Gheorghe Hagi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Gheorghe Hagi

Informații generale

Data nașterii 5 februarie 1965 (53 de ani)[1]

Locul nașterii Săcele, Dobrogea, România

Înălțime 1,72 m

Greutate 73 kg

Post mijlocaș ofensiv

Cluburi de juniori

Ani Club

1978–1980 Farul Constanța

1980–1981 Luceafărul București

1981–1982 Farul Constanța

Cluburi de seniori*

Ani Club Ap† (G)†

 1982–1983 Farul Constanța 18 (7)

1983–1987 Sportul Studențesc 108 (58)

1987–1990 Steaua București 97 (76)

1990–1992 Real Madrid 64 (16)

1992–1994 Brescia 61 (14)

1994–1996 Barcelona 36 (7)

1996–2001 Galatasaray 132 (59)

Total 516 (237)

Echipa națională

1983–2000 România 125 (35)

Echipe antrenate

2001 România

2003–2004 Bursaspor

2004–2005 Galatasaray

2005–2006 Poli Timișoara

2007 Steaua București

2010–2011 Galatasaray

2014– Viitorul

* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului

național
† Apariții (Goluri).

Modifică date / text

Gheorghe Hagi (n. 5 februarie 1965,[1] Săcele, Dobrogea, România) este un fost fotbalist român,
considerat unul dintre cei mai buni mijlocași ofensivi în Europa anilor '80 și '90[2] și cel mai mare
fotbalist român din toate timpurile.[3] Fanii lui Galatasaray l-au numit "Comandante"
(Comandantul) și românii l-au numit "Regele".
Supranumit "Maradona din Carpați", Hagi este considerat un erou în România. A fost numit
fotbalistul român al anului de șapte ori, și este privit ca unul dintre cei mai buni fotbaliști ai
generației sale.[4][5] Ca un constructor de joc avansat, a fost recunoscut pentru dribling, tehnică,
viziune, pase și finalizare.[6]
Hagi a jucat pentru naționala României la trei campionate mondiale în 1990, 1994 (unde a fost
numit în World Cup All-Star Team) și 1998, cât și în trei campionate
 europene în 1984, 1996 și 2000. A avut 125 de prezențe pentru România, al doilea după Dorinel
Munteanu, și este pe prima poziție a marcatorilor (alături de Adrian Mutu) cu 35 de goluri.
În noiembrie 2003, pentru a celebra jubileul UEFA, a fost selectat de către Federația Română de
Fotbal drept cel mai bun jucător al României din ultimii 50 de ani.[7] În 2004, a fost numit
de Pelé drept unul dintre cei 125 cei mai mari fotbaliști în viață, la o ceremonie de premiere
a FIFA.[8] Hagi este unul din puținii fotbaliști care au jucat pentru ambele cluburi rivale spaniole
Real Madrid și Barcelona.
În 2009, Hagi a fondat clubul român Viitorul Constanța. În prezent el este atât proprietarul cât și
președintele clubului. De asemenea, a înființat Academia de Fotbal Gheorghe Hagi, una dintre
cele mai mari academii de fotbal din Europa de Sud-Est.[9]
Fiul său, Ianis, este de asemenea fotbalist, actualmente sub contract cu Viitorul Constanța.

Cuprins
[ascunde]

 1Cariera fotbalistică
o 1.1Cariera de club
o 1.2La Națională
 2Cariera de antrenor
 3Palmares
o 3.1Ca jucător
o 3.2Individual
o 3.3Ca antrenor
 4Recunoaștere internațională
 5Goluri și meciuri celebre
 6Om de afaceri
 7Viața personală
 8Note
 9Lectură suplimentară
 10Legături externe

Cariera fotbalistică[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Hagi a început să joace fotbal la vârsta de 10 ani, la Farul Constanța, echipă la care a
și debutat în Divizia A, la 17 ani[10]. În cariera sa, Hagi a evoluat la Sportul Studențesc, Steaua
București, Real Madrid, Brescia, Barcelona și Galatasaray. La echipa națională, Hagi a reușit să
bifeze 125 de prezențe, cu 35 de goluri marcate[10].
Ca jucător, Hagi a fost un purtător clasic de număr 10 (conducător de joc) care se remarca în
teren prin claritatea paselor trimise către atacanți și șuturile eficace la poartă, atunci când se afla
el însuși în poziție de finalizator. Câteva din golurile sale au intrat în istoria fotbalului. Hagi
reușea să depășească ușor mulți adversarii prin dribling și găsea deseori de unul singur mijloace
de câștigare a unui meci. Deși nu excela la capitolul viteză, se orienta excelent în teren și reușea
să fie prezent în bune poziții de joc, ceea ce îi permitea fie să paseze decisiv, fie să șuteze cu
succes de la distanță.
Hagi a fost și un excelent executant de lovituri libere, înscriind numeroase goluri din poziții fixe.
Cariera de club[modificare | modificare sursă]
Cariera lui Hagi ca jucător profesionist (sau semi-profesionist - în timpul regimului socialist) poate
fi împărțită în mai multe perioade:

 1978-1987: debutul și consacrarea la nivel național: Gică Hagi și-a început cariera în fotbal
la echipa de copii și juniori a Farului Constanța, sub îndrumarea lui Iosif Bukossy, fiind oficial
legitimat la 13 ani. Doi ani mai târziu, este selectat de Federație în lotul echipei Luceafărul
 București, care în acea perioadă era practic echipa națională de juniori a Românei, locul
unde se formau marile talente. După alți doi ani tânărul Gică se întoarce la Farul Constanța,
fapt ce a marcat și debutul său în Divizia A la 11 septembrie 1982. Un an mai târziu se
transferă la Sportul Studențesc. Va activa la această formație timp de patru ani, perioadă
care a marcat ascensiunea sa în topul fotbalului românesc, fiind doi ani consecutiv
golgheter. La 10 august 1983, Hagi își face debutul în echipa națională într-un meci disputat
în compania Norvegiei și încheiat cu o remiză albă. Un mai târziu va face parte din lotul
echipei naționale care a participat la Euro '84 din Franța. La Sportul Studențesc, unde juca
rol de "copil teribil", Hagi face câteva meciuri de-a dreptul senzaționale, contribuind decisiv în
sezonul 1985-1986 la câștigarea titlului de vicecampioni (cea mai bună performanță de până
azi a clubului din Regie), dar și la 3 calificări consecutive în Cupa UEFA (1983-84; 1984-85;
1985-86).
 1987-1990: consacrarea la nivel internațional. În iarna 1986/1987, Gheorghe Hagi este
împrumutat la proaspăt campioana Europei de atunci, Steaua București, în vederea cooptării
în lotul pentru partida cu Dinamo Kiev din Supercupa Europei. Deși contractul inițial a fost
doar pentru acest meci, după ce Hagi a fost autorul singurului gol, victorios, el nu a mai fost
lăsat să se întoarcă în Regie. În cei patru ani petrecuți în roșu-albastru, Gică Hagi s-a
consacrat definitiv în fotbalul internațional. Și-a înscris în palmares 3 titluri de campion cu
Steaua (1987, 1988 si 1989), 3 cupe ale României în aceiași ani precum și Supercupa
Europei din 1987. Cu Steaua a rămas în topul echipelor din Europa, unde a ajuns în
semifinala CCE din 1988, echipa fiind eliminată de Benfica și în finala CCE din 1989,
pierdută în fața echipei italiene AC Milan (fiind desemnat al doilea jucător ca valoare din
competiție, după Marco van Basten). La nivelul echipei naționale, participă cu România
la Cupa Mondială din 1990 - Italia.
 1990-1996: anii de maturitate. Hagi este liderul incontestabil al echipei României și
contribuie decisiv la cele mai mari succese din istoria Naționalei. Hagi semnase chiar
înaintea amicalului Belgia-România, jucat la Bruxelles, cu aproape trei săptămâni înainte de
startul Campionatului Mondial din Italia (mai 1990), cu Real Madrid, suma de transfer fiind
400 milioane de pesetas, aproximativ 4 milioane de dolari și devenea în acel moment cel mai
scump jucător din istorie cumpărat de Real Madrid. A jucat 2 sezoane într-o echipă cu mulți
fotbaliști de valoare, precum Michel, Butragueno și Hierro, iar românul a purtat tricoul cu
numărul 10, cel care se acorda, mai ales atunci, celui mai valoros fotbalist al echipei. I-a avut
antrenori pe galezul John Toshack, doar pentru câteva meciuri, apoi pe bancă au
urmat Alfredo Di Stefano și Radomir Antic în anul următor. Golul înscris de la mijlocul
terenului de român, în meciul Real Madrid - Osasuna, din sezonul 1990/1991, a fost votat
drept cel mai spectaculos gol de la mare distanță de cititorii cotidianului spaniol Marca. În
1992 a fost transferat la Brescia pentru 2,4 milioane de dolari, unde antrenor era Mircea
Lucescu iar în echipă se aflau și colegii lui Hagi de la Națională, Dănuț Lupu, Dorin
Mateuț, Ioan Sabău și Florin Răducioiu. În primul sezon al venirii sale, echipa italiană a
retrogradat în Serie B; în următorul sezon Hagi a contribuit la promovarea echipei în Serie A
dar și la câștigarea Cupei Anglo-Italiene (1993-94). După prestația formidabilă de
la Campionatul Mondial din 1994 din SUA, antrenorul Barcelonei, olandezul Johan Cruyff l-a
cooptat pe Hagi la Barcelona alături de stele
precum Stoicikov, Romario, Koeman sau Guardiola. Din 1995 a devenit coleg de echipă
cu Gică Popescu și cu Figo. Cea mai frumoasă reușită a lui Hagi pentru Barcelona este golul
marcat de la mijlocul terenului într-un meci cu Celta Vigo. Nu a avut o relație prea bună cu
Johan Cruyff, motiv pentru care a și plecat la Galatasaray, în 1996.
 1996-2001: succesul răsunător din Turcia și retragerea. Gică se transferă
la Galatasaray Istanbul, formația cu care va avea cele mai mari reușite în plan fotbalistic,
câștigând o popularitate imensă printre suporterii turci. Câștigă 4 titluri de campion (1996–
97, 1997–98, 1998–99, 1999–00), 2 cupe ale Turciei (1998-99, 1999-00) și Supercupa
Turciei de 2 ori (1996, 1997), iar în anul 2000 va conduce echipa spre câștigarea Cupei
UEFA, sub comanda lui Fatih Terim (în finală a fost eliminat în minutul '94 pentru o lovitură
cu cotul asupra lui Tony Adams) și Supercupei Europei, cu Mircea Lucescu pe bancă,
performanțe neegalate în istoria fotbalului din Turcia. Sezonul competițional 2000/2001 va fi
ultimul în fotbalul activ. Hagi a marcat un gol fabulos în victoria obținută de turci cu francezii
de la Monaco, meci desfășurat în acel sezon de Champions League. Reușita a fost votată
 de microbiști în sondajul UEFA în topul celor mai frumoase execuții din istoria cupelor
europene. După meciul Galatasaray – Trabzonspor 4-0 (din etapa a 34-a, ultima, a
campionatului Turciei), în care a marcat două goluri (în min. 25 și 44, ultimul din penalty), se
retrage din activitatea de jucător. A devenit un idol pentru fanii turci, aceștia scandându-i
numele chiar și după retragerea din fotbal și cântând un refren devenit celebru, "I love you
Hagi".
În ciuda finalului de carieră, în general Hagi a fost totuși un jucător fair-play, care era penalizat
foarte rar de arbitri.
La Națională[modificare | modificare sursă]
Hagi a debutat la echipa națională la vârsta de 18 ani, pe 10 august 1983 la Oslo, în meciul
amical Norvegia - România. Până atunci jucase pentru România în echipa de juniori sub 16 ani
(4 meciuri), echipa de juniori sub 17 ani (13 meciuri, 1 gol), echipa de juniori sub 18 ani (32
meciuri, 9 goluri) și echipa olimpică (4 meciuri).În 1985, pe 16 octombrie, Mircea Lucescu, pe
atunci antrenor al echipei naționale, l-a desemnat pentru prima oară pe Hagi căpitan al echipei
naționale. Hagi avea doar 20 de ani și meciul, disputat pe stadionul 23 august împotriva Irlandei
de Nord, era decisiv pentru calificarea la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic - 1986.
Evoluția lui Hagi a fost foarte ștearsă și mulți au criticat la acea vreme decizia lui Lucescu. Cert
este că vreme de câțiva ani căpitanul "de drept" al echipei naționale a devenit portarul Silviu
Lung, un jucător mult mai matur și mai experimentat decât Hagi. Totuși, după retragerea lui Silviu
Lung (în 1990), Hagi a devenit repede căpitanul de drept al naționalei. A fost de 65 de ori
căpitanul echipei naționale, conducând din teren echipa României la 2 Cupe Mondiale (1994 -
USA și 1998 - Franța) și la 2 Campionate Europene (1996 - Anglia și 2000 - Belgia și Olanda).De
asemenea, a mai participat cu România și la Campionatul European din 1984 - Franța (ca
rezervă) și la Cupa Mondială din 1990 - Italia (ca titular).
După Campionatul Mondial din 1998, Gheorghe Hagi decide să se retragă din echipa națională
ca după câteva luni să se răzgândească și să joace la Campionatul European din 2000. Hagi a
condus România până în sferturi, unde a fost eliminată de Italia. În acel meci Hagi a primit
cartonaș roșu în minutul '55 după un fault dur asupra lui Antonio Conte, devenind ultimul meci
sub tricolorul românesc. La nivelul naționalei, era, în acel moment, recordmanul selecțiilor (125),
al golurilor marcate (35), al prezențelor pe post de căpitan (62) și al longevității (16 ani, 10 luni și
14 zile).
Pe 24 aprilie 2001 are loc meciul său demonstrativ de retragere (”Gala Hagi”), la București, pe
stadionul Național, o selecționată a României înfruntând o selecționată mondială (Stelele Lumii),
scorul fiind 2-2. La acest meci au participat 80.000 de fani din toată țara. La eveniment au
participat și numeroase personalități ale fotbalului european, printre care Joseph Blatter,
președintele FIFA, Michel Platini, foști colegi ai lui Hagi de la Brescia, FC Barcelona, Real
Madrid, Galatasaray Istanbul.
În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a II-a, „pentru rezultatele obținute
în perioada 1990—2000 prin participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale și
europene de fotbal și pentru întreaga activitate sportivă”.[11][12]

[arată]Goluri pentru România

Cariera de antrenor[modificare | modificare sursă]

Ienei, Iordanescu, Hagi, Popescu

Prima tentativă ca antrenor a lui Hagi a fost la echipa națională în 2001, unde a deținut postul
timp de cinci luni. În toamna lui 2003 a fost antrenor pentru scurt timp la Bursaspor, iar
din martie 2004 a fost antrenor la Galatasaray timp de un an după care și-a dat demisia. La
gruparea din Istanbul a câștigat primul trofeu al carierei de antrenor, Cupa Turciei. A fost
manager general al echipei FCU Politehnica Timișoara în returul campionatului Diviziei A 2005-
2006 dându-și din nou demisia. După retragerea din cariera de fotbalist, principalul
stadion din Constanța a preluat numele lui Hagi, dar după ce acesta a decis să preia pe Poli,
numele arenei a redevenit Farul.[13]
În perioada iunie - 20 septembrie 2007, Hagi a fost antrenor principal la FC Steaua București. În
scurtul mandat, a reușit să califice echipa în grupele Ligii Campionilor prin depășirea a două
tururi preliminare, dar în campionat rezultatele au întârziat să apară. După un meci pierdut
cu Sparta Praga în Liga Campionilor, Hagi a demisionat de la Steaua.În octombrie 2010, Hagi a
revenit la conducerea echipei turce Galatasaray, cu care a semnat un contract pentru un sezon
și jumătate. În prezent el este antrenorul echipei Viitorul Constanța echipa pe care o și
patronează. El își dorește să mai antreneze și echipa Steaua București dar și echipa
Galatasaray Istanbul măcar o dată.[14] În 2013, după o serie de rezultate dezamăgitoare ale
echipei patronate de el la începutul campionatului în sezonul 2013-2014, cu doar două puncte
acumulate în 6 etape ale Ligii I, Hagi s-a hotărât să conducă antrenamentele Viitorului
Constanța.[15][16]
După două sezoane în care s-a salvat pe final de retrogradare, Viitorul s-a obișnuit cu Liga 1, iar
cea mai bună dovadă a fost jocul practicat de puștii lui Hagi în ediția 2014-2015, parcursul
excelent i-au făcut pe reprezentanții echipelor din Liga I (președintele, antrenorul și căpitanul
echipei de la toate echipele de Liga I), pe ziariștii de sport și publicul larg să-l voteze pe
Gheorghe Hagi drept antrenorul anului 2015.
Rezultatele echipei din actualul sezon nu sunt trecute cu vederea și sunt apreciate de microbiști,
Gheorghe Hagi demonstrând că este un antrenor pe măsura renumelui său ca fotbalist.

Palmares[modificare | modificare sursă]

Hagi si Luis Figo

Hagi si Nadia

Gheorge Hagi cu Adrian Paunescu

Fiul lui Hagi, Ianis, și Gino Iorgulescu

Ca jucător[modificare | modificare sursă]

Sportul Studențesc

 Liga I: vicecampion al României în 1985–86

Steaua București

 Liga I: 1986–87, 1987–88, 1988–89

 Cupa României: 1986–87, 1987-88; 1988–89
 Supercupa Europei: 1987 (Steaua a învins ca urmare a golului marcat de Hagi: 1-0
cu Dinamo Kiev)
 Cupa Campionilor Europeni: vicecampion al Europei în 1988–89 (finala Cupei Campionilor
pierdută de Steaua cu 0-4 împotriva lui AC Milan)
Real Madrid

 Supercopa de España: 1990

 La Liga: vicecampion în 1991–92
 Copa del Rey: finalist 1991–92
Brescia

 Cupa Anglo-Italiană: 1993–94

FC Barcelona

 Supercopa de España: 1994

 Copa del Rey: finalist 1995–96
Galatasaray

 Superliga: 1996–97, 1997–98, 1998–99, 1999–00

 Cupa Turciei: 1998–99, 1999–00
 Supercupa Turciei: 1996, 1997
 Cupa UEFA: 1999–00
 Supercupa Europei: 2000
Individual[modificare | modificare sursă]

 Liga I: Golgheter 1985, 1986

 Cupa Campionilor Europeni: Golgheter 1988
 Fotbalistul român al anului: 1985, 1987, 1993, 1994, 1997, 1999, 2000
 Echipa Campionatului Mondial de Fotbal: 1994
 FIFA 100: 2004
 Golden Foot Legends Award: 2015
 Antrenorul anului in Romania: 2015
Ca antrenor[modificare | modificare sursă]
Galatasaray

 Cupa Turciei: (2005)

Viitorul Constanța

 Liga 1: (2017)

Recunoaștere internațională[modificare | modificare sursă]

Dacă mai era nevoie de încă o recunoaștere a valorii sale, Hagi a atras de nenumăte ori
aprecierea adversarilor și a marilor oameni de fotbal din lume. Pele, Cruyff, Matthaus, Fatih
Terim, Maradona, Michel Platini sau Eusebio sunt doar câteva dintre personalitățile care l-au
elogiat.
,,Gheorghe Hagi a fost un jucător foarte bun. Am urmărit echipa României la Cupa Mondială
din SUA și mi-ar fi plăcut să-mi fi fost cândva coechipier. Golurile lui frumoase au făcut înconjurul
lumii și este foarte, foarte iubit. A creat fotbal, iar asta respect cel mai mult de la un jucător"
- Michel Platini, președinte UEFA
,,Hagi este pentru România ceea ce este Beckenbauer pentru Germania" – Lothar
Matthaus,fost internațional german
 ,,Hagi a fost unul dintre cei mai tehnici jucători din fotbalul european" – Eusebio, fost
internațional portughez
,,Hagi i-a învățat fotbal pe turci. Era foarte concentrat înaintea fiecărui meci, intra în febra lui,
începea să vorbească precum un om bătrân, era foarte serios. A fost un jucător excepțional" –
Claudio Taffarel, fost portar Brazilia
,,Mi-a plăcut foarte mult de fotbalistul Hagi. A fost un tip special pentru mine, nu cred
vreodată că o să pot uita felul în care juca" - Hakan Șukur, fost internațional turc
,,Gică obișnuia să cânte cu mine în vestiar. Încerca să învețe toate cuvintele, pentru a ține
ritmul. Ce-i drept, nu prea avea el voce, dar îi plăcea să ia parte la distracție. Ascultați ce vă
spun, aveți impresia că este un tip prea serios, dar nu e deloc așa. Lui îi place să se distreze, să
râdă, să facă glume, e un tip super" - Maurizio Neri, fost jucător Brescia
,,În prima zi când a venit la Barcelona la antrenament, avea jambierele tăiate în vârf. Nu mai
văzusem așa ceva, normal că m-a surprins" - Ronald Koeman, fost jucător Barcelona
,,Mi-a plăcut foarte mult cum juca Hagi. Pentru mine este un jucător fenomenal, care putea
juca sigur în echipa Braziliei în 1994. România din acel an era o echipă care practica un fotbal
încântător, cu jucători grandioși, așa cum era Hagi" - Djalminha Feitosa Dias, fost internațional
brazilian
,,Hagi a fost cel mai mare fotbalist alături de care am jucat. A fost singurul jucător care a știut
mereu unde să-mi dea mingea. Voi, românii, ați avut un jucător colosal, iar numele lui este Hagi.
Mă înțelegeam perfect cu el pe teren" – Mario Jardel, fost internațional brazilian
,,Hagi e la fel de bun ca vinul, cu cât îmbătrânește, cu atât e mai bun" – Luis Fernandez, fost
internațional francez
,,Crezi că aș putea să-l uit vreodată pe Hagi? N-am dormit multe nopți, după golul acela. M-am
tot gândit cum a putut să mă păcălească. Am fost convins că va centra, de aceea am ieșit. Dar
n-a centrat. Hagi m-a simțit și a tras direct" - Oscar Cordoba, fost portar Columbia
,,Echipa juca cu o minge, Hagi avea nevoie de un alt balon, doar pentru el" – Ramon Mendoza,
fost președinte Real Madrid
,,Hagi este unul dintre copiii mei, nu am ascuns niciodată asta. Este un garant al ambiției și al
seriozității" – Radomir Antic, fost antrenor al lui Hagi la Real Madrid
,,L-am urmărit pe Hagi încă de pe vremea când avea 16-17 ani. La un moment dat, m-am hotărât
să trimit un emisar la București pentru a-l observa mai de aproape. A trecut ceva timp de atunci,
dar îmi amintesc foarte bine. Hagi a fost un talent enorm" – Luigi Corioni, președinte Brescia
,,Hagi a fost un mare fotbalist, îl respectam, firește. Îl respectam atât de mult încât l-am dat în
grija lui Donadoni, care era ca un mic pitbull, pentru ca Hagi să nu-și poată face jocul. Nu era
nimic personal, doar că avându-l pe Hagi scos din joc, ne era nouă mai ușor" – Ruud Gullit –
fost internațional olandez
,,Drac român! A fost un jucător senzațional, dar uneori era foarte egoist" – Fernando Hierro,
fost jucător Real Madrid
,,Hagi este un băiat foarte de treabă și a fost un mare jucător. Era captivant să-i urmăresc
driblingurile la televizor, mă fascina" - Pele, fost internațional brazilian
,,Galatasaray și Hagi sunt două lucruri care se completează. Este poate cel mai bun jucător pe
care l-am avut vreodată sub comandă” - Fatih Terim, antrenor al lui Hagi la Galatasaray

Goluri și meciuri celebre[modificare | modificare sursă]

 30 ian. 1985: Portugalia – România 2-3 (meci amical). Hagi a înscris golul decisiv în minutul
'84 după un șut de la 30 de metri, cu stângul, în vinclul porții.
 31 mai 1985: Dinamo - Sportul Studențesc 0-5 (campionat). Hagi a înscris 4 goluri. Meciul a
tranșat disputa pentru locul 2 dintre cele 2 echipe.
 3 oct. 1985: Sportul Studențesc - Neuchatel Xamax 4-4 (Cupa UEFA). Hagi a înscris 2 goluri
deși adversarul său direct s-a numit Uli Stielike.
 11 oct. 1985: Anglia - România 1-1 (preliminarii CM 1986). Hagi nu înscrie, dar prin prestația
senzațională (2 bare) contribuie din plin la obținerea unui punct.
 24 februarie 1987: Steaua București - Dinamo Kiev 1-0 (Supercupa Europei). Hagi înscrie
golul victoriei, la debutul său pentru Steaua.
 7 septembrie 1988: Sparta Praga - Steaua 1-5 (Cupa Campionilor). Hagi înscrie 2 goluri.
 29 iunie 1989: Steaua - Dinamo 1-0 (finala Cupei României). După ce a primit o pasă de la
Tudorel Stoica, la 25 de metri distanță de poarta lui Dinamo, conducătorul de joc al Stelei a
driblat scurt și a trimis o "ghiulea" în vinclul porții, aducând Cupa în vitrina Stelei.
 18 iunie 1990: România - Argentina 1-1 (Campionatul Mondial). „Maradona din Carpați”, față
în față cu... Maradona cel adevărat!
 1992: Tenerife - Real Madrid 3-2. La mijlocul primei reprize, madrilenii au beneficiat de o
lovitură liberă de la 30 de metri. Cu un zid de patru oameni în față, Hagi preferă un șut în
forță. Mingea ia un efect ciudat, îl păcălește pe portarul advers, întâlnește bara transversală,
apoi aterizează dincolo de linia porții.
 1992: Real Madrid - Osasuna 5-2. În minutul 32, Hagi recuperează o minge în cercul de la
mijlocul terenului și observă că portarul Osasunei este mult ieșit din poartă. Fără să
ezite, „Regele” trimite mingea de la mijlocul terenului, peste goalkeeper, și marchează unul
dintre cele mai frumoase goluri văzute vreodată de fanii blanco.
 20 mai 1992: România - Țara Galilor 5-1. Hagi înscrie 2 goluri și dă 2 pase de gol. Meciul a
însemnat începutul unui lung șir de performanțe pentru națională.
 18 iunie 1994: România - Columbia 3-1 (Campionatul Mondial). Hagi înscrie pentru 2-0
printr-un gol considerat drept "golul tuturor timpurilor" în fotbalul românesc. Într-o fază care
nu anunța nimic, Dorinel Munteanu îi pasează pe partea stângă lui Hagi. Acesta înaintează
câțiva pași pe partea stângă (o poziție favorabilă mai degrabă unei centrări), observă că
portarul columbian este ieșit din poartă și trimite din unghi, de la aproximativ 67 de metri, un
lob perfect care intră chiar în vinclul din stânga al porții adverse. A fost declarat
golul Campionatului Mondial 1994 din Statele Unite.
 3 iulie 1994: Argentina-România 2-3 (Campionatul Mondial). Hagi dă o pasă de gol și golul
victoriei.
 24 sept. 1994: Barcelona - Compostela 4-0. În minutul 86, după ce anterior marcase golul de
3-0, Hagi a reușit golul său de referință în tricoul blaugrana. Lovitură liberă de pe partea
dreaptă, dintr-un unghi foarte închis. Întreg stadionul se aștepta la o centrare pentru unul
dintre cei patru coechipieri aflați în careul advers, dar stângul lui Hagi trimite mingea la colțul
lung, în vinclu, lâsându-l fără reacție pe portarul Iru.
 1996: Celta Vigo - Barcelona 2-4. La 4 ani distanță de la golul istoric de la mijlocul terenului
pentru Real Madrid, Hagi a reușit să lovească din nou. De data asta la Barcelona. În meciul
cu Celta Vigo, Hagi lovea fantastic de la mijlocul terenului și reușea să înscrie.
 24 iulie 1997: Fenerbahce – Galatasaray 1-1 (derby Turcia, min. 3, gol de 0-1). Din marginea
careului de 16 metri, poziție excelentă pentru piciorul stâng, idolul fanilor lui Galatasaray
executa perfect o lovitură liberă, peste zid, la colțul scurt.
 12 sept. 2000: Galatasaray - AS Monaco 3-2 (Liga Campionilor). În minutul 29, Hagi a primit
o minge în banda stângă, iar ceea ce a urmat a fost o reușită marcă înregistrată pentru
fotbalistul care a dus echipa de pe Ali Sami Yen pe cele mai înalte culmi: șut violent de la
peste 35 de metri, cu piciorul stâng, iar mingea nu se oprește decât în colțul lung al porții
apărate de Stephane Porato.

Om de afaceri[modificare | modificare sursă]

Hotelul Iaki

Gheorghe Hagi deține hotelul de patru stele Iaki din Mamaia, cu 122 de camere și cu afaceri de
3 milioane euro în 2008.[17][18] De asemenea, este fondatorul Academiei de Fotbal Gheorghe
Hagi și al clubului Viitorul Constanța.

Viața personală[modificare | modificare sursă]

Este căsătorit cu Marilena Vlahbei din 1995 și au împreună doi copii: Kira Hagi (născută în 1996)
și Ianis Hagi (născut în 1998). Relația este discretă, soția însoțindu-l pe antrenorul Viitorului doar
la evenimentele mondene, preferând să se ocupe departe de ochii presei de cei doi copii ai lor:
Kira, care iubește teatrul și studiază în America, și Ianis, care îi calcă pe urme tatălui său și este
jucător de fotbal la ACF Fiorentina, în Serie A.