / H
2 15 25
3 20 30
6 25 40
10 30 50


Msurarea rezistenei de împmântare în sediile centrale

1) Când se realizeazá o revizie la un sediu central sunt cerute 3 sau 4 másurátori diferite. În primul
rând se localizeazá BPP (Bara principalá de împámântare) din sediul central, pentru a determina
tipul de împámântare. BPP va avea o legáturá care duce la MPN (Multiîmpámântarea neutrá -
fiderul de rezervá), un circuit de împámântare separat de la BPP la câmpul de împámântare, un alt
circuit de împámântare de la BPP la conducta de apá si un circuit de împámântare conectat la
armátura cládirii.
Prima másurátoare care trebuie
efectuatá este másurátoarea fárá tárusi a
tuturor împámântárilor individuale care
pleacá din BPP. Scopul este de a asigura
faptul cá toate împámântárile sunt
conectate, în special BPP. Este
important de stiut cá nu se másoará
rezistentele individuale, ci mai degrabá
rezistenta buclei de care este prins
aparatul de másurá. Se conecteazá GEO
X si se másoará rezistenta buclei BPP-
ului, a câmpului de împámântare, a
conductei de apá si a armáturii cládirii.



2) A doua másurátoare se face prin metoda
cu 3 poli pentru întregul sistem de
împámântare. Se conecteazá BPP conform
imaginii de mai jos, tinând cont de cerintele
instalárii tárusilor de împámântare, de
referintá. Pentru a ajunge la zonele izolate
de pámânt, multe companii de telefoane
folosesc perechi neutilizate de cabluri, care
ies la aproximativ 1 milá = 1 609 m.
Se înregistreazá másurátorile, iar acest test
trebuie repetat cel putin 1 datá pe an.



- 18 -


3) Acum se másoará rezistentele
individuale ale sistemului de
împámântare, folosind metoda selectivá
a GEO X. Se conecteazá GEO X ca în
imaginea de mai jos. Se másoará
rezistenta MPN, valoarea fiind
rezistenta acelui picior specific al BPP.
Apoi se másoará câmpul de
împámântare, aceastá înregistrare fiind
valoarea rezistentei reale a Câmpului de
Împámântare a Sediului Central.
Ulterior másurátorile se fac la teava de
apá si la armátura cládirii. Precizia
acestor másurátori poate fi verificatá
usor, cu ajutorul legii lui Ohm.
Rezistenta picioarelor individuale, atunci când este calculatá, trebuie sá egaleze rezistenta întregului
sistem dat.
Aceasta este cea mai precisá metodá pentru másurarea unui sediu central, prin aceea cá oferá toate
rezistentele individuale si comportarea lor realá într-o împámântare în serie. Se deconecteazá
picioarele diferite ale BPP si se másoará rezistenta. Acum se másoará rezistentele individuale.
Másurátorile vor fi precise, dar nu vor aráta cum functioneazá sistemul ca retea, pentru cá în
practicá, în cazul producerii unui fulger sau a unei cáderi de curent, totul este conectat. Pentru a
demonstra acest lucru se poate másura separat fiecare picior deconectat prin metoda 3-poli si se
înregistreazá fiecare másurare. Folosind din nou legea lui Ohm, aceste másurátori ar trebui sá fie
egale cu rezistenta întregului sistem. Din aceste calcule se observá cá existá o diferentá de 20 – 30%
fatá de valoarea totalá RE. Ultima cale de másurare a rezistentei diferitelor picioare ale BPP, este
“Metoda selectivá fárá tárusi”. Aceasta functioneazá similar cu metoda “Fárá Tárusi”, dar diferá prin
faptul cá se folosesc cele 2 CT separate. Se prinde CT pentru inducerea tensiunii în jurul cablului
care duce la BPP si deoarece BPP este conectat la sursa energeticá paralelá cu sistemul de legare la
pámânt, atunci a fost îndeplinitá cerinta respectivá.
Se ia CT de citire a curentului si se prinde în jurul cablului de împámântare, care iese din câmpul de
împámântare (figura de mai sus). Când se másoará rezistenta, aceasta este rezistenta realá a
câmpului de împámântare plus calea paralelá a BPP, care trebuie sá aibá o valoare ohmicá foarte
scázutá, de aici rezultând faptul cá ea nu ar trebui sá aibá nici un efect real asupra másurátorilor
înregistrate. Acest procedeu poate fi repetat pentru celelalte picioare ale BPP, respectiv conducta de
apá si armatura structuralá metalicá. Pentru a másura BPP prin metoda selectivá fárá tárusi, se
prinde inductorul CT în jurul legáturii care duce spre conducta de apá si cum aceasta trebuie sá aibe
o rezistentá foarte scázutá, înregistrarea va fi valabilá doar pentru MPN.









- 19 -
Msurarea rezistenei de împmântare în celule (stâlpi) pentru
transmisii radio i microunde

Existá 3 másurátori necesare în
momentul realizárii unei revizii la o
celulá, stâlpi de microunde si radio. În
majoritatea zonelor existá un stâlp cu 3
picioare, cu împámântári proprii.
Aceste împámântári sunt conectate la
un cablu de cupru. Lângá stâlp este
asezatá cládirea în care este depozitat
echipamentul de transmisie. În
interiorul cládirii existá o împámântare
inelará si o BPP, împámântarea inelará
fiind conectatá la BPP. Cládirea celulei
este legatá la pámânt în toate cele 4
colturi conectate la BPP printr-un cablu
de cupru. Cele 4 colturi sunt de
asemenea interconectate printr-un cablu de cupru. Existá si o conexiune între inelul de împámântare
al cládirii si inelul de împámântare al stâlpului.

1) Prima másurátoare fárá tárusi este a
picioarelor individuale ale stâlpului si
a celor 4 colturi al cládirii. Aceasta nu
este o másurátoare realá de rezistentá
a împámântárii din cauza retelei de
împámântare. Deci este în primul rând
un test de continuitate pentru a
verifica dacá existá împámântare,
dacá existá conectare electricá si dacá
poate trece curentul electric.




2) Ulterior se másoará rezistenta
întregului sistem prin metoda 3-poli.
Trebuie avute în vedere regulile
pentru instalarea tárusilor. Aceastá
másurátoare trebuie înregistratá si
másurátorile trebuie efectuate de cel
putin 2 ori pe an.







- 20 -

3) În final se másoará împámântárile individuale, prin metoda de prindere selectivá. Aceasta va
verifica integritatea împámântárilor individuale, conexiunile lor si faptul cá potentialul de
împámântare este destul de uniform peste tot. Se másoará rezistenta fiecárui picior al stâlpului si
celor 4 colturi ale cládirii. Dacá una dintre másurátori aratá un grad de variabilitate mai mare
decât a celorlalte, trebuie determinat motivul care duce la acest fenomen.



















Msurarea rezistenei de împmântare în celule de comutare de la
distan


Existá 3 másurátori cheie atunci când sunt realizate testele în celule de comutare cu comandá de la
distantá, de exemplu concentratori de linii digitale, etc. Aceastá celulá este în general legatá la
pámânt, la oricare din capetele cutiei si va avea o serie de tárusi de împámântare în jurul cutiei,
conectati printr-un cablu de cupru.

1) Mai întâi se doreste
verificarea
împámântárilor celulei
prin metoda “fárá tárusi”.
Prin aceasta nu se
másoará rezistentele
individuale de
împámântare, ci se
másoará rezistenta
legáturii (buclei), pentru
a verifica dacá existá
contact si curentul poate
trece.

- 21 -
2) A doua másurátoare realizatá este cea
cu 3 poli a întregului sistem de
împámântare. Conectarea la oricare
dintre împámântári se face ca în
figura de mai jos. A se avea în vedere
regulile pentru instalarea tárusilor.
Aceastá másurátoare trebuie
înregistratá si másurátorile trebuie
efectuate de cel putin 2 ori pe an.



3) În final se másoará împámântárile
individuale prin metoda selectivá. Prin
aceasta se va verifica integritatea
împámântárilor individuale, conexiunile
lor si faptul cá potentialul de
împámântare este destul de uniform
peste tot. Trebuie fácutá o másurátoare
de control la ambele capete ale celulei.






Msurarea rezistenei de împmântare la sistemele de protecie
industriale / comerciale împotriva descrcrilor electrice atmosferice
(paratrznet)

Existá 3 másurátori de rezistentá a împámântárii, cerute în momentul realizárii unei revizii, al unui
sistem de protectie împotriva întreruperilor de curent si a tráznetelor. Majoritatea sistemelor de
protectie de acest gen urmeazá modelul de împámântare al tutror celor 4 colturi ale cládirii, iar
acestea sunt conectate de obicei printr-un cablu de cupru. Numárul de tije de împámântare variazá în
functie de márimea cládirii si valoarea
rezistentei care se incearcá a fi obtinutá.

1) Prima másurátoare este másurátoarea
“fárá tárusi” a cládirii (vezi figura de
mai jos). Aceasta nu este o másurátoare
realá de rezistentá a împámântárii din
cauza retelei de împámântare. Deci este
în primul rând un test de continuitate
pentru a verifica dacá existá
împámântare, dacá existá conectare
electricá si dacá poate trece curentul
electric.
- 22 -
2) Dupá terminarea verificárii “fárá
tárusi” a cládirii, se másoará
rezistenta întregului sistem prin
metoda 3-poli. A se avea în vedere
regulile pentru instalarea tárusilor.
Aceastá másurátoare trebuie
înregistratá si másurátorile trebuie
efectuate de cel putin 2 ori pe an.








3) În final se másoará împámântárile
individuale prin metoda selectivá. Prin
aceasta se va verifica integritatea
împámântárilor individuale, conexiunile
lor si uniformitatea potentialului de
împámântare. Se másoará rezistenta tutror
celor 4 colturi ale cládirii. Dacá una dintre
másurátori aratá un grad de variabilitate
mai mare decât a celorlalte, trebuie
determinat motivul care duce la acest
fenomen.




Instrumente de testare a împmântrii SATURN GEO/GEO X

Instrumente universale de testare a
împámântárii, pentru testarea
instalatiilor si protectie fatá de tráznet

Toate instrumentele functioneazá cu
alimentare din baterii, au oprire automatá, un
ecran (display) luminos, limite ajustabile si
afiseazá rezistenta sondei de másurá si a
sondelor auxiliare. Autoscalarea si
eliminarea curentilor paraziti oferá rezultate
sigure ale másurátorilor. Pentru másurátorile
standard în 3-poli sunt disponibile multe
functii suplimentare speciale.


- 23 -
SATURN GEO - másurátori în 3-poli si másurátori de rezistentá suplimentare în 2-poli cu AC

WinGEO
- aplicatie software pentru PC, care utilizeazá
Windows Windows ’95 / ‘98, Windows NT
- potrivit pentru SATURN GEO X (cu interfatá
RS232 sau DOCU-PACK), achizitie de date
másurate, control la distantá, înregistrare,
SETUP, DIAGNOZÃ


SATURN GEO X – Aparatul profesional
- aparat de testare pentru másurarea
împámântárilor individuale sau a sistemelor
multi-buclá, fárá întreruperea circuitelor
- másurátori de împámântare selective, fárá influente de la pámântári paralele (învecinate)
- împámântare fárá tárusi
- másurátori pentru testare rapidá, másurátori pentru rezistenta specificá a pámântului
- impedanta de împámântare a stâlpilor de înaltá tensiune
- másurátori de rezistentá în 2 poli si 4 poli cu DC (mai mare de 200 mA)
- másurátori de rezistentá în 2 poli cu AC
- valoarea másuratá disponibilá la iesire prin interfatá (imprimantá sau PC)
- stocarea sau editarea directá a valorilor prin DOCU-PACK optional (interfatá RS232 necesará)
- înregistrare (reperare) a valorilor másurate prin software Windows WinGEO optional

SATURN GEO – Aparatul
universal
- másurarea împámântárii în 4 poli
- másurarea împámântárii în 3 poli
- másurarea rezistentei 2 poli
- másurarea rezistentei cu AC
- rezistenta specificá a pámântului
- display (ecran) digital
- impedanta împámântárii pentru
stâlpii de înaltá tensiune
- are o constructie deosebit de
robustá datoratá carcasei de
protectie din cauciuc si a curelei
de transport

Handy GEO
- aparat mic de testare a
împámântárii, usor manevrabil
- másurátori de împámântare 3-poli
- másurátori de rezistentá 2-poli
- ecran (display) digital, cu bar - graph



- 24 -
GHID DE SELECTIE:
Date tehnice
Handy
GEO
SATURN
GEO easy
SATURN
GEO
SATURN
GEO plus
SATURN
GEO X
Domeniul de másura 2000 O 300 kO 300 kO 300 kO 300 kO
Precizia 6% 2% 2% 2% 2%
Rezolutia 10 mO 1 mO 1 mO 1 mO 1 mO
Tensiunea másuratá < 25 V 48 V 20/48 V 48 V 20/48 V
Curent maxim testat > 50 mA >50 mA >250 mA >50 mA >250 mA
Frecventá 128 Hz 128 Hz 55…128 Hz,
auto
128 Hz 55…128 Hz,
auto
Masurare priza de pamant cu:
4-poli -
2-poli
3-poli
Metoda selectiva - - -
Metoda “fárá tárusi” - - -
Masurare rezistiv. sol: -
Masurare rezistente:
In.c.c. cu 2 poli - - - -
In c.c. cu 4 poli - - - -
In c.a. cu 2 poli
Diverse:
Programare limite - -
Interfata RS232 Optional - - - Optional
Protectie antisoc

Denumire Cod comanda
Handy GEO set de bazá A188503110
Handy GEO cu set de másurare GEO 3-poli A188503111
SATURN GEO set de bazá, fara accesorii A188506411
SATURN GEO EASY set de bazá, fara accesorii A188506611
SATURN GEO PLUS set de bazá, fara accesorii A188506711
SATURN GEO X set de bazá, fara accesorii A188506510
SATURN GEO X cu set de másurare 2/3/4-poli si geanta standard de transport A188506511
SATURN GEO X cu set de másurare 2/3/4-poli si geanta mare de transport A188506513
SATURN GEO X cu set de másurare 2/3/4-poli, adaptor si 2 clesti de curent
pentru masurare selectiva si fara tarusi, inclusiv geanta mare de transport
A188506511S
SATURN GEO X cu interfata RS232, set de másurare GEO 4-poli si geanta std. A188506512
Accesorii de masurare GEO 3-poli (2 tarusi, 1 mosor 25m, 1 mosor 50m) A604510302
Accesorii de masurare GEO 4-poli (4 tarusi, 2 mosoare 25m, 1 mosor 50m) A604510301
Accesorii de masurare prin metoda “SELECTIVÔ (adaptor + 1 cleste) A604510303
Accesorii de masurare prin metoda “FÃRÃ TÃRUSI” (adaptor + 2 clesti) A604510304
Geanta standard de transport (cu locasuri pentru aparat si set GEO 4-poli) A603000530
Geanta mare de transport (cu locasuri pentru toate accesoriile) ST0010Z
WinGEO software pentru SATURN GEO X cu RS232 A689900172
Transformator de curent ptr. másurátori pe stâlpii de înaltá tensiune O=320mm A680506211

CUPRINS

De ce împ mântare ? ...……………………………………………………… De este împ mântarea i la ce serve te ?…....……………………….……… Valori ale rezisten ei de împ mântare ……………………………….……… Electrozi de împ mântare …………………………………………………... Tipuri de sisteme de împ mântare …………………………………………. Testarea rezisten ei de împ mântare - Rezistivitatea solului …..….………... M surarea rezistivit ii solului. Metoda cu 4 poli …………….……………. Testarea rezisten ei împ mânt rii. Metoda cu 3 poli cu c dere de poten ial Testarea rezisten ei de împ mântare în sisteme existente. Metoda selectiv cu cle te de curent .………………………………………………………….. Testarea rezisten ei de împ mântare în sisteme existente. Metoda f r ru i Testarea rezisten ei de împ mântare. Metoda cu 2 poli…....……….……….. M surarea impedan ei împ mânt rii …………………..…………….……… M surarea rezisten ei de împ mântare în substa ii ……………….………… M surarea rezisten ei de împ mântare în sediile centrale ………………….. M surarea rezisten ei de împ mântare în celule (stâlpi) pentru transmisii radio i microunde …….……….…………………………………………… M surarea rezisten ei de împ mântare în celule de comutare de la distan .. M surarea rezisten ei de împ mântare la sistemele de protec ie industriale / comerciale împotriva desc rc rilor electrice atmosferice (paratr snet) ……. Instrumente de testare a împ mânt rii UNILAP GEO / GEO X …………… Instrumente de testare a împ mânt rii SATURN GEO / HANDY GEO …..

Pag. 1 1 1 2 4 4 5 7 8 10 10 11 11 12 13 14 15 16 17

-2-

Ce este împ mântarea i la ce serve te? Codul Electric Na ional (CEN) define te împ mântarea ca fiind: “o conectare conductibil . pentru a se putea asigura protec ia corespunz toare. Scopul valorilor de rezisten ale împ mânt rilor este de a atinge cea mai mic valoare de împ mântare posibil . a desc rc rilor statice. Valoarea rezisten ei împ mânt rii variaz de la o ramur industrial la alta. ce apar ca urmare a loviturilor de tr znet. CEN afirm c : “Un singur electrod format dintr-o tij . Institutul Na ional American de Standarde (INAS). care este eficient din punct de vedere economic i fizic. Este necesar ca cele dou sisteme de împ mântare s fie inute separat. Urm toarele agen ii si organiza ii au recomand ri i/sau standarde pentru împ mântare.E. la un electrod plasat în p mânt. dar i pentru a oferi protec ie cl dirilor i echipamentelor.). se îndeplinesc cerin ele pentru CEN. Un sistem de împ mântare bine realizat va îmbun t i siguran a echipamentului i va reduce posibilitatea apari iei electrocut rilor. Laboratoarele Sponsorilor (UL). trebuie s fie m rit cu un electrod suplimentar…” Odat ce este ad ugat împ mântarea suplimentar . Asta nu înseamn c valoarea actual a împ mânt rii trebuie s fie de 25 de ohmi sau mai pu in. împ mântarea trebuie s aib o rezisten de zero ohmi. În mod ideal. este s ofere o cale sigur de disipare a curen ilor de scurgere. Administra ia de S n tate i Siguran a Minelor (ASSM). Legarea la p mânt este o conectare inten ionat a unui conductor. excep ie f când o conectare dintre cele dou sisteme. inten ionat sau accidental dintre un circuit electric sau echipament i p mânt.De ce împ mântare? Exist mai multe motive pentru a efectua împ mântarea. Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnic (CENELEC). legare la p mânt i împ mântare a echipamentelor. Valori ale rezisten ei de împ mântare Exist o mare confuzie în ceea ce prive te o bun împ mântare i ceea ce trebuie s fie o valoare de împ mântare bun . Administra ia Profesional a S n t ii i Siguran ei (OSHA). sau alt corp conductibil care se afl pe post de p mânt. dar cel mai important dintre ele este asigurarea siguran ei personalului. Împ mântarea optim nu este necesar doar pentru siguran a angaja ilor. Scopul împ mânt rii. Industria Standard de Telecomunica ii (TIA) i altele. cl dirilor i echipamentelor. a distrugerilor i daunelor prin loviturile de tr znet sau a defec iunilor din circuitele electrice. Organiza iile care ofer reguli i ghiduri pentru împ mântare sunt: Comisia Electrotehnic Interna ional (C. Industria telecomunica iilor a folosit deseori 5 ohmi sau mai pu in ca valori pentru împ mântare sau conexiuni. Împ mântarea echipamentelor este asigurarea faptului c echipamentul opera ional dintr-o structur este p mântat într-un mod corespunz tor.I. Asocia ia Na ional de Protec ie împotriva Focului. pentru a demonstra faptul c siguran a personalului este protejat . a semnalelor i interferen elor EMI (curen i electromagnetici) i RFI (frecven e radio). -3- . cu scopul de a preveni diferen ele de poten ial dintr-o posibil conturnare cauzat de traznet. în afara protec iei oamenilor. de obicei neutru.” Când vorbim despre împ mântare ne referim de fapt la dou subiecte diferite. o eav / tub sau disc care nu are o rezisten la p mânt de 25 de ohmi sau mai pu in.

Electrozi de împ mântare Sunt forma i din trei componente de baz : 1) Conductor de împ mântare 2) Conexiunea/leg tura dintre conductor i electrodul de împ mântare 3) Electrodul de împ mântare Sfera de influen : Rezisten a unui electrod de împ mântare are trei componente de baz : A) Rezisten a electrodului de împ mântare i conexiunile la electrod B) Rezisten a de contact a p mântului din jurul electrodului C) Rezisten a por iunii de p mânt din jurul electrodului de împ mântare -4- .

Metodele alternative. P mântul însu i 2. din material conductibil/cu rezisten sc zut . CEN precizeaz ca electrodul de împ mântare trebuie s fie instalat în a a fel încât s aib 2. prin dublarea lungimii electrodului de împ mântare. Pentru c p mântul este alc tuit din straturi. ca de exemplu cimentul de împ mântare (bentonita). Urm toarele straturi încorporeaz o suprafa mai mare.4 m în lungime i s fie în contact cu solul. Lungimea/adâncimea electrodului de împ mântare 3. Diametrul electrodului de împ mântare M rirea diametrului electrodului de p mânt are un efect foarte mic în sc derea rezisten ei. În general vorbind.Electrozi de împ mântare multipli – Interac iune A) Rezisten a electrodului de împ mântare i leg tura sa este în general foarte sc zut . rezistivitatea se schimb i variaz considerabil la nivelul stratului i al adâncimii respectivului strat. inând cont de aceste aspecte. este de o importan capital ca electrodul s fie instalat sub limita de inghe . dar rezisten a va sc dea doar pân la cel mult 10%. etc. i sa fie în contact ferm cu p mântul. tijele de împ mântare sunt realizate. etc. Astfel se ajunge la un punct în care straturile suplimentare ofer rezisten sc zut por iunii de p mânt din jurul electrodului de împ mântare. în general. granit. O modalitate foarte eficient de sc dere a rezisten ei este introducerea electrodului de împ mântare mai adânc în sol. B) Rezisten a de contact a p mântului înconjur tor la electrod: Biroul de Standarde a ar tat aceast rezisten ca fiind aproape neglijabil . cum ar fi cupru sau înveli de cupru. De exemplu. Exist trei variable care afecteaz rezisten a electrodului de împ mântare: 1. C) Rezisten a por iunii de p mânt din jur: Electrodul de împ mântare este înconjurat de p mânt format din straturi concentrice de aceea i grosime. Exist ocazii în care este fizic imposibil ca tijele de împ mântare s fie introduse mai adânc. sunt viabile. diametrul electrodului de împ mântare poate fi dublat. rezultând o rezisten sc zut . nivelul de rezisten poate fi redus cu înc 40%. în zone formate din stânci. ci este foarte imprevizibil. Straturile cele mai apropiate de electrodul de împ mântare au cea mai mica suprafa rezultând cel mai mare grad de rezisten . pentru ca rezisten a la p mânt s nu creasc foarte mult prin înghe area solului înconjur tor. Solul nu este consecvent în ceea ce prive te rezistivitatea sa. -5- . cu condi ia ca electrodul de împ mântare s nu fie acoperit cu vopsea sau gr sime.

O alta modalitate de reducere a rezisten ei de împ mântare este utilizarea electrozilor de împ mântare multipli. Fiecare electrod de împ mântare are sfera sa proprie de influen i pentru ca electrozii adi ionali s fie eficien i. discuri i scoabe de împ mântare. atunci când este selectat o amplasare a unei sub-sta ii sau a unui birou central. sferele de influen se intersecteaz i sc derea rezisten ei va fi minimal . oficii centrale i celule pe antiere. Tipuri de sisteme de împ mântare Exist dou tipuri de sisteme de împ mântare. Solul este rar omogen i rezistivitatea solului va varia geografic i la adâncimi diferite. Cel simplu const dintr-un singur electrod introdus în p mânt. Utilizarea unui singur electrod de împ mântare este cea mai obi nuit form de împ mântare i poate fi g sit la case i la cl diri administrative. Testarea rezisten ei de împ mântare. deoarece solul este format din straturi i rar se prezint ca fiind omogen. F r spa iile acestea corespunz toare. Sistemul complex const din tije multiple conectate. poate fi utilizat tabelul de rezisten e de împ mântare din pagina 5. re ele cu ochiuri sau tip grilaj. este de a g si un loc care are cea mai mic rezisten posibil . astfel încât valorile rezisten elor vor varia mult.Pentru o instalare mai rapid a tijelor de împ mântare. unul din ace tia fiind compozi ia solului. In acest sistem. Aceste sisteme sunt instalate în mod caracteristic/special la sta iile de transformare. care s îndeplineasc cerin ele dumneavoastr specifice. m surarea rezistivit ii solului va oferi informa iile necesare pentru a proiecta i construi un câmp de împ mântare care s îndeplineasc condi iile de rezisten de împ mântare. Odat ce a fost selectat un loc. De re inut este faptul c acest tabel poate fi utilizat doar ca regul de baz . -6- . Exist un num r de factori care afecteaz rezistivitatea solului. spa iul dintre tijele adi ionale trebuie s fie cel pu in egal cu adâncimea la care este introdus tija. Rezistivitatea solului De ce trebuie m surat rezistivitatea solului? Scopul m sur rii rezistivit ii solului. unul simplu iar cel lalt complex. mai mul i electrozi sunt introdu i în p mânt i conecta i în paralel pentru a reduce rezisten a.

De i rezisten a la împ mântare se va schimba în func ie de sezon i de-a lungul timpului. orice cre tere a rezisten ei mai mare de 20% trebuie analizat i trebuie întreprinse ac iuni de corectare pentru diminuarea rezisten ei. smârc Sol cultivat. De asemenea. cel mai bine în pânza de ap freatic . Pentru ca sistemul de împ mântare s fie eficient. adic sub limita de înghe . Deoarece solul i apa sunt în general mult mai stabile în straturi mai adânci. umiditate i temperatur . mla tin . Concentra ia de umiditate se schimb în func ie de sezon i variaz în func ie de natura straturilor inferioare ale p mântului i a adâncimii re elei de ap permanente. De aceea este imperios necesar ca împ mânt rile i câmpurile de împ mântare s fie verificate cel pu in o data pe an. rezistivitatea descre te i viceversa. sol argilos i lutos Sol nisipos argilos Sol nisipos umed Sol nisipos uscat Beton 1:5 Pietri umed Pietri uscat Sol pietros Stânc 30 100 150 300 1000 400 500 1000 30000 10000000 3 10 33 50 66 330 160 330 1000 6 5 17 25 33 165 80 165 500 - Rezisten a de împ mântare ( ) Adâncimea tijei de împ mântare (m) 10 3 10 15 20 100 48 100 300 Banda de împ mântare (m) 5 12 40 60 80 400 160 200 400 1200 10 6 20 30 40 200 80 100 200 600 20 3 10 15 20 100 40 50 100 300 - Tipul Solului Valori de rezisten a împ mânt rii Rezistivitatea solului depinde de compozi ia solului. trebuie s fie proiectat în a a fel încît s reziste condi iilor celor mai defavorabile. aceste tije trebuie instalate acolo unde exist temperatur stabil . Tabelul din pagina 5 arat diferite tipuri de soluri i efectele pe care umiditatea le are asupra asupra rezistivit ii lor. -7- . este recomandabil ca tijele de legare la p mânt s fie plasate cât mai adânc posibil. Deoarece rezistivitatea solului este în a a o leg tur strâns cu umiditatea i umiditatea este prezent la nivelul solului. Aten ie! Solul care are are o rezistivitate sc zut este deseori foarte coroziv datorit prezen ei apei i s rurilor. schimbarea rezistivit ii de sus pân jos poate avea loc cu un factor de 50. A a cum se poate vedea în tabel. se poate presupune în mod logic c atunci când umiditatea cre te. iar acest sol poate eroda tijele de împ mântare i leg turile acestora. Rezistivitatea Solului RE m Humus umed. Este de a teptat ca rezistivitatea solului s varieze în timpul anului în acele zone ale rii unde schimb rile de sezon aduc schimb ri în con inutul de umiditate i temperatur ale solului.Cel de-al doilea factor care afecteaz rezistivitatea solului este umiditatea sau cantitatea de ap din sol.

p. Frank Wenner de la Biroul S.M surarea rezistivit ii solului. Adâncimea la care ace ti electrozi trebuie introdu i este de A/20. (F. Pentru a m sura rezistivitatea solului la o adâncime de 3m este necesar ca spa iul dintre electrozii testa i s fie de 3m.A.5 A R Unde: = rezistivitatea mediea solului la adâncimea A în ohm-cm ( cm) A = distan a dintre electrozi în picioare (1 picior = 0. acceptat universal. Biroul Na ional de Standarde. Pentru a m sura rezistivitatea solului. în ohmi – cm = constanta 3.3048 m) R = valoarea în ohmi ( ) a rezisten ei m surate cu instrumentul de testare Not : Se împart cm la 100 pentru a-i transforma în m. de Standarde. “O metod de m surare a rezistivit ii p mântului”.U. în 1915. 1915/16 Formula este urm toarea: =2 AR Unde: = rezistivitatea medie a solului la adâncimea A. 478-496. În acest moment. De exemplu. dac rezisten a înregistrat de aparat este de 100 . Rezistivitatea solului Procedura de m surare descris mai jos folose te metoda Wenner. v-a i decis s instala i 3m de tij de împ mântare ca parte a sistemului de împ mântare. creat de Dr. Buletin. Wenner. porni i GEO (aparatul de testare) i citi i valoarea rezisten ei în ohmi. cu instrumentul de testare Calcularea acestei m suri poate fi simplificat prin transformarea distan ei din cm în picioare. Metoda cu 4 poli. rezistivitatea solului pentru 1 metru cub ar fi: = 2 x x 3 x 100 = 1885 m -8- .1416 A = distan a dintre electrozi în cm R = valoarea m surat a rezisten ei în ohmi. Buletin 12(4) 258. de unde rezult urm toarea ecua ie: = 191.

Pentru a preveni acest lucru. Prin schimbarea adâncimii i distan ei de mai multe ori. la distan e egale unul fa de cel lalt. întotdeauna sunt recomandate m sur tori adi ionale.Testarea rezistivit ii solului Pentru a testa rezistivitatea solului. ru ii de împ mântare nu trebuie introdu i mai adânc de 1/3 din distan a dintre doi ru i al tura i. conecta i aparatul de testare a împ mânt rii dup cum este indicat în figura al turat . distan e care reflect adâncimea care trebuie m surat . în care axa ru ilor trebuie rotit la 90 grade. Un curent fix (continuu) i de valoare cunoscut este generat de GEO între cei doi t ru i exteriori i o sc dere a poten ialului (care reprezint o consecin a rezisten ei) este m surat automat între cei doi ru i de p mânare interiori. este creat un model care poate determina un sistem potrivit cu rezisten a împ mânt rii. -9- . GEO folose te un Sistem Automat de Control al Frecven elor (ACF). Deoarece rezultatele m sur torilor sunt deseori distorsionate i invalidate din cauza unor buc i de metal subterane i acvifere subterane etc. care selecteaz automat frecven a de testare cu cel mai mic zgomot.. M sur torile rezistivit ii solului sunt deseori deformate i/sau împiedicate de existen a curen ilor de punere la p mânt i armonicele lor. GEO arat aceast rezisten în ohmi. care permite ob inerea unei înregistr ri clare. ru ii de împ mântare sunt pozi iona i în linie dreapt .

stâlpi) este esen ial ca proba (sonda) s fie plasat în afara sferei de influen a electrodului de împ mântare testat i p mântul auxiliar. . atunci când ru ul de împ mântare P2/S este repozi ionat. utilizând metoda 62% (în m) Adâncimea electrodului testat C1/E Distan a p nâ la proba P2/S Distan a pân la proba auxiliar C2/H 25 2 15 3 20 30 6 25 40 30 10 50 Pentru a testa precizia rezultatelor i pentru a se asigura c ru ii de împ mântare sunt în afara sferelor de influen . Dac valoarea m surat r mâne constant în limite acceptabile. Dac acest lucru nu se face în afara sferei de influen . zonele efective de rezisten se vor suprapune i vor invalida orice m sur toare realizat . distan a dintre ru ii de împ mântare este suficient .Instalarea ru ilor Pentru a atinge cel mai înalt grad de precizie când este realizat o rezisten de împ mântare în 3 – poli (puncte. se repozi ioneaz ru ul de împ mântare P2/S trei picioare = 0.10 - . Urm torul tabel este un ghid pentru amplasarea probei (S/P2) i p mântul auxiliar (H/C2) Distan a aproximativ pân la probele auxiliare. Dac exist o schimbare semnificativ în înregistr ri (30%). trebuie m rit distan a dintre tija de împ mântare testat i P2/S i C2/H pân când valorile m surate r mân aproape constante.9144 m în orice direc ie i se face o nou m sur toare.

care permite ob inerea unei înregistr ri clare. fie în diagonal . În acest caz. Folosind legea lui Ohm: R = E / I. iar fluxul de curent cu un ampermetru. Pentru a preveni acest lucru. care selecteaz automat frecven a de testare cu cel mai mic zgomot. unde sunt necesare rezisten e mai mici de 3 .Testarea rezisten ei împ mânt rii. re ele de împ mântare. iar intervalul pentru primul ru de referin s fie de dou ori distan a de mai sus. Aceasta este valoarea real a electrodului de împ mântare testat. introducerea unei singure tije de împ mântare în sol nu duce la înregistrarea unei rezisten e destul de sc zute sau dorite. . de c tre GEO.11 - . Tabelul poate fi utilizat ca ghid pentru instalarea ru ilor de referin pentru sistemele de împ mântare complexe. valoarea RE reprezint valoarea total a tuturor rezisten elor. putem calcula R Conecta i aparatul de testare al împ mânt rii dup cum se vede în figur . indica iile pentru instalarea ru ilor auxiliari de împ mântare s-ar putea s nu v plaseze în afara sferei de influen . Ap sa i pe START i citi i valoarea rezisten ei RE. Diferen a de poten ial este m surat cu un voltmetru. GEO folose te un Sistem Automat de Control al Frecven elor (ACF). Dac acest electrod de împ mântare este în paralel sau în serie cu alte tije de împ mântare. Lua i distan a maxim a câmpului de împ mântare. M sur torile rezistivit ii solului sunt deseori deformate i/sau împiedicate de existen a curen ilor de punere la p mânt i armonicele lor. Metoda cu 3 poli cu c dere de poten ial Aceast metod este utilizat pentru a m sura capacitatea de disipare a unui singur electrod de împ mântare. Deseori. acest fapt fiind valabil în special în cadrul substa iilor i oficiilor centrale. fie în linie dreapt . în mod intern. funda ii de împ mântare i alte sisteme de împ mântare.

în toate tipurile de sisteme de împ mântare. Diametrul re elei sau câmpului de împ mântare în m 20 25 30 50 70 Distan a la sonda P2/S în m 30 50 70 100 130 Distan a la sonda C2/H în m 50 80 100 170 200 Nu este necesar deconectarea de la re ea a împ mânt rii testate! Se conecteaz aparatul de testare al împ mânt rii ca în figura de mai sus. Se apasa pe START i se cite te valoarea RE. obi nuite în substa ii. . O metod special de rectificare este utilizat pentru a izola sau a filtra digital al i curen i. stâlpi de înalt tensiune cu cabluri de împ mântare i instala ii comerciale cu împ mânt ri multiple.12 - . regulile / indica iile pentru testarea ru ilor de împ mântare sunt valabile atât pentru p mânt rile simple. de c dere de poten ial 3-poli (puncte). Metoda selectiv cu cle te de curent Nu este necesar deconectarea! Aceast metod unic i exlusiv LEM a fost creat pentru a m sura rezisten ele electrozilor de împ mântare individuali.Testarea rezisten ei de împ mântare în sisteme eistente. efectele rezisten elor paralele sunt eliminate din procesul de m surare i astfel nu influen eaz rezultatele m sur torilor. Aceasta este valoarea real a electrodului de împ mântare testat. cât i pentru cele complexe. În ce prive te testarea standard. pentru a m ri în mod semnificativ precizia. incluzând re ele de împ mântare i cabluri de leg tur în bucl . Prin utilizarea unui transformator (clampmetru) specializat.

distan a dintre ru ii de împ mântare este suficient . se repozi ioneaz ru ul de împ mântare P2/S cu 1 m în orice direc ie i se fac noi m sur tori. atunci când ru ul de împ mântare P2/S este repozi ionat cu aproximativ 1m. Stâlpul are 4 împ mânt ri i trebuie m surate toate patru pentru a ob ine rezisten ele individuale. trebuie m rit distan a dintre tija de împ mântare testat P2/S i C2/H.13 - . Dac valoarea m surat r mâne aproape constant . M sur torile de rezisten a împ mânt rii sunt deseori deformate i/sau împiedicate de existen a curen ilor de punere la p mânt i armonicele lor. considerate în paralel. care permite ob inerea unei înregistr ri clare i precise. pân când valorile m surate r mân aproape constante. Pentru a preveni acest lucru. Dac exist o modificare semnificativ în înregistr ri (30%). f r deconectarea nici unui circuit de împ mântare sau a cablurilor aeriene statice/p mânt. Dac un stâlp are mai mult de o împ mântare la baz . care selecteaz automat frecven a de testare cu cel mai mic zgomot. În imaginea de mai sus se poate observa c rezisten a total de împ mântare a unui stâlp individual este suma tuturor rezisten elor de împ mântare m surate. . necesit deconectarea acestor cabluri.Pentru a testa precizia rezultatelor i a asigura faptul c ru ii de împ mântare sunt în afara sferelor de influen . UNILAP GEO folose te un Sistem Automat de Control al Frecven elor (ACF). apoi se calculeaz conform formulei de mai sus. M surarea “selectiv ” a stâlpilor de înalt tensiune Testarea rezisten elor electrozilor individuali de împ mântare ai stâlpilor de înalt tensiune cu cabluri aeriene sau mijloace statice. aceste împ mânt ri trebuie de asemenea deconectate una câte una i testate. UNILAP GEO X cu clampmetru de 31 cm în diametru poate m sura rezisten ele individuale ale fiec rui picior.

Metoda f r ru i UNILAP GEO X m soar rezisten ele individuale în sisteme multi-împ mântare. folosind 2 clampmetre. în timp ce al doilea transformator m soar fluxul de curent efectiv. Cum func ioneaz …: GEO X func ioneaz pe urm torul principiu: în sistemele de împ mântare paralele/multiple. Astfel. . eliminând astfel activitatea periculoas . atunci la m surare fie g sim un circuit deschis. ca i procedeul de g sire a locurilor potrivite pentru ru ii de împ mântare suplimentari. care necesit mult timp pentru deconectarea împ mânt rilor paralele. Tehnica de prindere cu dou clampmetre m soar doar rezisten ele tijelor individuale legate în paralel în sistemele de împ mântare.Testarea rezisten ei de împ mântare în sisteme existente. rezisten a re elei pentru toate c ile de împ mântare va fi extrem de sc zut . fie se m soar rezisten a de împ mântare a buclei. care trece prin GEO X.. rezisten a re elei pentru toate rezisten ele c ilor paralele de întoarcere (R1…. în compara ie cu orice alt cale de împ mântare singular (cea testat ). Dac sistemul de împ mântare nu este legat strict în paralel.14 - . pentru a calcula rezisten a c ii de împ mântare dup redresarea sincron a curentului i tensiunii.Rn) este în realitate zero. Se poate presupune în mod logic c orice rezisten m surat trebuie asociat cu calea individual de împ mântare în jurul c reia este prins clampmetru (Rx). Primul transformator de curent induce o tensiune în circuit.

este necesar o împ mântare bine cunoscut i o conduct ( eav ) metalic de ap . GEO folose te un semnal de 55 Hz. determinarea impedan ei de împ mântare complexe este important . Metoda cu 2-poli În situa iile în care introducerea ru ilor de împ mântare nu este nici practic . . GEO d posibilitatea de a face m sur tori ale rezisten elor/continuit ii de împ mântare în 2-poli. prin accea c func ioneaz la o tensiune relativ înalt AC i un curent de pân la 250 mA. i s nu existe mufe sau flan e izolatoare. Scurt-circuit în acest caz înseamn c un cablu activ se rupe i atinge re eaua metalic a stâlpului. M surarea impedan ei împ mânt rii Atunci când se dore te calcularea posibilelor scurt-circuite în centralele electrice sau în alte situa ii care implic înalt tensiune. cât i rezistivitatea. eava de ap trebuie s fie destul de întins . Deoarece impedan a este dependent de frecven . deoarece sunt prezente atât inductan a. impedan a real poate fi determinat folosind un calcul complex. Rezisten a de împ mântare în cazul unui tr znet (fulger) i impedan a întregului sistem în cazul unui scurt-circuit într-un punct specific al liniei. care testeaz liniile de transport de înalt tensiune. Pentru a realiza acest test.Testarea rezisten ei de împ mântare. iar metalul s acopere toat suprafa a evii. f r a deforma m sur torile. Se folose te GEO X pentru m surare la toate conexiunile de împ mântare. M surarea rezisten ei de împ mântare în substa ii Prima m sur toare care trebuie f cut este o m sur toare “f r ru i”. care sunt necesare a fi realizate atunci când se face o revizie de împ mântare la o substa ie. M sur torile directe precise ale impedan ei de împ mântare sunt posibile.15 - . Pentru c acestea sunt cunoscute în majoritatea cazurilor. Centralele (sta iile) electrice (energetice). sunt interesate de 2 aspecte. GEO realizeaz acest test în mod diferit de alte aparate de testare. pentru ca acest calcul s poat fi cât mai aproape de adev r. Exist trei tipuri separate de m sur tori de împ mântare. nici posibil .

Se repozi ioneaz P2/S cu aproximativ 1 yard = 0. este un indiciu probabil al unei probleme. Dup ce s-a incheiat testul 3-poli pentru întreaga re ea. folosind metoda selectiv cu clampmetre. etc. Astfel de m sur tori trebuie repetate cel pu in 1 dat pe an. Dac exist o devia ie mai mare de 30% a valorii m surate. Substa iile sunt formate în general din stâlpi de înalt tensiune i transformatoare care sunt conectate între ele i legate la o re ea de împ mântare.9144 m i se face o nou m sur toare. acestui test trebuie Rezultatele înregistrate. care trebuie investigat . Aceast valoare trebuie înregistrat . trebuie avut în vedere c cerin ele de distan are pentru ru ii de referin sunt acelea i ca în cazul metodei standard cu 3 poli cu m surarea diferen ei de poten ial. pentru a se asigura c m sur torile sunt precise i nu au fost influen ate de efectele re elei. f r a fi necesar deconectarea. iar testul trebuie repetat cel pu in o dat pe an. O m sur toare care arat o devia ie mare fa de alte m sur tori. Pentru a realiza un test cu metoda selectiv . . pentru a detecta orice schimbare din re eaua de împ mântare.În primul rând se determin natura sistemului de împ mântare. Se urmeaz regulile/indica iile pentru instalarea ru ilor. se repozi ioneaz atât P2 cât i C2 mai departe de împ mântarea testat i se repet m sur toarea. tije. combina ii. adic suprafa a de împ mântare. E necesar l sarea unui spa iu de manevr suficient pentru a se putea realiza deplasarea u oar de la o conexiune la alta. trebuie m surate tijele de împ mântare individuale i conexiunile lor în cadrul re elei. Scopul acestei metode este asigurarea faptului c rezisten ele din re ea sunt cât se poate de uniforme. Se m soar fiecare conexiune separat. sistem de ap .16 - .

un circuit de împ mântare separat de la BPP la câmpul de împ mântare. un alt circuit de împ mântare de la BPP la conducta de ap i un circuit de împ mântare conectat la arm tura cl dirii. Se înregistreaz m sur torile. În primul rând se localizeaz BPP (Bara principal de împ mântare) din sediul central. Scopul este de a asigura faptul c toate împ mânt rile sunt conectate. . de referin . Se conecteaz BPP conform imaginii de mai jos. inând cont de cerin ele instal rii ru ilor de împ mântare.17 - . multe companii de telefoane folosesc perechi neutilizate de cabluri. Prima m sur toare care trebuie efectuat este m sur toarea f r ru i a tuturor împ mânt rilor individuale care pleac din BPP. Se conecteaz GEO X i se m soar rezisten a buclei BPPului. în special BPP. BPP va avea o leg tur care duce la MPN (Multiîmp mântarea neutr fiderul de rezerv ). care ies la aproximativ 1 mil = 1 609 m. Este important de tiut c nu se m soar rezisten ele individuale. ci mai degrab rezisten a buclei de care este prins aparatul de m sur . iar acest test trebuie repetat cel pu in 1 dat pe an. pentru a determina tipul de împ mântare. a câmpului de împ mântare. a conductei de ap i a arm turii cl dirii. 2) A doua m sur toare se face prin metoda cu 3 poli pentru întregul sistem de împ mântare.Distan a aproximativ la sondele suplimentare folosind metoda 62% în m Adâncimea electrodului Distan a la sonda C1/E Distan a la sonda suplimentar C2 / H 2 15 25 3 20 30 6 25 40 10 30 50 M surarea rezisten ei de împ mântare în sediile centrale 1) Când se realizeaz o revizie la un sediu central sunt cerute 3 sau 4 m sur tori diferite. Pentru a ajunge la zonele izolate de p mânt.

aceasta este rezisten a real a câmpului de împ mântare plus calea paralel a BPP. atunci când este calculat . valoarea fiind rezisten a acelui picior specific al BPP. care trebuie s aib o valoare ohmic foarte sc zut . Aceasta func ioneaz similar cu metoda “F r ru i”. respectiv conducta de ap i armatura structural metalic . dar nu vor ar ta cum func ioneaz sistemul ca re ea. Ulterior m sur torile se fac la eava de ap i la arm tura cl dirii. este “Metoda selectiv f r ru i”.3) Acum se m soar rezisten ele individuale ale sistemului de împ mântare. Rezisten a picioarelor individuale. care iese din câmpul de împ mântare (figura de mai sus). aceast înregistrare fiind valoarea rezisten ei reale a Câmpului de Împ mântare a Sediului Central. Precizia acestor m sur tori poate fi verificat u or. Din aceste calcule se observ c exist o diferen de 20 – 30% fa de valoarea total RE. pentru c în practic . Aceasta este cea mai precis metod pentru m surarea unui sediu central. de aici rezultând faptul c ea nu ar trebui s aib nici un efect real asupra m sur torilor înregistrate. atunci a fost îndeplinit cerin a respectiv . totul este conectat. Se ia CT de citire a curentului i se prinde în jurul cablului de împ mântare. în cazul producerii unui fulger sau a unei c deri de curent. M sur torile vor fi precise. trebuie s egaleze rezisten a întregului sistem dat. aceste m sur tori ar trebui s fie egale cu rezisten a întregului sistem. Acest procedeu poate fi repetat pentru celelalte picioare ale BPP. Se prinde CT pentru inducerea tensiunii în jurul cablului care duce la BPP i deoarece BPP este conectat la sursa energetic paralel cu sistemul de legare la p mânt. Acum se m soar rezisten ele individuale. Apoi se m soar câmpul de împ mântare. prin aceea c ofer toate rezisten ele individuale i comportarea lor real într-o împ mântare în serie. Se m soar rezisten a MPN. Când se m soar rezisten a. folosind metoda selectiv a GEO X. cu ajutorul legii lui Ohm. Folosind din nou legea lui Ohm. se prinde inductorul CT în jurul leg turii care duce spre conducta de ap i cum aceasta trebuie s aibe o rezisten foarte sc zut . . înregistrarea va fi valabil doar pentru MPN. Pentru a demonstra acest lucru se poate m sura separat fiecare picior deconectat prin metoda 3-poli i se înregistreaz fiecare m surare. Pentru a m sura BPP prin metoda selectiv f r ru i.18 - . Se deconecteaz picioarele diferite ale BPP i se m soar rezisten a. Se conecteaz GEO X ca în imaginea de mai jos. Ultima cale de m surare a rezisten ei diferitelor picioare ale BPP. dar difer prin faptul c se folosesc cele 2 CT separate.

19 - . împ mântarea inelar fiind conectat la BPP. stâlpi de microunde i radio. . În majoritatea zonelor exist un stâlp cu 3 picioare. Aceasta nu este o m sur toare real de rezisten a împ mânt rii din cauza re elei de împ mântare. 1) Prima m sur toare f r ru i este a picioarelor individuale ale stâlpului i a celor 4 col uri al cl dirii. Cele 4 col uri sunt de i o conexiune între inelul de împ mântare asemenea interconectate printr-un cablu de cupru. Trebuie avute în vedere regulile pentru instalarea ru ilor. dac exist conectare electric i dac poate trece curentul electric. Deci este în primul rând un test de continuitate pentru a verifica dac exist împ mântare. Aceste împ mânt ri sunt conectate la un cablu de cupru. Cl direa celulei este legat la p mânt în toate cele 4 col uri conectate la BPP printr-un cablu de cupru. Aceast i m sur toare trebuie înregistrat m sur torile trebuie efectuate de cel pu in 2 ori pe an. În interiorul cl dirii exist o împ mântare inelar i o BPP. 2) Ulterior se m soar rezisten a întregului sistem prin metoda 3-poli.M surarea rezisten ei de împ mântare în celule (stâlpi) pentru transmisii radio i microunde Exist 3 m sur tori necesare în momentul realiz rii unei revizii la o celul . Lâng stâlp este a ezat cl direa în care este depozitat echipamentul de transmisie. cu împ mânt ri proprii. Exist al cl dirii i inelul de împ mântare al stâlpului.

întâi . trebuie determinat motivul care duce la acest fenomen. prin metoda de prindere selectiv . pentru a verifica dac exist contact i curentul poate trece. Aceasta va verifica integritatea împ mânt rilor individuale.3) În final se m soar împ mânt rile individuale. Aceast celul este în general legat la p mânt.20 - . ci se m soar rezisten a leg turii (buclei). Se m soar rezisten a fiec rui picior al stâlpului i celor 4 col uri ale cl dirii. conecta i printr-un cablu de cupru. M surarea rezisten ei de împ mântare în celule de comutare de la distan Exist 3 m sur tori cheie atunci când sunt realizate testele în celule de comutare cu comand de la distan . de exemplu concentratori de linii digitale. Dac una dintre m sur tori arat un grad de variabilitate mai mare decât a celorlalte. Prin aceasta nu se m soar rezisten ele individuale de împ mântare. etc. la oricare din capetele cutiei i va avea o serie de ru i de împ mântare în jurul cutiei. conexiunile lor i faptul c poten ialul de împ mântare este destul de uniform peste tot. 1) Mai se dore te verificarea împ mânt rilor celulei prin metoda “f r ru i”.

Majoritatea sistemelor de protec ie de acest gen urmeaz modelul de împ mântare al tutror celor 4 col uri ale cl dirii. A se avea în vedere regulile pentru instalarea ru ilor. Num rul de tije de împ mântare variaz în func ie de m rimea cl dirii i valoarea rezisten ei care se incearc a fi ob inut . 1) Prima m sur toare este m sur toarea “f r ru i” a cl dirii (vezi figura de mai jos). Trebuie f cut o m sur toare de control la ambele capete ale celulei.21 - . . Aceasta nu este o m sur toare real de rezisten a împ mânt rii din cauza re elei de împ mântare. iar acestea sunt conectate de obicei printr-un cablu de cupru. Aceast m sur toare trebuie înregistrat i m sur torile trebuie efectuate de cel pu in 2 ori pe an. al unui sistem de protec ie împotriva întreruperilor de curent i a tr znetelor. cerute în momentul realiz rii unei revizii. Prin aceasta se va verifica integritatea împ mânt rilor individuale.2) A doua m sur toare realizat este cea cu 3 poli a întregului sistem de împ mântare. 3) În final se m soar împ mânt rile individuale prin metoda selectiv . conexiunile lor i faptul c poten ialul de împ mântare este destul de uniform peste tot. Deci este în primul rând un test de continuitate pentru a verifica dac exist împ mântare. Conectarea la oricare dintre împ mânt ri se face ca în figura de mai jos. M surarea rezisten ei de împ mântare la sistemele de protec ie industriale / comerciale împotriva desc rc rilor electrice atmosferice (paratr znet) Exist 3 m sur tori de rezisten a împ mânt rii. dac exist conectare electric i dac poate trece curentul electric.

Dac una dintre m sur tori arat un grad de variabilitate mai mare decât a celorlalte. conexiunile lor i uniformitatea poten ialului de împ mântare. Instrumente de testare a împ mânt rii SATURN GEO/GEO X Instrumente universale de testare a împ mânt rii. 3) În final se m soar împ mânt rile individuale prin metoda selectiv . trebuie determinat motivul care duce la acest fenomen.2) Dup terminarea verific rii “f r ru i” a cl dirii. Aceast m sur toare trebuie înregistrat i m sur torile trebuie efectuate de cel pu in 2 ori pe an.22 - . limite ajustabile i afi eaz rezisten a sondei de m sur i a sondelor auxiliare. Pentru m sur torile standard în 3-poli sunt disponibile multe func ii suplimentare speciale. un ecran (display) luminos. pentru testarea instala iilor i protec ie fa de tr znet Toate instrumentele func ioneaz cu alimentare din baterii. Prin aceasta se va verifica integritatea împ mânt rilor individuale. Autoscalarea i eliminarea curen ilor parazi i ofer rezultate sigure ale m sur torilor. . Se m soar rezisten a tutror celor 4 col uri ale cl dirii. A se avea în vedere regulile pentru instalarea ru ilor. au oprire automat . se m soar rezisten a întregului sistem prin metoda 3-poli.

potrivit pentru SATURN GEO X (cu interfa RS232 sau DOCU-PACK).m surarea rezisten ei 2 poli .m sur tori de împ mântare selective.m sur tori în 3-poli i m sur tori de rezisten suplimentare în 2-poli cu AC WinGEO .împ mântare f r ru i . DIAGNOZ SATURN GEO X – Aparatul profesional .m sur tori de rezisten în 2 poli i 4 poli cu DC (mai mare de 200 mA) .impedan a împ mânt rii pentru stâlpii de înalt tensiune . Windows NT . SETUP.rezisten a specific a p mântului . înregistrare.SATURN GEO .are o construc ie deosebit de robust datorat carcasei de protec ie din cauciuc i a curelei de transport Handy GEO .display (ecran) digital .m sur tori pentru testare rapid .m sur tori de rezisten în 2 poli cu AC . care utilizeaz Windows Windows ’95 / ‘98.23 - . f r întreruperea circuitelor . achizi ie de date m surate. u or manevrabil .aparat mic de testare a împ mânt rii. cu bar .aparat de testare pentru m surarea împ mânt rilor individuale sau a sistemelor multi-bucl .m surarea împ mânt rii în 4 poli .impedan a de împ mântare a stâlpilor de înalt tensiune .graph .m sur tori de împ mântare 3-poli .aplica ie software pentru PC.m surarea rezisten ei cu AC . f r influen e de la p mânt ri paralele (învecinate) . m sur tori pentru rezisten a specific a p mântului .m surarea împ mânt rii în 3 poli .valoarea m surat disponibil la ie ire prin interfa (imprimant sau PC) .m sur tori de rezisten 2-poli .înregistrare (reperare) a valorilor m surate prin software Windows WinGEO op ional SATURN GEO – Aparatul universal .ecran (display) digital.stocarea sau editarea direct a valorilor prin DOCU-PACK op ional (interfa RS232 necesar ) . control la distan .

24 - .c. set de m surare GEO 4-poli si geanta std. fara accesorii SATURN GEO EASY set de baz . cu 4 poli In c. sol: Masurare rezistente: In.c.a. auto - - - Optional Cod comanda A188503110 A188503111 A188506411 A188506611 A188506711 A188506510 A188506511 A188506513 A188506511S A188506512 A604510302 A604510301 A604510303 A604510304 A603000530 ST0010Z A689900172 A680506211 Denumire Handy GEO set de baz Handy GEO cu set de m surare GEO 3-poli SATURN GEO set de baz . fara accesorii SATURN GEO X set de baz . auto SATURN GEO plus 300 k 2% 1m 48 V >50 mA 128 Hz SATURN GEO X 300 k 2% 1m 20/48 V >250 mA 55…128 Hz. cu 2 poli Diverse: Programare limite Interfata RS232 Optional Protectie antisoc SATURN GEO 300 k 2% 1m 20/48 V >250 mA 55…128 Hz. 2 mosoare 25m.GHID DE SELECTIE: Date tehnice Domeniul de m sura Precizia Rezolu ia Tensiunea m surat Curent maxim testat Frecven Handy GEO 2000 6% 10 m < 25 V > 50 mA 128 Hz SATURN GEO easy 300 k 2% 1m 48 V >50 mA 128 Hz Masurare priza de pamant cu: 4-poli 2-poli 3-poli Metoda selectiva Metoda “f r ru i” Masurare rezistiv. 1 mosor 50m) Accesorii de masurare GEO 4-poli (4 tarusi. cu 2 poli In c. fara accesorii SATURN GEO PLUS set de baz . Accesorii de masurare GEO 3-poli (2 tarusi. fara accesorii SATURN GEO X cu set de m surare 2/3/4-poli si geanta standard de transport SATURN GEO X cu set de m surare 2/3/4-poli si geanta mare de transport SATURN GEO X cu set de m surare 2/3/4-poli. inclusiv geanta mare de transport SATURN GEO X cu interfata RS232. adaptor si 2 clesti de curent pentru masurare selectiva si fara tarusi. 1 mosor 25m. 1 mosor 50m) Accesorii de masurare prin metoda “SELECTIV ” (adaptor + 1 cleste) Accesorii de masurare prin metoda “F R RU I” (adaptor + 2 clesti) Geanta standard de transport (cu locasuri pentru aparat si set GEO 4-poli) Geanta mare de transport (cu locasuri pentru toate accesoriile) WinGEO software pentru SATURN GEO X cu RS232 Transformator de curent ptr.c. m sur tori pe stâlpii de înalt tensiune =320mm .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful